2 Ocluzia Dentara

 

51. OCLUZIA DENTAR  Ă (pg. 25 - 76)

1. Despre planul de ocluzie se poate afirma că: a. este o suprafață plată, netedă ocluzie uzie transversale și sagitale sagitale  b. conține curbele de ocl c. trece prin toți cuspizii vestibulari și marginile incizale ale dinților mandibulari, precum și vârfurile cuspizilor linguali d. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare în decursul variatelor funcții e. permite realizarea de contacte funcționale simultane, secvențial, pe câte o zonă a arcadei : b, c, d !ag: "#, "$ ". %eoria lui &onson: a. se mai numește teoria sferei  b. se mai numește teoria cilindrilor  cilindrilor  c. susține că există o sferă cu centrul la nivelul glabelei, la distanță egală de suprafețele ocluzale ale dinților  posteriori și de centrele centrele condiliene d. susține că există o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotație rota ție ce trec prin condili e. descrie axele dentare ca mi'loc de distribuire optimă a solicitărilor ocluzale și care generează curbele de ocluzie : a, c, e !ag: "( ). !lanul de ocluzie se situează într*o poziție bine precizată față de anumite repere cranio*faciale ce determină  planurile de referință: a. planul +amper   b. planul de la ran-furt c. planul facial d. planul lui aizar  e. planul bazal mandibular  : a, b, e !ag: "( /. 0rticulatoarele 0rticulatoarele utilizează ca referință: a. planul +amper   b. axa de masticație c. planul bazal mandibular  d. planul de la ran-furt e. planul lui +2 : d !ag: "( 3. +onceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori: a. determinantul anterior 4g5ida'ul anterior6  b. determinantul anterior anterior 4dentar6 c. determinantul funcțional 4neuro*muscular6 d. determinantul posterior 4dinții laterali6

 

e. determinantul posterior 4articular termporo*mandiular6 : b, c, e !ag: )7

#. 8lementele de morfologie dentară cu rol de spri'in al ocluziei sunt: a. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor inferiori  b. cuspizii vestibulari vestibulari ai premolarilor și mo molarilor larilor superiori c. marginile libere ale caninilor inferiori și cele incizale ale incisivilor inferiori d. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor superiori e. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori : c, d, e !ag: )7 $. 9n cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondențele de angrenare ale acestor elemente morfologice dentare sunt următoarele: a. pentru stopurile de clasa : cuspizii palatinali ai premolarilor și ș i molarilor contactează fosetele distale ale dinților omologi inferiori, exceptând cuspizii mezio*palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale antagoniste stopurilee de clasa : cuspizii vestibulari vestibulari ai premolarilor premolarilor și cei mezio*vestibulari ai molarilor molarilor  b. pentru stopuril realizează puncte de spri'in cu creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii disto*vestibulari disto*vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și ș i cuspidul centro*vestibular al molarului  prim inferior contactează tripodic tripodic cu foseta centrală centrală antagonistă c. pentru stopurile de clasa a *a: marginile libere ale frontalilor inferiori se spri'ină pe fe fețele țele palatinale ale grupului frontal superior, infracingular  *a: cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosetele distale d. pentru stopurile de clasa a *a: ale dinților omologi inferiori, exceptând cuspizii mezio*palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale antagoniste e. pentru stopurile de clasa a *a: cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei mezio*vestibulari ai molarilor realizează puncte de spri'in cu creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii disto*vestibulari disto*vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro*vesti centro*vestibular bular al molarului  prim inferior contactează tripodic tripodic cu foseta central centralăă antagonistă : b, d (. olurile cuspizilor vestibulari maxilari și cei linguali mandibulari sunt: a. asigură conducția mandibulei în mișcările de protruzie  b. nu permit migrări ale dinților dinților c. anulează componentele orizontale ale forțelor ocluzale, fiind denumiți din acest motiv cuspizi de ec5ilibru d. prin versanții lor de g5ida' asigură conducerea mandibulei în mișcările mi șcările de lateralitate e. mențin dimensiunea verticală de ocluzie : c, d . ;rmătoarele afirmații sunt adevărate: a. pantele de g5ida' mediotr!i"e sunt la nivelul versanților interni ai #$pi!i%or or&%i $periori

 

 b. pantele de g5ida' %&terotr!i"e sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor or&%i i'eriori i "e$ti*%&ri $periori

c. pantele de g5ida' laterotruzive sunt la nivelul versanților externi ai cuspizilor orali superiori d. pantele de g5ida' mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali superiori și vestibulari inferiori e. pantele de g5ida' laterotruzive sunt la nivelul versanților exteni ai cuspizilor orali inferiori și vestibulari superiori : a, b 17. +oncep & c. deglutiția se efectuează în & d. deglutiția se efectuează în + e. contacte dento*dentare la toți dinții frontali și laterali : a, c, e 11. +oncepția gnatologică presupune: a. + ≠ &  b. + > & c. în lateralitate funcție de grup d. în lateralitate protecție canină e. contacte la dinți posteriori, dar la cei anteriori inolcuzie pentru protecția mutuală în propulsie : b, d, e 1". 0semănările dintre concepțiile ocluzologice =freedom în centric= și gnatologic sunt: a. lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitate  b. raport ocluzal tripodic tripodic cuspid?fosetă c. în lateralitate protecție canină d. g5ida' incizal în protruzie e. deglutiția se efectuează în & : a, d 1). &i'loacele specifice medicinei dentare neuromusculare sunt: a. analiza computerizată a ocluziei statice și dinamice  b. electromiografia c. stimularea electrică transcutanată d. ultrasonografie e. posturometrie : a, b, c, d, e 1/. După @orber, ocluzia funcțională este caracterizată de următorii factori: a. factorul cantitativ > contacte dentare multipoziționale  b. factorul timp > contacte dentare simultane c. factorul continuității suprafețelor ocluzale > alunecarea dento*dentară fără obstacole

 

d. factorul forță > repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzale e. factorul formă > lipsa edentațiilor : b, d 13. ;rmătoarele afirmații sunt valabile pentru articulația temporo*mandibulară: a. panta tubercului articular are o înclinație de 3 * 33A, cu o medie de ))A  b. condilul mandibulei mandibulei are o formă sferică, cu un diametru de de "7 mm c. de tip ginglimo*artroidal ginglimo*artroid al d. este prelungirile axelor lungi condiliene formează un ung5i desc5is anterior, anterior, cu valori cuprinse între 1/7 * 1#7A e. meniscul articular are formă de lentilă biconcavă și este vascularizat : a, c, d 1#. olurile meniscului articular sunt: a. separă cavitatea articulară în două compartimente: superior umplut cu lic5id sinovial și inferior fără lic5id sinovial  b. transformă cele două sup suprafețe rafețe articulare în congruențe c. facilitează propulsia mandibulei d. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulațiilor e. datorită inervației zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii mandibulare : b, c, d 1$.Bigamentele articulației temporo*mandibulare temporo*mandibulare sunt următoarele, cu excepția: a. ligamentul încrucișat  b. ligamentul temporo*mandibular temporo*mandibular c. ligamentul sfeno*mandibular d. ligamentul stilo*mandibul stilo*mandibular ar e. ligamentul medial : a 1(. nducerea clinică a relației de postură se obține prin: a. testul Cild: pacientul pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema ==  b. poziționarea bolnavului bolnavului cu capul spri' spri'init init c. testul obinson: veveriță, ferfeniță d. numărătoarea de la #7 la $7 e. efectuarea deglutiție : c, e 1. actorii loco*regionali ce influențează poziția de postură a mandibulei sunt: a. caracterul respirației 4respirația orală6  b. poziția capului și a gâtului gâtului c. spasme msculare ca cele din boala par-inson sau din miastenie d. afecțiunile 0%& e. intoxicații medicamentoase 4stricnină6 : a, b, d

 

"7. eperele relației centrice sunt: a. articular: condilii glenoide 4pt ! >6 condilii centrați în cavitățile glenoide  b. muscular:ec5ilibru tonic anti*gravific 4 pt +  contractii ec5ili ec5ilibrate brate a musculaturii mandu manducatoare6 catoare6 centricăă egală cu a eta'ului mi'lociu 4pt ! eta' infer E eta' mi'lociu6 c. osos: dimensiunea verticală centric d. dentar: evidențierea evidențierea spațiului minim de vorbire vorbire 4pt +  contacte ocluzale6 e. lingual: existența spațiului Donders : a, c "1. Determinarea relației centrice la pacientul dentat se poate realiza prin următoarele metodele, cu excepția: excep ția: a. Bauritzen*Farrelle  b. +5amper c. DaGson d. Han-elson e. amf'ord : b "". 9n cadrul metodei amf'ord de determinare a relației centrice: a. pacientul este așezat în poziție culcat, cu capul în ușoară extensie, astfel ca bărbia să fie îndreptată în sus, iar gâtul întins  b. se utilizează miomonitorul miomonitorul c. pacientul este așezat în fotoliu, relaxat, cu tetierea așezată occipital, iar spătarul la un ung5i de #7 * $7A d. pacientul este sfătuit să spri'ine limba în zona anterioară a palatului și ă execute mișcări lente e. se utilizează 'igul anterior  : c "). Despre triung5iul lui pirgi se poate afirma: a. descrie libertatea de mișcare a cuspidului de spri'in =in centric=  b. are o bază de " mm orientată anterior anterior c. are o înălțime de 1,"3 * 1,3 mm d. mai poartă denumirea de =triung5i de toleranță laterală= e. vârful triung5iului este reprezentat de & : a, e "/. +onform clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după DaGson: a. %ip  > ntercuspidarea maximă 4&6 în armonie cu o relație centrică 4+6 verificabilă  b. %ip  > ntercuspidarea maximă în ar armonie monie cu o =postură centric centricăă adaptată= 4ocluzie 5abit 5abituală6 uală6 c. %ip  0 > +ondilii trebuie să se deplaseze de la + verificabilă pentru a realiza & d. %ip  > +ondilii trebuie să se deplaseze de la postura centrică adaptată pentru a realiza & e. %ip I > elația ocluzală este într*o fază de alterare continuă, datorită deformării progresive ai instabilității instabilit ății 0%&. 0%&. : a, e   "3. &orfologia ocluzală a dinților este direct influențată de ung5iul Fennett și distanța intercondilian intercondiliană, ă, astfel: a. cu cât ung5iul Fennett este m&i m&re, cu atât re%ie% o#%!&% tre*ie tre*ie $+ ie m&i ter$  b. cu cât distanța intercondiliană intercondiliană este mai mare, cu atât ung5iul ung5iul delimitat pe fețele ocluzale ale ale dinților între

 

traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic c. cu cât mișcarea Fennett este mai amplă, cu atât mai mare este valoarea ungiului Fennett d. cu cât mișcarea Fennett are o direcție mai posterioară, cu atât ung5iul Fennett este mai mare e. cu cât ung5iul Fennett este mai mare, cu atât mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene : a, b, c, d   "#. 9n cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se constată: a. condilul de partea lucrătoare 4condilul pivotant6 execută o rotație și o deplasare spre anterior în cavitatea glenoidă, denumită mișcare bennett 4lateral side s5ift6 ide*s5ift6 este de 1 * ) mm , în funcție funcție de configurația cavității glenoide glenoide și de  b. mișcarea bennett 4lateral sside*s5ift6 laxitatea capsulei atm de partea respectivă c. traiectoria condilului pivotant se înscrie într*un con, denumit conul lui Juic5et d. condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și translație înainte, în 'os și medial e. deplasarea condilului pivotant se mai numește și ung5iul lui Fennet : b, c   "(. 9n cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice, sunt normale următoarele rapoarte: a. în sens vertical, arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară  b. în sens sagital, over'et over'et cuprins între 7  " mm c. în sens transversal, ocluzie psalidodontă d. în sens vertical, over'et între 7 și 1?) e. în sens sagital, axa caninului superior se prelungeKte cu axa caninului inferior  : b   ". %riung5iul lui pirgi: a. este ec5ivalent cu long*centric  b. este ec5ivalent cu Gide*centric Gide*centric c. este ec5ivalent cu freedom in centric d. este ec5ivalent cu spa