2012=Dr Eben Alexander-DOVADA LUMII DE DINCOLO
January 7, 2017 | Author: robydown | Category: N/A
Short Description
Download 2012=Dr Eben Alexander-DOVADA LUMII DE DINCOLO...
Description
TJNOM DE STIINTAADUCE DOVADALTJMIIDE DINCOLO
Creierul doctorului Eben Alexander a fost atacat de o boald extrem de rard. Timp de sapte zile s*a aflat in comd. Apoi, tocmai cAnd doctorii sc gAndeau sd intrerupd tratamentul, ochli bolnarului s au deschis brusc. Seintorscse in lumea accasta.
Insdnf,tosirealui Alexander estc un miracol medical. Dar adeviratul rniracol al povestii sale se af'ldaltundeva. Cat timp corpul lui a zacut in comd, Alexander a calatorit dincolo de aceastdlume si a intAlnit o fiinta angelic5.AceastaI a cdlauzit in cele mai depdrtate t.lrAmuri ale existcntei suncrfizice. Acolo s-a intAlnit si a vorbit cu sursa Dii'ine a universului insusi. inainte d'e aceastdcdldtorie,el nu gisea impdcare intrc cunostintele de ncurochirurg si credinta in ceruri, Ilumnezeu sau suflet. Astazi, Alexander este convins cd adevdrata sdndtatc nu poate fi dobandita decAt atunci cdnd realizdm cd Dumnezeu si sufletul sunt reale si cd m o a r t e an u r e p r c z i n t a s f a r s i t u l e x i s t e n l . epi e r s o n a l c c, i doar o tranzitie.
Dr. Eben Alexander a fost in ultimii 25 de ani neurochirurg universitar, lucrand dmp de 15 ani Ia Brigham & Women si la Spitalul pentru copii din Boston aI Facultdtii de Medicind Harvard. il nuteti vizita ta ww*.tifebevonddeath.ner.
Cuprins
s
Prolog Un om ar trebui sd caute ceeace este,nu ceeace crede cd ar trebui sa fie. Albert Einstein (r879- 1955)
CAnderam copil, visam adeseasd zbor. De celemai multe ori, ieqeamnoapteain curte,md uitam la stelecAnd,dintr-odatd,incepeamsd md inal1.Simleam cd md ridic automatprimii cAtivacentimetri.Dar imediat observamcd, cu cAt ajungeammai sus,cu atdt progresulmeu depindeade mine... de ceeace fdceameu.Dacderam prea excitat,prea emolionatde experiengd, md prdbuqeaminapoi pe pdmdnt...dur. Dar, dacdimi pdstramcalmul,dacdl6sam totul sd se desfdgoare in ritmul firesc,porneamin sus,tot mai repede,spre cerulinstelat. Poateci acelevise au constituit in parte moti\,ul pentru care,odati cu trecereaanilor, m-am indrigostit de avioane gi rachete- de oricem-ar fi putut duce acolosus,in lumea de deasupraacesteia.CAndzburam cu avionul impreuni cu familia, inei lineam fala lipitd de geam de la decolarepdnd la aterizare.in vara lui 1968,c6nd aveampaisprezeceani, mi-am cheltuit toti banii pe care-i cdqtigasemtunzAndgazonul la vecini pe un set de leclii de zbor cu planorul cu un tip numit Gus Street de la StrawberryHill, un mic aerodrom cu pistd de iarbd la vest de Winston-Salem,Carolinade Nord, oraqul in care am crescut.$i-acum imi amintesc cAt de tare imi bdtea inima in timp ce trdgeam de butonul mare gi rogu care desfdceafrAnghia ce md flnea de avionul de tractare gi imi inclinam planorul spre aerodrom.A fost pentru prima oari in viata mea cdnd m-am simfit cu adevlrat singur gi
liber. Cei mai mulli dintre prietenii mei au avut sentimentul acestain automobil,dar senza[ia,cumpirati cu banii mei, de a md afla la trei sute de metri inelflme intr-un planor, era mai intensdde o sutd de ori decAtceeace simteauei. in anii 1970,cAnderamla colegiu,m-am inscris in echipa de paragutism sportiv a Universitilii din Carolina de Nord. Md simleam ca intr-un fel de frdgie secretd- un grup de oameni care gtiau cevaspecial gi magic. Primul meu salt a fost infricoqdtor, iar al doilea, qi mai gi. Dar la al doisprezeceleasalt, c6nd am iegit pe uga avionului qi a trebuit sd cad mai bine de trei sute de metri inainte sd-mi deschid paraSuta (prima mea ,,intdrzierede zece secunde"),am $tiut cd er:rm pe teren sigur.Am fdcut 365 de salturi cu para$utain colegiuEi am acumulat mai bine de trei ore gi jumdtatE de cddereliberd, ir principal ir formalie, cu pAndla douizeci qi cinci de colegi para$uti$ti.Deqi am incetat sd mai sar din 1976, am continuat sd am vise animate despre salturile cu para$uta,care erau intotdeaunaplicute. Celemai reu$ite salturi erau, de reguld, cele de dup5-amiazd tArziu, c6nd soareleincepeasd coboaresub linia orizontului. Estegreu de descris senzatiape care o aveam in timpul acelor salturi: sim[eam ci mi indrept spre cevape care nu-l puteam numi, dar despre care $tiam cd simt nevoia sd md mai apropii. Nu era tocmai solitudine, pentru cI felul cum sdreamnu era chiar agade solitar. SdreamcAtecinci, qase,uneori zecesau doisprezeceoamenideodati, alcdtuind formalii in cddereliber6. Cu cAt erau mai mari gi mai dificile, cu atdt mai bine. intr-o sAmbdti frumoasi din 1975. sfuitorii de la universitate $i cu mine ne-am asociat cu unii dintre prietenii no$tri de la un centru de paragutism din estul statului Carolina de Nord pentru cdtevaformagii.La penultimul salt al zilei, aruncdndu-ne dintr-un avion D18 Beechcraftde la 3 200 de metri. am alcdtuit un fulg de zdpadi din zeceoameni.Am reugit sd ne aranjdm in forma{ie completd inainte de a trece de pragul de la 2 100 de metri gi astfel am putut sd ne bucurdm de optsprezecesecundede zbor in formalie printr-un abis clar E
D.'ADALUMTTDEDTNC.L.
dintre doi cumulugi impozanqi,pdnl si ne despdrlim la I 000 de metri qi si ne depirtdm unii de ceilalli pentru a ne deschide paragutele. PAndam ajuns la sol, soareleapusese.Dar, grdbindu-nesd urcim in alt avion gi decoldndiar cu repeziciune,am reuqit sd ' urcdm qi sI prindem ultimele raze de soare qi si efectuim un al doilea salt la crepuscul.Cu acestprilej, doi membri nou-intrati in echipd fdceauprima lor incercarede zbor inspre formatie - cu alte cuvinte, si se al5ture.formaliei venind dinspre exterior,fald de situatiacdnd eqtibaza sau omul de legdturd (lucru mai ugor de fdcut pentru cd, in esenld,nu trebuie decdt sd cazi drept in jos, tr weme ce toti ceilalli fac manewe ca si se prindd de tine). A fost palpitant pentru cei doi ,,juniori", dar gi pentru cei mai experimentaqidintre noi, dAndu-le plusul nostru de priceperecelor doi sdritori carepe urmd aveausd fie capabili sd ni se aldture in formalii gi mai mari. Eu urma sd fiu ultimul care sd se aldturetentativeide stea din qaseoamenide deasuprapistelor de pe micul aeropon din vecinitatea localitSlii RoanokeRapids,Carolina de Nord. Tipul aflat in fala mea se numea Chuck. Chuck era experimentat in ,,muncarelativd", sau MR - altfel spus,in construirea formaliilor in cddereliberd. Ne aflam incd in lumina soarelui la 2 300 de metri, dar sub noi luminile stradaleincepeausd se aprindd. Salturile de la amurg erau mereu sublime, iar acesta era clar cd aveasd fie unul minunat. Cu toate cd urma sd pirdsesc avionulla doar circa o secundd dupd Chuck, trebuia sd mi migc rapid ca s6-i prind din urmd pe toti. in primele $apte secundemd aruncam direct in jos, cu capulinainte.Asta mi ficea sd cad cu aproape160 de kilometri la ori mai rapid decAtprietenii mei, astfel ircAt sd pot fi acolo, dupd ce ei vor fi construit formalia initidd. Proceduranormald pentm salturile de tip MR era ca to[i sdritorii sd se despartdla 1 000 de metri $i sd se indepdrteze de formalie pentru un maximum de separalie.Fiecare,,semnalizeaz5"apoi cu bralele deschidereaiminentd a paragutei,se uitd in sub ca sI se asigure cd nimeni nu se afld deasupralui gi trage de firul de deschidere.
- Trei, doi, unu... salt! Primii patru sdritori au iegit, umati indeaproapede Chuck gi de mine. Cu capul in jos in coborAredirectd qi apropiindu-md de viteza finald, am z6mbit cdnd am vdzut soarele apunAndpentru a doua oard in aceazi. Dupd ce ajungeamla ceilal[i, pldnuiam sd imi intind bralele lateral gi sd pun astfel in funcliune frOnelede aer (aveamaripi din material textil de la irncheieturilemAinilor pdnd la golduri care opuneauo rezistenldimensdcAnderau completumflate qi la vitezd mare) qi sd-mi indrept mdnecileevazateqi cracii pantalonilor inspre aerul care veneaspre mine. Dar n-am mai avut ocazia. in timp ce cddeaminspre forma{ie, am obqgrvatcd unul dintre bdielii cei noi se apropiaseprea rapid. Poatecd migcarea prea iute printre norii din apropiereil speriaseun pic amintindu-i cd se deplasacu qaizecide metri pe secunddspre planeta giganticdde jos, pa4ial invdluitd in intunericul c€re se a$ternea.in loc sd se aldture lent marginii forma[iei, el ddduse buzna gi provocasedesprindereatuturor celorlalgi.Acum toli cei cinci seritori se rostogoleau,scipali de sub control. in acelagitimp, erau qi mult prea aproapeunii de ceilalli. Un paragutist lasd in urma lui un curent supertubulent de aer de joasd presiune.Dacdun alt slritor intri furacel curent, viteza lui creqtebrusc Ei se poate ciocni de cel de sub el. Asta, in continuare,poate sd-i facd pe ambii sdritori sd accelerezeqi sd se ciocneascdde oricine s-ar putea afla sub ei. Pe scurt, e o retetd sigurepentru dezastru. Mi-am inclinat corpul gi m-am indepdrtat de grup ca sd evit grimada de inqi care se rostogoleau.Am manewat pAnd cAndm-am aflat chiar deasupra,,spotului",un punct magic de la sol deasupraciruia urma si ne deschidemparaqutele pentru o cobordrelejerd de doud minute. M-am uitat $i am vdzut u$urat cd sdritorii dezorientati se indepdrtau gi ei unii de altii, destrdmandastfel ingrdmidirea mortald. Chuck era acolo,printre ei. Spre surprindereamea, venea chiar in direclia mea. S-a oprit imediat sub mine. Din cauza [12-
l
DovADA Lr-Mrr DEDrNCoLo
rostogolirii forqatea grupului, treceam de dtitudinea de 600 de metri mai rapid decdt anticipaseChuck.Poatecredeacd are noroc Ainu trebuiesd respecteregulile...intru totul. Sigur nu md vede.GAndulabia a avut timp se-mi treacd prin cap inainte ca para$uta-pilot coloratd a lui Chuck sd infloreasci din rucsacullui. CapturAndaerul din jur care aveao vitezd de peste 190 de kilometri la ori, paraguta-pilot a ta$nit spre mine, trdgAndir urma ei paraEutaprincipald. Din clipa in care am vdzut ieqind paraquta-pilot a lui Chuck, am ar,rrtla dispozi[ie o fracliune de secunddca sd reactionez.Cdci ar fi durat mai pufin de o secunddsd mi rostogolescchiar prin para$utalui principald care tocmai se desfdgura qi, foarte probabil, si md ciocnescde Chuck.La viteza aceea,dacdii loveambragul sau piciorul, i-l smulgeampe loc, suferind gi eu in acelagitimp o loviturd fatald. Dacdil loveam direct,ambelenoastrecorpuri riscau,practic,sd explodeze. Oamenii spun cd lucrurile se miqcd mai lent in astfel de situa$i qi au dreptate.Mintea mea urmdrea actiuneain microsecundelecare au urmat de parci ar fi vizionat un film cu incetinitorul. in momentul ir care am vdzut para$uta-pilot, brafele mele s-au dus brusc spre lateral gi mi-am indreptat corpul intr-un salt cu capul in jos, indoindu-md foarte ugor din qolduri. Verticalitateami-a dat o vitezd sporitd, iar indoirea de mijloc a permis corpului meu si adaugemai intdi putin, apoi o migcare orizontald considerabild,care a fdcut din corpul meu o aripd eficientd, trimitandu-md pe l6ngd Chuck chiar in fala paragutei lui colorate,tip Para-Commander, caretocmai se desfdcea. Am trecut pe l6ngd el cu aproape 200 de kilomeffi la ord sau cu circa 70 de metri pe secundd.La o asemeneavitezd, md indoiesccd mi-a vdzut expresiafe1ei.Dar, dacdar fi vizut-o, ar fi observatintmchiparea uimirii pure. Cumva,reac[ionasemin c6tevamicrosecundela o situalie care,dacd ag fi a\trt timp sd md gandescla ea,ar fi fost mult prea complexd pentru mine. gi toruii... am rezolvat-o gi amAndoiam aterizatffud probleme.Era ca qi cum, confruntat cu o situafie care necesita
mai mult decAtcapacitateasa normald de a reactiona,creierul meu cdpdtase,pentru o clipd,o putere supranaturald' Cum de-am reu$it?Peparcursulcariereimele de peste doudzecide ani ir neurochirurgia universitard - timp in care am studiat creierul, observAndcum funclioneazd qi fdcAnd operatii pe eI - am alut o mullime de ocazii sd reflectez chiar la aceastdintrebare. in cele din urmd, am atribuit-o ideii potdvit cdreiacreierulesteun dispozitiv cu adevdratextraordinar:nici nu putem bdnui cAteste de deosebit. imi dau seamaacum cI adevdratulrdspuns la aceaintrebare este mult mai profund. Dar a trebuit sd trec printr-o metamorfozd completd a vielii mele Ei a viziunii asupra lumii ca sdintrezdrescrdspunsul.Carteade fa15se referdla evenimentecaremi-au schimbatideile legatede aceastdchestiune' Ele m-au convins c5, oricAt de minunat ar fi creierul ca mecanism,nu el mi-a salvatviata in ziua aceea'Ceeace a intrat in acliune in secundain care para$utalui Chuck a inceput sd se deschidda fost o altd parte,mult mai profundd din mine. O parte carese poatemi$caatat de rapid pentru cd nu este delocblocatdin timp, a$acum sunt creierulqi corpul. Aceastaera,de fapt, aceeaqiparte din mine caremd fdcuse sd tAnjescatat dupd inaitul cerului cAnderam mic. Nu e doar ceamai deqteaptdparte din noi, ci gi ceamai profundd, qi, totuSi,in ceamai mare parte a vieqii mele de adult, am fost incapabilsd cred in ea. Dar acum cred, iat in paginile care urmeazdvd voi explica de ce. Sunt neurochirurg. Am absolvit Universitateadin Carolina de Nord la Chapel in chimie,qi mi-am luat doctoHill in 1976,cu specializarea ratul in medicind la Facultateade Medicind de la Universitatea Dukein 1980.in cei unsprezeceani de facultateqi de rezidenliat de la Duke, dar qi de la Spitalul GeneralMassachusetts qi Harvard,m-am concentratpe neuroendocrinologie,studiul interacliunilor dintre sistemul nervos gi sistemul endocrin seriade glandecare secretdhormonii ce dirijeazdmajoritatea l=14 I
DovADALUMIIDEDINcoLo
activitdtilor din organismul uman. De asemenea,am petrecut doi dintre aceiunsprezeceani cercetAndmodul.cumvasele de sdngedintr-o anumitd zond a creierului reacfioneazd patologic c6nd se produce o sdngerarein ea ca urmare a unui anewism - un sindrom numit vasospasmcerebral. Dupd ce am beneficiat de o bursd de studii in neurochirurgie cerebrovasculardla Newcastle-Upon-Tynein Marea Britanie, am petrecut cincisprezeceani in corpul profesoral de la Facultateade Medicind de la Harvard ca profesor asociat de chirurgie, cu specializareain neurochirurgie.in acei ani, am operat nenumdrali pacien[i, mulli dintre ei avAndafecliuni cerebralegrave,ce le puneau viala in pericol. Ceamai mare parte a activite$i mele de cercetarea implicat dezvoltareaunor proceduri tehnice avansatecum ar fi radiochirurgia stereotacticd,o tehnicd ce le permite chirurgilor sd ghideze cu precizie fascicule de radiaqiespre anumite linte din creierfdrd sd afectezezoneleadiacente.De asemenea, am contribuit la dezvoltareaprocedurilor neurochirurgicale ghidate prin imagisticd de rezonan!5 magneticdnucleard, indispensabil5in reparareaunor afecliuni cerebralegreu de tratat cum ar fi tumorile qi accidentelevasculare.in acei ani, am fost autor sau coautorla peste 150 de capitoleqi articole pentru revistele medicaleevaluatede experli gi mi-am prezentat descoperirileIa peste doud sute de conferinle medicale din lumea intreagd. Pe scurt, mi-am dedicat viala Stiintei. Chemareavielii mele a fost sI folosescinstrumentele medicinei moderne ca sd-i ajut qi sd-i vindec pe oameni gi si aflu mai multe despre funclionarea corpului gi a creierului uman. Md simfeam nespus de norocos cd irni gdsisemvocatia.Mai important, aveamo sofie frumoasd qi doi copii adorabili qi, cu toate cd am fost in multe privinte cdsltorit cu munca, nu mi-am neglijat familia, pe care o consider cealaltdmare binecuvdntare a vielii mele. in multe privinte eram un om foarte norocos qi $tiamacestlucru. Pe 10 noiembrie2008 totugi, la vArstade cincizeciqi patm de ani, norocul a pdrut sd md pdrlseascd.Am fost afectat
de o boaldrard qi am intrat in comd timp de gaptezile. in acesttimp, intregul meu neocortex - suprafata exterioare a creierului, partea care ne face umani - a incetat si funclioneze.A rdmasinoperant.in esenld,absent. Cdndcreierultdu esteabsent,gi tu esti absent.Ca neurochirurg, am auzit, de-a lungul anilor, multe poveqti ale unor oameni care au avut experientestranii, de obicei dupd ce-au suferit un stop cardiac:pove$ti despre cdldtorii in locuri cu peisajemisterioase,minunate; despre convorbiri cu rude moarte - ba chiar despreintAlniri cu Dumnezeuinsuqi. Istorisiri minunate,fdrd doar Ei poate.Dar,in opinia mea, toate erau purd fantezie.Ce a cauzatacestetipuri de experienle din alte lumi pe careaceqtioamenile relatbazdatdt de des?Nu aveampretenlia cd aq qti, dar intuiam cd iqi aveau origineain creier.Ca,de altfel, intreagacon$tiintd.Dacdnu ai un creier funcfional, nu poti sd fii congtient. Asta se intample deoarececreierulestemaqinacareproduce congtiinqain primul rAnd. Cdnd magina se defecteazd, con$tiinlainceteazdsd existe.Oricdt de enorm de complicatd qi misterioasdestemecanicaefectivda proceselorcerebrale, in esentd,chestiuneaeste chiar agade simpld. Tragi qtecherul din prizd gi televizorul se opreste.Programul s-a terminat, indiferent cAt de mult 1i-a pl5cut. Mai exact,aSati-a$ fi spus inainte ca propriul meu creier si clacheze. Cdt timp m-am aflat in comi, creierul meu nu numai cd a funclionat necorespunzitor - n-a mai funclionat deloc. Acum cred cd aceastase poate sd fi fost cauzaprofunzimii gi intensitdlii experien[eiin pragul mo4ii (EPM)pe care am suferit-o. Multe dintre EPM-urilerelatate au loc cAndinima celui in cauzdinceteazdsd batd o weme. in acelecazuri, neocortexul este temporar inactivat, dar, ir general,el nu este prea vdtdmat, cu condigiaca fluxul de sdngeoxigenat sd fie restabilit prin resuscitarecardiopulmonari sau reactivarea funcliei cardiacein decurs de circa patru minute. Dar, in cazul meu, neocortexul a fost iegit din joc. Md furtdlneamcu flt-l
Do'ADALUMTDEDTNCoLo
fgq[tqtea unei lgrni a cou$Liinteicare efsta co,yple1..iydep9-1dent meu fizic. '- *in de limitdrile cr*e_Lefulai unele privinfe, .rm avtrt parte de un iureg perfect de experiente in pragul mortii. in calitate de neurochirurg practicant, avAndla activ decenii de cercetareSi activitate nemijlocite in sala de opera{ii, eram calificat pentru a judeca nu doar realitatea,ci qi implicafiile a ceeace mi s-a intdmplat. Acele implicatii sunt formidabile, aploape indescriptibile. Experientamea mi-a ardtat cd moartea qqfpdui $i a creierului nu hseamnd sfdrgirul gg+$tli4lei, ci experienlaumand continue dincolo de mormAnr.Mai important, ea continud sub privirqa lui Dumne-zeu,care ne iubeqte qi are grijd de fiecare dtUtr.gnoi, indreptdndu-se spre locul unde universul insugi qi toate fiinlele care-l populeazd se indreaptd in cele din urmd. Locul in care am fost era real. Realintr-un fel care face ca viala pe care o ducem aici qi acum si pard, prin comparalie, ca un vis. Asta nu inseamnl totu$i ce nu prefuiesc viala pe care o trdiesc acum. De fapt, o prequiescmai mult decAto fdceaminainte. gi asta pentru cd qc_umo vdd in adevdratulei context. ViqlA asta nu e lipsitd de sens.Dar nu putem sd vedem acestadevdr de aici - cel pulin in ceamai mare parte a timpului. Ce s;a.intdmplat cu ruine cAt timp am fost in acea comd este,pot spune cu uqurinld, ceamai importanti poveste pe care o voi spune weodat6. Dar, fiind atat de strdind de irtelegereaobignuitd,povesteaestedificil de relatat.Nu pot, pur qi simplu, s-o strig in gura mare. in acelaqitimp, concluziile mele se bazeazi pe o analizd medicalSa experienlei trdite $i pe familiaritateacu majoritateaconcepteloravansate din $tiinta desprecreiergi studiile desprecon$tiinte.Din mome4tr:ll,ipcarq qry_r-;ealpat adevdrul din spatelecilStoriei mele, am qtiut cd trebuie s-o spun. Sdfac acestlucru cum se cuvine a devenit principala misiune a vielii mele. Nu weau sAspun prin asta cd mi-am abandonatactivitatea medicald qi viala ca neurochirurg. Dar acum, cd am ar,utprivilegiul sd.inlelegcd viala noastrd nu se sfArqe$tecu
[rl
rqogllea trupului sau a creierului, consider cd este datoria mea, chemareamea sd le vorbesc oamenilor despre ce am vdzut dincolo de !{fB gi dincolo de acestpenant. Sunt dornic in mod deosebitsd le spun povesteamea oamenilorcarepoate cd au auzit inainte pove$ti similare cu a mea gi au vmt sd le creadd,dar nu au fost in stare sd le creaddpe deplin. Acestoroameni,mai mult decdtaltora,le adresezaceastd carte $i mesajul continut in ea. Ceeace am a vd spune este adevirat gi la fel de important ca orice vd va spune weodatd indiferent cine.
Lynchburg, Virginia - 10 noiembrie ZOO8 Ochii mi s-au deschislarg. in intunericul dormitorului nostru, m-am concentrat pe lucirea roqie a ceasuluide pe noptierd: 4:30 dimineala - o ord inainte de momennrl in care md trezeam de obicei pentru drumul de Saptezecide minute cu magina de la casanoastri din Lynchburg,Virginia, pAnd la Fundaqiade Chirurgie cu Ultrasunete Concentratedin Charlottesville,unde lucram. Solia mea, Holley, incd dormea profund lAngdmine. Dupd ce-am petrecut doudzeci de ani in cadrul neurochirurgiei universitare din GreaterBoston,m-am mutat impreund cu Holley gi restul familiei in linuturile inalte ale Virginiei cu doi ani fururmd, in 2006. Holley gi cu mine ne intAlniserim in octombrie1977,la doi ani dupd ce amdndoiabsolviserdm colegiul.Holley igi pregitea masterul in arte frumoase,iar eu urmam facultatea de medicind.Iegisede doud ori in oraE cu colegul meu de camerd,Vic. intr-o zi. el a venit cu ea ca sd mi-o prezinte - probabil ca si se dea mare. in timp ce plecau,i-am spus lui Holley ci poate sd revind oricdnd, addugdnd cd nu trebuie sd se simtd obligatd sd-l aducd qi pe Vic. La prima noastrd intAlnire adevdratd,am mers cu magina Ia o petrecerein Charlotte, Carolina de Nord, un drum de doud ore gi jumdtate cu magina.Holley avealaringitd, agacd a trebuit sd suslin 99 la sutd din conversatie$i la dus, gi la irtors. A fost simplu.Ne-am cdsdtoritin iunie 1980la Biserica EpiscopaldSt Thomas din Windsor, Carolina de Nord, qi
Fl
DovADALUMnDEDINcoLo
ne-am mutat curand dupd aceeain apartamenteleRoyal Oaks din Durham, unde eram rezident la departamentul de chirurgie de la Duke.Locuinlanoastri era departede a fi regald qi nici nu-mi amintesc sd fi vdzut weun stejar". Aveam bani foarte pulini, dar eram atat de ocupati - gi atAt de ferici{i cd suntemimpreund - cd nu ne pdsa.Una dintre primele noastre vacantea fost o excursiecu cortul primdvara pe plajele din Carolina de Nord. Primdvaraeste sezonul musculilelor inlepdtoare in Carolina de Nord qi de Sud,iar cortul nostru nu ofereacine $tie ce protectieimpotriva lor. $i cu toate astea, ne-am distrat de minune.?ntr-o dupd-amiazd,in timp ce inotam prin valurile de la Ocracoke,am ndscocit o metodd de a prinde crabii cu cochilie albastrd caretni forfoteau pe lAngd picioare.Am dus o cantitate considerabildla'motelul din PonyIsland,unde se cazaserdni$te pdeteni, 9i i-am copt pe grdtar. Erau destui ca sd-i impirlim cu toate lumea. in pofida faptului ci fdceam economii cAt puteam, curdnd am rdmas cu jenant de pulini bani. Stdteamcu cei mai buni prieteni ai nogtri, Bill gi Patty Wilson, gi, dintr-un capriciu, am decis sd-i insolim la o seardde bingo. Bill se duceala bingo de zeceani niciodain fiecareseardde joi, in fiecarevard, gi nu cAqtigase td. PentruHolley,era prima oard cAndjuca bingo. Poatec-a fost norocul incepdtorului sau interven{ia divini, dar a cdgtigat doud sute de dolari - care pentru noi parcd erau cinci mii de dolari. Banii ne-au prelungit excursiagi ne-au fdcut sd ne simtim mult mai relaxali. Mi-am luat doctoratulin medicindin 1980.tocmai cAnd Holley qi-a luat licenqaqi qi-a inceput carierade artist plastic Aiprofesor.Am efectuatprima operatiepe creier de unul singur la Duke,in 1981.Primul nostru copil, Eben fV, s-a ndscutin 1987la MaternitateaPrincessMary din Newcastle-Upon-Tynedin nordul Angliei tn timpul bursei de specializarein chirurgie cerebrovasculard,iar fiul nostru mai mic, Bond, s-a ndscut la Spitalul Brigham & Women din Bostonin 1998. " Royal Oaks, denumirea cartierului, inseamnd in englezi ,,stejadi regali". (N.r./
ELI
DovADALUMIIDEDINC.L.
Am indrdgit mult cei cincisprezeceani petrecutila Facultateade MedicindHarvard $i la Spitalul Brigham & Women.Familia noastrd a prefuit acei ani petrecuti in zona GreaterBoston.Dar,in 2005,Holley qi cu mine am convenit cd sosisemomentul sd ne mutf,m inapoi in Sud.Voiam si fim mai aproapede familiile noastre gi am vdzut-o ca pe un prilej sd avemun pic mai multd autonomie decAtar.useserdmla Harvard.Aqa cd, in primdvara lui 2006, am luat-o de la zero in Lynchburg,in finutul muntos al statului Virginia. N-a durat mult pAni ne-am readaptat la viala mai relaxatd de care ne bucuraserdmamdndoi in copildria petrecutd in Sud. Pentru o clipi, am rdmas intins pe pat, incercand vag sd imi dau seamace anume md trezise. Ziua precedentd- o zi de duminicd - fuseseinsoriti, senini, doar un pic ricoroasd- o weme de toamnd tArzie tipicd pentru Virginia. Holley, Bond (10 ani pe atunci) gi cu mine iegiserdmla un grdtar acasdla un vecin. Searavorbiserim la telefon cu fiul nostru EbenIV (pe atunci, avea 20 de ani), care era in primul an la Universitateadin Delaware.Singurul hop ai zilei fusese virusul respirator ugor pe care toti trei il purtam inci de sdptdmAnatrecutd. Chiar leainte de culcareincepuse sd md doardspatele,agacd am fdcut o baie rapidd,ceeace a pdrut sd atenuezedurerea.M-am irtrebat dacdmd trezisemaga de deweme in dimineala asta din cauzd cd virusul incd mai saldqluiain corpul meu. M-am miqcat uqor in pat Siun val de durere m-a fulgerat in josul coloanei - mult mai intens decAtsearatrecutd. Era limpede ci virusul de gripd incd nu dispiruse qi-qi fdcea mendrele.Cu c6t md trezeam mai bine, cu atAt durerea se intelea. intrucat nu reu$eamsd adorm din nou qi mai aveam o ord pAndirri incepeam ziua de muncd, am hotdrAt sd mai fac o baie cald5.M-am sdltatin capul oaselor,mi-am coborAt picioarelepe podeaqi m-am ridicat in picioare. Instantaneu,durerea a mai urcat o treapte de intensitate - o durere surdd,punitivd, care penetra addncla baza coloanei.LdsAnd-ope Holley sd doarmd,am pigit uqurelpe hol sprebaia principaldde la etaj.
[rI
Am ldsat si curgl apa qi m-am bdgatin cadd,aproapesigur cd imediat cdldura iqi va face efectul binefdcitor. Greqeald. PAni cAndcada s-a umplut pe jumdtate, mi-am dat seamacd fdcusemo eroare.Nu numai cd durerea se inrduti[ea, dar in. acelaqitimp era atat de intensd acum,furcAtmd temeam cd voi fi nevoit sd urlu la Holley sd md ajute sd ies din cadi. GAndindu-mdcdt de ridicoli devenisesituatia, am intins mAnagi am luat un prosop atArnat de un suport de deasupra mea Am mutat prosopul spre marginea suportului, ca sd nu risc sd-l smulg din perete,gi m-am ridicat ugor in picioare. Un alt junghi de durere m-a fulgerat la spate,atat de intens,cd am gemut.Fdrddoar gi poate,nu eravorba despre gripd. Dar ce altcevaputea sd fie? Dupd ce m-am dat jos din cada alunecoasdgi mi-am pus halatul plugat de euloarestacojie, m-am intors incet in dormitor qi m-am l5sat sd cad in pat. Corpulimi era deja din nou ud de Ia sudoarearece. Holleys-a miqcat gi s-a intors spre mine. - Ce s-a intdmplat?CAte ceasul? - Nu qtiu, am spus. Spatele.Md doare ingrozitor. Holley a irnceputs5-mi masezespatele.Spresurprinderea mea, m-a fdcut sd md simt cevamai bine. in general,doctorii suportd greu sd fie bolnavi. Eu nu fac excep[ie.Pentru o clipd, am fost convins cd durerea - gi cauza ei - va incepe, in sf6rgit, sd dispard. Dar la 6:30, ora c6nd plecam de reguld la serviciu,durerea incd mi chinuia gi eram practic paralizat. Bond a intrat in dormitorul nostru la 7:30. curios sd afle de ce eramincd acasd. - Ce se-ntdmpld aici? - Tatil tdu nu se simte bine, dragule, a spus Holley. Stdteamin continuare intins in pat cu capul proptit pe o perni. Bond a venit, a trtins mAnagi a inceput s6-mi maseze cu bldndele tdmplele. Atingerealui a provocat un adevdratfulger prin capul meu - ceamai groaznicd durere de pAndatunci. Am tipat. Surprins de reaclia mea, Bond a sdrit inapoi. - Nu-i nimic, i-a spus Holley lui Bond, dar era clar cd gAndeaaltceva.Nu i-ai fdcut ru nimic. Tati are o durere de cap oribild. U)
DovADALUMrr DEDrNcoLo
Apoi am auzit-o zicdnd,mai mult pentru ea decAtpentru mine: - Md intreb dacd n-ar trebui sd chem ambulanqa. Daci e un lucru pe care doctorii iI urisc chiar mai mult decdt sd fie bolnavi este si ajungd ca pacienli in salonul de urgente. Mi-am imaginat casaplind de tehnicieni medicali de urgentd, qirul de intrebdri standard, cildtoria la spital, birocratia...Md gAndeamcd,la un moment dat, o sd irecepsd md simt mai bine gi am si regret cd am sunat dupd ambulanlS. - Nu, e in reguld, am spus. E rdu acum, dar o sd treacdin curdnd.Mai bine ajut5-l pe Bond sI se pregdteascd pentru qcoald. - Eben,eu credci... - O sd fiu bine, am intrerupt-o, cu fala incd ingropatd ir pernd.Durereafurcdmd finea paralizat.Serios,nu sunala 911. Nu-s chiar agade bolnav.E doar un spasmmuscularla galeqi o durere de cap. Nu foarte convinsd,Holleyl-a dus pe Bondla parter gi i-a dat cevasd mdnAnceinainte se-l trimit5 acasdla un prieten de pe aceeagistradi cu noi ca si meargdimpreundla qcoald. in timp ce Bond se duceaspre u$a de la intrare,mi-a trecut prin cap cd, daci era intr-adevir cevagrav qi ajungeamla spital, era posibil si nu-l vdd dupd gcoaldfuraceadup5-amiazd. Mi-am adunat toatd energiagi am strigat firav Ei rdgugit: - SAai o zi buni Ia gcoald,Bond. Pdni cdnd Holley a urcat iar la etaj ca sd vadd cum md mai simt, eu alunecasemin stareade incongtien{d.CrezAndci alipisem,m-a ldsat sd md odihnescAi s-a dus la parter sd-i sune pe cAliva dintre colegii mei ca sd le ceardpdrerealegat de ceeace se puteaintdmpla. Dupd doud ore, considerAndci md ldsasesI md odihnesc destul, ea s-a intors si md controleze.impingAnd uga dormitorului, m-a vizut culcat in pat exact la fel ca furainte.Dar, uitAndu-se mai atent, a vizut cd trupulmeu nu mai era la fel de relaxat ca inainte, ci rigid ca o sc6ndurd.A aprins lumina gi a vdzut cd eram scuturat de spasmeviolente. Falcade jos mi se proiectasein fa[i in mod nefiresc,iar ochii deschisimi se rostogoleauin cap.
frr ]
- Eben,zi ceva!a tipat Holley. Vdzdnd cd nu rispund, a sunat la 911. Echipajul a sosit fur mai pufin de zeceminute. Paramediciim-au imbarcat rapid in ambulanld qi-au plecat in direc$a sectiei de urgente de la Spitalul GeneralLynchburg. Dacdag fi fost congtient,i-ag fi spus lui Holley exact prin ce trecusemacolo in pat in acelemomente terifiante, cAnd ea agteptasosireaarrbulanlei: lln atac severde epilepsie provocat, fird indoiald, de un $oc extrem de gtav suferit de creierul meu. Dar, fire$te,n-am Purut sd fac asta. in urmdtoarele gaptezile, m-am prezentat in fala lui Holley gi a restului familiei doar in formd corpQrald.Nu-mi amintescnimic din aceastdlume din timpul aceleisiptimAni qi a trebuit sd adun de la allii acelepdrli ale istorisirii de fald care s-au petrecut in perioadain care am fost incongtient. Mintea mea, spiritul meu - sau cum wetri sd numili partea centrald,umand din mine - dispdruse.
a4)
DovADALUM'IDEDrNCoLo
Salonulde urgenle de la Spitalul GeneralLynchburg este al doilea din statul Virginia in ordinea aglomerdrii qi, de reguld, la 9:30 dimineata,tn zilele de lucru, este in plini activitate. Luneaaceean-a fdcut exceptie.Cu toate ci mi-am petrecut majoritatea zilelor de lucru in Charlottesville,acumulasem multe ore de operalii la spitalul din Lynchburg gi ii cunogteam cam pe toti cei de acolo. Laura Potter, medic de urgenle pe care o cunosteamSi cu care colaborasemstrins timp de aproapedoi ani, a primit de la ambulanld un apel potrivit cdruia un bdrbat alb de cincizeci gi patru de ani, in statusepilepticus,urma sd fie adus la salonul ei de urgenle. in tlmp ce se indrepta spre intrarea ambulanlelor, a revizut in gand lista de cauzeposibile pentnr stareapacientului ce urma si fie internat. Era aceeagilistd pe c:ue ag fi alcdtuit-o qi eu dacd ag fi fost in locul ei: sewqi alcoolic, supradozi de droguri, hinoaaqemie (nivel anormal de scdzut al sodiului ln s6nge);accidentvascular-cerebral; tumoare metastaflca sau primard a creierului; hembragie l4uaparenchim4d (sdngerareain substanla creierului); ebces celebral...gi meningitd. Cend infirmierii m-au dus in unitatea de primire de la urgente, eram incd scuturat de coruulsii tolente, gemeam intermitent qi-mi migcamnecontrolat bralele gi picioarele. Pentru dr. Potter a fost evident dupd felul cum aiuram Ei md zvArcoleamcd aveamcreierul supus unui atac mlsiv. O asistentda adus o targd, alta imi lua sAnge,iar a treia imi inlocuia prima pungd de perfuzie, care intre timp se golise,
rEl
pusd de infirmierii de la ambulante,la mine acasi, inainte de a md urca in maqind.in timp ce se ocupau de mine, eu md zbdteamca un pestede un metru optzeci scosdin apd. Scoteamsunetenefireqtigi fdri sens9i tipete animalice. Pentru Laura,Ia fel de tulburdtor ca manifestirile epileptice era faptul cd prezentam o asimetfie in controlul motor al corpului meu. Asta putea insemna cd, pe Idngd atacul la care era supus, creierul meu sufereao deteriorare serioasi 9i posibil ireversibild. Ca sd poli vedeaun pacientintr-o asemeneastaree nevoie sd te obiqnuiegti,dar Laura vdzuse de toate in anii mulli petrecutila urgenle.Toru$i,nu-qi vizuse niciu4 cofegmedtc adus la urgente intr-o astfel de situatie Si,uitandu-se atent la paciennrl contorsionat care [ipa de pe targf,, a spus, aproape doar pentru ea: - Eben. Apoi, mai tare, alertAndu-i pe ceilalli doctori qi infirmiere din zond: - EsteEbenAlexander! Cei din apropiere care au auzit s-au adunat in iurul tdrgii. Holley, care venise dupi ambulantd, s-a aliturat grupului, in weme ce Laura punea setul de intrebiri obligatorii privind cele mai evidente cauzeposibile pentru cinevaaflat in starea mea.Treceamcumva printr-un sewaj alcoolic?Ingerasemde curdnd weun drog halucinogenputernic? Apoi s-a apucat de treabdincercdnd sd-mi opreascdaccesulepileptic. in lunile din urm5, EbenIV mS supuseseunui program viguros de exercifii fizice in vedereaunei ascensiuniin doi, tatd Si fiu, pe muntele ecuadorianCotopaxi,inalt de 5 880 de metri, pe care eI se cdldrasei:r luna februarie a anului trecut. Progtamul irni sporise considerabil ferla, ceeace ingreuna sarcinabrancardierilor careincercau sd md gini imobilizat. Dupi cinci minute qi administrarea de 1$ miligrarne-de diazepamintravenos,incd mai deliram qi md impotriveam tuturor, dar, spre u$urareadoctoruIui Potter, mdcar acum md zbiteam cu ambelepdrli ale corpului. Holley i-a spus Laurei despre durerea de cap cruntd pe care o avusesemfurainte t
16-_l
DovADALUMIIDEDINcoLo
de atacul de epilepsie,ceeace a determinat-o pe dr. potter sd-mi efectuezeq punctie fqpbgyd - o procedurd prin care o cantitate micd de lichid cefalorahidianeste extrasd de la baza coloanei. Lichidul cefalorahidianeste o substantdlimpede, apoasi, care curge de-a lungul suprafe{eimiduvei spinirii qi invele$te creierul, protejandu-l de impacturi. Un corp uman normal gi sdndtosproduce cam un lirru {.e Uqhidpq zi qi orice dimin_uarea clarit5lii fluidului aratd ce s-a produs o infecge sau o hemoragie. O astfel de infeclie se nume$temerringitd:inflamarea meningelor,membrqn_e-le care ciptugesc la interior coloana gi craniul gi care inne in contact ctirectcu lichidul cefalorahidian. iU.patfU din cinci cazuri, boala este provocatd de un virus. Meningita virald poate sd-l afectezeconsiderabilpe pacient, dar este mortald doar in aproximativ I la suti din cazuri. intr-un caz din cinci, totu$i, meningita este provocatd de bacterii. !.l_qtelile, fiind mai primitive decdtr{4,r_sur[e,pot fi un inamic mai primejdios. -C-qzurile de meningitl bacteria_ nd, dacdnu sunt tratate, sunt letale. Chiar dacd sunt tratate rapid cu antibiotice adecvate,rata mortalitdtii se situeazd intre l5 9i 40 la sut5. Unul dintre cel mai pulin probabil vinovali pentru menin_ gita bacteriandla adulqieste o bacterig foarte vqcheqi foarte puternici numiti Escherichiacoti - cunoscutdmai mult sub denumireasimpld E. coli.Nimeni nu Etieexact c6t de veche este E coh,dar estimdrile se situeazdundevaintre trei gi pa_ tru miliarde de ani. Organismelenu au nuc_leuqi se reproduc prin procesul primitiv, dar extrem de eficient, cunoscut sub denumireade fjsigte^tinard aselqrata(cu alte cuvinte, prin divizare in doud pfutr). Sdne imaginim o celuli umplutd, in esenfd,cu ADN, careigi poate lua nutrimentele (de reguli de la alte celule p.g.c-4lg lealace qi le absoarbe)direct prin peretele ei celular. Apoi sd ne imaginim cd aceastapoate si copie7g.g1r4$_tqrl mai multe secventede ADN qi si se divi_ dd in doui celule-fiici la fiecare circa doudzeci de minute. intr-o ori, vor rezulta opt celule.in douisprezeceore, 6g de
vei avea35 de miliarde. Dupd trecereaa clncispr.ezecgoJe, qxplozivd incetineqtedoar cAnd trilioane. Aceastdclgg.!-ere hranaincepesd se termine. a, E. coli sunt extrem de promiscue.Pot sd facd De asemene gene cu alte specii de bacterii printr-un proces schimb de numit conjugqrebacteriand,care permite unei celule de E' coli sd capeterapid noi trdsituri (cum ar fi rezistenta Ia un antibiotic nou), atunci cAnde nevoie.Aceastdretete fundamentald a succesuluia mentinut E. colipeplanetd incf, din primele zile ale vie[ii monocelulare.Cu tqtu avemin noi bacterii E coli - mai alesin tracrulgaslrointestinal' in condilii normale, acesteanu reprezintd nicio ameninlare pentru noi. Dar cAnd varietdli de E. coli, dupi ce au adunat secventede ADN care Ie fac deosebit de agresive,inyadeazdb.cttidql'cefalorahidiandin jurul mdduvei gi aI creierului, celuleleprimitive incep imediat sd devorezegluco4adin fluid 9i tot ce mai au la dispozitie pentru a consuma,inclusiv creieruI insuqi. in acel moment, nimeni de la urgenle nu credeacd am o meningitd provocatd de E. coli. Nu aveauniciun motiv sd bdnuiascl asta.Boqlaeste astronomic de rard la adulli. Nou-ndscuJ!!sunt cele mai frecventevictime, dar cazurile de bebeluqimai mari de trei luni care sI aibd aSacevasunt exceptionalde neobiqnuite.\4qi pulin de rrn,adult din 10 milioane o contracteazdspontan in fiecare an' in cazurile de meningitd bacterian-d,bacteriile atacdmai Cuvdnrul cortex intAi strarul exterior al creierului, corte-x-ul. qi sau inseamnd latind ,,coajd"'Dacdi1i are o origine ,,scoar[i" model desrul de bun portocald, un ei este coaja imaginezio mai primitisectiunile pentru felul cum cortexul inconjoard pentru memorie, ve ale creieruIui. eprferut este responsabil qi vizuald auditivd Si pentru limlai. emotii, c-o-Irglientizarea logicd.AEainc6t, cdnd un organism ca E. coli atac6creierul, vatdm[rile initide se produc asupra zonelor careindeplinesc funcliile celel*ai.jrr,rportantepentru mentinereacalitdlilor noastre umane. Muhe victime ale meningitei bacterienemor in primele zile ale bolii. Dintre aceiacare ajung la urgente cu o spiralddescendentdrapidd a funcliei neurologice,aqa l=t--l
DovADALI1* DEDINC'L.
cum eram eu, doal 1QlaSutd au norocul sd supraviequiasc5. Totugi, norocul lor este limitat, clci mulli dintre ei iqi vor petrecerestul vielii intr-o stare vegetativd. Degi nu bdnuia o meningitd de tip E coli, dr. potter s-a gandit cd aq putea avea un anumit tip de infectie a creigrului, motiv pentru care a decis o puncfie lombard. Tocmai cdnd ii spuneaunei asistentesd-i aducdtava pentru punctie $i sd pentru procedurd,corpul meu s-a cutremumd pregdteascd rat de parci prin targd ar fi trecut un cruent electric. Cu un val nou de energie,am scosun urlet lung gi chinuit, mi-am arcuit spateleqi am mi$catbraqeledezordonatin aer.Fata mi s*a inroqit gi venelegArului mi s-au umflat nebuneqte. Laura a strigat dupd ajutor gi curdnd doi, apoi patru $i, in final, q'aseinfirmieri se luptau sd md imobilizeze in vederea procedurii. Mi-au forlat corpul sI steaiietr-o pozitie fetald in timp ce Laura imi administra alte sedative.in cele din urmd, au reuqit se mA UnAnemi$catpentru ca acul sd-mi penetreze baza coloanei. CAndbacteriile atacd,organismul intrd imediat in modul de apdrare,trimitand trupele de,goc alcdtuite din celulele albe din sdngeqi aflate in cazdrmile lor din splini qi mdduva osoasdca sd lupte impotriva invadatorilor. Ele sunt primele victime ale rdzboiului celular masiv care are loc ori de cAte ori un agent biologic strf,in invadeazdcorpul, iar dr. potter $tia ca ofieelipsi de claritate a lichidului cefalorahidiall era cauzatdde celulelemele albe. Dr. Potter s-a aplecatgi s-a concentratpe manometru, tubul transparent vertical in care urma sd apard lichidul cefalorahidian.Prima surprizi a Laurei a fost cd lichidul nu a picurat, ci a ta$nit - ca urmare a unei presiuni periculos de ridicate. A doua surprizd a fost provocatd de aspectulfluidului. Ceamai mici opacitatei-ar fi spus cd md aflam intr-un mare necaz.in manometru a ta$nit un fluid vAscosEi alb, cu o uqoardtentd verzuie. Lichidul meu rahidian era plin de puroi.
trol
Dr. Potter I-a apelat prin pager pe dr. Robert Brennan,unul dintre colaboratorii ei de la Spitalul Generaldin Lynchburg, specialistin boli infeclioase.in timp ce aqteptausosireaaltor rezultate de la laboratoareleinvecinate,au analizat toate posibilitdtile de diagnostic Ai de opfiuni teraptutice. Minut dupi minut, in timp ce rezultatele soseau,eu gemeam gi md zbdteamsub curelelede fixare ale brancardei.O imagine gi mai uluitoare prindea contur. Rg_zultanrlfrotiului Gram (ur-rtest.chimic,numit dupd medicul danez care a inventat metoda ce le permite doctorilor si clasifice o bacterie invadatoareca gram-pozitivd sau gtam-negativd)indica bastonaqegram-negative,ceeace era extrem de neobignuit. intre timp, o scanaretomograficd computerizati a capului a ardtat cd qlratul meningeialcare-mi clptugea creierul era periculos de umflat $i de inflamat. Un tub respirator mi-a fost introdus in trahee,permitandu-i unui ventilator sd preia de la mine funclia respiratorie - douisprezece respiratii pe minut, mai exact -, $i o baterie de monitoare a fost amplasatdin jurul patului meu pentru a inregistra fiecare miEcaredinduntrul corpului meu Ei din creierul care era aproapedistrus. Dintre foarte putinii adulli care contracteazdanual spontan meningitd bacteriandde tip E coli (adicdfdrd chirurgie cerebraldsau traume penetrate ale capului), cei mai mulli pdlesc asta ca urmare a unei cauzetangibile, cum ar fi o deficienti a sistemului imunitar (adeseaprovocatd de HIV sau SIDA).Dar eu nu aveamniciun astfel de factor care sd mi l- 30 I
DovADALnMrrDEDrNcoLo
facd susceptibil la boald.Alte bacterii ar putea sd provoace meni.ngitdprin invazie din sinusurile nazale adiacentesau din urecheamijlocie, dar nu gi E coft.Spaliul cefalorahidianeste prea bine izolat de restul corpului pentru ca acestlucru sd se intAmple. in afard de cazul in care coloanagi craniul sunt perforate (cu un stjmulator cerebral contaminat fixat in profunzime sau printr-un bypass instalat de un neurochirurg, de exemplu),bacteriile de tip E coh,care de obicei se afld in intestine, pur qi simplu nu au accesIa aceazoni. Instalasem eu insumi sute de bylpassuriqi de stimulatoarein creierele pacientilor qi, dacd aEfi putut sd particip la disculie, aq fi fost de acord cu doctorii mei afla1iin furcurcdrur5,ci aveamo boald pe care,ca si md exprim cdt mai simplu, era imposibil s-o am, inci incapabili sd accepteintru totul dovezile reprezentate de rezultatele analizelor, cei doi doctori au sunat la diferili experli in boli infecfloasede la principalele centre medicale universitare.ToEiau admis ci rezultatele indicau un singur diagnostic posibil. Dar contractareaunui caz grav de meningiti bacteriandE coli pur qi simplu rtin senin nu a fost singura ispravS,medicald stranie pe care am fdptuit-o in prima mea zi de spital. in ultimele clipe de dinaintea iegirii din salonul de urgenfe qi dupa.dp.gdp-febitute pe muchie de gemete$i vaiete gururale animalice,m-am liniStit. Dupd care, ca din senin, am strigat trei curdnte.Au fost rostite cu claritate de cristal gi auzite de doctorii qi asistenteleprezente,precum gi de Holley,care stdteala cAfivapagi de mine, dincolo de perdea. - Doamne,ajuti-mi! Toatd lumea s-a repezit la brancardi. pAndsd ajungd, devenisemcomplet inert. Nu am nicio amintire despre timpul petrecut la urgenfe, nici despre cele trei cuvinte pe care le-am strigat. Dar altceva n-am mai scos pe Curdin urmdtoarele Eaptezile.
Din momentul in care am ajuns in Salonulprincipal numdrul 1. declinul meu a fost constant. Nivelul de glucozd normal al lichidului cefalorahidial (LCR)este de 80 de miligrame pe decilil-. O persoandextrem de bobeavi aflatd in pericol iminent de moarte din cauzaunei meningite bac'terieneare un nivel scdzut de pAni la 20-demiligrame pe decilitm' Eu aveamnivelul glucozeiin LCRde 1' Indicele Scdrii Glaqgowpentru comd era de opt din cincisprezece'indicAnd o boald gravi a creierului, gi s-a inrdute$t Si mai mult in urmdtoarele zile. Punctaiul meu APACHEII (Acute Physiologyand Chronic Health Evolution - Evolulia fiziologiei acute Qia sAndtdlU cronice) din salonul de urgente era de 18 din 71 posibile, indicdnd cf, ganselemele de a muri in timpul spitalizdrii erau de circa 30la sutd.Mai specific,date fiind diagnosticul meu de meningitd bacteriani gram-negativi acute $i declinul neurologic acut de Ia inceput, aveam,in cel mai bun caz, doar circa 10 trasuti gansede a supravielui bolii mele c6nd am fost adus la urgente. Dacdantibioticele nu gi-ar fi fdcut efecruI, riscul mortalitdtii ar fi crescut neincetatin urmdtoarele zile pdnd cAndar fi atins un nenegociabil100 la sutd. Doctorii mi- au administrat trei antibiotice intravenoase putemice inainte de a md trimite laloua mea locuinld: un sa,lonprivat spa{ios,numdrul 10, de Ia Unitatea de terapie intensivd, situat cu un etai deasuprasalonului de urgenle. Intrasem de multe ori in acesteuniteti de terapie intensivd in calitate de chirurg. Aici sunt aduqi cei mai grav bolnavi dintre pacien{i, oameni afla1ila un pas de moarte, in aEafel ft.1
DovADALUMIIDEDINC.L.
incAt mai multi membri ai personalului medical sd poati lucra asupra lor simultan. Q-echipi-caasta, luptdnd cu o coor: donare perfecd pentru a tine pacientul in viald c6nd toate ganselele sunt potriufce, este o imagine nemaipomenitd.in acesteinciperi am avut ocazia sd simt o imensd mAndrie sau o dezamdgirebrutald, dupi cum paciennrl pe care ne strdduiserf,m s5-l salvdmfie scipase cu bine, fie ne alunecase printre degete. Dr. Brennan gi ceilalg doctori gi-au pdstrat atitudinea optimistd fald de Holley, atat cat se putea in circumstanlele date. Acesteanu le permiteau deloc sd fie optimiqti. Adeydrul e cd md pdqteaun risc considerabil de moarte, cAt de curAnd. Chiar dacdnu muream, haqteriile care-mi atacaserdcreierul probabil cd-mi devoraserddestul din cortex ca sd-mi compromite orice activitate a creierului superior. Cu cdt ryBi mult rimAneam in com[, cu atAt cre$teaprobabilitatea sd-mi petrec restul vielii intr-o stare vegetativecronice. Din fericire, nu doar personalul medical din cadrul spitalului, dar gi alli oameni soseaudeja in ajutor. Michael Sullivan,vecinul nostru gi paroh la biserica noastri episcopald, a ajuns la urgente cam la o ord dupi Holley. Chiar cAnd Holley iegeape ug5 ca sd vind dupi ambulantd,i-a sunat telefonul celular. Era vecheaei prietend SylviaWhite. Sylviaavea un mod cu totul neobiqnuit de a apdreac6nd se intAmplau lucruri importante. Holley era convinsd cd aveacalitdti de mediu. (Euoptasempentru explicalia mai sigurd qi mai rafionald potrivit cdreia era o foarte bund ghicitoare.)Holley i-a spus in doui vorbe Sylviei ce se intAmplasegi gi-au impir{it intre ele sarcinade a le suna pe rudele mele apropiate: sora mea mai micd, Betsy,care locuia in apropiere, sora mea Phyllis, care la patruzeci gi opt de ani era ceamai micd dintre noi gi locuia in Boston,gi pe Jean,ceamai vArstnici. in aceadiminea{i de luni, Jeanplecasede la locuinfa ei din Delawareqi mergeacu magina prin Virginia. intAmplitor, se ducea sd o ajute pe mama noastr5, care locuia in Winston-Salem.Telefonul lui Jeana sunat. Era soqulei, David. - Ai trecut de Richmond?a intrebat-o el.
- Nu, i-a spus Jean.Sunt Ia nord de oraq,pe autostrada interstataldI-95. - Atunci ia-o pe goseaua60 West,apoi pe goseaua24 ca sd ajungi la Lynchburgh.Tocmai a sunat Holley' Ebene la urgenle la spitalul de acolo.A alrrt un atac epileptic tr dimineata asta qi nu mai reactioneazA. - O, Dumnezeule!Segtie care-i motivul? - Nu sunt siguri, dar s-ar putea sd fie o meningitd. Jeana luat-o la timp pe drumul indicat 9i a mers pe drumul sinuos numit 60 West,pe sub norii jogi gi in miqcare' spre qoseaua24qi LYnchburg. Phyllis a fost cea care,la ora trei in prima dupd-amiazd de la urgentrd,l-a sunat pe EbenIV la apartamentul lui de la Universitateadin Delaware.Ebenera afari pe verandd,lucra Ia o temi gtiinqifici (tatil meu fuseseneurochirurg, iar acum Ebenera interesat gi el de o carieri in acest domeniu) cdnd i-a sunat telefonul. Phyllis i-a ficut o prezentarerapidd a situatiei gi i-a spus si nu se ingrijoreze pentru cd doctorii aveautotul sub control. - Au vreo idee despre ce anume ar fi purut sd-i provoace asta?a intrebat Eben. - Pdi au zis cevadesprebacterii gram-negativeSi meningitd. - Am doui examenein urmdtoarele zile, agaci o sd le las profesorilor nigte mesaje,a spus Eben. Fiul meu mi-a spus ulterior c6, iniEial,i-a fost greu sd creadi cd mi aflam trtr-o situatie gravi, aqacum ii ddduse de inleles PhyIIis,Etiindu-se cd ea gi Holley aveaumereu tendinla de a ,,trfiliqa disproporlionat lucrurile" - iar eu nu md irnbolnivisem niciodati. Dar cdnd Michael Sullivan l-a sunat o ord mai t6rziu, qi-a dat seamaci trebuia sd vind imediat cu magina. Pecdnd se deplasaspre Virginia, s-a pornit o ploaie inghelatd in rafale. Phyllis plecasedin Boston la ora gasegi, pe cdnd Ebense indrepta spre podul I-495 peste fluviul Potomac ca si ajungi in Virginia, ea tocmai treceacu avionul prin norii
I
34
I
DOVADALUMNDEDINCOLO
de deasupra.A aterizat la Richmond, a inchiriat o maqini gi a luat-o la rAndu-i pe soseaua60. CAnda ajuns la cdliva kilometri de Lynchburg,Ebena sunat-o pe Holley. - Ce face Bond?a intrebat el. - Doarme,i-a zis Holley. - Atunci o si md duc direct la spital. - EStisigur cd nu wei si treci mai int6i pe_acasd? - Nu, a zis Eben.Vreau sd md duc sd-l vdd pe tata. Ebena parcatl6ngi Unitateade terapieintensivdla 23:15. Aleeacare duceain spital incepeasd se acoperecu polei, iar cAnda ajuns in zona de receptie putemic iluminatd, a gdsit acolo doar o sord din schimbul de noapte. Eal-a condus la panrl meu de la terapie intensivi. intre timp, toti cei care fuseserdacolo mai deweme plecaserdacasi. Singurelesunete din incdpereaspa{ioasd,slab iluminatd, erau bipurile gi guieratul maginilor care-mi menti_ neau corpul in funcliune. CAndm-a vizut, Ebena incremenit in prag. La doudzeci de ani, nu md vizuse niciodatd mai bolnav decdt de o simpld raceald.Acum, in pofida tuturor aparatelor care ficeau tot ce puteau ca si alunge o astfel de impresie, el privea la ceeace qtia cd este,in esenfd,un cadarmr.Corput meu f,izic se afla acolo,in fata lui, d.qrtatil pe care-l gtia dispdruse. Saupoate cd o exprimare mai potrivitd ar fi: plecase altundeva.
inguneric, dar un intuneric vizibil - ca qi cum ai fi scufundat in ndmol, dar ai putea sI vezi totuqi prin el. Saupoate ci ,jeleu murdar" ar fi o mai bund descriere.Transpa'rent,dar intr-un mod incelogat,neclar,claustrofobic qi.sufocant' Co4$ti8$d,dar o conqtiintd fdrd memoile sau identitate ca un vis i:r care $tii ce se petrecein jurul tdu, dar habar nu ai qine sau ce e$n. $i sunet: o bltaie profund5, ritmicS, depdrtatd $i totuqi puternice, astfel incdt fiecarepuls trece prin tine. Ca o bitaie de inimd? Parcd,dar mai furtunecate,mai mecanicd- precum sunetul metalului lovit de metal, ca 9i cum un fierar uriaq, lucrAndin subteran,loveqteo nicovalSaflatd undeva, departe: o izbeqte atat de tare, incdt zgomotul vibreazi prin pimAnt, sau prin ndmol, sau prin ceeace te irconjoard. \-aveam uI corp nu unul de care sd fiu congtient,ill pur gi simplu... acolo,in aceaintunecime orice caz. Eram pulsatorie,bubuitoare. Altddatd, I-aq fi numit ,,primordial". Dar, in momentele acelea,nu $tiam acestcuvdnt.Qe fqpt, nu $tiam absolut niciun cuvdnt. cuvjntele folosite aici au aparut mult mai tArziu, cAnd,revenit in lumea asta,mi-am consemnat amintirile. lipbajul, emotijle, Iogica:toate acestea dispdruserd,ca gi cum reglesasemla o stare a existentei de Ia inceputurile vielii, poate chiar pdnd la stadiul bacterijlor primitive care,fdrd Stiinta mea, puseserdstdpAnirepe creierul meu gi-l scoseserddin funcliune' Cet timp am zdbovit in aceasti lume? Nu am habar. Cdnd ajunClintr-un loc unde nu existi o perceptiea timpului aqa [
36 I
DovADALUMIIDEDINcoLo
cum o avemitl lumea obiqnuitd, sd descrii cu precizie ce simgi este aproapeimposibil. CAndse intAmplau toate astea,cAnd eram acolo,a\aearn.senzatia cAeu (orice ar fi insemnat ,,eu") eram dintotdggUgaacolo gi voi continua mereu si fiu. Nu cd mi-ar fi pdsat de asta,cel.puqinla inceput. in Oefinitiv, de ce mi-ar fi pdsat, dacd stareaaceeade existenli era singura pe care o cunoscusemweodatS?NgAvaBdnicio aruintire desprecevamai bun, nu md derar{a prea mult cd mi aflam acolo.imi amintesc totu$i cum conceptualizamcd s-ar putea sau nu sa supraviefuiesc,dar indifelsnl3 pe care o simteam legat de asta imi dddeaun sentiment $i mai mare de invulnerabilitate. N,uaveamnici ceamai micd idee desprelegilg care guvelnau lumea in caremd aflam, dar nici nu mi grdbeamsd le aflu. La urma urmei, la ce mi-ar fi servit? Nu pot sd spun exact cAnds-a intimplat, dar la un anumit moment am devenit Con$tientde unele obiectedin jurul meu. Semdnauun pic cunigte rddicini $lputin cu ni$te vasede sdnge dintr-un uter vast gi nimolos. RdspAndindo lumini roqie intunecatd gi murdari, acestease intindeau i:r jos dintr-un loc incert situat foarte sus inspre alt loc la fel de indepf,rtat, in jos. in retrospectivd,privind la ele,mi simteam ca o cArtild sau o riru!, ingropatd adflncin pdmAnt Si rotu$i cumva capabildsd vadd matricele incdlcite ale riddcinilor qi copacilor din jurul ei. Iatd de ce, cAndm-am gAndit ulterior la acestloc, am qfqr4rs s6-l numescTfuamril Vederii cu Ochi de Rdm5.pentru multd weme, am bdnuit cd era posibil si fie un fel de amintire a modului cum s-a simtit creierul meu in perioadacAndbacteriile au dat ndvaldpeste el. Dar, cu cAt md gAndeammai mult la aceastdexplicagie(gi, repet, asta s-a intAmplat mult, mult mai tArziu), cu atat mai putind logici mi se pdrea cd are. Pentru cd - qi e gleu sd-g reprezin{i asta dacdn-ai fost acolo tu insuli - c.o!$tiinta mea nu era inceloqatdsau distorsionatd cand md aflam in acel loc. Eradoar... Iimitatd. Nu am fost uman cdt m-am aflat acolo.Nu am fost nici mdcar animal. Eram Egv.-q de dinainte gi de mai jos de toate astea.Eram pur qi simplu Un puncl singular de con$tientizareintr-o mare atemporaldbrun-ro$cat[
Cu cAt zdboveammai mult in acel loc, cu atdt mai putin confof,tabilmd simfeam.La inceput, eram atat de adAnc imersat in eI, incdt nu era nicio diferenld intre ,,mine" 9i elementul pe jumdtate infiordtor, pe jumdtate familiar care md impresura.Dar, treptat, aceastdse4zqtiede imersieprofundd, atemporalSgi fdrd granite a ldsat locul sgnz-alieicd, de fapt, nu ficeam deloc parte din aceastdlume subterand,ci cd eram prins furcapcanaei. ribufneau din mdl, gemeau qi gtriryfr g{l1r.rqUg.e_g4o.Ie$F nou. Auzeam cAnd Ei cdnd cAte din dispdreau dupd care tipau, un rdget irirfundat.Uneori, acesterdgete se schimbautr niqte incantalii indbuqite, ritmice, incantatii care erau,in acelaqi timp, trgrozitoare $i suaniu de familiare - ca $i cum, Ia un moment dat, qtiusemcI eu le scosesempe toate. intrucAt nu aveamnicio amintire privind existenla mea anterioard,timpul meu in acest tdrAm s-a extins mult. Luni? Ani? O eternitate?Indiferent de rdspuns,in cele din urmd am ajuns la un punct unde sj4zalia de inseetdtdrdtoare a prevalat acestui sentiment agreabil qi familiar. Cu cAtincepeammai - cu atAt chipuril--ecare apdreau mult si md simt ca !Ul..e-u qi dispdreaudin aceaintunecime {eveneaumai ulAtg qi mai ameninldtoare.&ufiriturile.titmice din depdrtareau devenit mai clare qi s-au intensificat qi ele - devenind ca un ritm de muncd pentru cine gtie ce armate de lucrdtori subterani, asemdnitori unor troli, care fdceauo muncd nesfArgitdgi de o monotonie brutali. Miqcareadin jurul meu a devenit tot mai putin vizuald qi mai mult,,tactil5,ca qi cum nigte e:e.alu4se ingrdmideau pe l6ngd mine, din c6nd in cdnd frecdndu-se de corpul meu cu pieile lor netede sau tepoase. Apqi am devenit con$tient de mir-os:aduceaun pic cu mirosul de fecale,un pic cu cel de sAngegi un pic cu miasma de vomd. U"nmiros biologic,cu alte cuvinte, dar de moarte biologici, nu de via15biologic5. Pemisurd ce con$tientizarea m€a se ascuteatot mai mult, mf, apropiam inexorabil de panici. Oricine sau orice eram, locul meu nu era acolo. Trebuia sd plec. Dar unde sd mi duc? FJ
l
DovADALUMrr DEDrNcoLo
Lo-qrg1icdnd imi punearnintrebarea aceasta,Cela.ngg.a ap_ary.t din intunericul de deasupra:cevacare nu era rece, mort, intunecos, ci exact opuslrl ruturor acelor lucruri. DacI m-aq strddui cetd viate aq mai aveade trdit, n-aq reugi niciodatd sd-i fac dreptate ac_e.qtg!:enlitdgi care se apropia acum de mine... n-aq reuqinici pe departesd descriuc6t de frumoasi era. Dar am si incerc.
Phyllis a ajuns in parcareaspitalului la mai putin de doud ore dupd EbentV, pe la unu noaptea.Cand a ajuns in salonul meu de terapie intensiv5, l-a gisit pe fiul meu cel mare a$ezat lAngdpatul meu, strangandin brale o pernd de spital ca sd sd rdmAndtreaz. reuqeascd - Mamae acasdcu Bond,a spus Eben,pe un ton careera simultan obosit, tensionat qi fericit s-o vadi. Phyllis i-a spus lui Ebencd trebuia sd se ducd acasd,c5, daci nu dormea noaptea aceeadupd ce condusesemaqina tocmai din Delaware,n-avea sd mai fie de folos nimdnui a doua zi, nici mdcar tatelui siu. Le-a sunat pe Holley gi pe Jean$i le-a anuntat cf, EbenIV aveasd ajungd acasdcurdnd, urmAnd ca ea sd rimAnd in salon cu mine restul noplii. - Du-te acasi la maicd-ta,la mdrugagi la fratele tiu, i-a spus ea lui EbenIV dupi ce a incheiat convorbireatelefonicd. Au nevoie de tine. Tatdl tdu gi cu mine vom fi aici cAnd o sd vd intoarceEim6ine. EbenIV s-a uitat la corpul meu: la tubul respirator transparent care-mi intra in nard ajungdnd la trahee;la buzele mele subliri, deja crdpate,la ochii mei inchigi gi la muqchii faciali lisagi. Phyllis i-a citit gAndurile. - Du-te acasd,Eben.incearcdsd nu-1i faci griji. Tatil tdu incd e cu noi. $i n-am de gdnd sd-l las sd plece. A venit ldngi pat, mi-a luat mAna gi a inceput s-o maseze. Avdnd drept companiedoar aparateleqi asistentade noapte care venea din ord in ord sd verifice siruafia, Phyllis a petrecut
|
40
I
DovADALtMllDEDINcoLo
resnrl noptii lin6ndu-md de mind, men$nend i:r funcliune o leglturd desprecareStiafoarte bine ci estevitald ca sd pot trececu bine prin asta. Esteun cliqeu sI vorbescdespre cAt de mare pret pun oamenii dinSud pe familie, dar la fel ca multe alte cligeegi acestae adevdrat.Cdndm=am dus la Harvard in 1988,unul dintre primele lucruri pe care le-am remarcat Ia nordici era ci acegtias.e*Carn fereau sd e4prime un lucru carein Sud este considerat de la sine inleles: Familia ta este ceeace eSti. De-a lungul vieqii mele, relalia cu familia mea - cu pdrinlii gi surorile qi, ulterior, cu Holley, EbenIV gi Bond - a constituit mereu o sursi vitald de forli gi stabilitate, dar cu atat mai mult in anii din urmd. Familiei m-am adresatpentru sprijin necondilionat intr-o lume in care - Nord sau Sud - marfa aceasta,prea adesea,se gisegtecu greu. Md duceam,ocazional,impreuni cu Holley gi copiii la biserica noastrd episcopald.Dar adevdrul e cd, ani la rdnd, am fost doar o treapte mai sus de stafea de CP-ist (unul care intunecd uga bisericii doar de Criciun $i de Pa$te).I-am incurajat pe bdiegisd-gi spund rugdciunile seala, dar acasdnu am fost deloc un lider spiritual. N-am scdpatniciodati de sentimentele de indoiali legate de cum ar putea sd exr'stetoate astea.OflcAt mi-am dorit sd cred in Dumnezeu,i:r rai gi viala de apoi, cdnd am crescut, de-ceniilepetrecute in lumea gtiintifici riguroasd a neurochirurgiei universit;ue au pus serios sub semnul intrebirii ideea existen[eiunor astfel de lucruri. Confofm neurostiintei moderne, Sfeierul creeazi con$tiinta - mintea, sufletul, spiritul sau cum dorigi sI numigi aceaparte invizibild gi intangibild din noi care ne face cu adevdrat si fim ceeace suntem - iar eu mi trdoiam foarte putin ce era corect. La fel ca mulgi profesioni$ti din sdnitate care au de-a face direct cu pacienEiimuribunzi gi familiile lor, auzisem qi chiar vdzusem - de-a lungul anilor cdtevaevenimente destul de inexplicabile.Am etiqlretatrespectiveleintAmpldri drept ,,necunoscute"gi le-am lisat aqa,gAndindu-md cd, de bund seami,'trebuie sd existe weo explicafie de bun sim[ pentm ele.
$i nu weau sd spun cd eram impotriva unor credinle supranaturale.Ca doctor care vedeain mod curent sufelinte fizice gi emp-.tlqnale ingledihils, ultimul lucru pe care doream sd-l fac era si-i refuz cuiva consolareaSi sperantape care le oferea credinla. De fapt, mi-ar fi pldcut tare mult si fi ar,ut parte gi eu de agaceva. Totugi, cu cdt inaintam tr vArstd,cu atdt mai pulin probabil pdrea acestlucru. Ca un oceancare erodeazd,in timp, o plajd, de-a lungul anilor viziUneamea $tiintifice asupra lumii imi sub,minacu bl6nde1e,dar constant, capacitateade a crede in cevamai mire1. g_Qfgppnrea sd furnizeze un flux constant de dovezi care impingeau semnifica$a noastri in univers tot mai aproapede zero. Credinla ar fi fost frumoasd.Dar Stiinta nu se ocupd de ceeace ar fi frumos. Seocupf, cu ceeace esfe. Sunt o persoandcareinvali inmod cinetic, adicd invil fdcAnd.Daci nu pot si simt sau si pipii ceva,mi-e greu si devin interesat de acel ceva.Aceastddorinfi de a intinde mdna gi a atinge ceeace incerc si inleleg a fost, aldturi de dorinfa de a fi ca tatdl meu, ceeace m-a atras spre neurochirurgie. Oricdt de abstract gi de misterios ar fi creierul uman, in acelagi timp este incredibil de concret. Ca student irnmedicind la Duke, mi desfdtam uitdndu-md furmicroscop gi vdzAndefectiv celuleleneuronale delicat alungite care activeazdconexiunile sinaptice,acestea,la rdndul lor, dind na$terecongtiinfei. imi pldceacombinaEiadintre cunoa$tereaabstractdgi caracterul fizic total pe care-l prezenta chirurgia cerebrald.pentru a ajunge la creier, trebuie sd dai la o parte straturile de piele gi tesut care acoperdcraniul gi si aplici un disp"ozitivpneumatic de mare vitezi denumit freziMidas Rex.Esteun echipament foarte sofisticat, care costi mii de dolan. gi totu$i, ldsdnd la o pafie detaliile specifice,estein acelagitimp doar... o frezd. in mod similar, reparareachirurgicali a creierului, degi esteo intreprindere extraordinar de complexd,nu diferi de fapt de repar:uea altor aparateelectrice delicate.$tiam foafie bine cd asta este de fapt creierul o magindriecare produce fenomenul con$tiintei. Desigur,oamenii de qtiinli nu descoperiserdcsslanuEe reu$eauasta neuronii din creier, dar a 42-l
DovADALrJMtrDEDrNcoLo
era doar o chestiunede timp pdnd cdnd ar fi fdcut gi aceasti descoperire.Acest lucru era dovedit in fiecare zi in sala de operafii. Un pacient este internat cu dureri de cap gi conqtiin!d diminuati. Obtii o scanareprin RMN(rezonantdmagneticd nucleard)a creierului gi descoperio tumoare. Plasezipacientul sub anesteziegenerali, indepdrtezi tumoarea gi, dupd cdtevaore, se treze$te din nou in lumea reald.Au dispdrut durerile de cap qi nu mai are probleme cu constiinta. Ap-arent, foarte simplu. Adoram aceasimplitate - onestitateaabsolutd qi curdfenia gtiinlei. Respectamfaptul cd nu ldsa loc pentru fantezie sau gAndireneglijentd. Dacdse putea stabili despreun fapt cd este tangibil qi demn de incredere, era acceptat.Dacdnu, era respins. Aceasti abordarelisa foarte putin loc pentru sqflg,t_gi spifit, pentru continuareaexistenteiunei personaltati dgpi ce creierul care o su$tineaa incetat sd functioneze. Ldsaqi mai pulin loc pentru acelecuvinte pe care le auzeammereu in bisericd:,,via[avegnici". Iatd de ce contam atet de mult pe familia mea - pe Holley, pe bdielii no$tri gi cele trei surori gi, desigur,pe mama gi tata. intr-un sensfoarte real, n-ag fi fost niciodatd capabil sd-mi practic profesia - sd indeplinesc, zi dupd zi, actiunile pe care le indeplineam Ei sd vdd lucrurile pe care le vedeamfdrd suportul solid aI iubirii gi cel al inlelegerii pe care mi le ofereau. $i iate de ce Phyllis (dupd ce s-a consultat cu sora noastrd Betsyla telefon) a decisin noaptea aceeasi-mi faci o promisiune, in numele intregii noastre familii. in timp ce qedea acolo cu mdna mea flasci, aproapefiri via1i, in palmele ei, ea mi-a spus cd, indiferent ce se va trtdmpla din acel moment, cinevase va afla mereu acolo, lin6ndu-mi mAna. - Nu te ldsim sd pleci, Eben,a spus ea.Ai nevoie de o ancord ca sd te tind aici, in aceastdlume, unde avemnevoie de tine. $i noi ti-o vom oferi. Preapuqiri igi didea seamacdt de importantd aveasd se dovedeascdaceaancordin zilele urmitoare.
QeyAa apdrut in intuneric. Rotindu-se lent, 4a.{i-afilamente fine de lumine alb-aurie, iar in timp ce ficea asta,trtunericul din jurul meu incepeasd se destrame Apoi am auzit up sunet_-Sou: un sunet viu, precum ceamai somptuoasd,mai complexi qi mai frumoasd bucatd muzicald pe care o auzisem weodati. QfeSe€ndin volum in timp ce o lumini albd gi.puri cobora,acopereabubuitul mecanic monoton care,parci dgeoni, fusese singurul meu companion pAndin acelmoment. Lumina se apropia tot mai mult, rotindu-se intmna gi generAnd acelefilamente de lumine albapurd despre care acum vedeamcd sunt pdtate, ici-colo, cu tonuri aurii. Deodatd,chiar in.centrul luminii, a apdrut altceva.Mi-am concentrat c-gyrgUirr{a, intens, incercdnd sd-mi dau seama ce era. O deschiziturd. Nu md mai uitam acum la lumina lent rotitoare,ciprin ea. In clipa in careB{n"[telgs elg, a+ inceput sd mi migc in sus. Repede.S-a auzit un Suieratgi, furtr-o clipitd, am trecut prin deschizdrurdqi m-am aflat intr-o lume complet noui. Ceamai stranie gi ceamai frumoasd lume pe care o vdzusem weodatd. St-rdlucitoare, vibranti, extatice,duitoare... aq putea si adun adjectiv peste adjectiv in incercareade a descrie cum ardta Ei ce senzafieoferea aceastdlume, dar toate ar fi prea slrace. Aveam senzafiacd md nasc. Nu cd renascsau cd md nascdin nou. Doar ci... mi nasc. ,21
DovADALrrMrrDEDrNcoLo
SJb,mine, era un linut rural. Era verde, luxuriant Si pd' mAntesc.Ezapdmdnt... dar in acelaqitimp nu era. Era ca atunci cdnd te duci cu pdrintii din nou intr-un loc in care ai petrecut cdliva ani cdnd erai mic de tot. Nu cuno$ti locul. Sau cel puqin crezi cd nu-l cunogti. Dar, c6nd te ui{i ir: jur, cevate atrage gi iti dai seamacd q.parte.din tine - o parte ascunsi undeva ftr adAncultdu - igi aminrqte pdnd la urmd locul gi se bucurd de reintoarcereaacolo. Zburam, trec6nd peste copaci gi cAmpuri,rduri gi cascade ici Ei, qi colo, oameni.Erau gi copii, care rAdeaugi sejucau. OameniicAntaugi dansauin cercuri, iar uneori vedeam cAte-un cdine care alergaqi fopdia printre ei, la fel de plin de bucurie ca oamenii. Purtau haine simple, dar frumoase, gi cqlorile acelor haine mi se pdrea c5.auacelagisoi de cildrui vjg c.aEi copacii qi florile care irnboboceau$i infloreau ir tinutul din jurul lor. O lume de vis frumoasd,incredibild... AtAt ci nu era un vis. Degi nu qtiam ugde eram sau mdcar ff_gtggr,un lucru il qtiam cu siguranli absolutd:locul acesta in care mi trezisem brusc era complet real. Cuv6ntul real exprim6,cevaabstract $i este frustrant de inglic,lgptin a reda cee-aC9incerc sd-_de.scriu. Imagineazd-gi ci e$ti copil gi te duci la cinematografintr-o zi de vard. Poate ci filmul a fost bun gi te-ai distrat cdt timp l-ai vizionat. Dar apoi spectacolulse termind gi iegi din cinematografinapoi in cdldura profundi, vibrantd qi primitoare a dupi-amiezii de vard. Iar cdnd aerul qi lumina soarelui dau nivald peste tine, te furtrebide ce naiba ai pierdut aceastdzi splendidi stAnd intr-o saldintunecoasi. Mdtip[ce aceastdsengaEiede o_g4S 4e-ori $i tot n-o sd te pe care o aveamacolo unde md aflam. apropii de.s*e;gzalia gtiu Nu cAt de mult timp, exact,am zburat. (4+pUl din acestloc era diferit de timpUlliniar"simplu pe care-l trdim pe pdmdnt $i e-sle. !A fel de dificil de descris ca orice alt aspecr al acelui loc.) Dar, la un moment dat, mi-am dat seamacd nu
""HlHT:"'illili;
mine: oratdrrumoasr cupomesii
inalli gi ochii de culoare albastru-inchis. Purta acelagifel de
straie tfudnegti pe care le purtau oamenii din satul de jos. Cositeaurii ii incadrau fala adorabild.Cdlitoream impreund pe -o_,gfpfdfaldcu un model complicat, cu niEte culori vii qi indescriptibile care-i dddeauviald - aripa unui fluture. De fapt, milioane de fluturi erau in jurul nostru - valuri uriaqeunduitoare, care coborauin verdeaqdca si apard iar in jurul nostru. Nu apdreaweodatd cdte un fluture izolat, ci toli deodati, ca gi cum erau un fluviu de viali Ei culoare, miqcAndu-seprin aer. Zburam in formaliuni arcuite pe lAngd flori, iar mugurii din pomi se deschideaucdnd treceamprin preajmalor. Costumafiafetei era simpli, dar culorile ei - bleu, indigo gi o combinatie pastelatede portocaliu gi culogreapiersicii - dddeauaceeagisenzafiede viald debordantl ca toate cele din jur. Se.uitala mine cu o privire pe care, dacd o vedeai cdtevamomente, simleai Cdvf41ade pdnd atunci a meritat se 1i-o trdieEti,indiferent cum decursesepdnd in acel moment. Nu era o priWe romantice. $i nici de prietenie nu era. Era o privire crue era cumva dg.tcolode toate acestea...dincolo de toate felurile de iubire pe care le avem aici, pe pimAnt. Era cevasqp.erior,care continea toate acestealte fduri de dragosteinliuntrul ei, fiind, h acelaqitimp, mai veritabili gi mai purd decAttoate. fq5-dse foloseasci niciun cuvAnt,mi-a vorbit. Mesajul a trecut p.fip mine ca o suflare de vAnt $i in$.tantaneuam intreles cd era adevdrat.Am Stiut-o in acelaqimod in care gtiam cd lumea din jurul nostm era reali - cd nu era weo fantezie, trecltoare gi lipsitd de substanl5. Mesajul continea trei pdrfi, iar dacd ar trebui si-l traduc in limbai pimintesc, aSspqne cd suna cam a$a: ,,Egtiiubit gi prefuit, cu tdrie, pentru totdeauna." ,,Nuai de ce sd te temi." ,,Nuai cum sd faci nimic greqit." Acest mesaj m-a inundat aducAndo imensi gi nebuneasci senzagiede ugurare.Era ca gi cum mi se incredinlaserd regulile unui joc pe care-l jucasem toatd viala firi si-l inleleg weodatl pe deplin. |
46
|
DovADALlrMuDEDrNcoLo
--[g vom ardta mu]te lucruri-aici, a spus fata - din nou, fird si foloseascdefectiv acestevorbe, dar dirijAndrr-le e*gg4g_qg,AgSpuald direct in mine. Dar, in cele din urmi, te vei.intoarce. La asta, am avut o singurd intrebare. Unde si md intorc? Aminte$te-F cine ifi vorbegtein acestmoment. Nu sunt un sentimentalist imbecil. $tiu cum arati moartea.$tiu ce sim$ cand o persoani vie, cu care ai vorbit gi ai glumit tr zile mai bune, a-devenit undiect neinsuflegt pe masade operatrs dupd ce te-ai strdduit ore furgir sd-i menlii in funcliune maginiria corpului. $$u cum arate $Uferinzii $i durerea fdrd r{sp_r11gs de pe chipurile celor dragi care au pierdut pe cineva pe care nici nu visaserdcd-l vor pierde. Qunoscbine liolggig $i, cu toate ci nu suntfiziEian, nu sunt striin nici de acest domeniu. Cunosc diferenqa dinrre f3g1e4ie$i realirate 9i gtiu cd experienla despre care md sftiduiesc sd vi ofer o foarte vagi qi complet nesatisficitoare imagine a fost cea mai reali experienli din viata mea. De fapt, singura conflrrente pentru ea,in departamentul ,,realitate",a fost ceeace s-a intdmplat in continuare.
A doua zi, pe la opt dimineata,Holley a revenit in salonul meu. A schimbat-o pe Phyllis, aqezAndu-sein locul ei in scaunul de lAngi capul parului meu, strdngdndu-mi in palme mAnacare in continuare nu reactionain niciun fel. Pe la ora 11, a sosit Michael Sullivan $i toti au format un cerc in jurul meu, Betsy lin6ndu-mi de mdnl in aqafel incAt sd fiu gi eu inclus. Michael a condus rostirea unei rugdciuni. Tocmai terminau, cdnd unul dintre doctofl, specializatin boli infectioase,a venit cu un buletin de analize proaspdt sosit de la parter. in pofida faptului c5, peste noapte,imi ajustaserd doza de antibiotice, celulelealbe din sdngecontinuau sd creascd.Bacteriileigi continuau neabdtut misiunea de a-mi devora creierul. Vdzdnd cd rdmdn rapid fdrd optiuni, doctorii au trecut din nou in revistd cu Holley detaliile activitltilor mele din ultimele zile. Apoi qi-au extins irtrebdrile pentru a acoperi ultimele cdtevasdptimdni. Exista oare ceva- orice - in detaliile Iegatede ceeace fdcusem,care si-i ajute sd extragi o cauzd logicd a sterii mele? - Pei,a spus Holley, a ficut o deplasarefurinteres profesional ir Israel, acum cAtevaluni. Dr. Brennan gi-a ridicat privirea de la blocnotesul lui. CelulelebacterieneE. colipot si facd schirrb de ADN nu doar cu alte celule E. coli, ci gi cu alte organismebacteriene gr44,I:negative.Acest aspectare implicalii uriagein wemurile noastre caracterizatede cildtorii globale,bombardament antibiotic gi noi tipuri de afecliuni bacterienecare suferi rapid mutatii. Dacdnigte bacterii E. coli se gdsescintr-un mediu biologic potrivnic impreund cu alte organisme primitive care f48_-]
DoVADALUMTTDEDTNcoLo
sunt mai bine echipatedecAtele, e posibil ca E. coli si ia o parte din ADN-ul acelorbacterii mai bine adaptate gi si-l incorporeze. igAg90 doctorii au descoperit o noue speciede bacterii care contineauADN-ul penb:u o codificare geneticepentru Klebsiellapneumoniaecarbapenemdse,sau KPC,o enzimi careii conferd le-ai€lentala antibiotice bacteriei-gazdi. A fost descoperiti instomacul unui pacient care a murit htr-un spital din Carolina de Nord. Noua speciea cdpdtat imediat atentia doctorilor din intreaga lume cAnds-a descoperit cd ar putea sd facd basteJiacare a absorbit-o rezistentd nu doar la antibioticele curente, Cila toate antibioticele. Dq_c_ o speciede bacterii todcd, gTjstentd lq.aptibiptice (una ale cdrei rude netoxice sunt prezente peste tot in corpurile noastre),Eiungesi se rdspAndeascdin rdndurile populatiei, ar aveaspeciaumand la degeUrlmic. Nu"exiStdantibiotice noi in dezvoltareafarmaceuticdpe urmdtorii zeceani care sd poatd veni in salvareaoamenilor. Cu numai cAtevaluni mai deweme, dupd cum doctorul Brennangtia, un pacient se internasela un spital avAnd o puternice infeclie bacteriandqi i s-a administrat o gamd de antibiotice puternice in efortul de a mentine sub control infeclia cu Klebsiellapneumoniae.Dar stareapacientului a continuatsd se inrdutdteascd. Testeleau revelatcd suferea in continuarede Klebsiellapneumoniaeqi cd antibioticele nu-qi fdcuserdefectul. gl-teteste au aritat cd b.acteriilecare triiau in intestinul glos al bdrbatului dobAndiserdgena KPC prin transfer direct de plasmidd de la infeclia lui cu Klebsiella pneumoniaerezistentd.Cu alte cuvinte,c"oJpqllui pusesela dispozitie laboratorul pentru creareaunei specii de_bacterii care,dacdajungeain rdndurilepopulaflei,putea sd rivalizeze cu ciuma neagr{, o molimd care a ucis jumdtate din populalia Europei din secolul al )flV-lea. Spitalulunde s-au intAmplattoate asteafuseseCentrul Medical Souraskydin capitala Israelului, Tel Aviv, qi evenimentul aruseseloc doar cu cAtevaluni inainte. La drept vorbind, seintAmplasecamin perioadain careeu md aflasem
i 4e_.
acolo,ca parte a activitdtii mele de coordonarea unei ini$ative globale de cercetarein domeniul chirurgiei cerebrale cu ultrasuneteconcentrate.Ajunsesemla Ierusalimla 3:15 dimineala qi, dupd ce am gesit hotelul, am decis pe loc sd fac o plimbare prin vechiul oraq.Am ajuns si fac o plimbare de unul singur, inainte de sosireazorilor, pe Via Dolorosa,gi sd izitez presupusul loc al Cinei celei de Taind. Mica excursiea fost ciudat de impresionantd qi, dupd ce m-am intors in [ard, o evocamadeseain disculiile cu Holley. Dar, in acelemomente, nu gtiam nimic desprepacientul de la Centml Medical Souraskysau desprebacteriape careo contractase,carepreluase gena KPC.Bacteriecare,dupd cum a re-iegitulterior, era ea insdqi o speciede E. coli. r Sdmd fi pricopsit cu o bacterie care confinea KPCrezistenti la antibiotic cat Ump am stat in Israel?Puginprobabil. Dar era o explicalie posibild pentru aparentarezisten[d a infecliei mele, iar doctorii mei s-au hotirAt si afle dacd aceeaera intr-adevdr bacteria care imi atacasecreierul. Cazul meu era pe cale sd devind, din mrrlte motive, o parte a istoriei medicale.
]
50
I
DOVADALTJMIIDEDINCOLO
intre timp, eu md aflam intr-un loc cu nori. Nigte nori mari, pufoEi, roz-albiciogi, care se profilau bine conturaqipe fondul albastm-inrunecat al cerului. Mai sus dec6t norii - nemdrginit de mai sus -, qrrme de glsbuq ftanspglg-4J-e, fiinte pdlpdtoare rdsp0nditeintr-un arc pe cer, lis6nd in urma lor darg-lungi,ca ni$te prelungiri de raze. Pdsiri? ingeri? Cuvintele asteami-au apdrut in minte pe cdnd imi a$terneampe hArtie amintirile. Dar niciunul dintre ele nu era pe mSsuraacelor fiinle, care erau de-a dreptul$if.erite.Qgoricg cunoscusempe aceastdplanetd.Eraumult mai avansate.Indlgate. U.4sunet, inens gi bubuitor ca un psalm glorios, s-a auzit de deasupragi m-am intrebat dacd fdpturile inaripate il produceau.Din nou, cgnd,q;,,q4ggAnditla asta mai tArziu, mi-am dat seamacd brmlriaacestor creaturi, in timp ce zburau in inaltud, eJAde a$anature p9.dt grepuiausi facd,acest Z.gqnot - cd, dprg-{*4u*-qlmanifestaubucuria in felul acesta, atunci pur $i simplu nu ar fi putut sd gi-o stdpAneascd. Sunetulera palpabil gi aproapematerial, ca o ploaie pe care o simti pe piele, dar nu te udd. Yg:gl Si auzul nu erau separatein locul unde mi aflam. Pu.teamsd aud frumuselea vizuald a corpurilor argintii ale fdpturilor p6lpditoare de deasupragi puteam sd vid perfectiunea ndvalnicd,plind de fericire, a ceeace cAntau..pdreacd +ll poF sd privegti sau s{ asculli nimic din aceastelume fdrd
[s'-_l
a acelui ceva- fdrd sd i te aldturi in qine $tie ce li devii p_AftC misterios. mod Din nou, din perspectivamea actuald,ag sugeracd nrr puteai se te uiti 14nimic din lumea aceea,cici cuvAntul la in sine presupuneo separarecarenu exista acolo.Totul era distinct qi, in acelaqitimp, totul era parte din tot resnil, ca modelele luxuriante gi intrepdtrunse de pe un covor persan... sau de pe aripa unui fluture. Suflaun vdnticel cald, ca acelacare se iscd in zilele perfecte de vard, imprdgtiind frunzele arborilor qi trecdnd prin preajmd ca o apd cereascd.O brizi divind. A schimbat totul, schimb6ndlumea din jur t$r. o vibratie mai inaltd, dintr-o actavAsu.perioard. Cu toate ci inci-mi mai pdstrasemun pic din fu4c1ia limb-ajulur, cel pulin asa cum ne gdndim la ea pe pdm6nt, am irceput, firi cuvin"te,s5-i pun intrebiri aceshriv6nt - gi tr spatelesau fiintei divine pe care o sim[eam ci acEioneazd induntrul lui. Ilrule esteacestloc? Cine sunteu? De.cemd aflu aici? De fiecare datd cAndpuneamin tdcereuna dintre aceste fu:trebdri,ra-spunsulveneainstantaneuintr-o explozie de lumini, culoare,dragostegi frumusele care ffe,ceapdggi*: ca Un val care se sparge.Ce era important in legdturd cu aceste explozii era cd nu imi reduceaula,tieere intrebdrile copleqindu-le. imi rdspundeaula ele, dar intr-un fel care ocolealimbajul. GAndurlleintrau in mine direq-t.Dar nu semdnacu ceea ce trdim pe pdmAnt.Nu era cevavag, imaterial sau abstract. Ac-esteg_dndurierau solide qi imediate - mai fierbingi decAt focul qi mai ude decdt apa - $i, il timp ce le receptam,erA{n rqqlar,tanerl_ai iqqtare.gq fur1eleg, fa1{-efo$, conceptepe care mi-ar fi luat ani de zile ca sd le inleleg pe deplin in viala pimAnteand. Am continuat sd md miqc inainte gi m-am pomenit inftand iglf'"uq$A ime,4s,complet intunecat, infinit in dimensiuni $i totu$i infinit de liniqtitor. Aqa negru ca smoalacum era, lstl
DovADALUMIIDEDINcoLo
debordade lumind: o lumini ce pdrea sd vind dintr-un glob strdlucitor pe care-l simteam acum tn apropiereamea.Un glob care era viu gi aproapesolid, agacum fuseserdcdntecele fdpturilor ingeregti. Situa[iamea era,in mod destUlde straniu, asemdndtoare cu cea.lpgrui fdt in uter..fiul plute$te in urer avAnddrept partener tdcut alacenla,careil hrineSte gi-i mediazdrelaliile cUmama lui prezentd pletutindeni gi, in acelaqitimp, invizibild. iB.acestcaz, ,,1nqm.4'' era Dur4nezeu,-CreatoruJ, Sur$a,care esteresponsabili cu crfflrea universului $i a tot ceeace existd in el. Aceasti Fiintd era atat de aproape,incAt pdrea sd nu existeniciun fel de distanli intre Dumnezeugi mine insumi. $i totu$i, in acelagitimp, puteam qgsimt vastitateainfiniti a puteam qA-Kd ca.tde-lgU*Ifgculeram piin compaprealor-glqLi, rafie. Din cdnd in cAnd-a4qs-d folosescO4?ca promrme pentru QlEmezeU filndci iniEial am folqsit acest nume in ceeace am scris flspf, ce-am iegit din comd.,,Om"era sunetul pe care-mi aminteamcd-l auzisem asociatcu AgelDumnezeuornniscient, qrnnipotent Si plin de iubire necondigonati, dar orice cuvdnt descriptiv ar da greg. V_as^tjtate.a-prud care ne separape-Om gi pe mine era, mi-am dat seama,r+g$vul pentru care a!'eaglGlobul drept companion. intr-un mod pe carenu-l puteam inlelege complet, dar de care,totu$i, eram sigur, GJolul era un fel de ,,interpret" intre mine qi aceasti prezente extraordinari caremd inconjura. Era ca qi cum mi ni$team intr-o lume mai vaste*iq uniYelsulinsu$i era ca un uriaq uter,gigantic, iar Globul (care rdmAnea,intr-un fel, conectatcu Fata de pe Aripa de Fluture, care de fapt era ea)md cllduzea prin acestproces. lllterior, cAndam revenit in lume, am gdsit un citat din poetul cre$tin din secolul al XVII"lea Henry Vaughan,care se apropia de descriereaacestuiloc - acestnucleu vast, negru ca tu$ul, care era casaDivinului insugi. ,,Existd,spun unii, ln Dumnezeuun lntuneric profund, dar orbitor..." Asta era,intocmai: o intunecime de cerneald,carein acela5i timp era plind-ochi cu lumini.
infiebdrile $i rdspunsurile au continuat. De$inu erau forin limbajul pe care-I cunoa$tem,,,vocea"acesteiFiinte m3.rlate g1acaldd qi - oricdt de ciudat ar pdrea asta - personald'li intelegeap,eoqmeni qi noqedacditi{il€ pe carele posedim gi noi, dgar cd i$tr-o mieurdinfinit malmare. IUAruno$tea gi deborda ds."Ca[IA$pe care toatd viata mea rlfnrp."f-unzime le-am asociatnumai gi numai cu fiinlele umane: cdldurd, compasiune,patos...ba chiar gi ironie, gi umor. Prin intermediul Globului, Qn rni-a spus cd nu existd univeqs, ci"Sai rnr:lte - de fapt, rnai multe decAt l11lgir-l"g1g putea a$ concepe- aar cel$€.9J!91 std in centrul tuturor. irniverluri, dar ntlnai Aifggl .ru pr.ru.rt in toate cetet--'aite in cantitili infime. Rdul era necesarpentru cd, fdri el, libeputea sd $!1glbitry era imposibil, iar fdri liberul-arbiffu nu existeniciun fel de dezvoltare - nicio migcareinainte, nicio gansl ca noi s{devenim ceeace Duonezeujqi dorea cu ardoare ca noi sd fim. Oribil $i atotputernic S11p"palesi fie rdul uneori inu-o lume ca a noastrd,in imagineade ansamblu, gfgggglsu era coplegitor de predominante $i, in cele din urmi, aveasd fie triumfdtoare. Ag0Jaart abundenla vietiiprin nenumdrate unlvgrsun, indusiv unele a cdrorinleliesJ$d era cu mult nqai.ava[sati decdlcea a omenirii. Auaydzut cd existi nenumf,rate dinensiuni Supsfi.gu€, dar ci sing]Jr.ajale de a cunoaqte aceste dimensiuni era qi pitilnzi inrJe gi sd le experimenlg2i nsmiilocit. Nu g_o-l$cunoscute sg11inlelq se din_spaliul dinoensional ipferior. QggZa*efecurl existdin acestetdrAmuri superioare, dalin afara c*qgEspEei nggstre terestre despre ele. Lumea tifnpulul- qi a spatfuIui in care ne migcim pe teramul terestru esteimpletit{ sftags Ei compfexcu acestelumi supefloare. Cu alte cuvinte, qggstg.Irfminu sunt totalmente separatede a noastri, pentru cd toate,lumile fac parte din aceeaqi.Rgqlitatq di!_lndatotcuprinzdfoare.DJUaceste lgg!,superioare se poate ggqgs-a 9[ig*lpc sa]l mglqqpt de timp din lumea noastrd. - gi nu mi-ar qjunge - sd Mi;afJUa tol lsstulvietii dszy5luirot ce-am aflat.acolosus. eunoa$tereacare mi-a fost transmisd nu mi-a fost ,,predati" aqacum s-ar ftrtAmpla l-5rl
L'MI' DEDINcoLo DovADA
cu o lectie de istorie sau o teoremi matematica.inEslgg€Igf, _W&g$f..e*t, fdrd sd fie nevoie si fiu convins gi absorbiu u]if irufref ngpr8,ilstantAneu$i QnglStereaseTmlC..-qf qgntru-totdgauna.Nu Qg.eg!_qmpa, a$acum se intAmpl[ cu cuxoa9tereaobignuiti, iAfp$UAinaCsaSfazi incd o mai posed blIleglme, mult mai clar decdt posed infolnatia.pe care am d*obAndit-ode-a lungul tuturor anilor petrecu(i in qcoal5. Prin astanu weau si spun cd pot sd accesezaceastdcunoagterec6t ai clipi. illlrucfu acum m-am intors pe teramul pfin c.orDUIJaeufiZisSi cr-elerul terestru, tf*bgg s;g.pTqc9-s_ez aste f)ar limitate; tsg11t 3gdo. O simt, tr insigi fiinla 4pu.gare mea. Pentru cineva qa-lginecare qi-a petrecut intreaga viald ru.JJlq@din greu ca sd acumuleze qJspattKti_bslegere ir_rmanierav.eche,4gqggnsfireaac.e.ss}_niJgt![q]-gygFsaldei*ygl3re a fost, ea singurS' destul ca sd-r4! flea -hfeUa.:penlru lgi$le pentru eternitate... Din pdcate,pentru familia gi doctorii mei de pe pdmdnt, situatia se prezenta cu totul diferit.
Lui Holley nu i-a scdpatcAt de interesa$ au devenit doctorii cdnd le-a vorbit desprecdl6toria mea in Israel. Dar, desigur, n-a inleles de ce eraatat de importantd. in retrospectivi, a fost o binecuvdntarecd n-a inleles. Era gi-aqaindeajuns de greu si se impace cu ideeamortii mele posibile gi fdrd sd mai afle in plus cd eu puteam si fiu primul caz documentat al echivalentului Ciumei Negrepentru secolul al )O0-lea. intre timp, alte apeluri telefonice i-au ciutat pe prietenii gi rudele mele. Inclusiv familia mea biologicd. in copildrie,l-am veneratpe tatil meu, carefuseseqeful personalului timp de doudzecide ani la Centrul Medical Baptist din WakeForest din Winston-Salem.Am ales neurochirurgia universitard drept carierd cu scopul de a-i cdlca pe urme cdt mai aproapecu putintd.- furpofida faptului cd $tiam cd n-am sd md pot ridica la inel$mea lui. Tatdl meu a fost un om profund spirirual. A fost chirurg militar in Forlele Aeriene ale Armatei de Uscatfurjunglele Noii Guineegi in Filipine, in cel de-al Doilea Rdzboi Mondial. A fost martor la brutalitili gi suferin[e gi a suferit el fursuqi. Mi-a povestit desprenoptile petrecutefurcorruri operandrdnitii adu$i din lupte, corturi care abia rezistau in picioare sub asaltul ploilor musonicecare se prlvdleau peste ele, cdldura gi umiditatea fiind atat de apdsdtoare,incAt chirurgii se dezbrdcau in lenjerie de corp ca sd le poatd indura. Tata s-a cdsdtorit cu iubirea vielii lui (qi fata comandantului sdu direct),Betty,in octombrie 1942,in timp ce se pregdteapentru detagareape frontul din Pacific.La finalul
]
j|6
j
DovADALUMIDEDrNcoLo
rdzboiului, el a fdcut parte din primul Crup al forlelor aliate care au ocupat Japoniadupd ce StateleUnite ale Americii au lansat bombele atomice asupra oraqelorHiroshima gi Nagasaki.Fiind singurul neurochirurg militar american la Tokio, el era,tr mod oficial, indispensabil.in plus, era calificat sd operezepe ochi, nas gi gAt. Toate acestecalificdri au impus ca el sI nu plece niciieri o buni bucatd de weme. NouI lui comandantnu i-a permis si se intoarci in lard pdnd cAndsituagianu devenea ,,maistabild". La cAtevaluni dupd ce japonezii au capitulat oficial la bordul navei de rdzboi Missouridin Golful Tokio, tata a primit, ir sfArqit,ordinul generalprin care i se incuviin{a intoarcereaacasi. Totugi, el gtia ci, dacdl-ar fi vdzut, comandantullui direct ar fi cerut revocareaordinului. Aga cd tata a a$teptat pdnd in weekend,cAndcomandantul a pdr5sit baza pentru odihnd qi recuperare,gi a procesat ordinul prin locliitorul comandantului.in sfArgit,a fost capabil sd se urce la bordul unei nave care se intorcea acasdin decembrie 1945,la mult timp dupd ce camarazii lui se intorseserdla familiile lor. Dupi ce a revenit in StateleUnite ale Americii, la inceputul lui 1946, tata a purces sd-qi definitiveze pregdtirea de neurochirurg impreund cu prietenul gi colegul lui de grupi de la Facultateade Medicini Harvard, Donald Matson,careiEi fdcuseserviciul militar pe teatrul de operaliuni din Europa. S-au pregitit la spitalele PeterBent Brigham gi pentru copii din Boston (spitalele-amiral ale Facultdtii de Medicind Harvard) sub indrumarea dr. Franc D. Ingraham,care fusese unul dintre ultimii reziden{i pregdtifl de dr. Harvey Cushing, recunoscutpe plan mondial drept pdrintele neurochirurgiei moderne.in anii 1950 qi 1960,irtregul efectiv de neurochirurgi ,,3131C"(aqacum au fost clasificaliin mod oficial de ForleleAerieneale Armatei de Uscat),careiqi fdcuseperfeclionareaprofesionaldpe cAmpurile de luptd din Europa qi Pacific,a ajuns sd stabileascdgtachetapentru neurochirurgii din urmdtoareajumdtate de secol,inclusiv cei din generafiamea.
r-;-.' _ L)/
Pdrintiimei au crescutin timpul Marii Depresiuni gi au fost conditionati pentru muncd. Tata ajungeaaproapeintotdeaunaacasl pentru cina in familie Ia ora 19, de reguld in costum qi cravatd,dar uneori in uniformd chirurgicald.Apoi se intorcea la spital, adeseoriluAndu-ne pe cAteunul dinte noi, copiii, cu el, ca sd ne facem temele in cabinetul lui, in weme ce el iqi fdceavizitele in saloanelepacienlilor. Pentru tata, viata gi munca erau,itt esente,sinonime gi ne-a crescut in conformitate cu acestprincipiu. De reguld, duminicile, ne punea pe mine qi pe surorile mele sd muncim in curte. Daci ii spuneamci wem sd mergem la film, el ne zicea:,,Dacdvoi vd duceli la film, atunci va trebui si munceascdaltcineva". Totodatd, aveaun spirit competitiv crdncen.Peterenul de squash,el considerafiecarejoc ,,obdtdlie pe vidld qi pe moarte", qi, chiar dupd ce a implinit 80 de ani, era mereu in cdutare de adversarinoi, adeseamai tineri cu zeci de ani. A fost un pdrinte exigent,dar, in acelagitimp; unul minunat. Trata cu respect pe oricine intAlnea Ei aveamereu o gurubelrri{air buzunarul halatului de laborator, ca sd poatd strdngeorice qurub sldbit gdseain timpul rondurilor pe care le fdceaprin spital. Era indrdgit de pacienli, colegii medici, aistentelemedicale qi de intregul personal al spitalului. Indiferent cd opera pe pacienti, ajuta la progresulcercetdrilor, ii pregdteape neurochirurgi (o pasiune deosebitd)sau redacta jurnalul Surgical Neurology(Iucru pe care l-a ficut timp de c61ivaani), tata igi vedeadrumul in via16clar marcat. Chiar gi dupd ce vArsta (71 de aqr)nu i-a mai permis sd opereze, a continuat sd se pund la punct cu ultimele dezvoltdri din domeniu. Dupi moartea lui, tr 2004, vechiul siu partener dr. David L. Kelly, Jr., a scris: ,,Dr.Alexander va rimAne mereu in memoria noasfte pentru entuziasmul gi competenlelesale, perseverenta,atenfia pentru detdii gi spiritul lui de compasiune, onestitate gi excelenldin tot ceeace f5cea".Aqa cE nu e de mirare ci eu, ca atafla altii, l-am venerat. Foarte deweme, atat de demult incAt nici nu-mi amintesc cAnda fost asta,mama $i tata mi-au spus cd eu fusesem adoptat (sau,,ales",cum s-au exprimat ei, pentru cd,m-au [s8l
DovADALUMITDEDINcoLo
asigurat ei, au $tiut din clipa in care m-au vdzut cd sunt copilul lor). Nu erau piringii mei biologici, dar m-au iubit cu ardoare,de parcd ag fi fost carne din carneaqi sdngedin sAngelelor. Am crescut gtiind ci fusesem adoptat in apriIie 1954,la vdrsta de patm luni, gi ci mamamea biologicd a\usesegaisprezeceani - elevdin anul doi Ia liceu _ neci_ sdtoritd cAndmd niscuse, in lg53. prietenul ei, elev in ultimul an de liceu, fdri nicio perspecdveimediatd de a fi capabil sd trtretind un copil, a fost gi el de acord sd md dea,cu toate cd niciunul dintre ei nu ar fi lrrt asta.Am aflat acestelucruri atat de deweme,incdt deveniserdparte din cine eram, la fel de acceptatgi de indiscutabil ca qi culoareaneagrd-ticiune a pdrului meu qi faptul c5-mi pliceau hamburgerii qi nu-mi pldceaconopida.I-am iubit pe pdrinlii mei adoptivi la fel de mult cum i-ag fi iubit daci erau rude de sdnge,iar ei au avut in mod clar pentru mine aceleagisentimente. Sora.meamai mare, Jean,a fost $i ea adoptati" d.arla cinci luui dupd ce m-au adoptat pe mine, uurma a reugit sd dea ea insiqi na$tereunui copil. A ndscut o fetifd - sora mea Betsy - gi, dupd cinci ani, pe phyllis, sora noastrd ceamai mici. Frecum se vede,eram fra$ in toatd puterea cuvdntului. $tiam ci, indiferent de unde venisem,eu eram fratele lor, iar ele erau sulorile mele. Am crescut intr-o familie care nu doar m-a iubit, dar totodatd a crezut in mine gi mi-a sprijinit visurile. Inclusiv visul care a pus stdpanire pe mine in liceu gi nu mi-a mai dat pacepAndcdnd nu l-am realizat: si fiu neurochirurg ca tatil meu. Nu m-am mai gAndit la adopfle in anii de colegiu gi de facultate - cel puqin nu la suprafate.Am incercat totu$i de mai multe ori la SocietateaCiminul pentru Copii din Carolina de Nord, ca sd intreb daci mama mea igi manifestaseinteresul pentru o reunire. Dar Carolina de Nord aveaprintre cele mai stricte legi cu privire la pdstrareaanonimitdfii copiilor adoptali gi a pdrinlilor lor biologici, chiar $i arunci cAndinpe c6ndmd apropiamde cercaucu disperaresi se regdseascd. varstade treizeci de ani, m-am gAndittot mai putin la chestiune. Iar dupi ce am cunoscut-o pe Holley qi am pus bazele
F, I
r
propriei noastre familii, problema s-a indepdrtat $i mai mult de mintea mea. Saugi mai adAncin mintea mea. in 1999,cdnd avea12 ani qi incd locuiain Massachusetts, EbentV a fost implicat trtr-un proiect legat de arborele genealogical familiei, la $coalaCharlesRiver,unde era tr clasa a Sasea.$tia cd fusesemadoptat gi, prin urmare, cd avearude directe pe planetd pe care nu le cunogteanici personal gi nici mdcar dupd nume. Proiectul a declanEatin el o curiozitate profund5, pe care,pAndin acel moment, nu $tiuse cd o are. M-a intrebat dacda$putea sd-i gisesc pe pdrinfii mei biologici. I-am spus cd, de-a lungul anilor, md ocupasem ocazionalde problemd,contactandu-ipe cei de la Societatea Cdminul pentru Copii din Carolina de Nord qi i'trtrebdndu-i dacd aveauweo veste.Daci mama sau tatdl meu biologic voia si intre in contact cu mine, societateaar fi gtiut. Dar nu primisem nicio veste de la ei. Nu cd astam-ar fi deranjat.,,Estecdt se poate de firesc intr-o imprejurare ca asta",i-am spus lui Eben.,,Nuirseamnd cI mama mea de na$terenu md iubeqte sau cd nu te-ar iubi dacdte-ar vedeaweodatd. Dar nu wea asta, cel mai probabil pentru cd simte cd eu qi cu tine avem propria noastri familie, iar ea nu wea sd se a$ezetr caleaacestuilucru." Totuqi,Ebennu s-a dat bdrut, aqacd in celedin urmi m-am gAnditsi-i fac pe plac qi sd-i scriu unei asistentesociale de la Cdminul pentru Copii, Betty, care mi mai ajutase cu solicitfuile precedente.Dupd cAtevasdptimdni, intr-o dupd-amiazd cu ninsoare de vineri, in luna februarie 2000, EbenIV gi cu mine mergeamcu maqina de la Boston pAnd in Mainepentru un weekendla schi, cdnd mi-am amintit cd trebuia sd-i dau un telefon lui Betty, ca sd vid ce se mai intAmplaseintre timp. Am sunat-o de pe celular, iar ea mi-a rdspuns. - Ei bine, de fapt, a spus ea,chiar anr vegti.Statipe un scaun? Chiar eram a$ezatpe un scaun,lucru pe carei l-am spus, omitand aminuntul cd in acelaqitimp conduceammagina prin viscol.
II I I
I
{
- Domnule doctor, se pare ci pfuintii dumneavoastrd. biologici s-au cdsdtorit. Inima a inceput sd-mi batd tare in piept, iar drumul din fala mea a devenit dintr-odatd ireal gi indepdrtat. Deqi gtiu_ sem cd pdrintii mei fuseserdiubiti, intotdeauna imi inchipui_ sem cd, dupl ce m-au cedat,viefilor lor se indreptaseri in direclii diferite. Instantaneu,in minte mi_a apdrut o imagine in careii vedeampe pdrintii mei qi o casdpe care gi_o ficu_ serdundeva. O casddespre care nu aflasemniciodati. O casd unde...nu era locul meu. Betty mi-a intrerupt girul gdndurilor: - Domnule doctor? - Da, am rdspuns incet. Sunt aici. - Mai e ceva. Sprenedumerirealui Eben,am tras maginape marginea qoseleigi i-am zis lui Betryse-mi spundtot. - Pdrintii dumneavoastri au mai avut trei copii. Doud surori gi un frate. Am luat legdtura cu sora ceamai mare, care mi-a spus cd sora dumneavoastrdmai mici a murit cu doi ani tr urm5. perintii sunt incd indureragi de pierderea suferitd. - Deci astainseamnd...?am intrebat dupd o lungd pauzd, in continuare amortit, receptand totul fdri sd fiu in ituiu .r, adevdratsd procesezweo parte din ceeace receptam. - imi pare rdu, domnule doctor, dar, da - inseamndcd refuzd cerereadumneavoastrdde contact. Ebens-a foit in scaunul din spatelemeu, evident con_ $tient cd tocmai se intAmplasecevaimportant, dar neqtiind despre ce era vorba. - Ce este,tatd? a intrebat el dupd ce am inchis convorbirea. - Nimic, am spus. Agentia inci nu qtie multe, dar se ocu_ pd de problemd.Poatemai terziu. poate... Dar glasul mi-a pierit. Afard, furtuna se intelea cu ade_ varat. Abia puteam vedeala o sutd de paEiin pddurea albd gi joasd care se intindea p6nd departe de jur-imprejur. Am bigat maqinain vitezd, m-am uitat atent in retrovizor si am revenitpe gosea. .Lr
t
Go I
DovADALUMrrDEDrNcoLo
i\t
E
intr-o clipd, toati imagineape care o aveamdespre mine se schimbasecomplet.Dupd aceltelefon eram,fireqte,in continuare tot ce fusesemgi furainte:incd om de $tiinte, inca doctor, inc[ tatd qi incd sot. Dar, in acelagitimp, md simfeam, pentru prima oard in via!5, ca un orfan. Cinevacare fusese dat. Cinevacare era mai puqin de sutd la sutl dorit. Niciodatd,inainte de aceaconvorbire telefonici, nu mi gAndisemcu adevirat la mine in acestfel - ca la cineva care fusesedespdrtit de sursalui. Niciodatd nu md definisem in contextul a cevape care-l pierdusem qi nu-l mai puteam recAgtiganiciodatd. Dar, deodatd,era singurul lucru despre mine insumi pe care-l puteam vedea. in urmdtoareleluni, un oceande tristele s-a deschisinlduntrul meu: o tristete care ameninta sd inunde'qi sd scufunde tot ceeace Uneade viala mea gi pe care muncisem din greu sd-l creezpdnd in acel moment. Stareaera inrdutdlitd de incapacitateamea de a ajunge la esentaa ceeace cauzasituafia.Mi lovisemqi inainte de probleme - neajunsuri, agafllm le vedeameu - gi le corectasem.in facultate gi la inceputul carierei de chirurg, de exemplu, fdcusemparte dintr-o culturi in care consumul zdravdn de alcool,in circumstante adecvate,era privit cu un zAmbet ingdduitor.Dar, in 1991,am inceput si observcd agteptam parcd pugin prea neribddtor ziua mea liberd gi bduturile care o insoteau.Am decis cd sosisemomentul sd furcetezcu totul sd mai beau alcool. N-a fost cAtugide pulin simplu - ajunsesemsi md bazez pe eliberareaoferitd de orele acelealibere mai mult decAtimi dddusemseama- gi am reugit sf, trec de aceleprime zile de abstinenld doar cu ajutorul familiei. Aga irncdtiatd-mi confruntat cu o alti problemd,in care doar pe mine puteam sd dau vina. Puteamsd primesc ajutor ca s-o rezolv, dacdhotdram sd-l cer. De ce nu puteam s-o curm de la riddcini? Pur qi simplu, nu mi se pdrea corect ca o informatie despretrecutul meu - cevaasupra c5ruia nu aveam absolut niciun control - sd md poate determina sd deraiez totalmente,atAtemo{ional,cAt qi profesional. A+a cd m-am luptat. $i am vdzut, nevenindu-mi s5-mi cred ochilor, cum rolurile mele de doctor, tate $i sof deveneau [o-
DovADA LUMrrDEDrNCoLo
tot mai dificil de indeplinit. Vdzdnd cd nu eram furstareamea ceamai buni, Holley a solicitat niqte qedinle de consiliere maritali. Degi nu inlelegea decdt pargialcare era cauza,m-a iertat pentru cddereain acestput al disperdrii gi a fdcut tot ce-a purut ca sd md tragi afard din el. Depresiaa atut ramificalii gi in munca mea. Desigw, pdrintll mei erau la curent cu aceastdschimbareSi,cu toate cI gtiam cd gi ei md iertaserd, md ucidea faptul ci ircepusem sd bat pasul pe loc in cariera mea de neurochirurg - $i tot ce puteau ei sd facd era si privesc de pe margine. Fdrdparticiparea mea, familia nu avea cum sd md ajute. $i, in sfArqit,vedeamcum aceasti noud tristetrea expus, apoi a dat la o parte, altceva:ultima mea sperantd,pe jumdtate recunoscutd,ci exista un element personalin univers o forti dincolo de cele gtiin(ifice pe care petrecusematatia ani ca sd le studiez. in termeni mai pugin clinici, mi-a spulberat ultima convingerecd ar putea exista o Fiinli de un anume fel acolo,caresd md iubeascdgi cdreiasi-i pesede mine cu adevirat - gi cd rugdciunile mele ar putea fi auzite gi chiar implinite. Dupd aceaconvorbire telefonicd din timpul viscolului, noliunea de Dumnezeupersonal gi iubitor - dreptul meu prin na$tere,furtr-o oarecaremdsurd, ca membru practicant al unei culturi careil privea pe Dumnezeucu sincerd seriozitate - a dispdrut complet. Existaweo fo4i sau inteligenfd care sd aibl grijd de noi toti? Cui ii pdsa de oameni intr-o manierd cu adevirat iubitoare?Era o surprizd sd fiu, in sfdrgit, nevoit sd recunosc ci, in pofida intregii mele pregitiri gi experien[emedicale, eram in mod clar incd interesat intens, chiar dacdin secret, de aceastdintrebare, exact la fel cum fusesemmult mai interesat decAtrealizasemweodati de chestiuneapdringilor mei biologici. Din nefericire, rdspunsul la intrebarea dacd exista o astfel de Fiinli era acelagica rdspunsul la htrebarea daci pdrintii mei biologici iqi vor redeschideweodatd vielile gi inimile pentru mine. Iar acel risfiuns era nu.
aceastdchestiune,$i i-am trimis-o lui Betty,de la Societatea Caminul pentru Copii din Carolina de Nord, cu rugimintea s-o transmitl mai departe.
O bund parte din urmitorii gapteani, cariera mea gi viala de familie au continuat sd aibd de suferit. Mdte weme, oamenii din jurul meu - chiar qi cei mai apropiati de mine - nu erau siguri ce amrmeprovoca aceaproblemd. Dar treptat - ca urmare a unor rematci pe care le fdceam aproaie in treacdt Holley gi surorile mele au pus laolaltd piesele. in cele din urmd, in timpul unei plimbdri foarte matinale pe o plajd din Carolina de Sud,in timpul unei vacantecu familia, in iulie 2007, Betsy Si Phyllis au adus in discuqiesubiectul. - Te-ai gdndit sd le mai scrii o scrisoarepdrin$lor tii biologici? a intrebat Phyllis. - Da, a rispuns Betsy.E posibil ca lucrurile sd se fi schimbat intre timp, nu se qtie niciodatd. Betsyne spusesede curAndci se gAndeasd adopte qi ea un copil, aqaci n-am fost cu totul suprins cd subiectulfusese pus in disculie. Dar, in acelagitimp, reaclia mea imediatl mentald,nu verbald - a fost: Oh, nu, iar?lW-am amintit de abisul imens care s-a cdscatsub mine dupd respingereade care avusesemparte cu $apteani in urmd. Dar gtiam cd Betsy qi Phyllis erau bine intentionate. $tiau cd sufdr, in sfdrqit iqi ddduserdsearnaqi de ce, gi voiau - pe bund dreptate- ca eu sd ies din inertie gi si trcerc sd rezolv problema. M-au asigurat ce vor parcruge drumul acestacu mine - cd nu voi mai face aceastdcdldtorie singur, a$acum fdcuseminainte. Eram o echipd. AEacd,la inceputul lui august2007,i-am scris o scrisoare anonimd surorii mele biologice, cerberul portii de accesla [A
]
DovADALUMrr DEDrNcoLo
Dragd sord, Sunt interesat sd comunic cu tine, cu fratele nostru qi cu pdrinlii no$tri. Dupd o lungd discufie cu surorile din familia mea adoptivi qi cu mama despre acestlucru, sprijinul qi interesul lor mi-au reaprins dorin{a de a gti mai multe despre familia mea biologicd. Cei doi fii ai mei, de 9 gi 19 ani, sunt interesafi de linia lor ereditard.Noi trei gi solia mea ti-am fi recunoscitori pentru orice informafie pe care ai wea sI ne-o irnpdrtdgegti.Pemine, de exemplu,m-ar interesa sd gtiu despre pdringii mei biologici ce fel de viald au dus din tinerele qi pAndacum. Ce obiecte de interes gi ce personalit5li aveti cu totii? Tinand cont cd imbdtrAnim cu tofii, sperantamea este si-i intdlnesc cur6nd. Putem sd cddemimpreund de acord asupra aranjamentelor.Afld, te rog, cd am tot respectul pentru gradul de discrelie pe care ei doresc sd-l pdstreze.Am avut parte de niqte pfuinti adoptivi minunati qi apreciez decizia pe care pdringii mei biologici au luat-o in tinerele. hrteresul meu este sincer gi receptiv la orice limitid consideri ei cd ar fi necesare. Apreciez profund faptul cd te vei gdndi la aceaste chestiune. Cu ceamai mare sinceritate, Frateletdu mai mare Dupd cdtevasdptimdni, am primit o scrisoarede la SocietateaC5minul pentru Copii. Era de la sora mea biologicd. ,,Da,ne-ar pldcea sd te cunoagtem",a scris ea.Legeastatului Carolina de Nord ii interzicea sd-gi dezvdluiefali de mine orice informa[ie de identificare, dar, ocolind acei parametri, ea mi-a dat pfimd set de indicii reale despre familia mea biologicd pe care n-o cunoscusemniciodati.
CAndmi-a spus ci tat5l meu biologic fuseseaviator in VJetnam,pur gi simplu m-a dat pe spate:nu era de mirare cd intotdeauna imi pldcuse sd sar din avioanegi sd zbor cu planoarele.Am fost in continuare uluit si aflu cd tatdl meu fdcuseun stagiu de pregltire ca astronaut la NASAin timpul misiunilor Apollo de la mijlocul anilor 1960 (9i eu luasem in calcul sd md pregitesc ca specialist de misiune pe o navetd spatialdh 1983).Ulterior, tatilmeu biologic a lucrat ca pilot de linie aeriani pentru PanAm gi Delta. in octombrie 2OO7,mi-am cunosot in sfArgit pdrin$i bioIogici, Ann qi Richard, qi fralii mei de sdnge,Kathy gi David. Ann mi-a relatat cu toate aminuntele cum, in 1953, a petrecut trei luni Ia Cdminul pentru mame necdsdto.riteFlorence Crittenden, situat l6ngi Spitalul Memorial din Charlotte. Toate fetele de acolo aveaunume de cod gi, pentru cd hdrdgise istoria Americii, mama iqi aleseseVirgina Dare - numele primului copil al colonigtilor englezi ndscut in Lumea Noui. Majoritateafetelor ii ziceauDare.La gaisprezece ani, era cea mai tenfue fatd de acolo. Mi-a spus cd tatdl ei fusesedispus sd facd orice ca sd o ajute cdnd aflase despre ,,necazul"ei. Dacdar fi fost nevoie, era dispus sd se mute de acolo cu intreaga familie. Fusese Somero weme, gi venirea pe lume a unui bebelugar fi trsemnat o mare povard financiard, ca sd nu mai vorbim despre celelalteprobleme. Un prieten apropiat de-al lui ii vorbise chiar de un doctor pe care-l cuno$teadin Dillon, Carolina de Sud,care putea ,,sdaranjezelucrurile". Dar mama ei n-a wut si audi de a$a ceva. Ann mi-a spus cum se uitase la stelele care licdreau nebuneste pe cer in rafalele de vdnt ale unui val de frig proaspdt sosit furtr-onoapte geroasi de decembriedin 1953 - cum strdbdtusestrdzile pustii sub norii rdzlefi qi fugari. Dorise de data asta sd fie singurd, avdnd drept companie doar luna, stelele Ei pe mine - copilul ce aveasd se nasci in curAnd. - Luna noui se vedeala joasd indlflme spre vest. Jupiter cel strilucitor tocmai se in5lla, ca si veghezeasupra noastrl I
66
i
DOVADALUMIIDEDINCOLO
toatd noaptea.Lui Richard ii pldceau$tiinta qi astronomia gi mai tArziu mi-a spus cd Jupiter se afla in opozi[ie in acea noapte Ei ci nu va mai fi atAt de strdlucitor timp de aproape noud ani. in acel interval de timp, multe lucruri s-au intamplat in vie[ile noastre, inclusiv na$tereaa inci doi copii. Dar in acel moment nu md gAndeamdecdt la ce frumos $i strdlucitor era RegelePlanetelor,care ne vegheadin inalt. in timp ce intra in foaierul spitalului, un gAndmagic i-a venit in minte. in general,fetele erau internate la Cdminul Crittenden timp de doud sdptf,mdnidupd ce ndgteaubebelugii, dupd care se duceauacasdqi-gi reluau vielile din punctul in care rimiseseri. Daci intr-adevdr ndgteain noaptea aceea, ea gi cu mine puteam sd ajungem acasdde Crdciun - dacd intr-adevdr o externau dupd doud sdptimdni. Ce miracol perfect ar fi fost: sd mi aducdacasdin ziua de Crdciun. - Doctorul Crawford abia ieqisede la o na$teregi ardta teribil de obosit, mi-a povestit Ann. Mi-a pus peste fali un tifon inmuiat in eter, ca sd-mi u$ureze durerea,aqacd ea era doar semicon$tientecand,in sfArqit, laZ:42 diminea[a, cu o ultimd Si mare forlare, a dat naEtereprimului ei copil. Ann mi-a spus cd voia atAt de mult sd md strAngdin brale qi sd md mdngAieEi cd nu aveasd uite niciodati cum imi auzeatipetele pdnd cdnd au doborAt-o in sfdrgit istoveala gi eterul. in urmdtoarele patm ore, mai intAi Marte, apoi Saturn, Mercur gi ir sfArgit strdlucitoareaVenus s-au ridicat pe cer inspre est ca si md intdmpin6 in aceastdlume. intre timp, Ann a dormit mai profund dec6t o ficuse in ultimele luni. Soraa trezit-o inainte de rdsdritul soarelui. - Vreau sd-[i prezint pe cineva,i-a spus ea voioasd qi m-a prezentat pe mine, inflgurat intr-o pituricd de culoarea cerului, astfel incat si md poatd admira. - Toate infirmierele erau de acord cd tu erai cel mai frumos copil din i:rtregul salon de nou-ndsculi. Nu-mi mai incdpeamin piele de mAndrie. OricAt de mult ar fi vmt Ann sd md pdstreze,curAnd a inteles realitatea crudd ci nu aveacum. Richard visa sd ajungi
la colegiu, dar visurile aceleanu imi dddeaude mdncare. Probabil cd am simlit suferinla lui Ann, pentru cd am incetat si mdndnc.in a unsprezeceazi, am fost internat cu diagnosticul cd ,,nu reugeamcd crescin greutate", iar primul meu Crdciun Ei urmltoarele noud zile le-am petrecut in spitalul din Charlotte. Dupi ce m-a internat la spital, Ann a mers cu autobuzul spre nord, ajungdnd dupd doud ore in orSgelulei natal. $i-a petrecut Crlciunul cu pdrinlii, surorile qi prietenii, pe care nu-i mai vdzusede trei luni. Toate acesteafdrd mine. PAndcAndam inceput sd mdnAncdin nou, viata mea separatdiqi vedeade drumul ei. Ann simlea cd pierde controlul gi cd nu ii vor permite sd md pdstreze.C6nda sunatla spital imediat dupd Anul Nou, i s-a spus cd fusesemtrimis la Cdminulpentru Copii din Greensboro. Societatea - Te-au trimis cu un voluntar? Ce nedrept! a spus ea. Urmltoarele trei luni le-am petrecut intr-un dormitor mare aldturi de alli bebelugiale cdror mame nu puteau sd-i pdstreze.Pdtutul meu era la primul etaj al unei casevictoriene albdstriu-cenugie, carefusesedonati societdtii.,,Afost un loc foarte pldcut pentru prima ta cdsu{d",mi-a spus Ann rAzAnd,,,cutoate cd in principal era un dormitor pentru bebelugi". in urmdtoarele cdtevaluni, Ann a fdcut de weo qase ori drumul de trei ore cu autobuzul ca sd md viziteze. incercAndcu disperare sd pund la cale un plan cu ajutorul cdruia sd md pdstrezelAngdea.Odatd a venit cu mama ei qi altd datd cu Richard (cu toate cd infirmierele i-au dat voie sd md vadd doar prin geam- nu l-au ldsat sd intre tn aceeaqiincipere gi, desigur,nici sd md lind in brate). Dar spre sfArqitul lui martie, deveniselimpede cd lucrurile nu mergeauin sensul dorit de ea.Trebuia sd renunfe la mine. Ea qi mama ei au luat autobuzul spre Greensboropentru ultima date. - Simleamnevoia sd te 1in in braqe,sd mi uit in ochii tdi qi sd incerc s[-1i e>'plictofirl, mi-a spus Ann. gtiam cd tu doar ai sd chicotegtiqi-ai sd gdngureqti,c-ai sd faci balonage la guri!5, cum fac toti bebelu$ii,gi-o sd scoli sunetepldcute f6il
DovADA Lur\flr DEDrNcoLo
indiferent ce-a$ spune, dar sim[eam cd igi datorez o explicatie. Te-am qinut strdns in brale pentru ultima oard, te-am pupat pe urechi, pe piept gi pe fald qi te-am mdngdiat cu drag. imi amintesc de parc-ar fi fost ieri cum am tras aer adAnc ir piept, fiindu-mi drag sd simt minunata aromd de bebelug proaspdt imbdiat. - Ji-am rostit numelede botez qi am spus:,,Teiubesc nespus de mult, atat de mult cd nu vei $ti niciodatd. gi-am sd te iubesc mereu, pdnd cAndvoi inchide ochii". pe urmd, am zis: ,,Doamne,te rog si-i spui cdt de mult esteiubit. Ce il iubesc qi-l voi iubi mereu". Dar n-aveam de unde sd qtiu dacdrugdciuneamea va primi un rdspuns.in anil cincizeci, formalitdlile pentru adopqieerau definitive gi foarte secrete. Nu puteai sd mai dai inapoi, nu puteai sd dai explicalii. Uneori, datele de nagtereerau schimbatein registre tocmai ca sd impiedice incercirile oricui de a descoperiadevdruldespre originile weunui copil. Nu era nimic ldsat la voia intAmplirii. Acordurile erau protejate de legi aspre ale statului. Legeaimpuneasd uigi ci se intdmplaseweodatd qi sd-{i vezi de viala ta. $i, dacd era posibil, sd invegi de pe urma aceleiintampldri. - Te-am sdrutat pentru ultima oard, dupi care te-am ldsat cu bldndeqein pdtug.Te-am infdqurat in pdturica ta albastrd,m-am uitat pentru o ultimd datd la ochii tdi albagtri, apoi mi-am sdrutat degetul $i ti-am atins fruntea cu el. ,,Adio,Richard Michael.Te iubesc!" - au fost ultimele cuvinte pe care[i le-am spus,cel putin pentru o jumdtate de secol. Ann mi-a spus apoi c5, dupd ce ea qi Richard s-au cdsdtorit $i au venit pe lume restul copiilor, a devenit tot mai preocupatdsd afle ce se tntdmplasecu mine. pe ldngd faprul cd fuseseaviator in marina rnilitard qi pilot de linie, Richard era gi avocat,iar Ann s-a gAndit ci asta il indreptdlea sd-mi descopereidentitateade adoplie.Dar Richardera prea corect ca sd incalcecontractulde adopqieincheiatin 1954 9i s-a tinut departe de chestiune.La inceputul anilor 1920,cAnd rdzboiul din Vietnam era incd in toi, Ann nu putea sd-gi scoatd din minte data naEteriimele. Urma sd implinesc noudsprezeceani in decembrie 1972.Urma sd fiu trimis pe front? gi
l*l
dacd eram trimis, ce aveasi se aleagi de mine acolo?incd de la inceput, planul meu fusesesd md inrolez in marina militard 9i sd zbor. Vedereamea era 20lI0O, iar Fotele Aeriene cereausd ai 20/20 fdrd corecEiioptice.Prin oraq se spuneacd cei de la marini ii primeau qi pe aceiadintre noi care aveau 20/100 ca sd-i trvele sd piloteze.in orice caz,tocmai atunci a inceput diminuarea eforturilor de rizboi pentru Vietnam, agacd n-am mai ajuns sd md inrolez. in schimb, m-am dus la facultatea de medicind. Dar Ann nu a $tiut nimic din toate astea.in primdvara lui 1973, au vdzut la televizor cum prizonierii de rdzboi supraviefuitori de la ,,HanoiHilton" debarcau din avioanelerevenite din Vietnamul de Nord. Au fost extrem de indureraqi cdnd au vdzut cI piloli dispirutlpe care-i cunogteau,mai bine de jumitate din clasa de la marina militard unde fusese gi Richard,nu s-au dat jos din avioane,iar lui Ann i-a intrat in cap cd gi eu aq fi purut fi ucis acolo. Odatdintratd in minte, imaginea a refuzat sI mai dispard gi ani de zile a fost convinsdci avusesemo moarte infiordtoare in lanurile de orez din Vietnam. Firi doar gi poate cd ar fi fost foarte surprinsd dacdar fi qtiut cd, la aceaweme, eram la doar cAlivakilometri distant5 de ea in ChapelHill! in vara lui 2008, m-am intdlrrit cu tatdl meu biologic, cu fratele lui, Bob, qi cumnatul lui, pe care-l chematot Bob, la Litchfield Beach,Carolina de Sud.FrateleBob era decorat ir cadrul marinei militare in Rdzboiul din Coreeagi pilot de testare la China Lake (centrul de testiri pentru armament al marinei militare din degertul Californiei, unde a contribuit la perfeclionarea sistemului de rachete Sidewinderqi a pilotat pe avioaneF-104 Starfighter).intre timp, crunnatul lui Richard,Bob, a stabilit un record de vitezi in timpul Operafiunii Sun Run din 1957,un record de gtafetd circumglobalpe avioanede vdndtoareF-101 Voodoo, ,,intrecdnd tn vitezi soarele"i:r timp ce trconjurau pimdntul cu o vitezi medie de aproape 1 700 de kilometri pe ord. Pentru mine a fost ca o Sdpt[mAnda intoarcerii acasd. Acele intdlniri cu piringii mei biologici au anuntat sfdrqitul a ceeace ajunsesemsd consider Anii mei de Negtiinli. Ani |
70
|
DovADALUMTTDEDTNCoLo
care,am ajuns sd aflu in sfArqit,fuseserdcaracterizali de aceeagisuferin[d grqznici gi pentm pdrintii mei biologici cum fuseserdSi pentru mine. Era o singurd rani care nu se ldsa vindecati: pierderea, cu zeceani fururmd, in 1988, a surorii mele biologice Betsy (da, acelaginume cu al uneia dintre surorile mele din familia adoptivd qi amdndoui fuseseri cdsdtoritecu birbali pe care-i chemaRob,dar astae alte poveste).Toatdlumea mi-a spus cd avuseseun suflet mare. CAndnu lucra Ia centrul de crizd pentru violuri, unde-gi petreceamajoritatea timpului, de reguli putea fi gdsiti hinind 9i ingrijind o menajerie de cAini qi pisici fdrd stipAni. ,,Unadevirat inger", a spus despre ea Ann. Kathy mi-a promis c6-mi va trimite o pozd de-a ei. Betsy s-a luptat cu alcoolul, a$acum fdcusem qi eu, qi, aflAnd de disparifia ei, alimentati in parte gi de acelelupte, mi-am dat seama incd o datd ce noroc avusesemcd-mi rezolvasemproblema. TA4jeams-o intdlnescpe Betsy,s-o liniqtesc- si-i spun cd rlnile se pot vindeca Ei cd totul va fi ih reguli. Pentm cS,in mod destul de ciudat, intalnirea cu familia mea biologicd a fost prima dati in viala mea cdnd am simtit cd lucrurile erau,intr-adevdr, cumva,in reguli. Familiaconteazd,iar eu mi-am recdpdtat-ope-a mea - in ceamai mare parte. A fost prima nea leclie despre cAt de plofund poate vindeca viala cuiva, tr moduri nea$teptate, cunoagtereaoriginilor. Faptul cd am $tiut de unde veneam,originile mele biologice,mi-a permis sd vdd gi sd accept lucruri din mine pe care nu visasemniciodatd cd voi fi in stare sd le accept.intAlnirea cu ei mi-a permis sd scap,in sfArqit, de.gusp_i-cjunea sdcditoare pe care o purtasem in mine fdrS.micar sd o conqtientizez: suspiciuneacd, indiferent de unde provenearn,din.purct.de vederebiologic, nu fusesemiubil Silngfijit. in mod subconqtient, crezusemcd nu meritasemsd fiu iubit gi nici mdcar sd exist. Descoperireafaptului ci fusesemiubit, incd de la hceputul inceputului, a inceput sd md vindecein cel mai profund mod imaginabil. Am sim(it o implinire pe care nu o mai cunoscusempdni atunci.
Nu a fost, totugi, singura descoperire din aceastd categorie pe care aveam s-o fac. Cealaltd intrebare despre care crezusem ca primise un rdspuns in ziua aceeacu Eben in maEind iubitor intrebarea daca existl cu adevdrat un Dumnezeu rdmAnea in picioare, iar rdspunsul din mintea mea continua sd fie negativ. Abia cdnd am petrecut Eapte zile in comd am revenit la aceaintrebare. Am descoperit de asemeneaun rAspuns cu totul nea$teptat...
Cevatrdgeade mine. Nu ca atunci cAndcinevate apucdde bra1,ci cevamai subtil,mai pu{in fizic. Eracam ca atunci cAndsoarelese ascundedupd un nor qi simli cum, ca o reactie, stareata sufleteascdse schimbeinstantaneu. Md indepdrtamacum de Esenla.intunecimeasa neagrdEi luminoasdtotodatd se pierdeairepeisajulverde al Porlii, cu priveligteaei carei1i lua ochii. Privindin jos, am vdzut din precum nou sdtenii,copacii,rAurilescanteietoaregi cascadele, fdpruri angelice de deasupra. arcul de Ei insolitoareamea era gi ea acolo.Fusesein preajmdtot timpul, firegte,de-a lungul cdlStorieimelein Esenld,sub forma acelui glob de lumind. Dar acum se afla, incd o datd, in formd umand.Purta aceeagirochie frumoasdqi,vdzAnd-o din nou, m-am simtit ca ul copil rdtdcit intr-un oraqimens gi str5in Ei carebrusc intAlneqteun chip familiar. Ce dar deosebit era! - i1i vom ardta multe lucruri, dar te vei furtoarce. Acest mesaj, transmis mie fdrd cuvinte la intrarea in intunecimeaEsentei,mi-a revenitin minte acum.De asemenea, acuminlelegeam,,unde"anumemd voi intoarce. in TdrAmul Vederii cu Ochi de Rdmd,unde imi incepusem odiseea. Dar de data asta era diferit. Cobordndin intuneric cu cunoa$tereadeplind a ceeace se afla deasupraei, nu mai sim{eamtrepida[iape careo alusesemcAndfusesemprima oard aici.PecAndmuzica glorioasda Porlii se pierdeain depdrtare, iar bubuitul pulsatoriu al tdrAmului de jos revenea,am auzit
aA
\-1,DovADA LUM'DEDrNcoLo
gi vdzut acestelucruri a$acum un adult vede un loc de care cAndvaa fost inspdimdntat, dar de care acum nu ii mai este fricd. intunecimea gi bezna, fepJe care apdreaugi dispdreau, ridicinile ca nigte artere care coborau de sus, nu md mai ingrozeau acum, pentru cd am inleles - in modul lipsit de cuvinte ir careinlelegeam totul in acelemomente - cAnu mai aparlineam de acestloc, ci doar il vizitam. Dar de ceil vizitam rlin nou? R{splrnsul a sosit in acelagimod instantanzu gi nonverbal in careimi fuseserdtransmise rispunsurile in lumea strdlucitoare de deasupra.Aceastdintreagi aventuri, am inceput eu sd inleleg, eJguq fel de tur - un fel de privire de ansamblu asupra laturii invizibile, spirituale a existentei $i, ca toate tururile serioase,includea toate etajele gi toate'nivelurile. OdaH revenind in tar.Amulinferior, c3priqiile timpului din acestelumi de dincolo de ceeace $tiam despre acestpdmAnt au continuat si se mentrind.Ca sd vd faceli o micd - chiar foarte micd - idee despre senzatiaavutd, genditi-ve la cum se deruleazdtimpul in vise. intr-un vis, ,,inainte" qi ,,dupi" devin noliuni furgelitoare.Pogisd fii furtr-o parte a visului qi sd qtii ce urmeaz6, chiar daci nu l-ai trdit incd. ,,Timpul" meu de acolo era cevaasemdndtor- degi ar mai trebui sd adaug cI ceeace mi s-a intAmplat Uu*ayeanimis din confuzia de nepdtruns a viselor noastre terestre, exceptandprimele faze, cAndinci mi mai aflam in lumea de jos. Cat de mult am stat acolo de data asta?Iare$inu am idee cu adevdrat- nicio modalitate de evaluare.Dar gtiu ci, dupd ce am revenit in tirdmul de jos, mi-a luat mult timp si descopdrci, de fapt, ev.qanun oarecarecontrol asupra cursului meu - cd nu mai eram prins in capcanaacesteiIumi de jos. gg un-e"tof!co-ncertat,puteam si urc iar spre planurile superioare.La un moment dat, in adAncurileintunecate, am constatat g31;FldorgsS.sdrevind Melodia Rotitoare.DUpdce m-am chinuit, inilial, si-mi amintescnotele, muzica splendidd gi sfera rotitoare de lumind care o emitea, g$ au risdrit ftr constiinta mea. Au stribdtut, trci o dati, mdlul gelatinos,iar eu am inceput sd md inall. l-il
DovADALUMtrDEDTNcoLo
!n lumile de deasupra,amjescoperit eu incetul cu incenrl, Eid$i-Si;[.Si._-$g&*hil sd te gAndeEtilg*qgyasunt tot ceea ce.ainevoie ca sf,Iemi$tispre.acel ceva.Gdndindu-md la Melodia Rotitoare, am fdcut-o sd apard,iar c6nd am tAnjit dupd lumile de 2s, am qi ajuns acolo. Cu cit.deveneamgrai taE iUarizaf culumea.de stus,.cuatat mai uqor imi yenearsi tevin la ea.in timpul pe care l-am petrecut in afara corpului meu, am parcurs de nenumlrate ori caleaaceastaintre intunericul mAlos al Teramdui Vederii cu Ochi de Rdmi qi strdlucireaverde a Porlii qi i:r intunericul negru, dar sfAnt, al Esentei.De cAteori, nu pot se spun exact - din nou, pentru cd timpul, agacum era el acolo,nu se translateazi in conceptia despre timp pe care o avem aici, pe pdmdnt. Dar, de fiecare datd cAnd ajungeamlA Esenti, pitmndeam mai adAnc decdtinainte $i €raminvatal qai multe lucnui, in modul fdrd cuSnte, mai mult decAtverbal,in c,gresunt cgmunicatetoate lucrurile i:r lumile de deasupracelei in care trdim. Asta nu inseamni cd am vdzut cevaprecum intregul univers, nici in prima mea cdldtorie de la Vedereacu Ochi de RAmdin sus, spre Esentrd, nici in cele care au urmat. De fapt, umrl dintre a{glffUfile care mi se transmiteau de fieiire datd cAndmd intorceam in Esenli era cd.af.fiimnpsibtl.s.d mteLeg.totceea.geexistd - fie]arura fizicdivizibild, fie cea (mult, mult mai cuprinzdtoare)spirituali/invizibili, ca sd nu mai vorbim despre qg3jfn0fuatelealtq universuri care existd sau au existat weodatd. Dar nimic din toate asteanu conta, penu:u ci deja fusesem invilat acel Iucru - singurul lucru - care, intr-o ultimd analizi, conteazi cu adevdrat.Primisem,initial, aceastd cunoa$tere de la adorabilul meu companion de pe aripa de fluture, lq prima mea uatr.areirrPoarld. F.faatcltuit din trei p5rli qi, ca si mai fac o trcercare de a-l formula ir cuvinte (pentm ci, firegte, inigial a fost transmis fdrd cuvinte),ar suna cam a$a: Egtiiubit $i prptuit. Nu ai de ce sd te temi. Nu ai cum sd faci nimic greEit.
Dacdar fi sd rezum tot acestmesajprintr-o singurdpropozitie, ar suna aga: EStiiubit. Iar dacdar fi sd rezum gi mai mult, la un singur cuvAnt,ar rdmAne(fireqte),pur qi simplu: Iubire. Iubireaeste,fdrd urmi de indoiald,baza tuturor lucrwilor. Nu o iubire abstract5,greu de inleles,ci aceaiubire obiqnuit5, pe caretoatd lumea o cunoa$te- aceaiubire pe careo simlim cAndne uitIm la soful/so{iasau copiii no$tri ori chiar la animalelenoastre.in forma ei ceamai purd qi mai puternicd, aceastdiubire nu estenici geloasd,nici egoistd,ci necondigionatd. Aceastaeste realitatearealitdlilor, adevdrulincomensurabil de glorios al adevdrurilor,caretrdie$tegi respirdin esentaa tot ceeace existdsauva edsta weodatd gi nimeni nu va putea,nici pe departe,sd inleleagi cine gi ce estedacdnu $tie acestlucru qi nu-l incorporeazdin toate actiunilesale. Nu prea seamdnda informalie $tiintifice, nu? Ei bine, dagi-mivoie sd nu fiu de acord.M-am intors din acelloc gi nimic nu md poate convingecd acestanu este cel mai important adevdremofionaldin univers,dar, in acelaqitimp, qi cel mai important adevdr qtiintific. De c61ivaani, deja,am tot vorbit despreexperienlamea gi m-am intAlnit gi cu alti oamenicarestudiazi sau au trecut prin experien{ein pragul mortii. gtiu cd termenul iubire necondilionafdestediscutatmult, dar superficial,in acele cercuri.CAli dintre noi pot sd inleleagdcareesteadevdratalui semnificalie? $tiu, desigur,de ce termenulapareatAtde mult in disculii. E pentru cd mulgi, mulgi oameni au vdzut gi au trdit ceeace am trdit gi eu. Dar, ca gi mine, cAndrevin la nivelul terestru, sunt limitadi la cuvinte, gi numai la cuvinte, pentru a exprima experienlegi pergeplii carese situeazdin totalitate dincolo de putereacuvintelor.E ca gi cum ai incercasd scrii un roman doar cu jumdtate din alfabet. Principalulobstacolpe carecei mai mulli dintre subiectii EPMtrebuie sd-l treacdestenu cum sd se adaptezela 'l f- ?6
DovADALLMrrDEDrNcoLo
limitdrile lumii pdmAnte$ti - cu toate cd qi asta este, in.mod cert, o provocare - ci*cum si exprige felul in care au simtit cu adevdrat dragostea trditd acolo. " in adAncul sufletului, noi gtim deja. La fel cum Dorothy din VrdjitoruI din Oz avea tot timpul capacitatea sd se intoarcd acasd,avem capacitatea sd restabilim conedunea cu acel tdrdm idilic. Doar cd uitdm sd o facem, pentru cd, in timpul portiunii fizice, bazate pe creier, a existen{ei noastre, eLeierul blocheazd sau acoperd q4 Un vdl fondul cosmic mai mare, exact la fel cum lumina soarelui ascunde vederii stelele in fiecare dimineal5. Sd ne imagindm cAt de limitatd ar fi viziunea noastre asupra universului dacd n-am vedea niciodatd cerul acoperit de stele din timpul noptii. Putem vedea doar ceea ce filtrul creierului nostru lasd sd treacd. Creierul - in particular, partea lui stAngS,cea responsabild cu limbajul gi logica, cea care genereazl pentru noi sim[ul rationalitdtii $i sentimenrul de a fi un ego sau eu bine definit - este o barierd in calea cunoa$terii $i a experientei superioare. Sunt convins cd noi, acum, ne confruntdm cu un moment crucial al existenfei noastre. Avem nevoie sd recuperdm mai mult din acea cunoa$tere mai cuprinzdtoare cdt trdim aici pe pdmAnt, in weme ce creierele noastre (inclusiv pdrlile sale analitice, din stAnga) sunt incd pe deplin funclionale. griinta cea cdreia i-am dedicat atat de mult din viata mea - nu contrazice ceea ce am aflat acolo sus. Dar mult prea mulli oameni cred acest lucru, pentru cd anumi[i membri ai comunitdtii $tiinlifice, ata$ati concepliei materialiste despre lume, au insistat iar gi iar ca qtiinla qi spiritualitatea nu pot sd coeiste, Acegtia gresesc.Dorinla de a face mai pe larg cunoscut acest adevdr strdvechi, dar in uldme instanld fundamental, a fost motivul pentru care am scris aceastdcarte $i ea face ca toate celelalte aspecte ale poveqtii mele - misterul modului in care am contractat boala, al felului cum am reuqit sd fiu con$tient intr-o alti dimensiune timp de o siptdmAni cAt a durat coma qi al felului cum am reugit sd md vindec in totalitate sa rdmAnd secundare.
1
I I
I I {
a rrl
I'l
:n'
Iubirea $i acceptareanecondilionate pe care le-am trdit in cdldtoria mea constituie cea mai importantl descoperire pe care am fdcut-o sau pe care o voi face r'leodatd, 9i, oricAt de greu $tiu cd-mi va fi sd relatez celelalte leclii pe care le-am invdlat cdt am fost acolo, mai Etiu in sufletul meu cd impdrtagirea acestui mesaj esenlial - unul atat de simplu incAt majoritatea copiilor il accepta cu uqurin{d - este cea mai importante sarcind pe care o am. Timp de doud zile, ,,miercuri" a fost cuvAntul aflat pe buzele tuturor - ziua pe care au pomenit-o doctorii mei cAnd au vorbit despre ganselepe care le aveam. Ca de exemplu: ,,Sperdmsd vedem ceva ameliordri pAnd miercuri". gi uite cd acum era rniercuri qi nici urmd de schimbare in situafia mea. - CAnd pot sd-l vdd pe tata? Aceastd intrebare - fireascd pentru un copil de zece ani al cf,rui tatd este la spital - fusese repetatd in mod regulat de Bond, de luni, cdnd intrasem in comd. Holley a reu$it s-o evite timp de doud zile, dar miercuri dimineafa a decis cd era momenrul sd dea un rdspuns. Cdnd Holley i-a spus lui Bond, luni seara, cd nu md intorsesem acasdde la spital pentru cI eram,,bolnav", el gi-a imaginat ceea ce cuvAntu-lacela insemnase intotdeauna pentru el, pAnd in acel moment al vietii sale de zece ani: o tuse, o durere de gAt... poate o durere de cap. Trebuie spus cd aprecierea Iui privind cAt de multf, suferinte poate, de fapt, sd provoace o durere de cap a fost mult extinsd de ceea ce vdzuse in dimineala zilei de luni. Dar cAnd Holley l-a adus, in sfArqit, la spital in acea dupd-amiazd de miercuri, el inca mai spera sd fie intAmpinat de ceva foarte diferit de ceea ce vedea pe patul meu de spital. Bond a vdzut un corp care mai avea doar o foarte vagd asemdnare cu cel pe care-l $tia a fi tatdl lui. CAnd cineva doarme, te poti uita la el Ei sd-1i dai seama cd incd mai existd o persoand care sdldgluiegtein acel corp. Exist5 o prezen!d. Dar cei mai mulli dintre doctori i1i vor spune cd situalia ', zB
DovADALr.Mu DEDrNCoLo
I its-;
rl l ii'
I
I e diferitd cAnd cinevae in comd (chiar dacdnu-ti vor putea spune exact de ce).Colpul e acolo, dar existd o senza$estranie, aproapefizicd, potrivit c6reiaaceapersoandlipseqte.Cd esenta.ei,in mod inexplicabil, e altundeva. EbenIV Si Bond fuseserdintotdeauna apropiali, inci de cAndEbenqi-a pus uniforma de maternitate ca sd-qi imbrdtiSezenoul frate, careabia se ndscusede cAtevaminute. Eben l-a intdmpinat pe Bond la spital in aceaa treia mea zi de comi qi a fdcut ce a putut ca sd-i infdliqeze fratelui mai mic situatia intr-un mod cdt mai pozitiv. $i, dat fiind cd nici el nu depdgisede multd weme adolescenta,a ndscocitun scenariu pe care a considerat cd Bond va fi in stare s5-l aprecieze: o bdtdlie. - Hai sd desendmcam ce se intAmpld $i tati o s-o vadd cAndo sd se facd mai bine. i-a zis el lui Bond. Aqa c6, pe o masi din cantina spitalului, au intins o foaie mare de hArtie oranj gi cei doi au desenato reprezentare a ceeace se intAmpla induntrul corpului meu comatos.Au desenatc-gjUl"el,ealhe de s6ngepurtdnd pelerine gi irearmate cu.sf,bii,apdrAndteritoriul asediat al creierului meu. Apoi au desenatbacteriile invadatoare,E. coli, avAndgi ele sibii, dar purtend uniforme uqor diferite. Era o luptd corp la corp, iar trupurile celor dobordqiin lupte erau imprdgtiate peste tot. in fetut ei, era o reprezentaredesnrl de exactd.Singurul lucru inexact, Unand cont de simplificarea evenimentului, categoricmai complex care avealoc in corpul meu, era sensul in care se desfdgurabetilia. in viziunea lui Eben qi a lui Bond, bdtilia era aprigd Eiin plind desfdgurare,ambelepdrli luptand din greu, iar rezultatul era nesigur - cu toate cd, fireqte, celulelealbe de sdngeaveausd invingd in cele din urmi. Dar, pe cAnd stdteala masd cu Bond, cu markerele colorate imprdqtiate pe foaia de hdrtie, incerc6nd sd impdrtdqeascd aceastdversiune naivd a evenimentelor,Ebenqtia cd, de fapt, bitSlia nu rrai era nici aprigi, nici atdt de incertd. $i $tia gi care parte cdgtiga.
|
80
|
DovADALUMtrDEDTNcoLo
Adevdrata valoare a unei ftintreumane este determinatd, tn primul rdnd, de mdsura gi sensultn care Si-a dobkndit eliberareafagdde propriul eu. Albert Einstein(1879-1955)
CAndam fost prima oari ir Eamul Vederii qt,O_cbide !.ir4d, nu aveamniciun centru adevdratal eo_n$tiintgi. Nu $tiam cine sau ce eram gi nici mdcar dacderam.Pur qi simplu eram... a.colo,o,3e\S!!r4tf singulardin mijlocul unui neant apos,ftrtunecat,malos, care nu aveainceput $i, aparent,nici sfdrqit. Acum, totu$i, $tiam. Am trteles ci ficeam parte din Divin gi cd nimic - dar absolut nimic - nu putea sd-mi ia acest lucru. (Ealsa)suspiciunecd putem cumva sg"tim-sepgfafidg Dumnezeu este qlgs"qoricdrei forme de anxietatedin univers, iar tratamentul pentru asta - pe care l-am primit_B3#al in interiorul Porlii gi complet induntrul Esenlei- era cunoaqtereafaptului ci 4imic nu ne poate despdrli weorlald de Dumnezeu.Aceastf,cunoaqtere- care rimdne cel mai important lucru pe care l-am invdlat weodatd - a alungat teroareadin TirAmul Vederii cu Ochi de Rdmdgi mi-a permis sd-l vdd aqacum era in realitate: o-pilt-e nuintru totul pldcutd, dar firi doar gi poate necesarda cosmosului. Multi oameni au cdlitorit in tdrAmurilein care am fost gi eu, dar, in mod straniu, mulli gi-au amintit de identitdtile lor pimdntene in timp ce igi pdrdsiserdformele terestre. $tiau cd erau John Smith sau GeorgeJohnsonsau Sarah Brown. Niciodatd nu au pierdut din vederefaprul cd trdiau pe
pemant. Erau congtienli cd rudele lor in via15erau inci acolo, in a$teptandqi sperAndca ei sd se intoarcd.De asemenea, multe cazuri, s-au intAlnit cu rude sau prieteni care muriserd inaintea lor gi, din nou, in acestecazuri, i-au rec.unoscut instantaneupe acei oameni. Mulgi subiecti ai EPM-urilor au relatat ci s-au angqjat in analize ale vielilor lor, in care au vizut interaqtrunil* pe care le avuseserdcu diferiti oameni gi acliunile bune sau rele ale acestorain timpul vielilor lor. Eu nu am trdit niciunul dintre acesteevenimentegi, luate laolalti, demonstreazdcel mai neobiEnuitaspectal propriei mele experienlein pragul mor[ii. Eram complet eliberat de identitatea mea trupeasci, in ansamblul ei, agtfel incdt orice evenimentEPMclasic care ar fi presupus ca eu sd-mi amintesc cine fusesempe pdm6nt a lipsit intru torul. Si spun cd, in acelmoment al desfiguririi evenimentelor, incd nu aveamhabar cine elam sau dg unde veneampare cumva uluitor, $tiu asta.in definitiv, cum puteam sd aflu toate acestelucruri frumoase qi nducitor de complexe,cum puteam sd o vdd pe fata de ldngi mine gi copacii inflorifi, qi cascadele,$i sdtenii, gi incd sd nu gtiu cd eu, EbenAlexander, eram cel carele trdia?Cum am putut si inleleg tot ceeace fdceamSi totuqi si nu-mi dau seamacd pe pimAnt eram doctor, sot $i tatd? O persoandcare nu vedeacopaci,rAuri qi nori pentru prima oard cAndam intrat furPoartd,ci una care vdzuse aSacevadin belEugin copildria petrecutd in localitatea foarte concreti gi foarte pimdnteascd numitd Winston-Salem din Carolina de Nord? Ceamai bund tentativd de rdspuns ar fi sd sugerezci eram intr-o pozitie similard cu cea a cuiva care sufereade o amneziepartiald, dar benefici. Cu alte cuvinte, o persoand care uitase un aspect-cheiedespreea, dat care avusesede cdstigat de pe urma faptului cd uitase,chiar dacd doar pentru un scurt interval de timp. Cum am avut de cAgtigatde pe urma faptului cd nu:rmi mai aminteam de eul meu pimdntesc? Mi-a permis sd ajung departein tirdmurile de dincolo de cele lumeqti, flrd si-mi [8,
I
DovADALrrMrrDEDrNcoLo
:: :' { ,a
fac griji despre ceeace ldsam in urmd. in toati perioada pe. care am petrecut-o in acelelumi, eram qlr-suflet care nu avea nimic de pierdut. Nici locuri de care si-i fie dor, nici oameni pe care sd-ijeleasc5. Venisemde niciunde qi nu aveamnicio istorie, agaci mi-am acceptatin lrtregime circumstantele - chiar gi intunericul qi neordndrriala iniliale din Tdramul Vederii cu Ochi de RAmi - cu stepenire de sine. $i pentru cd-mi Wtasemcu atata desdvArgireidentitarea de muritor, 4gl-s;a-pgqr_nj-gg-c_e-sul deplin la adevdrata fiinld cosmicd,adicd cea care suntem cu totii, in realitate. incd o dati, in unele privinte, experientamea a fost analogdunui vis, in careiti aminte$ti unele lucruri despre tine, uitand totodatd complet altele. Dar, din nou, este o analogiedoar partial utili pentru cd, agacum nu obosescsd subliniez, Poarta gi Esentanu erau nici pe departe cevade vis, ci ultrareale - atAt de diferite de iluzoriu pe cdt posibil. Dacdag folosi cuvAntul. eliminat, s-Eucrea impresia cd absenlaamintirilor mele pdmdntegti,in timp ce m-am aflat in Tfuamul Vederii cu Ochi de RAmd,in Poartdgi in Esenld,a fost, intr-un anumit fel, intengionatS.Acum binuiesc cd agaa fost. Cu riscul ultrasimplificdrii, rqi g.a permis si mor mai profund qi sEcildtoresc mai departe decAtaproapetofi subiectii experientelorin pragul mor[ii de dinaintea mea. Oricdt de arogant ar suna asta, intenfiile mele nu sunt astea.Bogataliteraturd pe tema EPMs-a dovedit esentiald pentru ca eu sf,-14!.p9!-i$elggepropria cildtorie din timpul comei.Nu pot sd suslin cd gtiu de ce am avut experientape care Ermavut-o, dar $tiu acum (dupd trei ani), dupi ce-am citit alte cdrqidespre EPM,cd penetrilea lumilor superioare tinde sd fie un proces gradual gi necesitdca persoanasd la t-otce-o atageazdde nivelul pe care se afli inainte I_e'4lg,4e de a urca mai sus sau de a cobori mai addnc. Asta n-a fost o problemd pentru mine, pentru cd pe tot parcursul experienteinu am avut absolut nicio amintire terestrd gi siggg,a suferin[i $i durere de inimd pe care le-am avut a fost cAndA_trebuitsd revin pe pimAnlul 6s unde incepusem.
Trebuiesd credemtn liberuI-arbitru. Nu avem de ales. Isaac B. Singer (1902-1991)
Concepliadespre conqtiinla umand susEinutdde majoritatea oamenilorde gtiinld din zilele noastreesteaceeapotrivit cdreiacongtiinta este compusddin informalii digitali - cu alte cuvinte, din date care sunt, in esen[5,de acela$itip cu cele folosite de computere.Degi unii biti ai acestor date sd vezi un apus de soarespectaculos,sd auzi pentru prima oard o simfonie minunatd, chiar sd te indrdgoste$ti - pot sa ni se pard mai profunzi gi mai speciali decdt nenumdrali alEi biti de informalie creati $i inmagazinafi in creierelenoastre, aceastaeste doar o iluzie. De fapt, toti bitii sunt calitativ la fel. Creierelenoastre modeleazdrealitatea de afard preluAnd informatia care ajunge la ele prin intermediul simturilor gi transformAnd-o intr-o tapiserie digitald eomplexi. Dar perceptiile noastre sunt doar un model - nu realitateainsiqi. O iluzie. Desigur,aceastaa fost conceptiape caregi eu am sustinut-o. imi amintesc cd, student la medicine fiind, auzeam ocazional argumenteconform cdrora con$tiinta nu este altcevadecdtun program de computerfoarte complex.Aceste argumentesggqr_qg_ca aproximativ zecemiliarde de neuroni carese activeazl constantin creierelenoastresunt capabile sd producd memoria $i congtiinta pe toate durata vieqii. Ca sd inlelegem cum ar putea de fapt creigrul sd ne blochezecunoaqterealumilor superioare,trebuie sd acceptem - cel pufin ipotetic, pentru moment - cd,in realitate,
c-reierulinsuqi nu produce CqnAggfa.Cdeste,in schimb, un fel.de valvd de 3e-{uc1iesau filtru, care transformd cpn$tril}ta mai cuprinzdtoare,nonfizicd, pe care o posedim in lumile nonfizice, in cevaavdnd o capacitatemai limitatd pe durata vielii noastre de muritori. Dintr-o perspectivdterestrd, acest lucru prezintd un avantaj foarte clar. La fel cum creierele noastre lucreazd din greu, in fiecare mement al vielii noastre in stare de veghe,sd filtreze asaltul de informalii senzoriale care vine spre noi din mediul fizic inconjurdtor, selectAnd materialul de care avem,intr-adevdr, nevoieca sd supraviefuim, aqase face cd uitarea identitdfilor noastre transpdmdntene ne permite sI fim ,,aicigi acrrm,,mult mai eficient. La fel cum ceamai mare parte a vietii noastre obiqnuite confine prea multd informafie pe care s-o putem prelua dintr-odatd qi sd mai gi reuEim sd facem ceva,a fi excesivde conqtient de lumile de dincolo de aici gi acum ne-ar incetini gi mai mult progresul. Daci am gti acum pyeamulte despre tdrAmul spiritual, atunci navigareaprin vie1ilenoastre de pe pdmdnt ar fi o provocare gi mai mare decdt este deja. (prin asta nu weau sd spun cd n-ar trebui si fim con$tienti acum de lumile de dincolo - numai daci devenim excqs!,yde conqtienli de grandoareagi-deimensita,tea lor, ne poateimpiedicasd acEionim cAt incd mai suntem aici, pe pimdnt.) Dintr-o perspectivdmai concentratdpe scop (iar eu acum cred cd universul nu iLseamndnimic dacd nu are un scop),si luim deciziile celecte folosindu-ne de liberul-arbifru in fala riului gi a nedreptdlii de pe pimdnt ar insemna mult mai putin dacdne-am aminti, cdt incd suntem aici, d_e_ deplina frumusele qi sndlucire a ceea ce ne a$teaptA. De ce sunt atat de sigur de toate astea?Din doud motive. frimul este cd mi s=auardtat (de cdtre frinlele carem-au invdlat cAt timp m-am aflat in poartd gi in Esentd),gi al doilea estecd, de fapt, le-am trdit. Cet flmp m-am aflat dincolo de corpul meu, qgt primit c-l+llq$-!lpJe desprenatura Si structura universului care imi depdgeaucu mult inqelegerea.Dar le-am primit oricum, in mare parte pentru ci, elibe,ralfiind de preocupirile mele lumeqti, am avut loc pentru asta.Acum, :r' -c'{
fq-
I
DovADA LUMn DEDrNcoLo
t[ ]i ;r'rill llL 'hi it ,, j' L
il1 ca am revenit pe pdmant $i mi-am amintit de identitateamea terestrd,seminteleaceleicunoaSteritransterestreau fost din nou acoperite.$i totu$i, au rdmasacolo.Le simt. in fiecare clipd.Le va lua ani, in acestmediu terestru,sd dea roade. Altfel spus,o sd-mi trebuiascdani ca sd inleleg,folosindu_mi creierulmeu mortal $i material,ceeace am inleles atat de rapid qi de uqor in tdrAmurile eliberatede creier ale lumii de dincolo.$i totugi sunt increzdtorcd,fdcAndeforturi sustinu_ te, mare parte din aceacunoa$tereva continuasd se dezvolte. Sdafirm cd efstd incd un abisintre inlelegereanoastrd $tiintificdactualda universuluigi adevdrulaqacum l-am vdzut ar fi prea pu{in spus.irni plac,in continuare,fizica gi cosmologia,imi placesd studiez vastul $l minunatul nostru univers.Doar cd acum am o concepliemult mdritd a ceea ce inseamndcu adevdrat,,vast"gi ,,minunat,,.Laturafizicd a universului este ca un fir de praf prin comparatiecu partea invizibild gi spirituali. in viziuneamea din trecut, spiritualmt era un cuvAntpe cares5-l folosescin timpul unei conversa{ii $tiintifice.Acum il considerun cuv6ntpe carenu ne putem permite sa-l ldsdm deoparte. De la Esentd,inlelegereamea privind ceeace numm ,,energieneagrd"qi ,,materieneagrd,,pdreasd aibd exptica{ii clare,agacum aveaugi componentemult mai avansateale alcdtuirii universului nostru pe care oamenii nu le vor aborda nici pesteepoci. Aceastanu inseamnd,totuqi, cd agputea sd vi le explic. $i asta pentru cd - in mod paradoxal - incd md aflu eu insumi in procesulinlelegeriilor. poatecd modalitateaceamai buni de a exprimaaceaparte a experienleiestesd spunemcd am gustat o mostrd dintr-un alt gen,mai cuprinzdtor,de cunoa$_ tere:una pe carecred cd oameniivor fi capabilis_o acceseze in numdr din ce in ce mai mare in viitor. Dar sd redai acea cunoa;tereacum e ca qi cum ai fi un cimpanzeu,ai deveniom pentru o singurd zi, ai experimentatoate minunile cunoa$_ terii umane,dupd caresd revii la prietenii tdi cimpanzeigi sd incerci sd le spui cum e sd cuno$timai multe limbi romanice, calcululinfinitezimal gi imensascari a universului.
Acolo sus, o intrebare imi rdsarea in minte, iar rdspunsul venea in acelagi moment, ca o floare care apdrea imediat ldnga ea. Era aproape ca gi cum, la fel cum nicio particula fizica din univers nu este realmente separatd de altele, nu exista intrebare fdrd rdspunsul furso{itor. Iar aceste rdspunsuri nu erau nici simple ,,da"-uri sau ,,nu"-uri. Erau edificii conceptuale vagt-e,s.trucruri uluitoare de gAndire vie, la fel de complexe ca nigte orage. ld-e-i-aja.t_dp.y3$ecd mi-ar fi luat mai multe vieli sd md descurc in ele dacd aq fi fost limitat la gAndirea de tip terestru. Dar nu eram. Md debarasasem de acel stil de gAndire ca un fluture care iese dintr-o crisalidS. Am vdzut pdmdnrul ca un punct albastru in imensa intunecime a spatiului fizic. Futeam sI vdd cd pdmAntul era un loc in care binele qi rdul se amestecau gi cd asta constituia un-adintre caracteristicile lui unice. Chiar qi aici, pe pdmAnt, eistd mai mult bine decdt rdu, dar pdmdnrul este un loc unde rdului i se permite sd cdqtige mai multd influenld intr-un mod care ar fi cu totul imposibil la nivelurile superioare ale edstentei. Faptul cd rdul poate uneori sa delind suprematia a fost $tiut qi ingdduit de Creator ca o consecin!5 necesard a faptului cd a dat darul liberului-arbitru unor fiinle ca noi. Mici particule dg-f.a} au fost imprdEtiate in tot universul, dar suma totald a tot ceea ce este rdu a fost ca un flr de nis-ip de pe o plajd imensd prin comparafie cu binele, abundenla, speranta gi iubirea necondilionata de care universul a fost literalmente inundat. insdgi lesatura unei dimensiuni este alcdtuitd din iubire si acceptare, qi orice nu are aceste calitdfi apare imediat $i evident ca fiind nelalocul lui acolo. Dar liberul-arbitru vine cu prepl unei pierderi sau al unei indepartdri de aceastdiub,ire gi acceptare. Suntem liberi; dar suntem fiinle libere inconjurate de un mediu care conspird sd ne facd sd simlim cd nu suntem liberi. Liberul-arbitru are o importanfd centrald pentru funclionarea noastrd pe teramul terestru: o funcfionare care, dupd cum vom descoperi cu totii, intr-o bund zi, serveqte rolului mult superior de a perrnite ascensiuneanoastrd intr-o dimensiune alternativd atemporald. Viala noastrd de jos, de aici, poate perea nesemnificativd,
-
UU
I)O\,ADALtrMItDEDINC0Lo
!tl
l i I
tr: 1
i l.iil ilLl ,lll
iri ll'
'illl
ilirt iiri iillil,t
lilr;l
rliln,il
cdci este minusculd relativ la alte viegi gi la alte lumi care aglomereazduniversurile vizibile gi invizibile. Dar este, totodatd, de._o.importantlruia$d,cdci rolul nq$t,r'uaici este sA..c"rqqtg{n.gp1e Diy14,iar aceacre$tereeste supravegheatd indeaproapede f14lg!g din lumea de deasupra- sulletele gi (acelefiinte pe care le-am vdzut inilial globurile._luminoq$e mult deasupramea in Poartdgi despre care cred ci sunt originea conceptului nostru cultural desprebg-gri). Noi - fiinlele spirituale care locuim in prezent creierels qi colpuril.enoastre muritoare dezvoltate dupd principiile evoluqioniste,produse ale pdmAntului qi ale edgen{elor aces* ruia - ludm adevdratele decizii. C_Ap4US-A g_4Sye_r"AtA nu este treaba creieqq,lgi.Dar am fost atdt de antrenali - parlial de cdtre creierul insugi - ca sd ne asociemcreierelecu ceeace gandim gi cu cine suntem,incAt ne-am pierdut capacitateade a realiza cd s-gntep!r toqlg momentele mult mai mult decdt creiereleqi corpurile fizice care fac - sau ar trebui sd facd ceeace le spunemnoi sd facd. G04dueaadevdratdeste prefizic5. Aceastaeste gAndirea din spateleg6ndirii responsabilepentru toate alegerileautentic consecventepe carele facem in lume. O gdndire care nu este dependentede deduetiaiiniari, ci se miqci iute ca fulgeruI, fdcdnd coneduni la djferite"niveluri, aducAndu-lelaolalti. io falu age-.qtei inteligenle.interioarelibere, gAndireanoastrd obignuitd este teribil de lenJdqi de govdielnicd.Aceastaeste gAndireacare prinde mingea de fotbal in careu,care genereazdidei gtiinlifice inspirate sau compune c6nteceinspirate. EstegAndiregqUbli{r-rindecare e furtotdeaunaacolo, cAnd avem cu adevdratnevoie de ea, dar pe care cu totii qi prea des nc-am pierdut capacitateaatat de a o accesa,cAt qi de a credeh ea.Inutil de spus, este gAndireacare a intrat rapid in acliune fursearaacelui salt din inalt, cAndparagutalui Chuck s-a deschisbrusc sub mine. SdexperimentdmgAndireain afara creierului inseamnd sd intrf,m intr-o lume a congxiunilor instantaneecare fac ca gAndireaobignuitd (adicd,aceleaspectelimitate de creierul fizic qi de viteza luminii) sd pard un evenimentfdrd speranld
gi de greoi. _Eg!4g_ptru de soqF_rolent cel mai adevdrat$i mai profund este complet liber. Nu este handicapat sau compromis de actiunile noastre trecute qi nici preocupat de identitate sau statut. El inlelege cd nu are nevoie si se teamd de lumea pimdnteasci gi, prin lrrrruue,nu are nevoie sd se construiascd prin faimd sau avereori cucerire. Acesta este adeviralul eu spiritual pe care noi toti suntem destinati, intr-o buni zi, sd-l recuperim. Dar, pdni va veni aceazi, am sentimentul cd trebuie sd facem tot ce ne ste in puteri sd innSm in contact cu acestmiraculos aspect al nostru - sd-l cultivdm gi si-l aducemla lumini. Aceastaeste fiinla care trdieqteiniuntrul nostru, al tuturor, chiar acum, qi ea este,de fapt, fjjrlla_careDumnezeu intenlioneazi cu adevdrat ca noi sd fim. Cum ne apropiem de acesteu spiritual veritabil? Manifest6ndlgb.ue $i,com.pasiune. De ce?Pentru cd iubirea inseamnd mult mai mulr decAtnogiunile $i-ggppasiunea abstractepe care mulli dintre noi credem ci le reprezintd. Sunt reale. Sunt concrete.$i alcdtuiescinsiEi textu_ratdrAmului spiritual. in scopul de a ne intoarce la acel t5ram, trebuie incd o datl sd dev*egfmca ace-l.tdrAm, chiar in timp ce suntem blocaqigi abia ne taram prin acesta. Una dintre celq.m-a!_rypg greEelipe care le fac oamenii cdnd se gAndescla Dumnezeu este sd gi-l imaginezepe Dumnezeu ca fiind impersonal. Da, Dumnezeu se afld in spatelenumerelor, al perfecqiuniiuniversului pe care $tiinta o mdsoardgi se striduie$te s-o inleleagd.Dar - din nou, in mod paradoxal- Om este ,,uman"de asemenea- chiar mai uman decAttine $i decAtmine. Om inlelege qi are compasiune pentru situalia noastrd umanl mult maipro{qnd qi mai personal decAtne putem imagina pentru cd Q1ngtie ci noi am uitqt $i bjg!_egece povard groaznicd este si trdieEti,chiar qi numai o clipd, cu uitarea Divinului.
:n'
r-rg l
DOVADA LUMII DE DINCOLO
E,'
Holley a cunoscut-o pe prietena noastrd Sylviain anii 1980, cdnd amdndoui predau la $coalaRavenscroftdin Raleigh, Carolina de Nord. Pe cAndse afla acolo, Holley era de asemenea prietend bund cu SusanReintjes.Susane o intuitivd - un fapt care nu s-a interpus niciodatd in caleasentimentelor mele pentru ea. Pentru mintea me4 ea era o persoanddeosebitf,, chiar dacd ceeace fdceaera, ca si md exprim bhnd, in afara viziunii mele strict neurochirugicale.Ficea, in acelaqi timp, channeling qi scriseseo carte intitulatd Third Eye Open (AI treilea ochi deschis),Holley fiind un mare fan al cir$i. Una dintre activitdfile de vindecarespirituali pe care Susanle efectuai:r mod regulat implica ajutarea paciengiloraflali in comd sd se vindece prin contactarealor mediumnici. Joi, in a patra mea zi de comi, Sylviaa avut ideea ca Susansi incerce sd md contacteze. Sylviaa sunat-o la locuinla ei din ChapelHill qi i-a explicat ce se intdmpld cu mine. Ar fi posibil ca ea ,,si se acordeze" cu mine? Susani-a rispuns afirmativ gi i-a cerut cAteva detalii despreboala mea. Sylviai-a spus lucrurile esen[iale: eram in comd de patru zile $i md aflam intr-o stare critici. - E tot ce am nevoie sd gtiu, a rispuns Susan.O si-ncerc sd-l contactezin searaasta. in viziunea lui Susan,un pacient in comd era un fel de fiintd intermediard. Nici complet aici (tfuamul pimdntesc), nici complet acolo (tdrdmul spiritual), acegtipacienti adeseaau un aer deosebit de misterios. Aga cum am men[ionat, acesta era un fenomen pe care Ei eu il observasemde multe ori, deqi, I
90
DEDINCOLO J DOVADALTJMII
firegte, nu-i conferisemniciodatd dimensiuneasupranatqald pe cile i-o dddeaSusan. in experienqalui Susan,una dintre cahtetile care-i flceau pe pacienfii comatoqi sd fie aparte era receptivitatealor la comunicareatelepaticS.Eraincredintate cd, de indatd ce ea intra trtr-o stare meditativd, in scurt timp aveasd stabileascd legdtura cu mine. - Comunicareacu un pacient aflat in comd,mi-a spus ea ulterior, seamdndputin cu aruncareaunei funii intr-un pu1 addnc.Cat de addnc trebuie si ajungi funia depinde de profunzimea sterii comatoase.Cdnd am furcercatsd te contactez, primul lucru care m-a surprins a fost cAt de addnc s-a dus funia. Cu cAt cobora mai mult, cu atat mi se fdceamai teamd sd nu cumva sd fi ajuns prea departe - cd nu voi mai fi fur stare sd ajung la tine pentm ci nu te mai intorceai. Dupd cinci minute de cobordgmental cu ajutorul ,,funiei" telepatice,a simtit o ugoard schimbare,ca atunci cdnd firul de undild cufundat fir api este tras ugor, dar sigur. - Eram sigurd cd tu egti, mi-a spus ea mai tArziu, gi i-am spus asta qi lui Holley. I-am spus cd inci nu i1i sosise sorocul gi cd trupul tdu va gti ce sd facd. I-am sugeratlui Holley sd gini acestedoud gAnduriin minte qi sd ti le repete la cipitAiul patului.
Era joi cdnd doctorii au determinat cd tipul meu de E coli nu coincidea cu varietatea ulqq59_z-15.1enl5, care, in mod inexplicabil, aplruse in Israel tocmai in perioada gederiimele acolo.Dar faptul cd nu coincideanu fdcea decdt sd sporeascd misterul. Degi era o veste buni ci nu gizduiam o speciede bacterie care ar fi purut sd nimiceascdo treime din 1ard,tr ceeace priveEterecuperareamea era o dovadi a ceeace doctorii mei bdnuiau deja foarte clar: cazul meu era,in esenli, fdrd precedent. De asemenea,s-a trecut rapid de la disperarela deznddejde. Pur gi simplu, doctorii nu aveau un rdspuns la intrebarea curri.aecontrectaserrrboala sau cJrn-puteamfi.sep-s_ dia comd. De un singur lucru erau siguri: nu cuno$teauniciun caz de recuperare--completd dupd o meningitd bacteriandqi dupi o stare de comd de mai multe zile. Intrasem, acum,in ziua a patra. Stresul gi-a pus amprento asupra ruturor. Phyllis $i Betsy hotirdseri de marqi ca orice discugieprivind posibilitatea ca eu sd mor sd fie interzisd in prezenla mea,in ideea cd o parte din mine ar putea sd audd discugia.in primele ore ale diminetii de joi, Jeana trtrebat-o pe una dintre infirmierele de la terapie intensivd despre qanselemele de supraviequire.Betsy, aflatd in cealaltdparte a patului, a auzit-o gi a spus: - Vd rog, nu discutali asta aici. JeanSi cu mine fuseserim mereu extrem de apropiafi. Fdceamparte din familie la fel ca gi fralii nogtri ,,crescuti acasd",dar faptul cd fuseserS.m,,alegi"de mama $i de tata, I
92
I
DOVADALTJMIDIDINCOLO
dupd cum chiar ei s-au exprimat, a creat inevitabil irtre noi o legdturi speciald.intotdeauna imi purtase de griji gi frustrarea qi neputinla ir ceeace privea sirua$a curentd au adus-o in pragul ceddrii nervoase. Ochii lui Jeans-au umplut de lacrimi. - Trebuie sd md duc acasdun timp, a spus ea. Dupd ce s-a constatat cd erau desrui oameni care sd continue vegheala patul meu, au cdzut cu totii de acord cd asistentele din spital vor fi probabil irc6ntate sd aibd cu o persoand mai pulintr salonul meu. in aceadupi-amiazd, Jeans-a intors acasdla noi, gi-a strAnsbagajelegi s-a intors acasdla ea,in Delaware.Plecarea ei a dat prima expresiereald a unei emogiipe careintreaga familie incepea se o simtd: neputinta. PJ{ine experientesunt mai frustrante decdt sd vezi o persoandiubitd in comd.Vrei sd aju1i,dar nu potr. Rudelepaciengilorir com6,adesea,ajung sd deschiddele insele ochii acestora.Este o cale de a forla lucrurile - de a-i porunci pacientului si se trezeascd.Firegteci nu funcgioneazdgi, totodatd, poate sd strice gi mai mult moralul. Pacien$iaflati tr comd profundd igi pierd coordonareaochilor qi a pupildor. Dac5.deschizi ochii unui pacient furcomi profundd, cUmare probabilitate vei gdsi un ochi indreptat inn-o diregge,iar celdlalt in direclie opusd.Esteo imagine descurajantd qi suferinfa lui Holley a devenit qi mai mare cAnd,ir cAtevardnduri, a_incercatsd-mi deschiddpleoapelegi a vizut globii oculari indreptati piezig, ca ai unui cadavm. Dupd plecarealui Jean,lucrurile au inceput sd se deterioreze. Phyllis a inceput acum sd manifeste un comportament pe care-l observasemde nenumdrateori in carieramea de medic la rudele pacienlilor. A-hceput si-qi arate frustrarea fagdde doctorii mei. - De ce nu ne dau mai multe informalii? a intrebat-o ea revoltati pe Betsy.i1i garantez ci, daci Ebenar fi fost aici, el ne-ar fi spus ce se intdmpld intr-adevdr. Adevdrul este ci doctorii fdceauabsolut tot ce se putea face pentru mine. Phyllis, desigur, gtia asta.Dar durerea qi frustrarea generatede situalie ii oboseaupe cei dragi mie.
Mar1i,Holley il sunasepe dr. Jay Loeffler, fostul meu partener in dezvoltareaprogramului de radiochirurgie stereotactici de la Spitalul Brigham& Women din Boston.Jay era pe atunci pregedintelesecfiei de radio-oncologie de la Spitalul Generaldin Massachusetts,iar Holley s-a gAndit cd era la fel de indreptilit ca oricine si-i dea niqte rdspunsuri. Dupd cum i-a descrisHolley situaga, Jay a presupus cd, de bund seami, ea trlelesese greqit detaliile cazului meu. Ceea ce ii descriseseea era, dupd gtiinla lui, in realitate imposibil. Dar dupd ce Holley l-a convins,in sfdrgit, cd eu de fapt eram intr-o comd provocate de rm caz rar de meningiti bacteriand E coli ale cdrei origini nimeni nu le putea explica, el a irceput sd-i sune pe diferili experfi in boli infecgioasedin ' 1ar5.Nimeni dintre cei cu care a vorbit nu mdi auzise de un asemeneacaz. RevdzAndliteratura medicali pAni in 1991, nu a putut gdsi niciun singur caz de meningiti E. colilaun adult care sd nu fi trecut printr-o proceduri neurochirurgicali. tncepdnd de marli, Jay a sunat cel pulin o datd pe zi ca sd afle de la Holley sau de la Phyllis ce mai apdrusenou Ei sd le spund ce scoseserdla iveali investigagiilelui. SteveTatter, un alt bun prieten gi neurochirurg, a sunat gi el zilnic oferindu-le sfaturi gi vorbe de alinare.Dar, zi dupd zi, singura revelafie era ci situafia.meaera prima de felul ei din i:rtreagaistorie medicali. Me-ningitabacteriandE. coli spontani este rari la adulqi. Mai putin de I la 10 milioane din populaqia lumii o contracteazdanual. gi, ca toate vArieta!ile de meningitd bacteriand gram-negativi, este extrem de agresivd.Atat de agtesivd incdt, dinue oamenii pe care ii atacd,peste g0 l-aSU-ti,.dintre cei care suferi in prima fazd un declin neurologic rapid, a$acum pdgisemeu, mor. $i asta era rata mortaltaui cdnd am ajuns prima oard la urgente.Procentajul deprimant de 90 a q$at lgnt la 100 cu trecereasdptdmAnii9i cdnd corpul meu refuza sd reacfionezela antibiotice. Putinii supravieguitoriai unui caz la fel de grav ca aI meu necesitdin generaltrgrijire permanentf,pentru tot restul vielii lor. Oficial, statutul meu era de ,,Ndin 1", termen referitor la studiile medicalein care un singur pacient este supus trtregului experiment.Pur qi F;l
D.'ADALUMTTDEDTN.'L'
simplu, qg ![er g4,li altcinevacu care doctorii si-mi poatd compara cazul. incepAndde miercuri, Holley l-a adus pe Bond in viziti in fiecare dupd-amiazi, dupi qcoald.Dar vineri a inceput sd se intrebe dacd nu cumva acestevizite fdceaumai mult rdu decAt bine. Uneori, la inceirutul siptdmdnii, md miEcam.Corpul meu se zvArcoleaviolent. O asistenti veneagi-mi masa capul gi imi didea alte sedative,agacd pdnd la urmd md lirfiqteam din nou. Imagineaasta era derutantd gi dureroasi pentru bdiatul meu de zeceani. Era $i-a$ardu cd seJita la.q4 c-o-1p care nu mai semdnacu tatdl lui, dar sd mai vadd acel corp fdcdnd nigte migcdri mecanicepe care nu le recuno$teaera deosebit de dureros. Zi dupl zi, din persoanape care o cuno$teardmAnea tot mai putin, ip pat afldndu-se un.corp 9e nerecunoscut:un geamdncrud qi striin al tatelui pe care-I flrnoscuse cAndva. SpresfArgitul sdptimdnii, acesteizbucniri ocazionalede activitate motorie ircetaseri aproapecomplet. Nu mai aveam nevoie de sedare,pentru cd miqcdrile - chiar qi cele moarte, automate, initiate de cele mai primitive bucl"edS-lgflgX ale trunchiului cerebral qi ale miduvei spindrii - se diminuaseri pAndla disparitie. $i alfi membri ai familiei gi prieteni sunau, irtrebind daci ar trebui sd vind in viziti. Joi se deciseseci nu ftebuie sd vind. Deja era prea multd agitafie fir salonul meu. Asistenteleau dat de inleles cAt se poate de categoriccd mai ales creierul meu aveanevoie de odihnd - cu cAt mai multd linigte, cu atat mai bine. Joi.dupd-amiazd,Michael Sullivan a auzit o bdtaie la ugd. Era secretaralui de la BisericaEpiscopaldSt John. - De la spital vd cautd la telefon, a spus ea.Una dintre asistentelecare-l ingrijesc pe Ebenwea si vorbeasci cu dumneavoastrd.Zice cd e urgent. Michael a ridicat receptorul. - Michael,i-a spus asistenta,trebuie si vii imediat. Ebene pe moarte. Ca pastor, Michaelmai fusesein aceastdsituatie. Pastorji vdd moartea qi dezastrul pe care il lasd in urmi aproapela
fel de des ca gi doctorii. Totugi, Michael a fost Eocatsi audi cuvintele ,,pemoarte" in legdturd cu mine. $i-a sunat so$a, Page,Ei i-a cerut sd'ser-oage:atat pentru mine, cAt gi pentru el, ca sd aibi tdria sd se ridice la indlgimeasitua$ei. Apoi a gofat prin ploaia rece gi neintreruptd pAndla spital, chinuindu-se si vadd prin lacrimile care-i impAnziserdochii. Cdnd a ajuns in salonul meu, imagineanu se schimbase cine $tie de la ultima lui vizitd. Phyllis stdtealAngi mine, tocmai preluase $tafetala linutul mAinii mele, care continuase fdrd intrerupere de la sosireaei luni seara.Pieptul meu se ridica gi cobora de doudsprezeceori pe minut cu ajutorul ventilatorului, iar asistenta.de la terapie intensivd igi vedea ticutd de treabd, verificAnd p.erand indicaliile.aparatelor din jurul patului meu gi notandu-Si valorile. O altd asistentda intrat qi Michael a intrebat-o dacd ea fusesecea care o sunasepe secretaralui. - Nu, a replicat ea.Am fost aici toate dimineata,iar st.rea lui nu s-a schimbat prea mult fald de noaptea trecutd. Nu qtiu cine v-a sunat. Pela unsprezece,Holley, marna,Phyllis $i Betsyerau toate in salon.Michael a propus o rugdciune comund.Toatd lumea, inclusiv cele doud asistente,gi-a impreunat m6inile in jurul patului, tal.Michael a rostit incd o rugdciune sincerdpentru sdndtateamea. - DoamneDumnezeule,adu-ni-l pe Ebeninapoi. $tiu ce std in putereaTa. Totuqi, nimeni nu gtia cine-l chemasepe Michael.Dar, oricine ar fi fost, a fdcut bine. Pentm cd rugdc,iynil_e. care veneau spre mine din lumea de jos - lumea de unde pornisem - incepeau,in sfArgit, sd ajungd.
CS+StgIl Tea era mai mare acum. Atat de mare, i:rcAtpdrea si cuprindd intregul univers. Ati ascultat vreodatdun cdntec la un post de radio plin de paraziti? Te obignuiegti.Peurmd, epqv,aregleazdbutonul de acord gi auzi acelaEicdntecin deplind claritate. Cum.de n-ai remarcat cdt de slab, cAt de depdrtat qi cdt de diferit fald de qriginal era inainte? Desigur,agafunclioneazd minteq. Oamenii sunt construiti ca sd se adapteze.Le-am explicat de multe ori pacienEilormei cd q4.disconfort sau altul aveasd se diminueze sau cel pulin si pard cd se diminueazd,peg,iE$uAjgcorpurile gi creierele I,orse adapteazdla noua situatie. Cdnd gggl se prelungeEte suficient de mult, cfeie-$rltrvald sd-l ignore sau sd-l ocoleascd ori pur gi simplu sd-l trateze ca pe cevanormal. Dar qgqggiiglqnoastrd pimdnteascAlimita-tge departe de a fi pur gi simplu normal5, iar gu re.ceptampfim_alUqtrg_rea acestuiaspect pe c6nd cdldtoreamtot mai adAnc,lprg-+g.gl-eg! inci nu-mi aminteam nimic din trecutul terestm $i Ege4le-i. totu$i eram pregdtit pentru asta. Cu toate cd uitasem de via{a mea de aici, de jos, mi-am amintit cine eram cu adevdrat q-c.-o]o. Eram un se6tea4 gl"uruversului, uluitor prin vastitatea gi complexitateasa gi guvernatin furtreg.ime dg iqlire. inft-un mod aproapemiraculos, descoperirflepe carele ficeam dincolo de nup erau ca un ecou al lecgiilorpe carele invdgasemdoar cu un an in urmd prin refacerealegdturii cu familia mea biologica. in uttima instantd, niciunul dintre noi suntem h pozitia ir caremd aflam eu, gi UU"egtg-otf,A[.'T-o$ anume cd av_em-o altQfal4.il!9: fiinle care ne vegheazd gi au .lr
i\l
E_l
DOVADA LUMII DE DINCOLO
grijd de noi - fiinte pe carele-am uitat momentan,dar care, dacdne deschidemin fala prezenteilor, aEteaptdsd ne ajute sd ne descurcdmin timpul pe care-l petrecemaici pe plmdnt. Niciunul dintre noi nu esteweodatd neiubit. Fiecaredintre noi esteprofund cunoscutEiingrijit de un Creatorcarene pretuie$temai presusde capacitateanoastri de a inlelege. Aceastdcunoasterenu trebuie sd mai rimAnd un secret.
PAndvineri, adicd timp de patru zile pline, trupului meu i se administraserdintravenos trei tipuri de antibiotic, dar incd nu rdspundea.FamiliaSiprietenii veniserdde pestetot, iar aceia care nu veniserdinitiaserd grupuri de rugdciuni la bisericile lor. Cumnatamea,Peggy,qi Sylvia,prietenaapropiatda lui Holley,au sosit in aceadupd-amiazd.Holleyle-a intAmpinat cu ceamai optimistd mind pe careo putea afiqa.Betsy gi Phylliscontinuausd promovezeideeade ,,osd fie bine": sd aibdo adrudinepozidve cu orice pret. Dar cu fiecarezi deveneatot mai greu de crezut.PAndgi Betsyincepusesd se intrebe daci nu cumva ordinul ei ,,niciunfel de negativitatein salon"nu insemnade fapt ,,niciunfel de realitatein salon". - Crezi cd Ebenar face astapentru noi, dacdrolurile s-ar inversa?a intrebat-o Phyllispe Betsyin diminealaaceea,dupd tncd o noapte in mare parte nedormitd. - Cewei sd spui?a intrebat Betsy. - Crezi cd gi-ar petrecefiecareminut cu noi, inclusiv sd doarmi la terapie intensivd? Betsyi-a dat rdspunsulcel mai simplu gi mai frumos, sub forma unei intrebdri: - Existdun alt loc in lume unde i1i imaginezi c-ai putea fi? AmAndoudau cdzut de acord cd, degiaq fi fost lAngdele intr-o clipitd dacdar fi fost nevoie,le era foarte,foarte greu s5-gi imaginezecd ag sta intr*un singur loc ore in gir. - Nicio secunddn-am simtit-o ca pe o corvoaddsau ca pe cevace trebuia fdcut - acoloera locul nostru, mi-a spus Phyllis ulterior. E
DovADALUMTTDEDTNcoLo
Ceeace o supira pe Sy,Macel mai mult eraum6inil-e-$i picioarelemele, cale incepeausd se increteas-ciprecum frunzele unei plante rf,masefdrd apd.Acest lucru este normal Ia victimele unui accidentvascular-cerebralsau intrate in comd, cdci mlgchiillom14an$ de la extremitdli incep sd se contracte.Dar nu e niciodatdo priveliqteugor de vdzut de cltre membrii familiei sau de cei dragi. UitAndu-se la mine, Sylvia igi impunea neincetat sd rdmAndla instincrul ei initial. Dar, chiar gi pentru ea, deveneaextrem de gteu. Holley incepusesd se invinuiasci din ce in ce mai mult (dacdar fi urcat scdrilemai repede,dacd ar fi flcut asta, dacd ar fi fdcut ailalt6...)qi toatd lumea se sueduia din greu s-o lind cat mai departe de subiect. De acum, toti $tiau cd, gi dacd mi-a$ fi relenit, revenirea nu era delocun cuvAntcaresd descrieceeace ar fi urmat. Ag fi ar.ut nevoie de cel pulin trei luni de reabilitare intensivd, probleme de vorbire cronice (dacdmi-ar mai fi rdmas suficientdcapacitatecerebraldca si mai fiu in stare sd vorbesc cdt de cdt), qi toate viata ar fi fost nevoie de ingrijire permanentd. Asta era scenariul cel mai optimist, gi, oricdt de sumbru ar fi sunat, era, oricum, pe tdramul fanteziei. $anseleca eu sd mai ajung intr-o formd atet de bund se micqorau pAnd la a deveniinexistente. PeBond il feriserd sd audd detaliile complete ple stdrii mele. Dar vineri, ajuns la spital dupe qcoald,l-a auzit pe unul dintre doctorii mei descriindu-i lui HoIIey ceeace ea $tia deja. Era timpul sd se confrunte cu faptele. Mai rimdsese putin loc pentru sperantd. in searaaceea,cAndsosisetimput sd se duci acas5, Bond a refuzat sd plecedin salon.Regulaera sd se permitd doar gedereaa doi oameni deodatdin salonul meu, pentru ca doctorii qi asistentelesd-gi poatd facetreaba.Pela qase, Holley a sugerat cu bldndele cd ar fi timpul sd meargd acasd pentru programul de seard.Dar Bond n-a wut sd se ridice de pe scaunul lui aflat chiar sub desenul fdcut de el gi de fratele lui mai mare cu bdtllia dintre soldalii celule albe de sdngeqi trupele E coli invadatoare. -.l [t*
DovADALrrMrr DEDrNCoLo
- Oricum el nu gtie cd sunt aici, a zis Bond pe un ton pe jum5tate amar, pe jumdtate rugdtor. De ce sd nu rf,mdn? Aqa cd, pentm resflrl serii, toti au intrat in salon pe rAnd, cAteunul, astfel incat Bond sd poate remaneunde era. Dar a doua zi de dimineald - sdmbitd - Bond qi-a schimbatpozitia cu 180 de grade.Pentruprima oardin acea siptdmdnd,cAndHolley a bigat capul pe uga lui ca sd-l trezeascd,el i-a spus cd nu mai wea sd meargdIa spital. - De ce?a intrebat Holley. - D-aia, a spus Bond. Sunt speriat. Era o recunoaSterevalabild pentru toti. Holley s-a dus jos in bucdtdrie pentru cdtevaminute. Apoi a incercat din nou, intrebAndu-l dacd era sigur cd nu wea si meargdsd-l vadd pe teticul lui. A urmat o pauzd lungd in care bliatul s-a uitat la ea. - Bine, a acceptatel in final. Ziua de sAmbdtda trecut cu continuareaveghii la patul meu qi cu convorbirile pline de speranld dintre familie gi doctori. Torul pdrea ca o tentativd govdielnicdde a pdstra vie speranta.Rezerveletuturor erau mai secdtuitedecAtfuseseri cu o zi inainte. SAmbdtinoaptea,dupd ce au dus-o pe mama noastrd, Betty,Ia hotelul unde se cazase,Phyllisa trecut pe la casa noastrd.Era intuneric beznd,fird nicio luminl la weo fereastrd, gi, i:r timp ce inainta cu greu prin noroiul ud, ii era greu sa lind aleeadin dale de piatrd. Ploua de cinci zile in qir, de la dupS-amiazainterndrii mele la terapie intensiv5. O ploaie neintreruptd ca asta era foarte neobiEnuitdpentru tinuturile muntoase din Virginia, unde noiembrie este de obicei geros, senin gi insorit, a$acum fusese duminica precedentd,ultima zi de dinainte de atac.Acum, ziua aceeapdrea tare indepdrtatd $i aveai senzatiacd din cer turnase mereu doar ploaie. Se va opri weodati? Phyllis a descuiatuga qi a aprins luminile. De Ia inceputul sdptdmdnii,oamenii trecuserdpe la noi ca sd lase de mdncare $i, cu toate cd mAncareacontinua sd vind, atmosfera pe jumdtate optimistd, pe jumdtate ingrijoratd, de adunarepentru
rezolvareaunei urgente temporare, devenisemai intunecatd gi mai disperatd.Prietenii no$tri, la fel ca familia noastrd, $tiau cd timpul oricdrei sperantepentru mine se apropia de final. Pentru o secundd,Phyllis s-a gAndit sd aprindd focul, dar imediat dupd acel gAnda venit un altul, nepoftit. De ce sd md deranjez?Dintr-odatd, s-a simtit mai epuizatd qi mai deprimatd decatiqi amintea si se fi simlit weodate. S-a intins pe canapeauadin biroul cu lambriuri din lemn gi a cdzut intr-un somn profund. Dupd o jumdtate de ori, Sylviagi Peggys-au intors, trecdnd in vdrful picioarelor pe l6ngd birou cdnd au vdzut cd Phyllis se culcaseacolo. Sylvias-a dus la subpol gi a descoperit cd uqa frigiderului fuseselisatd deschisdde cineva. Apa forma o bdltoacdpe podea,iar m6ncareaincepuse sd se dezghete,inclusiv cdtevafripturi frumoase. Cdnd Sylviai-a spus lui Peggyce se intAmplase,au decis sd profite c6t mai mult de situatia creatd.Au dat telefoane restului familiei gi cAtorvaprieteni gi s-au pus pe treabd. Peggys-a dus gi-a mai luat nigte feluri de mdncaregi au improvizat astfel un festin. CurAnd,Betsy,fiica ei Kate qi soqul ei, Robbie,li s-au aliturat, impreund cu Bond. S-a pildr,lrdgit mult gi nervos gi s-a dansatin jurul subiectului aflat tr mintea tuturor: cd eu - oaspetelede onoare absent - cu foarte mare probabilitate, n-aveam sd md mai intorc niciodatd in aceacasd. Holley s-a intors la spital ca sd continue vegheanesfArqit6. S-a agezatlAngdpat, lindndu-md de mdnd, $i a tot repetat mantrele sugeratede SusanReintjes,fo4Andu-se si fie atentd la semnificalia cuvintelor in timp ce le rostea qi sd creadd in suflenrl ei cd erau adevdrate. - Primegterugdciunea. - I-ai vindecat pe al1ii.Acum e timpul tdu sd fii vindecat. - EStiiubit de mul1i. - Corpul tdu Stiece sd fac6. inci nu ti-a sosit sorocul sd mori.
De c6te ori eram blocat, din nou, ir aspra Vederea Ochiului de Rdmd,eram ftr stare sd-mi amintesc strilucitoarea Melodie Rotitoare, care deschideadin nou portalul citre Poartd gi Esenld.Am petrecut lungi perioade - pe care,in mod paradoxal,nu le-am resimtit deloc ca pe o trecere a timpului -_ifr pxfzerta.inge$lUi*m2-pdzitor de pe aripa de flurure qi o eternitate invilAnd lecEiide la Creator qi de la Globul de lumind din ad6ncul Esentei. La un moment dat, am ajuns lg margineaPo4ii.qi am constatat cd pu.mai pot si reintru in ea.MelodiaRotitoare care pAndatunci fusesebiletul meu de intrare in acele regiuni superioare- nu mi mai ducea acolo.Porlile Raiului erau inchise. Din nou, sd descriusenzatiilgpe carele-am a\.ut este dificil pdnd Ia extrem, din cauzq"limbajuluiliniar, ca un pat al Iui Frocust,in care trebuie si inghesuim totul aici pe pdm6nt, qi ca urmare a ,,aplatizirii" gengXalepe care o suferd experienla cAnd suntem tr corpul nestru. GdndeEte-tela toate situaliile in care ai treit o dezarnigire. Existi o accep[iein pe care le suferim aici, pe pdmAnt, sunt care tggte pSL*Sl"-e_ de fapt yaria$1pi"aleunei pier{gri absolut centrale:pierderea Raiului. in.4iua in careportile Raiului s-au furchispentru mine, am a!'ut un sentiment de gistetre carenu semlna cu nimic din cele trdite weodatS.E4ggaul.g sunt diferite acolo sus. sunt prezente, dar sunt mai plofqnde, T_oglg-9-To_t_"1*g-qnf1qJle mai spaqioase- nu sunt doar ir"riuntru, ci gi in afari. E ca qi curr, ori ab cdte ori ti s-ar schirpbastareasufl.eteasciaici, pe pimAnt, wemea s-ar schimbainstantaneu,odatd cu ea. Cd -.bl
,}.t
t 1o2l
DovADALrrMuDEDrNcoLo
lacrimile lqle ar provoca o ploaie toren[iald, iar fericirea.ta ar face ca norii sd dispard instanthneu.Asta iti dd un indiciu simt acolo sus schimdespre cAt de vast $i -49_cgr_rq9gy_e_g!se bdrile de dispozilie sufleteasci, de c6t de straniu gi de puca fiind ,,induntru" gi ,,afard"nu existd ternic ce-eace.gan.-q111 delocin realitate. Aqa se face ci eu, cu inima frdntd, md cufundam acum intr-o lume de tristete crescAndd,o mdhnire care era i-r acela$i timp o cufundare reald. It{6mlqqqp inio-s trecAndprin mari ziduri de nori. Se auzeaumurmule peste tot in jur, dar nu inlelegeam cuvintele. Apoi mi-am dat seamacd eram inconjurat de nenumdrate fiilLle, caretrgenuncheau,in arcuri prelungite in depdrtare. itivina acum in urmd, realizez ce fdceauacEsteierarhii de fiinle, pe jumdtate vdzute, pe jumdtate simfite, care se intindeauin intunericul de deasupragi de dedesubt. Serugau pentru mine. Doud dintre felele de care mi-am amintit ulterior erau cele ale lui Michael Sullivan Si sotiei sale,Page.imi amintesc ci le-am vdzut doar din profil, dar le-am identificat clar dupd ce m-am intors qi mi-am recdpltat vorbirea. Michael fusese prezent fizic in salonul de terapie intensivd conducdndrugdciunile de multe ori, dar Pagen-a fost niciodatd efectiv acolo (cu toate cd gi ea a rostit rugdciuni pentru mine). Acgsten+g3"qigry mi:qu -d.* elg_rglg.Acesta este motirml pentru care, agade trist cum eram, cevain mi1fga simtit o stranie incredere cd totul va fi bine. Acestefii41e gtiau cd IIgc pl*tr--g_trql
View more...
Comments
