2004=Ecumenismul

SfbntaMdndstireParaklitu

ECUMENISMUL

I Sfanta MdtnibflrePaalrlftu

ECW

Tfaducere din limba greacd de leroschim. $tefan Nutescu SCIIITW I,ACU - SFANTW MUNTE ATIIOS

.,ti

PKOLOQ piserica noastrd Ortodoxi este prin l:lnatura ei-sohorniLceascdgi, prin urgSJrme$i@{universala). Da pi-a des!Uar""-e,, chis bratele tuturor oamenilor, fiecdrui nearn gi fiecdrei epoci, Sii cheame pe tofl sa !44.?*la*-ea,@ulei, Sgajunsur. veaeurilor @ c_hefnareazlVeni{i Ja mine -tofi". trimitind in ac,elasi timp pe*ucentcii*Sai- sa pr.opovi! *dgiasca Evanghelia mdntuirii l'Ia toate neary1urtle'. Aceastd.insuFireconstitutivd gi fireascd a a,-o F*Ls*ericii, revendici astdai doua migeari, care exprimd dttbulr+ocii: @izarea.

de forfe politiglobalizarea_ eglgilqpla e_o-ecenomiceputernice si propune modelul u4ei omeniri unificate, in timp ce eQu!4-eniqmul actioneud in-sPatiul religios, urmdrind implinirea visului unui cregtinism unit qi fintind in cele din urmd la o religie ecunlsnigA- lao panreligle in cdrticica aceasta intentiondm sd descriem migcarea ecumenicd, la care, din nefericire, participd Si Biserici Ortodoxe. Facem acest lucru, deoarece aceasta mi$care este necunoscutd de m4ioritatea credincio$ilor Bisericii noastre gi evolufiile ei (miscdrii) in sAnurile Ortodoxiei pricinuiesc nelinigte gi probleme de congtiinta. Se poate ca multora sd li se pari ciudat, dar este dovedit faptul cd e.gumenismul aurcluxFB__iS_enpa,_O_rtedexa,deoareceacesta- al-uneca din e-e*ince mai mult spre tactici cp-EailianLsinerctis_te, ca.re -combat pri n qipiOrtodoxe. $i sd nu ile:ta-bazaale -9red-inte-i, 4

uitim ca Sie-eEgttal,d- 4 mdntuirii ornului, potrivit cu t4.g$_g-4[sirea patristica insufl atd de Dumnezeu: "Qel care vrea sd se mdntuiascd, mai intdi de toate trebut? eA Utd_credtn W?.

Pe eare dae+ nrt o vn piqrm@g

se va pierde veele'(simbolul de credinfd al sfanfuwflttu lui Atanasieal Alexandriel). Agadar, dacd mesqiul mdnfuitor al Ortododei noasfre se va pierde prinfie mesqiele inseHtoare ale celor de altd credinfd de dragul unui vls ecumenlc utoplc. atunci se va pierde 9i nddqidea mdntuirii lumii. Sfdnta Mdndstire Paraklitu

5

Mult dorita unire, atunci cdnd se va infdptui, nu va fi altceva decit o minune a lui Dumnezeu.

ECIJMENISMIJL C€ este ecumenlsmul? 4p--qmenism-uleste o migcare -care--declafit-fr.are drept scop unitatea lumii cregtine dlwzate (ortodocgi, papistagi, protestanti etc.). ldeea unirii emotioneazd'pe fiecare suflet sensibil de crestin 9i corespunde dorintelor lui profunde. ldeea aceasta a adoptat-o gi ecumenismul. Dar visul lui unionist, vis prin excelenfi duhovnicesc, .il-sprijini

f'e strirluinlele

omeneSti Si;lLggJUc,ra-

flunat Sfantul-D-gbPoate, @. atunci cAnd afld in om pocdinta Si smerenie, face din acest vis realitate. 6

Cend a apdrut B,adacinile ecumenismului trebuie cdutate in_S@in--*secolul XU(. Atunci, nigte confesiuni cregtine, vdzAnd cd igi pierd credinciogii, datoritd nepisdrii religioase cresc6nde gi a migcirilor anti-religioase organizate, arr fost nevoite sd recurgd la o coalitie Si impreund-lucrare. Aceastd adivitate unionistd a lor a luat deja o formd organlzata qa_uriqcare__cegruenie'd--in--s.ecolulJ(X-9i mai exact in 1948ppn fond area la Amsterdam (Olanda) a-Con), care are Stliului Mondial a reSedinta la Geneva.

t

I I

Va trebui desigur, sd spunem cd CMB nu ar fi putut niciodata sa aiba un caracterlecumenic", ci ar fi rdmas pur 9i simp-lu o -or$a; nizatie..protestantd, (ac-a nu ar fi participat Rola el S! unel-e Bis,erici Ortodoxe locale-' nr-ano-catolicii au refuzat sd participe' Mai tArziu, insd, fdrd sd..se integreze in CM-p, au intrat 9i ei in migcarea ecumenicd. Printr-o hotdrAre a Conciliului Vatican II (,19-6-4j4 care Wg i-nstituit @, 4.fept scop gnfrea tuturor cregtinilor .ggp,

€ggPePg' Pardciparea ortodocAilor la migcarea ecumenicd Trebuie sd mdrturisim cd o importantd contributie la crearea miscdrii ecumenice a daLo Si Patriarhia ecumenicd de Constantinopol, mai ales prin tlotdrArea ei din I92O, B

care, aga cum s-a dovedit, a constituit baza "Legii constitufionale" a participdrii ortodocgilor la migcarea ecumenicd. Acea$ta flotdrare a fostceva cq totul nou iq_lglgnfuEiggf1-gfi, deoarece pentru. +rirxrur datd un act oficial ortodox a numit toate comunitdfile religioase din Apus "Biserici", "ca fiind inrudite in flristos qi impreundmogtenitoare ale fdgaduinfei lui Dumnezeu". D.*41infelut acesta s@a ollgslgi. $i ca sa.nu ne.referim.la vremuri ry"q1vechi, ajunge sd ne amintim ca_pgfi4i all__mal inarnte, LlQ95-)_.aceeasiPatriarhie, intr-o enciclicd de-a sa, p-lasagqmEsml{_in

e&B$i5dcii, deo.ale.ceintroa-uGa ffiF tgri$iinql/a+ii-erctice".De aceeaii chemape cre$tinii apuseni in sdnurile Bisericii celei Una, la Ortodoxie. [lotdrdrea din f eoo --2y4d'- --c-4.. -modeJ "Comuniune a interstatala 4gamurilor".. a propus fondarea "Si intre Biserici a unei

legdturi qi comuniuni", cu urmdtoarele obiective: a) rgcercetarea diferenfelor dogmatice cu o" disp ozifse conciliantd, b) admitgea unui calendar unic (a cdrei aplicare parfiala a adus, din pdcate, diviz* rea calendaristicd din Ortodoxie) gi c) intrunirea-de conferinte pancregtine. Pe langa ?atiarhia ecumenicd, aproape toate Bisericile Ortodoxe au cerut in anumite etape sd devind, 9i au devenit, membre ale cMB' cu toate acestea' unele dintre-"ele yvnt ffirziu, s,4-se rgtraga.pe 4glfo.-s-!-nev-o-iy9-, g-deqene: dg---o.-pa$-e*obs-e-Mn*d-a[mahnrf flgea-gengiliului, \?r p-9 d.-e-altd parte fiind pf 9-s-AJ9d-9rI!g*!9J9A.clU,?n!."19"911g1_e31ste de-Ju"rmelo-r--l,or. Dar se Pune intrebarea simpld: cum poate, orare, Ortodo:da sd fie 'membrd' in '@va', dg:remg.ceindusa ca tt't ltrlsfc\F-care i.i @-mrPut

cbearrrdPe fof sa devlni membrii ei? lo

De altfel, prezenla Bisericilor Ortodoxe la intrunirile CMB a- foSL- intotrlearura-Jorgi numai de omament, M, d-alorita mOduhi in care se fdceau intrunirile S! se desfdgura Consiliul. Ilgtdrarile lui efag ioc.entuala a votu tante, Desigur,

mn_a_UlJ,9$-1,--p__rtodp-_csiiearepr_ezen"tAnJiai B,fs_griciiCelei-U-n-a,."^-S"{dntd.",Sabgmi_cgAgp3Si Ap,-ostgle-as"-cddepuneaulaintr"uninlgg."e"ll*erale ale Consiliului deelaratilremarcab_ile, dintre care unele sunt adelqaratemArtuf.isiri dS_crediUta. in ce privegte dgse-h-iderea,-,V-aticanuhri f ala-d_e*acumenism,rds-punsul.Ortodoxieia fost pozitiv, avdndu-l ca reprezentant al ei pe Patriarhul ecumenic Atenagora. Acesta s-a intdlnit falerusdim.in*1964 cu Papa Pgul 4l*Vl-lea,unde au procedat la ridicarea reciprocd a anatemelor Schismei din 1054. De ?semenea?atnarhula_sprljinit_dialog,ul_dtatl

gosJei", promovind astfel gagPUdle Conc.!!iului"-VaticanlI.

'Deschlderlle' teoredce ale ecumenlsmulul ruglgulsmul, pentru a-$i implini scopurile, este nevoit sd freaci cu vederea Oi S-d re,yizuiassa anumite principii de bazd ale Ortodo&i. Y.@-unej'F--lsedcladnse' potrivit cireia Biserica este una 9i ii cuprinde pe cregtinii fiecdrei confesiuni, din clipa in care au primit botezul. Astfel toate confe'Blserld susiunile cregtine sunt intre ele rori'. in-acr-ta'si-auhse miscd si ideea'Blseridl rlniversale vdantp'. Biserica care existd in chip 'nevdzut' 9i este constituita din toti T2

cregtinii, se va ardta si in dimensiunea ei vdzutd, prin incercdrile de unire ale tuturor. ,lceste-idei au fost influenfate $i de fa',nt{g-pJg(&gfianfA a ramurilor, potrivit cdreia Biserica este un 'arbor€' ale cdrui 'ratnurl', care sunt toate confesiunile cre$tine, ftecare dintre ele detindnd numai o parte din adevdr. Aici se mai poate adduga ql_t€oda_celor 'dol pldmdnif . !4!9 S:a _dgzvqltaLirntregur-nenistii ortodoc$i 9i papistagi. Potrivit cu acaa,sfti'feorie, Ortodoxia gi papismul sunt cei doi pldmAni, prin care respird Biserica. Dar pentru ca ea sd poatd incepe sd respire corect qi din nou, va trebui ca cei doi pl* mdni sd-gi sincronizeze respiratia. metodele Pg--eale- l*e in-sfa$if-printre pentru &_i_atrage-pe f olqSegle€glmegiglnul . cres_tini este gii ge Ldj_ca"g3-epgg9_q!.ag4!!a c-adogmele s4 reduAa !a cele mai nec-e-_s_ar-e, la un minit5

diferentele .!nHgl, Pentru a se depdSi astfel dogmatice dintre confesiuni. Dar rezultaLal eqle trgqgrea cu vederea A 3gg!19i, {gpleq. a insemnd'Sd se uneascd cregfinfl' spun ecut4tii ei. menigtii, tar despre dogme v.or dlscuta mal tfutziu teologli'. Desigur prin metoda mi-nieste u$or sd se uneascd @ce cregtinii. D4r, oare, astf-e!de "cregtini"pot fi ortodocpi, adicd adevdrafi cre$tini? Concepfla ortodoxd despre Blsertcd Potrivitcue-clesfuologia--odo-doxd,*-Elserise id,entificd. Diseri-caeste -cgslgrtodgrb -Eiseneapdrat ortoclo-i, iar -Ortodoxiae-ste" rica cea Una, SfintS. sohorniceascd

Q-i-ARs-

$i fiindca E!91 toteasc,@. est-e*Una. tosSste-Un4l. tot ap!-fe-l9i -B--i-qgllca nlls-e*gen-csPgjlqParlue De aceeals$$li r4

in Bisericd, ci numar,despdrtire de Bisericd. Adica in anumite momente isJpfig-e_ereticii Si s,ghismaticii _*au rupt d_e_eaSi _aqtfelg i0cetat sd mai fie mddulare ale e!. Biserica dgf,ine gSp!U!!g!%_ adevdrului Si lru a unui adevdr abstract, mantuieste ":_a_UnflimOA

@!4p

WJt

". har". te*'pi il face "du-mnezeu dupd Dir4p_ot!vd, @ _c.onstituie-qeqareaintreasasaq plutiala a adevArului,. fdrdmitarea lui, cztre, in_felul acesta, ia caracterul uneijdeologri blllndvicioase. EaJ _despade_pe.om-_de!n oE. qij-Lgmoara duhovnic€rsts. D-9 asemenea dogfnele care ingrdd_e_sc ale- Credinfei adevaruk--,sup_ranaturale noastre, nu sunt nigte intelesuri abstracte gi conceptii mentale, nici, cu atAt mat mult, obscurantism medieval sau scolasticism teologic, Aiele exprima experi l rca Bisericii. ae aceea. _atunci_cand-exista&.g l5

qebire intre dogme, exista-ne*atu1 Si dife: fer{aj$Ie ryrodurile de viatd. Cel-g4f -e!l: bgttme,aza aSdyia-gredintei, nu poate tr€i deplinatateavietii in Flristos. tq?te cele @gnu$E[!ri9_!4_lpglq%q9e pe care le-a descope . Ilu numai un "r4i-Ulryr_u_Ul. ci intrequl. PgntfU_cE fn -.tot4.I i se pdstreazd tatea Si integritatea C sobornicitatea$i ortodoxia Bisericii. explicd ngvointgle pana la gdnAq!!gl_-qe ge ale .Sfintilor Pdrinti-pentru.pastrareaCred:$ei-Bisedeii, precum 9i griia lor.-p"-entru a formularea, prin ilumi '.Iar acesti'termeni' nu inseamnd nimic altceva, fdrd numai limitele.-nshrefa*adevirului, pentru ca crestinii Sa_poaEa_Sleosebi Biserica@,dSqeng. F.terodoc$ii,

prin

faptu[-cd

au lepddat

plinatateaAdgvanrlui, *4rl-d9.Spi4it de Bise4ca. DS--aceea-Slsunt-eretici.Prin urmare, 16

e.a -fir-escSa&lipsjti de harul sfintitor al SfdntuluiDuh, "t@elrur ngfi!ig_va_f!(e. gi astfel, botezul pe care il sdvdrgese-nup_o_qLte sd-i introducd in Biserica lui flristos.

'ktlttrU_ca

sant _botezafi sau egLc*ar_e h$obnrtLds-nretki nu este cu putlntd a fi -

li. Iar Sfantul Niggd.tlgjghlgtttul complet eazd: "Bpk_Zu!_tuturor ereticilor*epk ASkgat_E!_bU!_i!9rFi nu ary ni g! o impFrtFsi re cA_*cSJ al_oftodo esilpr' .

Ce ne spun, insd" ortodocgll ecumenlgfl? Un episcop ortodox a declarat cd: "SfAntul Duh lucreazd in orice hotez cregtin'gi ca r ebotezarea cregtinilor eretodocai este inspiratd, de 'ingustime de minte, de fanatism Fi ura impotriva celorlalte credinfe... Este o l7

nedreptate sdvdrgitd impotriva Botezului creetin Si o huld impotriva Duhului SfAnt!'". Un alt episcop a declarat adresAndu-se eterodocgilor: "suntem toti mddulare ale lui IIristos, un singur Tlup, o singurd *zidire noud,, de weme ce botezul nostru comun ne-a eliberat de moafte'**. Eclesiologia ecumenistd a fost exprimatd de o altd personalitate ortodoxd Si astfel: "suntem datori sd. cdutdm gi sd recunoaptem prezenfa Bisericii Fi in afara limitelor noastre canonice, prin care identificdm pe Cea Una, Sfdntd, Sobomiceascd 5i Apostoleascd Bisericd."***. * Revista 'llluminator", vara anului 1995' Pittsburgh, USA. ** Revista "Episkepsis", nr. 37O' p. 9, Geneva, l9a7. * * * Revista "trpiskepsis", nr. 260 , p. 15- 14, Gene' va, 1981. l8

Dar existd Si altii, mai indrdznefi, care iseazd, o 'reinfllntare'a Bisericii prin unirea tuturor cregtinilor. Un ierarh ortodox susline cd. "avem nevoie de un cregtinism nou, care sd se bazeze pe noi concepfii gi termeni. /yu putem sd invdfdm noile generafii credinfa pe cere am primit-o (de la inaintagi)'".

Dtalogurlle Dcumenismul. pertru a prom_ov,aBlanrk {i!g-sale, folose$te m-ulte-m[jloac.e. Dar*cel @1. Nimeni nu neagd cd Biserica Ortodoxd, prin firea ei, este deschisd dialofiului. Dumnezeu intotdeauna vorbegte cu omul Si Sfintii Bisericii nu au lepddat niciodatd comunicarea prin cuvdnt cu lumea. ' Ziarul atenian 'Estia", 5.10.1907.

t9

Qflntii, fi"ind Eonsllenfi de comunig4-qa lqrcu=Durc-ez-etL=-iacercalt-21ttt-d14J-o.-gga tfansmrl4_cJperig$-a adsJgIulsl p_.g_cglgo big-ct trdiau. Pentru ei gdevdrul -nu .gra-gu_o. d-e-sercetarstlu4ll6ufau^nrrln