21435145gfh-646Medicina Dentara Pediatrica

Medicină dentară pediatrică Michaela Mesaroș Alexandrina Muntean

Catalog poze

1.Psihologia micului pacient

Fig.1.1 Suportul moral pentru combaterea stării de anxietate a copilului este oferit atât de către medicul dentist cât și de cărte părinți.

Fig.1.2 Medicul trebuie să adopte o atitudine fermă în desfășurarea actului terapeutic.

2.Examinarea în medicina dentară pediatrică

Fig.2.1. Pacient copil în sala de așteptare.

Fig.2.2 Instalarea pacientului în fotoliul dentar.

Fig. 2.3 Examinarea exoorală din faţă şi profil.

Fig.2.4 Exemple de profil drept, convex şi concav .

Fig.2.5 Examinarea contururilor osoase.

Fig. 2.6 Examinarea punctelor de emergenţă a ramurilor senzitive ale nervului trigemen.

Fig. 2.7 Palparea ganglionilor preşi retro-auriculari.

Fig 2.8 Palparea ganglionilor submandibulari, re- troangulomandibulari şi submentonieri.

Fig. 2.9 Palparea ganglionilor latero-cervicali superficiali şi profunzi.

Fig. 2.10 Testele funcţionale pentru orbicularul buzelor.

Fig 2.11. Test funcţional pentru muşchiul buccinator. Examinarea muşchiului maseter.

Fig 2.12 Examinarea exoorală a muşchilor temporali. Test funcţional pentru muşchii ridicători. Palparea inserţiei inferioare a muşchiului pterigoidian extern.

Fig.2.13 Test funcţional pentru muşchii propulsori.

Fig.2.14 Examinarea ATM .

Fig. 2.15. Examinarea mucoasei orale, a frenurilor şi a orofaringelui.

Fig.2.16 Limbă geografică.

Fig. 2.17 Examenul odontal.

Fig. 2.18 Examinarea relaţiilor de ocluzie statică.

Fig.2.19 Relații ocluzale normale.

Fig.2.20 Planul post-lacteal.

Fig.2.21 Examinarea mişcării de propulsie.

Fig. 2.22. Examinarea mişcărilor de lateralitate.

Fig.2.23 Aprecierea permeabilităţii foselor nazale.

Fig.2.24 Imaginile de faţă şi profil cu punctele antropometrice.

Fig.2.25. Analiza fotostatică a simetriei.

Fig.2.26 Analiza fotostatică a câmpului de profil.

Fig.2.28 Radiografie retroalveolară.

Fig.2.29. Radiografie Bite-Wing.

Fig.2.27 Fotomontaj pentru examinarea fotostatică.

Fig.2.31. Ortopantomografia.

Fig.2.30. Radiografie axială de palat (cu film mușcat).

3.Odontogeneza

Fig.3.1 Secțiune prin maxilare la începutul dezvoltării dentare.

Fig.3.2 Faza de capsulă a mugurelui dentar.

Fig.3.3 Faza de clopot a mugurelui dentar.

Fig.3.4 Organul smalţului.

Fig.3.5 Papila dentară, teaca Hertwig.

Fig.3.7 Amelogeneza.

Fig.3.6 Dentinogeneza.

Fig.3.8 Teaca Hertwig.

Fig. 3.9 Imagine de ansamblu a dezvoltării mugurelui dentar.

4.Erupția dentară Fig.4.1 Ocluzie dublă cauzată de erupția linguală a incisivilor centrali inferiori.

Fig.4.2. Chist de erupţie al unui dinte permanent.

Fig.4.3 Incluzia lui 2.1 cu persitența pe arcadă a lui 6.1.

5.Evoluția relațiilor de ocluzie normală

Fig.5.2 Relaţia dintre maxilar şi mandibulă în funcţie de înclinaţia platoului incisiv. A. În treaptă orizontală. B. În treaptă înclinată. Fig. 5.1 Relaţia antero-posterioară maxilo-mandibulară. A. Prognatism mandibular embrionar. B. Prognatism maxilar fiziologic la naştere. C. Relaţiasagitală cap-la-cap a incisivilor temporari la momentul erupţiei.

Fig.5.3 Relaţia incisivilor temporari după încheierea erupţiei lor.

Fig.5.4 Relaţiile ocluzale după erupţia molarului 1 temporar.

Fig.5.5 Relaţiile ocluzale ale dinţilor temporari la finele erupţiei dinţilor temporari.

Fig.5.6 Relaţia mandibulo-maxilară imediat înainte şi în cursul perioadei de erupţie a dinţilor temporari.( Van der Linden , 1976)(3) A, B. Vedere laterală şi frontală a arcadelor înainte de erupţia dinţilor temporari;

C, D. Vedere laterală şi frontală a arcadelor în perioada de erupţie a incisivilor temporari; E, F. Vedere laterală şi frontală a arcadelor în perioada de erupţie a molarilor primi temporari; G, H. Vedere laterală şi frontală a arcadelor în perioada de erupţie a caninilor temporari;

I, J. Vedere laterală şi frontală a arcadelor în perioada de erupţie a molarilor 2 temporari; K, L. Vedere laterală şi frontală la finalul perioadei de erupţie a dinţilor temporari – arcade dentare temporare complete – începutul perioadei funcţionale.

Fig.5.7 Raportul mugurilor dinţilor permanenţi succesionali cu omonimii lor temporari. A se observa poziţia palatinală a mugurilor incisivilor laterali maxilari permanenţi. A se observa poziţia superioară a caninilor permanenţi( Van der Linden , Fig.5.8 Perioada erupţie molarului prim permanent şi de înlocuire a grupului incisiv ( Van der Linden , 1976).

A, B. Aspect lateral şi frontal al arcadelor temporare după erupţia molarului prim şi înainte de înlocuirea grupului C, D. Aspect lateral şi frontal al arcadelor mixte în perioada de înlocuire a incisivilor centrali inferiori;

E, F. Aspect lateral şi frontal al arcadelor mixte în perioada de înlocuire a incisivilor centrali superiori – edentaţia frontală tranzitorie a copiilor; G, H. Aspect lateral şi frontal al arcadelor mixte în perioada de înlocuire a incisivilor maxilari; I, J. Aspect lateral şi frontal al arcadelor mixte în perioada de înlocuire a incisivilor laterali maxilari;

K, L. Aspect lateral şi frontal al arcadelor mixte la finele perioadei de înlocuire a grupului incisiv. A se observa corectarea axei incisivilor laterali maxilari. Fig.5.9 Raportul mugurilor dinţilor permanenţi de înlocuire şi de completare cu dinţii temporari predecesori ( Van der Linden , 1976). Fig.5.10 Perioada de înlocuire a zonei de sprijin( Van der Linden , 1976).

A, B. Aspect lateral şi frontal al arcadelor mixte în perioada de înlocuire a caninului mandibular şi a premolarului 1 maxilar. C, D. Aspect lateral şi frontal al arcadelor mixte după erupţia premolarului 1 maxilar şi a caninului şi premolarului 1 mandibular. E, F. Aspect lateral şi frontal al arcadelor mixte în perioada de înlocuire a caninului maxilar. G, H. Aspect lateral şi frontal al arcadelor mixte după erupţia caninului maxilar.

I, J. Aspect lateral şi frontal al arcadelor mixte după erupţia premolarilor 2 maxilar şi mandibular. Erupţia molarului 2. Fig.5.11 Aspectul arcadelor dentare permanente( Van der Linden , 1976).

6.Anomaliile dentare

Fig.6.1 Aspect clinic si radiologic al unei fetițe de 13 ani diagnosticată cu hipodonție non-sindromica. Pe OPT se observă agenezia 1.2, 1.4, 1.5, 1.8, 2.2, 2.5, 2.8, 3.2, 3.5, 3.8, 4.5, 4.8. (cazuistica clinicii de Ortodonție-Pedodonție Cluj-Napoca).

Fig.6.2 Aspectul radiologic al unei paciente cu displazie ectodermală. Se observă prezența a doi incisivi superiori conici, a molarilor doi temporari și a molarilor de șase ani pe partea dreapta. Tratamentul a început cu refacerea morfologiei celor doi incisivi prin restaurații din compozit și proteze parțial acrilice pentru zonele edentate(cazuistica clinicii de Ortodonție-Pedodonție Cluj-Napoca).

Fig.6.3 A. Dinte supranumerar inciziform. B. Meziodens cu morfologie tuberculată (cazuistica clinicii de Ortodonție-Pedodonție Cluj-Napoca).

Fig.6.4 A Macrodonție localizată la nivelul incisivului central superior. B Microdonție localizată la nivelul premolarului doi superior (cazuistica clinicii de Ortodonție-Pedodonție Cluj-Napoca).

Fig.6.5 Microdonție localizată la nivelul lui 2.1 asociată cu agenezii multiple (1.8, 1.5, 1.2, 2.8, 3.8, 3.7, 3.5, 4.4, 4.5, 4.8 )confirmate radiologic(cazuistica clinicii de Ortodonție-Pedodonție Cluj-Napoca).

Fig. 6.6 Aspectul endooral al incisivului geminat și al dintelui supranumerar suplimentar. Lateral se afla diagrama evoluției patogenetice a celor două anomalii dentare (cazuistica clinicii de Ortodontie-Pedodontie Cluj-Napoca).

Fig.6.7 A Fuziunea incisivului central inferior cu incisivul lateral inferior. Numărul incisivilor mandibulari este mai mic cu o unitate. B. Aspectul radiologic al celor doi incisivi fuzionați. Se observă fuziunea la nivelul smalțului și a dentinei coronare cu rădăcinile separate.

Fig.6.8 A. Fuziune între incisivul lateral și caninul de lapte. B. Aspectul radiologic confirmă agenezia incisivului permanent lateral. Fig.6.9 Concrescența între molarul prim și secund mandibular(A.Pasler 1993)

Fig.6.10 Dens invaginatus la nivelul incisivului maxilar lateral drept (Dunlap, 2004).

Fig.6.11 Secțiune longitudinală printr-un molar cu dens evaginatus. Se observă prezența pulpei dentare la nivelul extra cuspidului (R.M.Browne 1995).

Fig.6.12 Cuspidul pintene prezent la nivelul incisivului lateral maxilar stâng (cazuistica clinicii de Ortodonție-Pedodonție Cluj-Napoca).

Fig.6.13 Aspect clinic și radiologic al unui dinte taurodont(Dunlap, 2004).

Fig.6.14 A. Odontom compus mandibular cu aspect radiologic caracteristic de ‘pungă cu marmură’ (Charles Dunlap, 2001).

B,C. Aspectul clinic și radiologic al unui odontom complex erupt în cavitatea orală. (Manoj Vengal, March, 2007).

Fig.6.15 Traumatism în jurul vârstei de 2-3 ani (R.J. Andlaw, 1996).

Fig.6.16 Traumatism în jurul vârstei de 4-5 ani (R.J. Andlaw, 1996).

Fig.6.17 Traumatism în jurul vârstei de 8-10 ani (R.J. Andlaw, 1996).

Fig.6.18 Anomalie de dezvoltare radiculară non-traumatică (R.J. Andlaw, 1996).

Fig.6.19 A. Hipoplazie Turner posttraumatică la nivelul incisivului central maxilar drept. B. Dinții Hutchinson la un copil cu sifilis congenital (Dunlap, 2004). C. Floroza severă (Wikipedia).

Fig.6.21 A.I. forma hipocalcificată aspect clinic si radiologic (cazuistica clinicii de Ortodonție-Pedodonție Cluj-Napoca).

Fig.6.20 A.I. forma hipoplazică netedă cu transmitere autozomal dominantă.

Fig.6.22 Aspectul histologic atubular și amorf al dentinei în D.I.

Fig.6.23 A. Colorația opalescentă tipică dinților cu dentinogenesis imperfecta (www.usc.edu,2006). B. Abrazie severă a dentației temporare la un pacient cu D.I. tip II . C. Examenul radiologic demonstrează obliterarea totală a pulpei dentare. Rădăcinile sunt scurte și subțiri, iar coroanele bulboase (www.marquette.edu/dentistry).

Fig. 6.24 A Dinții scoică din dentinogenesis imperfecta tipul III. Se observă grosimea redusă, aproape inexistentă a dentinei circumpulpare (Dunlap,2004). B Displazie dentinară tipul I. Se observă rădăcinile scurte cu radiotransparențe periapicale și obliterarea cvasitotala a pulpei dentare. C. Displazie dentinara tipul II caracterizată de rădăcini normale și camera pulpară în forma de flacără. La 4.4 se observă un pulpolit(Chussid,2007).

Fig.6.25 Aspectul radiologic al “dinților

Fig. 6.26 Ortopantomografia unui pacient de 5

fantomă” din cadranul inferior drept la un

ani cu hipofosfatazie la care se observă exfolierea

copil de 7 ani (Dunlap, 2004).

prematură a dinților temporari (XUAN Kun, Mar. 2007)

Fig. 6.27 A. Discromie extrinsecă generalizată cauzată de excesul de fier din salivă. B. Discromie intrisecă la un pacient tratat cu tetracilină (A. Cameron, 1997). C.Discromie intrinsecă gri-verzui a dinților la un pacient cu hiperbilirubinemie în perioada neonatală (Hall, 1994).

8.Caria dentară la copii și tineri Fig.8.1 Dinți temporari aflați în stadiul III de dezvoltare.

Fig. 8.2 Coroane metalice preformate.

Fig. 8.3 Coroană metalică prefabricată la nivelul lui 7.5.

Fig. 8.4 Inlay-uri ceramice la nivelul lui 3.6 și 4.6.

Fig.8.5. Reprezentare schematică a etapelor pulpotomiei.

Fig. 8.6 Apexogeneza (Ingle).

Fig.8.7 Radiografie cu ace pe canal la nivelul lui 1.7, la nivelul său existând și un canal suplimentar, MV2.

Fig.8.8 Aprecierea radiologică a eficacității apexifierii (Ingle).

Fig 8.9. Diferite etape ale procesului de apexifiere (Ingle).

Fig. 8.10. Reprezentare schematică a procesului de apexifiere.

Fig.8.11. Parodontită apicală cronică fistulizată.

9.Profilaxia cariei dentare Fig.9.1 Evaluarea OHI-S.

10.Traumatismele dentare

Fig.10.1 Clasificarea WHO a fracturilor dentare.

Fig.10.3 Luxaţie palatinală 6.2.

Fig.10.4 Modificări cromatice şi de poziţie la nivelul lui 2.1 consecutive traumatismului lui 6.2.

Fig.10.5 11-fractură coronară cu interesarea unghiului incizal.

Fig.10.6 11-Fractură coronară cu afectarea camerei pulpare. Aspect iniţial şi după realizarea pulpotomiei (se observă edificarea radiculară completă la nivelul dintelui traumatizat).

Fig. 10.7 Luxaţia totală cu expulzia 1.1.

Fig.10.8 Intruzia 1.1, 1.2.

Fig.10.9 A. Aparat ortodontic mobilizabil folosit ca mijloc de contenţie. B. Aparat ortodontic fix folosit ca mijloc de contenţie. C. Gutiera termoformată.

Fig.10.10 Sistem de contenţieşină de imobilizare.

11.Extracția în medicina denatră pediatrică

Fig.11.1.Etapele extracţiei dirijate

Fig 11.2 A. DDM mandibular cu înghesuire secundar. Recomandarea extracţiei 3.6, 4.6 compromişi odontal pentru a crea spaţiul necesar pentru alinierea dentară. B. Aspectul radiologic al arcadelor dentare înainte de debutul tratamentului ortodontic. C. Aspectul clinic al arcadei mandibulare spre sfârșitul tratamentului ortodontic.

Fig. 11.3 A. Extracţia premolarilor primi superiori în scop ortodonticocluzia în zona frontală înainte şi B. după tratament. Fig11.4 A,B Agenezie 2.5, incluzie 1.5, aspect clinic și radiologic.

C. Ocluzia în zona frontală după germectomia 1.5 şi tratament ortodontic.

Fig.11.5 A,B Aplazie 2.2. Recomandarea extracţiei 1.2 ca urmare a rizalizei patologice determinate de erupția 1.3 spre mezial şi a ageneziei 2.2.

Fig.11.6 A. Extracţia premolarilor primi mandibulari în scop ortodontic -aspectul arcadei mandibulare înainte şi B. după tratament.

Fig.11.7 A. Extracţia 3.2 entopic -aspectul arcadei mandibulare înainte şi B. după extracţia incisivului lateral şi tratament ortodontic.

Fig.11.8 Recomandarea extracţiei 4.3 ectopic -aspectul arcadei mandibulare înainte de tratament.

Fig 11.9 A,B Extracția lui 4.7 în scopul favorizării erupției lui 4.8.

Fig.11.10 DDM bimaxilar cu înghesuire secundar-recidivă determinată de erupţia molarilor de minte-aspect clinic și radiologic.

12.Afecțiunile parodontale la copii și adolescenți Fig.12.1 Afectarea ţesuturilor parodontale indusă de placa muco-bacteriană, parafuncţia limbii şi anomaliile dento-maxilare.

Fig.12.2 Gingivită odontiazică.

Fig.12.3 Gingivită marginală nespecifică.

Fig.12.4 Relevarea plăcii muco-bacteriene pentru a explica şi motiva tehnica de periaj dentar corectă.

Fig.12.5 Sindromul de sept .

Fig.12.6 Evoluţia ectopică a lui 4.5.

Fig.12.7 Rizaliza asimetrică a dinţilor temporari. Fig.12.8 Gingivita pubertară.

Fig.12.9 Recesiune gingivală.

Fig.12.10 Hiperplazie gingivală de etiologie medicamentoasă.

Fig.12.11 Parodontopatie acută juvenilă.

13.Afecțiunile mucoasei orale la copii și adolescenți Fig.13.1 Aftă bucală.

Fig.13.2 Herpes simplex cu localizare labială .

Fig.13.3. Gingivo-stomatita herpetică.

14.Tratamentul protetic la copii și tineri Fig.14.1 Coroană metalică pedodontică preformată.

Fig.14.2 Menţinător de spaţiu mobil.

Fig.14.4 Menţinător de spaţiu fix.

Fig.14.5Dentinogeneză imperfectă -onlay 16, 26.

15.Durerea în medicina dentară pediatrică Fig.15.1 Lidocain spray 10%.

Fig.15.2 Anestezia plexală la incisivul temporar.

Fig.15.3. Anestezia plexală la caninul temporar.

Fig. 15.4 Anestezia la gaura infraorbitară.

Fig.15.5 Anestezia la Spina Spix.

Fig.15.5 Anestezia intraligamentară.

Fig. 15.6 Inhalosedarea.

16.Parafuncțiile și obiceiurile vicioase

Fig.16.1 A. Culoarul dentar-aspect lateral(Vanni). B. Culoarul dentaraspect frontal(Vanni).

Fig.16.2 Aspectul arcadelor unui pacient cu deglutiție atipică.

Fig.16.3 Scut lingual fix.

Fig.16.4 Plăcuță palatinală cu scut lingual acrilic.

Fig.16.5 Facies adenoidian asociat cu boltă palatină adâncă şi maxilar îngust.

Fig.16.6 Scut vestibular din silicon.

Fig.16.7 Educator funcțional.

Fig.16.8 Quad-helix

Fig.16.9 Aspect facial și aspect endooral al unei paciente ce își aspira buza inferioară.

17.Profilaxia anomaliilor dento-maxilare

Fig.17.1 Ocluzie inversă frontală în perioada dentaţiei temporare.

Fig17.2 Erupţia incisivilor centrali inferiori în linguo-gresiune consecutiv unui decalaj între vârsta dentară şi vîrsta osoasă (absenţa tremelor de creştere).

Fig.17.3 DDM bimaxilar cu înghesuire secundar. Ectopie 13, 23 -aspect iniţial.

Fig. 17.4 DDM bimaxilar cu înghesuire secundar. Ectopie 13, 23.-aspect în etapa de echilibrare ocluzală.

Fig.17.5 Modificări de poziţie determinate de evoluţia molarilor de minte.

Fig.17.6 Modificări de poziţie determinate de evoluţia molarilor de minte-aspectul radiologic.

20.Tratamentul pacienților cu despicături labio-maxilo-palatine Fig.20.1 Despicătură labiomaxilo-palatină completă unilaterală stângă.

Fig.20.2 Despicătură labiomaxilopalatină completă bilaterală.

Fig.20.3 Clasificarea LAHSAL (4)