2001=Spovedania Indrumar Manastirea Meteora Athos

Aceasta luptd eroici, de micqorare de sine,de os0ndire de sine a omului, aceasti dezvelire salvatoarea celor ascunseale inimii

ri

\h

i'

'

al doilea. $i aceastd intdlnire a sufletelor in Duhul Sf0nt le

intro rela{iede parinteqi uneqtecu legaturiputernice,duhovniceqti, qi adincf, dragoste?n Domnul.Estevorbade o fiu, cu o nevicleana re-zidirede catreDumnezeu. naqtereduhovniceascd, de o adevdratd careconstituie ,,Chestionarul", ;;;" paftea car{iiqi caresedoreqte peceleZece catehismofiodox,se bazeazd in acelaqitimp un elementar pe insuqi Dumnezeu, Porunci,date lui Moise MunteteSinaide cdtre poruncicare,intr-unfel, sintetizeazd, Lege. Dumnezeiasca pe Scopulintrebflrilorestede a-l ajuta cititor sa localizeze Ei sa invefesd deosebeascd nu numaiabaterilegrave,carese observduqor, grave"dupd pdrereamultora,qi din aceash gi pe pu[in cele,,mai ci dar care, nemflfturisitegi adunate, cauzdr considerateneimportante, nu numaicd rdmdnneiertate, dar conductreptatla pacatemai ad0nci Ei mai grave. Trebuieaccentuatfaptul ca nici un pdcat,oric0t de $rav ar fi, nu ne poatelipsi de impara{iaCerurilor,dacd-lmdfiurisimcu sincerd cain{a.Nicimullimea,nicifelulpacatelor noastrenu pot schimbamila lui Dumnezeu, de vremece le descoperim cu cdin[a,sub epitrahilul duhovnicului, cu hotdr0reatare de a ?ncepeo nouflvia{a,conforma voii dumnezeiesti. e

Arhimandrit i* &xeqaw&esi$ry

Stare[ al SfinteiManastiri

{ssra i ru',jX

AThiMANdTit ATANASIE ANASTASIOU Starctal SfinteiMindstiri a Marii Meteora O S1hntaMindstire Marea Meteora,2001

SPOVEDANIA indrumar Mullumim PreacuviosuluiPdrinte Arhimandrit Alanasie, StareyulSfintei Mdndstiri Meteora, pentru bundvoinlade a ne acorda dreptul Si binecwdntarea de a publica lucrarea sa in limba romdnd.

Traduceredin limba greacdde Pr. $erbanTica

Tipdritd cu binecuv6ntarea PreaSfinfituluiPirinte GALACTION, EpiscopulAlexandrieigi Teleormanului

Redactori:ElenaMarinescu,Irina Floarea Coperta:MonaVclciov

Ca recunoStinld Preacinstililor noSlripdrinli duhovnicesti, Vrednicilor depomenire slareli ieromonahi Hariton Sarri Si Spiridon Xeno Traducereaa l}cutd dupd originalul in limba greacd: XetpoToutcr oluf pet&voto, flpcrrrtxog o6o4y6q yrc- 16 tepo puotfpro rrlc e(opol"oyr1oroe,, roy Ag(,.p. A0aucrotou Aucroraotoo,200I.

$i preacuvioSilorpdrinti ieromonahi Glternnnos Dimakos, Ambrozie Lazaris SiAntim Dimakopoulos, care au slujit Taina Spovedanieicu ingdduinld, cu zel, cujerffire de sine,Si cu darul deosebirii Si care ne-au indrumat cu multd dragoste pe caleapocdinlei Si a vieluirii monahale Ca o datorie a rugdciunii penlru cititorii lucrdrii noaslre.

Stare{Arhimandrit Atanasie Anastasiou gi cei impreundcu noi, frafi intru Flristos

Prolog Ca int6istdtdtor al ocrotitei de Dumnezeu mitropolii a Stagonelorqi Meteorei,vestitd pentru ansamblulmonahal al Sfintelor Meteore, cu deosebitdbucurie gi satisfacfie precuv6ntdmcartea ce vd std inainte, indrunmr de spovedanie,jertfr plind de dragostea chinoviei Marii Meteora fafl de omul contemporan,atdt de n[pdstuit astdzl Taina Shntei Spovedanii nu este numai condilie a Slintei Impdrtdgiri, ci, ca d[ruire a iertdrii pdcatelor,este in acelagitimp izvor al pdcii, mdngAieresufletelor, dezlegaremultor greutdfi,intrarein noua viafd in Hristos,innoire 3 minfii qi dobAndirea harului. In sfintele mdndstiri ale Lithopolisului Stagonelor, precumse intdmplSgi in restul mitropoliei noastre,cu zel deosebitgi cu jertfire de sine, se slujegteTaina Sfintei Spovedaniide cdtre cercafii gi temeinicii pdrinfi, cu imbelEugatdrodire. $i aceastdddruire in indrumareagi viafa duhovniceascdare o importanfd deosebitdpentru mitropolia noastr6,de vreme ce sfintele m[ndstiri ofbrd nu numai mdrefia sfintelor slujbe sau a arteibizantine, ci sunt totodatdbolnile ale sufletelor gi limanuri liniqtite fralilor nogtrimult intristafi.

Acest indrumar,prinos al comunitatii Sfintei Mlnf,stiri a Schimbdriila Irafda Mdntuitorului- Marea Meteora_. inspiratde har qi luminat de Duhul Slhnt, esteun ajutor de mare pref pentru duhovnici qi credincioqi, acldugdn_ du-sela bogataactivitateeditorialda mdndstirii. Pentru aceastail qi felicit din inima pe intdistatdtorul, Arhimandrit AtanasieAnastasiou,dar gi comunitateaSfin_ tei Mdndstiria Marii Meteoragi binecuvdntezdin tot sufletul aceastdscriere folositoare de suflet gi md rog ca mdna cea tare a Domnului sd-i primeascdgi sd-i indrume la tur_ ma celor mdntuili pe cititorii sdi, pe cei carese ostenesc,qi s5-i rdspliteascdcu rdspldtireacea cereascd. infldcdrat rugdtor cdtre Dumnezeu, Mitropolit al Stagonelorgi Meteorelor, SERAFIM

Cuvflnt inainte Binecuvdntat este Dumnezeu, Cel care nu voiegtemoartea,,pdcdtosului,ci ca pdcdtosul si se intoarcd de la calea sa gi s[ fie viu"l. Acest cuvAntprofetic, at6t de ming6ietor pentru orice om, nu mdrturisegtenumai multa mild gi nesfdrgitaindurare a lui Dumnezeu, dar scoate in evidenfa gi viul adevf,r ci modul pdcdtos de viefuire, viafa departe de Dumnezeu este moarte pentru suflet gi lipsire de adevirata viafd. Domnul Cel atotbinefbcdtor a binevoit s[ cunoagtem din tinerele duhovnici sfinfi gi experimentafi, care ne-au cdlduzit cu nemincinoasddragostein viafa Sfintei noastre Biserici qi la cugetul cel bisericesc.Apoi ne-a invrednicit sd spovedim, cu harul Sdu, in mdndstireanoastrd o mullime de oameni care strdbateanevoiosul urcuq p6nd la noi cu nepotolitd sete, pentru a primi in Sfdnta Spovedanie iertareapdcatelor,pentru a afla imp[carea gi reapropierea lor de lisus Hristos. $i putem sd mirturisim sincer cd cele rlezechel 33, I l.

mai emolionanteclipe din slujirea noastrdpastoraldsunt aceleaale smeriteispovedaniia credinciogilorgi a invierii din morfi pe care o realizeazdDuhul Sffint induntrul Tainei Pocdin{ei,cea iubitoare de oameni.Cuviosul Antonie al Kievului scrie: ,,Nicicdndnu este omul atdt de frumos, atdt de pldcut lui Dumnezevca atunci cAndigi ucide inaintea lui Dumnezeu gi inaintea preotului duhovnic m6ndria. De indatd ce este distrus vrdjmagul de cdpetenieal m6ntuirii noastre, vrdjmagul lui Dumnezeu, zidul care ne desparte de Dumnezeu, adicd mdndria, imediat sufletul celui ce se spovedegtese deschidespre a primi gAndurile,dorintele, intenliile gi hotdrdrilecele sfinte"2. Aceastdluptd eroicd de micgorarede sine, de osAndire de sine a omului, aceastddezvelire salvatoarea celor ascunseale inimii in fafa duhovnicului care are darul deosebirii, al discerndmdntului duhovnicesc, este o faptd de smerenie gi de eliberare pentru primul gi o inaltd incredere fafd de al doilea. $i aceastdintAlnire a sufletelor in Duhul Sfldntle unegtecu legdturi puternice, duhovniceqti, intr-o relafie de pdrinte qi fiu, cu o nevicleand qi addncd dragoste in Domnul. Este vorba de o naqtere duhovniceasc6,de o adevdratd,re-zidire de cdtre Dumnezeu. procopie Megalospileotulexplicd: ,,Cdci DumneZeu,cdnd iartd un pdcat cu un singur cuvAnt pe care il rosteqte preotul Sdu in fafa pdcdtosului, face o lucrare at6t de mare qi atdt de minunatd, care nu s-ar fi implinit nici dacd ar fi creat alte mii gi mii de lumi cu mult mai frumoase qi mai pldcute decAt aceastacreatl deja. $i motivul este cd, atunci cdnd El indreaptd un pd-

cdtos,se aratdnu doar conturdndo noud lume, impodobitii cu luminoaseleinsugiri ale harului Sdu, dar qi ca il scoatcpe pdcatosdintr-un abis intunecatal nimicului, in carel-a dobor6tlucrareastricdtoarea pdcatului."' *** Dragosteain Hristos a fraliei noastremonahale pentru fiatii noqtri din lume gi agonia ei pentru mersul lumii contemporaneau condus la alcdtuirea acestui ghid practic de pocdinfd,ce poartdnumele de indrumar de spovedanie. Atdt primirea cdlduroasd de care s-au bucurat prima cdilie a acesteicarli gi deseleei retipdriri, cdt gi intrebdrile ce au urmat din partea cititorilor, care au cerut ldmuriri qi explicafii, ne-au condusla aceastda doua edifie a indrumarului, imbundtalitdqi addugitd. Ca gi in prima edilie, pdrinfii, duhovnicii cu experien!d, monahi qi monahii, precum qi preofii cei cdsdtorili, dar qi fra{ii nogtri laici (teologi, filologi g.a.),care,in afard de cultura lor teoreticd posedd qi o experienfd practicb, au ajutat la materializareanori edifii. Tuturor frafilor noqtri care in orice mod au conlucrat cu noi gi ne-au ajutat sd ddm expresie in cartea de fa!6 Sfintei Taine a Spovedanieigi a Pocdinfei,le mulfumim pe aceastdcale cu multi cdldur6. *{.* ,,Chestionarul", care constituie prima parte a carfii qi care se doreqte in acelagi timp un elementar catehism

'

Cuviosul Antonie al Kievului, Despre spovedanie, 1936, la Arhim. Ilie Mastroianopoulos,Cum vdd pdrinlii spoveclania,Editura Zoi, Atena, 1994,p. 63.

ProcopieMegalospileotul,Fluierul cel pdstoresc,Cuvdnt in Dum inica dinainteaBobotezei(Teofania),Leipsia, 1780, p. 325.

10

l1

3

ortodox, se bazeazd, pe cele zece poruncia,date lui Moise pe Muntele Sinai de cdtre insuqi Dumnezeu,porunci care, ?ntr-urrfel, sintetizeazdDumn ezeiascaLege. Scopul intrebdrilor este si-l ajute pe cititor sd localizezeqi sd invefe sd deosebeascd nu numai abaterilegrave, care se observd ugor, dar gi pe cele ,,mai pufin grave,, dupdpdrereamultora, qi din aceastdcauzdconsiderate neimportante,dar care, nem[rturisite gi adunate,nu numai cd rdmdn neiertate, dar conduc treptat la picate mai addncigi mai grave.intrebdrile nu se bazeazd pe o intelegere legalistda p[cafului, ci pe cuvAntulApostolului: ,,cd cine va pdzi toatd,legea,dar va greqi intr-o singurd poruncd,s-a ftcut vinovat fafa de toateporuncile.,5. Trebuie accentuatcd nici un pdcat, oricdt de grav ar fi, nu ne poate lipsi de impdrdfia Cerurilor, dacd-l mdrturisim cu sincerdcdinfa.Nici mulfimea,nici felul pdcatelornoastre nu poateschimbamila lui Dumnezeu,dacdle descope_ rim cu cdinfd, sub epitrahilul duhovnicului. cu hotdrArea tarede a incepeo noudviafd,conformdvoii dumnezeiegti. A doua partea cdrfii se referdcondiliile unei bune spo_ vedanii, care estein principal pocdinfasincer6,qi cuprin_ de gi unele comentarii qi explicafii la Taina Spovedaniei, bazatein specialpe ,,Manualul de spovedanie.,al Sfdntu_ lui Nicodim Aghioritul gi mai ales pe capitolul ,,Sfaturi cdtrecel ce se pocdiegte". In parteaa treia se face referire la stareacontemporand a lumii, stdpdnitdatdt de ,,dezvoltarea.,ilogicd gi necon_ trolatd a economiei,gtiinfei, tehnologiei (distrugereame_ diului, ingineriigenetice,produsesintetice,vaci ,,nebut1e,' qi altele),cdt gi de noua erd,a globalizdrii,cu nouaordine o f e q i r e a2 0 , 2 - 1 7 . 5 l a c o v2 , 1 0 .

t2

nrondialf,,care aplatizeazdpersonalitateagi libertateadarul dumnezeiesc- gi omogenizeazlpopoare,culturi gi civiliza[ii. Combinareasincretismuluireligios cu eculnenisrnul sincretic, neopdgdnismul(indumnezeireanaturii, in spccial sub chipul ,,zei!e|" Gaia-pdm6nt,ecologismul ateuEi altele),reinviereavechii idolatrii (cei 12 zei, panteismul).Lumea de astdzise apropie,din punct de vedere spiritualgi moral, de creareacondiliilor pentru continuagi mai intensa cultivare a pdcdtogenieiomului qi voita qi indepdrtarea lui de Dumnezeugi preautodistrugdtoarea darea(de sine) deplindin adorareadiavolului. La sfdrgitulcdrfii existdo anexdce cuprindefragmente griitoare din scrierile Pdrinfilor Bisericii, cu ref-eririlargi la marea temd a pocdinfei, de vreme ce ei ingigi au trdit rnai intAi din plin aceastdtaind. Din experienlanoastri indelungatdin Sfhnta Taind a Spovedanieiputem afirma cd mulli dintre cei care vin pentruprima oard la spovedanieincearcdo amorfealdsufleteascdgi nu gtiu ce sd spun5.Este de asemeneaadevdrat cd al1ii,deqi au o bund intenfie,staudepartede aceastd taind din neqtiinfd, frici sau ruqine. Credem cd, prezenta lucrare va constitui pentru tofi un ajutor gi o provocare pentruun bun inceput. Carteaaceastanu igi propune sd epuizezemareatemd a poc[infei gi a deslv6rgirii duhovnicegti.indrumareaduhovniccascda fiecdrui suflet pentru tdmdduireade patimi estelucrareaduhovnicului,qi nu se face cu ,,instruc{iuni" sau ,,retete", ci cu o pedagogie aplicatd pentru fiecare persoand,in funcfie de stareasufleteascd,de condifiile de viafd,de nevoileqi de puterilecelui ce se cdiegte.Duhovnicul, cu dragosteain Hristos pe care o are qi cu luminarea Duhului Sf6nt poatedeosebicdnd va folosi iconomia, c6nd va aplica vreun canon, cdnd va ardta ingdduinfd,

l3

cAnd cxigenla.Astl'cl, pentru acelagipdcat, putcm avea multc l-eluride abordaregi de vindecarc. Textul de fafa este un simplu ajutor bazat pe cuvAntul Evanghelieigi pe experienfagi invlf[tura Sflntilor Pirinti, pe a celor ce vie(uiescin trezvie,a multor pdrinti contemporani noud. Dorinta qi urareanoastrdsunt ca ea sd fie de folos, aldturi de celelaltec[rfi valoroasecare trateazdaceeagi temd,inchinatorilordin mdndstiri,dar qi celor ce, in lume fiind, se nevoiescpentru mdntuirealor, iubililor no$tri frafi, spre o mai congtientdapropiere de mAntuitoarea Tainda Spovedanieigi in viefuireaadevdrateipoc[infe. Rugdciuneagi urareanoastrdsunt ca spovedanianoastrd, a tufuror, sd devind deplin5, curatd,sincerd,binepl[cutd lui Dumnezeu,incAt sd nu ne gdsim fdri de rdspuns in Ziua JudecSfii,ci, gtergdndpdcatelenoastreprin deasa spovedanie,sd fim scrigi ,,in cartea viefii"o gi primifi in ImparafiaCerurilor. intdistatatorul Sfintei Mdndstiri a Marii Meteora t Arhimandrit Atanasie Anastasiou gi frafii cei intru Hristos

Introducere Curdfia sufletului este stareafireascda omului. Pentru cd Dumnezeu aqa l-a zidit dintru inceput, precum menfioneazdSfAntul Ioan Damaschin: ..Dumnezeul-a fdcut pe om fbrd rdutate, sincer, virtuos, fbri supdrare,fbrd griji, impodobit cu strdlucirea f,tecdrei virtufi, inzestratcu toatebundtdfile"'. protopdrinfilor incepe sd se strice 9i Cu neascultarea si se innegreascdtreptat aceastddumnezeiascdicoanS, iar locul virtulilor care impodobeau sufletul omenesc esteluat de rdutdfile de tot felul, omul pierzdnddin ce in ce mai mult bundtateadintru inceput qi a decdzdndin stareacea potrivnicd firii, in pdcate qi patimi. Astfel se t

Sfantul loan Damaschin,Expunere exqctd a invdldturii Orlotlrxe, in ,,Opere", Dogmatica l, Editura Edilii Patristice ,,Grigorie ['alama",Tesalonic,l976,in Pdrinli Greci ai Bisericii IE.P.E.], 19, vol. l, p.210 [trad. rorn. Pr. D. Fecioru,SJantulIoan Damaschin, Dognuticu,EdiLuraScripta,Bucureqti,1993,p.7ll.

'Apocalipsa 13,8.

t4

l5

tocegtccontinuuconq;tiinfa, legearnoralasaditdin om, pi se instaleazdtrepl.atuitarea lui Dumnezcugi stdpAnirea ceademonic5. insd nici in aceastdtragicd staredragostealui Dumnezeu nu pdrdse;tezidirea Sa. Se descoperdin multe moduri omului pe Sineqi voia Sa,pAndla,,plinireavremii", cdnd Se va intrupa Fiul qi Cuv6ntul Tatdlui qi va invinge pe diavol cu SfinteleSalePatimi gi slavitdinviereaSa gi va indumnezeifi rea omeneascd. Legea lui Dumnezeu,agacum esteexprimatdin S1hnta Scripturd,in Vechiul qi Noul Testament,are rostul de a-l readucepe om de la starea ceapotrivnicd firii, a pdcatului, la stareacea conform[ firii, a virtulii, gi de a-l indumnezeicu harul Duhului Sfhnt. Vindecarea de patimi gi dobAndireavirtr,rlilor opuse acestora se realizeazd,prin linerea poruncilor dumnezeiegti.Dupd SfdntulIoan Damaschin: ,,Sufletulse imparte in trei: ratiune,iufime qi poftd. pncatele din rafiune sunt acestea:necredinfa,erezia,nebunia, hula (blasfemia),nemulfumirea,incuviinfdrile pdcatelor care se ivesc din parteapdtimitoare.Iar tdmdduirea gi leacul acestorrele estecredinfaneqoviitd in Dumnezeu gi in dogmeleadevdrate,neingeldtoareqi ortodoxe,cugetarea neincetatdla cuvintele Duhului, rugdciuneacuratd gi neincetatd qi mullumirea cdtre Dumnezeu. Pdcatele iufimii sunt acestea:cruzimea,ura, necompdtimirea,tinerea de minte a rdului, pizma, ucidereagi cugetareanecontenitd la unele ca acestea.Iar tdmdduireagi leacul lor: iubirea de oameni,dragostea,bl6ndelea,iubirea de fra{i, compdtimirea, nerdutateaqi bundtatea.Pdcatelepdrlii poftitoare sunt acestea:licomia pdntecelui,nesdturarea,befia, curvia, adulterul,necurdfia,desfr0narea,iubirea de avutii,

t6

polia de slavd degartd,de bani, de bogdfie gi de pldcerile trupcati. Iar tdmdduireagi leacul lor: postul, infrAnarea, rcauapdtimire,neaverea,impdrfireaaverilor la sdragi,dorirca bunurilor viitoare nemuritoare,dorul dupa Impardfia lui Dumnezeugi poftireainfierii"8. Cu siguranfd, de vreme ce pdrfile sufletului omenesc constituieo unitate indestructibild,patimile, ca qi virtulile, nu sunt independente,ci una este legati de cealaltdgi, dacd sufletulrdmdnein vreunadin acestea,nu va puteascdpanici de celelalte.Cel care vrea si-qi revind la cele dupd fire - la stareaprimordiald- qi sd ajungd la indumnezeiretrebuie sd porneascdrdzboiimpotriva tuturor patimilor. Sfinfenia se dobdndeqteprin cur[firea de toate patimile qi prin improprierea binelui, in conlucrare intotdeaunacu har, cel care se dd dupdvoinla omului. dumnezeiescul

In practicaortodoxda spovedaniei,credinciosulstd intotdeauna inaintea duhovnicului ca inaintea lui Hristos. Astfel, oricare duhovnic il primegtepe cel ce se spovedeqte,ilinfiazd, duhovniceqteqi il renaqtecu harul Duhului SfAnt, iar in sufletul celui ce se spovede$tese pregdtegtesmerenia.De aceeagi preotul care spovedegteeste numit pdrinte duhovnicesc gi, cu frica lui Dumnezeu, ,,avdnd sd dea seam6"ede el, urmdregte lupta fiului duhovnicescAi il indrumd prin pocdinfd la viafa duhovniceascS.Sfhntul Nectarie scrie referitor la aceasta: 8

Filocalia sfinlelor nevoinfe, Editura Grddina Maicii Domnului, Tesalonic,1991,p. 303-304 [trad. rom.: Filocalia, vol. IV, trad. Pr. D . S t e n i l o a ep,. 2 0 8 1 . e Evrei13,17.

t7

,,...Dumnezeuar fi putut pdstra pentru sine puterea iertdrii picatelor. Dar a dat aceastdputereApostolilor, nu doarsd ierte,ci sd le gi lina pe acestea(neiertate)... Putereadezlegdriigi a legdrii s-a dat ca prin folosirea ei sd se arate:a) ldsareapdcatelor,iertareapdcdtoqilorgi primirea acestorain comuniunealui Dumnezeugi b) pdstrarea sfinfeniei Bisericii, cdci, spune Sf6ntul Apostol Pavel, Domnul nostruIisus Hristos > (Efeseni5,25-27)*10. parintele, cu glas cuvdntdtorde Dumnezeu,continui: $i Biserica ar fi lipsitd de aceastdputere nu qi-ar ,,Dacd putea implini misiuneaei; cdci cum sI slujeascdlucrarea de dezrobire?Cum qi-ar apropia neamurile?Cum ar rdmAne sfhntd gi frra prihand? Cum i-ar intoarce pe cei vinovafi? Cum i-ar primi pe cei ce se cdiesc?Ea, careare conqtiinfa stdrii morale a mf,dularelor ei, cum s-ar fi cunoscut cd dd sfintele sfinfilor, sau cd nu le refuzd pe nedreptacelora, spre dumnezeiascaimpdcarea pocdinfei?"ll Am mai putea spunecd Iisus Hristos, cu dragosteaSa pdrinteascd,a indep[rtat de la credincioqii sdi care se cdiesc qi se spovedescorice indoiald in privinfa iertdrii pacatelor lor. De vreme ce au fost iertate de cdtre Duhul Sfdnt prin duhovnic in Taina Spovedaniei,ele sunt iertate in veci. Din acest motiv, la sflflrgitulrugdciunii de dezlegare duhovnicul, ca sd dea asigurarepentru ldsareade la Dumnezeu,spunecategoric:

,,... Dumnezeusd-fi ierte prin mine pdcdtosultoate,qi in veaculde acum, gi in cel viitor, gi neosdnditsd te arate la infiicogdtoareaSa Judecatd,desprepdcatelemir[rrisite neavdndnici o grijA (de acum inainte),mergi in pace"l2. Pdrintele duhovnicesc, ca experimentat vindecdtor, c6nd il are inainte pe credinciosul ce se mdrturisegte,nu-i aude numai pdcatele,ci concomitent ia pulsul mdsurii liingerii de inimd, a durerii sale, adicd dacd igi menfioneazdpicatele cu tristefe, lacrimi gi durere sufleteascdsau dacdle enumerddoar, simplu qi fhrd durere. Din motivele invocate mai sus estede prea pufin ajutor gi in consecinfdtrebuie evitat cunoscutul mod romano-catolic de a$ezarela spovedaniea credinciosului gi a preotului in cabineseparate,unde nu existd posibilitateanici unui contactpersonal gi nici a unui mod individual de tdmaduire, ci numai enumerareapdcatelor qi respectiv a sfaturilor qi canoanelor.La fel, spovedania protestarttil frrd, preot, inaintea icoanei sau a crucifixului, qi mai ales invenlia duhovnicului-computersunt ndscociri demonice, deoarece credinciosulnu numai cd evitl smerenia,dar nici nu primeqtedin partea Bisericii, prin preot, harul Duhului Sfhnt qi iertarea,ci in mod fals igi liniqteqtecongtiinfa,cum cd intr-un fel gi-a rdscumpdratgregealagi poate a pldtit pdcatul cu vreo faptd bund indicatd de ,,duhovnicul"-calculator. Biserica Ortodoxd, ca trup al lui Hristos, este loc de vindecaresufleteascdqi centru de dezintoxicare de sub influenfa diavolilor, de vreme ce, dupd Sfdntul Ioan Teologul, Dumnezeu-omulIisus a venit pe pdmdnt,,casd strice lucrurile diavolului" |3. Principalul rost al Bisericii nu este lucrarea de asisten- care nu este totugi ldsatd deoparte-, ci mdnsociald fd

to

Sfantul Nectarie (Mitr. Pentapolei), Studii despre Taine,Tipografia Atenei, Atena, 1915,pp. 68-69. tt SmntulNectarie,op. cit., p.69.

18

t2

Marele Molitfetnic (grec.), Editura Astir, pp. 221-223. " I l o a n3 . 8 .

T9

tuireacrcdincio;ilor,,,pentruoarea murit Ilristos"la,prin participarea lor la SfinteleTaine. In diferite rcligii existdteorii gi practicide imbunaregi imbl0nzirea divinitalii. Ontologicinsd numai Hristosddruicqteiertareapf,catelorqi indumnezeireafirii omeneqti. Sfhntul loan GurI de Aur, interpretdndchemareaiubitoarede oamenia Domnului ,,Veni1ila Mine tofi cei ostenifi qi impovarafiqi Eu vd voi odihni pe voi"'', explicd: ,,Nu cutaregi cutare,ci toli venili la Mine, tofi cei impovdrati,tofi cei intristafi, tofi cei cu pdcate! Venili,nu ca sd v[ pedepsesc,ci ca sd vd iert pdcatele!Venili, nu pentru cd am nevoie sb Ua sldvili, ci pentru cd dorescmdntuirea voastrd.Cd.Eu vd voi odihni pe voi!N-a spusnumai: ,ci ceeace-i cu mult mai mult: "r6 Dacd noi, creqtinii ortodocgi,vom pierde raiul, il vom pierde din indolenfdgi prostie.Pentrucd Bisericanoastrd, ca o mamd gingaqd,ne hrdnegtecu Trupul qi S6ngeleDomnului gi ne oferd toate mijloacele pentru sfinfirea pi pentru unirea noastrdmisticd cu Mdntuitorul Hristos. Condilia de bazl pentru aceastdunire este curdfia inimii, cum limpede ne spuneDumnezeu-CuvAntulin Predica depe Munte: ,,Fericili .cei curafi cu inima, cd aceia vor vedea pe Dumnezeu"lT. Avem deci nevoie de cur5lirea de gdndurile viclene, curdfireade duhul nesafului,curdfireade trufia cea vrdjmagdlui Dumnezeu. ra R o m a n i1 4 , 1 5 . '' Matei ll,28. 'u Sfantul loan Gur[ de Aur, Omilia a XXXVIII-a (Matei ll, 25-30), in Opere, Editura Edi1ii Patristice ,,Grigorie Palama", Tesalonic, 1978,in Pdrinli Greci ai Bisericii [E.P.E.],38,vol. 10,pp.6t0, 6ll [trad. rom.: Sf. Ioan Gurd de Aur, Scrieri, Parteaa treia. PSB 23. EIBMBO& Bucuregti,1994,p. 4691. " M a t e i5 . 8 .

20

*** Astdziinsi. mai mult dccAtoricAnd,cura{iaininlii estc grcu de gdsit, estepasdrerard. Pdn[ qi educafiacopiilor cstc curat egocentrismgi, din cauzapufinilor copii, inEiqi slavadegartd, pirintii cultivdin ei egoisrnul,autosuficienfa, punAndu-iin situagiade a se confrunta nepregdtificu inccrcdrileviefii gi cu fricfiunile leg5turilorinterpersonale. Excitagiileprovenitedin mediul exterior,imaginile gi suneteletelevizorului gi ale celorlalte mijloace de inlbrrnare in masi tnurddrescin mod explicit raliunea suI'letului, stdrnescpofta gi strivesc putereavoinlei, infiltrdnd spccificul consumismului,specificul unui mod de via!6 lbri ingrldiri gi interdicfii morale. Duhul autojustificariigi al protejdrii patimilor pe baze psihologice,refuzul celor mai mulli oameni de a-qi recunoaqtegreqelile gi neputinfele qi de a se smeri creeazAoarneniegoigti gi demoniza[i, fiindcd,egoismul esterobie diavolilor, careindepdrteazilharulDuhului Sfdnt din suflet. Rafionalismul in aplicarea la alegere a Sfintelor Canoaneqi a poruncilor evanghelice(de ex. in cazul postului sau al infidndrii) in numele vremii (modei), continuul regrespe tema sobrietdfii,vestimentafiarudimentari, goliciuneain numeleatotstip6nitoareimode,toleranfape tetne de moral6,chiar qi fafd de pdcateleimpotriva firii, cdrora - vai de noi! - vor sd le gdseascdacoperirejuridicd dupdnoul drept al Uniunii Europene,refuzul muncii cinstite gi fuga dupd cAgtiguriu$oareprin mijloace ilegale (comerfulcu droguri, comisioaneleilegale, spdlareabanilor)..., toateacesteaii conducpe duhovnici'lag6ndulcd indrumareain pocdinfi trebuie sd constituie nu numai ajutorul in cultivarea duhului umilinfei, ci, in acelaqi timp, evanghelizaregi instruire,mai alesa generalieitinere, despreceeace esteconcretpdcatul,ce presupunlegea

21

gi dragostealui Dumnezeu,de vrcrnece la iegireasufletului din trup gi la viitoareajudecatdnu vom li judeca{i dupd principiilevreunuiorganismsocial,ci pe bazaSfintei Evanghelii, ale cdrei adevdruri,veqnicegi neschimbate, ne estede folos sd le cunoastem. ,."10e *d