19605356-francesco-petrarca-cantonierul

PETRARCA Canţonierul

CAPODOPERE ALE LITERATURII UNIVERSALE PARALELA

EDITURA

Can\onierul lui messer Francesco Petrarca Traducere, note =i tabel cronologic de ETA BOERIU

Întru moartea madonei Laura

493

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

CCCLXIII

S

-a stins lumina ce m-orbea, =i marii ei limpezi ochi în beznele buimace se zbat =i Moartea-n pulbere-i preface; în loc de lauri 1 mi-au r[mas stejarii.

Ce-i bine-ntrez[resc printre fruntarii, dar suf[r. Nimeni nu-mi strecoar[ pace ori team[-n gînduri. Nimeni nu m[ face s[ ard, s[-nghe\, ca focul, ca ghe\arii. Sc[pat de cel 2 ce mîngîie =i-omoar[, în suferin\[ mestecînd dulcea\[, o dulce libertate gust =i-amar[; =i mul\umind, spre luminoasa Fa\[ ce cîrmuie=te din priviri o \ar[3, m[-ntorc s[tul =i obosit de via\[.

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ 1 2 3

Aceea=i aluzie la numele Laurei. Amor. Împ[r[\ia cerurilor.

494

Can]onierul lui messer Francesco Petrarca

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

CCCLXIV

M

-a \intuit în dor =i chin Iubirea ani dou[zeci =i unu =i m[ \ine de înc[ zece-n lacrimi =i suspine, de cînd madonei i s-a stins privirea. Am obosit =i-mi blestem r[t[cirea ce-a stins s[mîn\a vrerilor de bine, =i zilele ce mi-au r[mas, pu\ine, lui Dumnezeu le-nchin =i-i cînt m[rirea, c[indu-m[ de vremea irosit[; s[ fug ar fi trebuit de întristare, aflînd în pace trainic[ ispit[. P[rinte, ce-mi \ii duhul sub z[voare, nu m[ robi Gheenei urgisit[, c[ci vina-mi =tiu =i nu-mi g[sesc iertare.

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

Întru moartea madonei Laura

495

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

CCCLXV

I

mi plîng statornic vremile trecute =i irosite-n patimi efemere, f[r[ ca-n zbor, uitîndu-mi de durere, s[-mi dau m[sura-aripii desf[cute.1 Tu, ce-mi cuno=ti p[catele gemute, st[pîn etern al ve=nicelor sfere, d[ sufletului r[t[cit putere =i miruie=te-l, Doamne, cu virtute. De m-am zb[tut în lupt[ =i furtun[, adu-m[-n port =i via\a destr[mat[ c-o moarte mai glorioas[ mi-o r[zbun[. Vegheaz[-mi seara ce se scurge-nceat[ =i-ntinde-i mîna cînd va fi s-apun[, c[ci doar la Tine mi-e n[dejdea toat[.

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ 1

S[ dovedesc ce pot realiza, gra\ie însu=irilor înn[scute (aripilor), cu care eram înzestrat.

496

Can]onierul lui messer Francesco Petrarca

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

CCCLXVI

1

F

ecioar[ blînd[, -n soare-nve=mîntat[ =i-n stele, tu, în care-arzînd fierbinte supremul Soare 2 s-a ascuns pre sine,3 iubirea-mi cere-a te rosti-n cuvinte, dar n-am s[ pot, de mila-\i nu-mi arat[ =i nu m[-nva\[ Cel n[scut din tine. |ie m[ rog, c[ci vrerilor de bine tu le r[spunzi de-a-pururi. Fecioar[, de te-ndururi de-a noastre grele suferin\i, spre mine =i-a mele rugi cucernice te-nclin[. Ajut[-m[, st[pîn[, de=i-s \[rîn[ =i tu-n cer regin[. WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ 1

2 3

Închinat[ Fecioarei Maria, al c[rei ajutor poetul îl invoc[ în via\[ =i în moarte, can\ona este considerat[ cea mai frumoas[ dintre poeziile care exprim[ sentimentele religioase ale poetului. Dar, dup[ cum observa Carducci (op.cit., p. 511), ea nu este numai can\on[ =i imn, ci =i elegie: „Ca laud[ sau imn, ea este obiectiv[ =i o prosl[ve=te pe Fecioara Maria; ca elegie =i can\on[, îns[, e subiectiv[ =i înf[\i=eaz[ starea de suflet a poetului“. Mergînd =i mai departe, De Sanctis afirm[ c[, adresîndu-se Fecioarei Maria, poetul o are în fa\a ochilor tot pe Laura, singura care îl inspir[, singura în stare s[-i înte\easc[ b[t[ile inimii =i s[-l întoarc[ iar[=i în trecutul spre care prive=te cu atîta melancolie: „Can\ona ar vrea s[ fie un imn, =i cade în elegie; ar vrea s[ pluteasc[ în ceruri, =i r[mîne înfipt[ în p[mînt. +i acest lucru, pe care unii îl consider[ un neajuns, este tocmai meritul poeziei“ (F. De Sanctis, Saggio critico sul Petrarca, Napoli, Morano, 1896). Dumnezeu. Întrupîndu-se prin Cristos în tine.

Întru moartea madonei Laura

497

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

Fecioar[ în\eleapt[-n ceruri una =i cea dintîi cu flac[ra nestins[ din mîndrul =ir al celor chibzuite 4, o, mor\ii scut =i pav[z[ neînvins[ durerilor lume=ti dintotdeauna prin tine-n cer =i-n slav[ mîntuite, o, boare dulce patimii smintite ce arde-n noi fl[mînd[, Fecioar[, -ntoarce-\i blînd[ privirile ce-au plîns cînd pironite palmele sfinte le-au v[zut pe cruce, spre multa mea durere, ce sfat î\i cere-n cumpeni, la r[scruce. Fecioar[ pur[,-n tot neprih[nit[, a pruncului t[u maic[ =i copil[, podoab[-n cer =i pe p[mînt lumin[, prin tine fiul întrupat din mil[, fereastr[-a bol\ii pururi limpezit[, s-a pogorît spre-a ne sp[la de tin[. În poala ta s-a z[mislit divin[ lumina ce desfat[. Fecioar[ preacurat[, ce-n bucurie-ntorci a Evei vin[, de mila lui Cristos m[-nvrednice=te, tu, infinit de bun[, ce por\i cunun[ care înve=nice=te. WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ 4

Aluzie la parabola biblic[ a fecioarelor în\elepte, care, spre deosebire de cele nebune, s-au îngrijit din vreme s[ aib[ untdelemn, pentru a ie=i în întîmpinarea Domnului cu l[mpile aprinse.

498

Can]onierul lui messer Francesco Petrarca

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

Fecioar[ sfînt[ =i de har preaplin[, ce-n slav[ sus – de unde iert[toare m-ascul\i – te-ai în[l\at prin umilin\[, tu-ai z[mislit izvorul de-ndurare =i soarele drept[\ii 5, ce-nsenin[ p[durea de p[cate prin c[in\[. Trei nume por\i: e=ti maic[-n suferin\[, copil[ =i mireas[. Fecioar[ =i cr[ias[ a celui ce ne-a dat f[g[duin\[ durerea-n bucurie s-o prefac[, pe r[nile-i preasfinte te rog fierbinte inima-mi împac[. Fecioar[ una pe p[mînt, minune de care ceru-ndr[gostit tresalt[, tu singura din veci =i cea dintîie, gînduri curate =i-o sim\ire-nalt[ l[ca= f[cur[ Domnului pe lume din poala ta rodit[-n feciorie. Doar tu-mi po\i da bel=ug de bucurie, f[cînd s[-mi curme-amarul, Fecioar[ cast[, harul ce-a=tept s[ m[ inunde din t[rie. Cu fa\a la p[mînt m[ rog de tine, ajut[-m[-n strîmtoare =i-a mea c[rare-ndreapt-o c[tre bine. WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ 5

Împreun[ cu „izvorul de îndurare“, apelative date de p[rin\ii bisericii lui Cristos.

Întru moartea madonei Laura

499

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

Fecioar[ clar[, stea nestr[mutat[ pe marea noastr[ pururi în furtun[, luntra=ilor preacredincioas[ cîrm[, prive=te-m[ sub cerul f[r[ lun[ cum r[t[cesc pe marea fr[mîntat[ =i-mi simt aproape ceasul de pe urm[. P[catele-mi cunosc, dar nu-mi preacurm[ n[dejdile ce-n tine, Fecioar[,-mi pun, de bine, ca diavolul s[ n-aib[-a rîde-n urm[. Gînde=te-te c[-n sfînta-\i chinovie 6 s-a pref[cut, de rele vrînd s[ ne spele, Domnu-n carne vie. Fecioar[, cîte lacrimi =i suspine =i rugi =i laude-am irosit zadarnic 7 spre jalea mea =i propria-mi osînd[! De cînd pe Arno m-am n[scut =i-amarnic am ostenit, tot alte \[ri str[ine cutreierînd, mi-e via\a chin =i pînd[. Cuvîntul, mersul, fa\a ei cea blînd[ mi-au fost mereu icoan[. Fecioar[, dulce man[, gr[be=te-te, c[ci moartea st[ la pînd[. Ca-n zbor s[geata, anii mei trecur[ gonind printre p[cate. Azi moartea-mi bate-n geam =i nu se-ndur[. WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ 6 7

În poala-\i feciorelnic[. În limbajul bisericii catolice, Fecioara Maria este adeseori numit[: virginitatis claustrum. De dragul Laurei.

500

Can]onierul lui messer Francesco Petrarca

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

Fecioar[, ea-i \[rîn[ =i-n durere m[ las[ azi ca-n lacrimi alt[dat[. N-a b[nuit nimic din tot ce par[ =i chin mi-a fost; dar nici altfel r[splat[ n-a= fi avut 8, c[ci orice alt[ vrere pierzanie mi-ar fi fost =i ei ocar[. Ci tu, st[pîn[-n cer, zei\[ rar[, (de pot astfel a-\i spune) 9, Fecioar[, tu, ce-n lume toate le vezi, tu po\i ce-odinioar[ ea nu putea10 nici p[trunzînd în gîndu-mi. Adun[-\i glorie \ie =i pace mie, lacrima uscîndu-mi. Fecioar[, -n care-mi pun n[dejdea toat[, tu, care po\i, în ceasul de pe urm[ nu m[ l[sa primejdiei ce m[ sap[. Prive=te-n mine îns[=i sfînta-\i urm[11 =i pentru cel ce-a binevrut odat[ dup[-al s[u chip a ne crea, m[ scap[. Meduza12 m-a-mpietrit =i-amar[ ap[ din ochi mi-a stors fierbinte. Fecioar[, tu, cu sfinte =i blînde lacrimi sufletu-îmi adap[, WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ 8 9 10 11 12

Laura, cast[ =i virtuoas[, nu ar fi r[spuns iubirii poetului nici dac[ ar fi ajuns s[ i-o cunoasc[. Cuvîntul „zei\[“ fiind p[gîn. S[ pun[ cap[t durerii mele. Urma lui Dumnezeu. Una dintre cele trei divinit[\i grece=ti cunoscute sub numele de Gorgone; despre privirile ei se spunea c[ pietrificau muritorii. Aici ea simbolizeaz[ frumuse\ea Laurei.

Întru moartea madonei Laura

501

WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ

ca plînsu-în ceasul mor\ii rug[ciune s[-mi fie =i c[in\[, nu neputin\[ =i de=ert[ciune.13 Fecioar[ bun[, rupt[ de trufie, de dragul celui ce ne-a fost tulpin[14, ajut[-m[ =i-ndur[-te de mine; c[ci de-am iubit pe lume cu deplin[ credin\[-un pumn de pulbere15, Marie, cum ar trebui s[ te iubesc pe tine? De-ai s[ m[-ndrep\i cu mîna ta spre bine, am s[ m[ smulg din tin[, Fecioar[ =i regin[, =i-am s[-\i închin =i lacrimi, =i suspine, =i gînd, =i vers, =i tot ce m[ cinste=te. Al mor\ii pas mi-ajut[ =i ren[scut[ vrerea-mi ocrote=te. Se-apropie ceasul =i gonind m-ajunge din urm[ înserarea. Fecioar[, remu=carea =i spaima mor\ii inima-mi str[punge. Pruncului t[u Cristos adev[ratul te roag[ a-mi desface în sfînt[ pace por\ilor 16 l[catul. WXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZYWXZ 13 14 15 16

A=a cum fuseser[ lacrimile v[rsate de dragul Laurei. În original: come fu’l primo non d’insania voto, dup[ cum a fost primul (plîns), nu lipsit de nebunie. Creatorul t[u =i al meu, Dumnezeu. Un trup omenesc, trupul Laurei. Por\ile cerului.