1944=Vladimir Lossky-teologia Mistica a Bisericii de Rasarit

La momentul aparigiei,in 1944,Teohgiamisticda BisericiideRisdrit se voia o mlrturie a adevS.ruluiortodox adresati cu precidere intelectualuluioccidentalcregtin,o transpunerea dogmelorfundamentale ale Bisericii de Risirit in limbajul analitic-riguros propriuApusului. Devenit pestedeceniicartede cipitAi a gAndirii neopatristicegi un instrument de lucru indispensabilteologului ortodox, eseullui Losskytranscendeinsi statutul neutru al unui expozeudiscursivsi seagaziin linia tradigieide la careserevendici: aceeaa legiturii indisolubile dintre dogmi gi triire. Teologia, stiingi a dogmelor ca oglindiri ale Adevirului revelat,;i mistica, tri.ireainsiqi, seunescintr-un efort comun pe caleaapofatici spre indumnezeire- participarea persoaneiumane la taina Sfintei Theimi, culme a Revelaliei,adevir care se refuzl'mingii, dar se dezviluie fiingeiprin Duhul SfAnt. Esentiali pentru operalui Vladimir Lossky, carteade fagi esteo lucrare clasici in adeviratul sensal cuvAntului:prin concizie9i claritate,comunici deopotrivi cititorului inigiat gi celui profan specificultraditiei ortodoxe,neakeratsi viu de la Pirintii Bisericii si oAni astlzl

Pecopertii icoani BuneiVestiridin Ustiug (detaliu) GaleriaTietiakov, Moscova

vt-i p,

{ a 4 J,

F F

4 (

U

n ts

2 fr

U D t

D F rf

tft U

rYl

,<

(a VJ

-.1 rrr

'E c4 E rr.l ^l v

;:

p

.- I t+i

v)

o O L

o.

Madimir Lossky(1903-1958)a fost unul dinrre martorii cei mai insemnatiai intilnirii dintre Occident 9i Orient in secolul)O( Fiu al mareluifilozof rus Nikolai Lossky,s-astabilit la Parisin 1924,devenind discipolullui EtienneGilson gi bun cunoscitoral Evului Mediu occidentalgi al gindirii occidentdein general.Lucririle salein acestdomeniu au fost incununatede o tezi de doctoratmonumentalidespreMeister deDieu chezMahre Echhart, Eckhart (Thlologienlgatiueet connaissance dintre 19309i 1936despre studiilor perioada inci din gi Simultan, 1960). si traduci este Pentru Occident' in Dionisie fueopagitul, PreocuPat de unei ortofundamentale certitudinile limbajul rigurosal acestuia, excedeopotrivi se opune Lossky sa. doxii constientede universalitatea Occidentului. ruse si ,,ereziilor" selorgnosticeale filozofieireligioase Dincolo de polemist, descoperimin el maestrulneopatristicii,ceogi al sfantului Duh. Mirturia sa cauti si logul apofazei,al Persoanei depi.;eascimariledihotomii occidenrale,penrrucain Hristos si semanifesieBisericaSftntului Duh, unde umanitateasi poati trii ,,dupi chipul Trinititii". Esai sur h thtologiemlsti(Pe de l'Eglised'Orient (1944), completatide visionde Dieu (1962), reprezintio sintezi dejaclasici, sobri gi clari a marii tradigiiortodoxe.

VLADIMIR LOSSKY TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT Prefagide preot prof. dr. DUMITRU STANILOA-E Studiu introductivgi traduceredin francezide PreotVASILERADUCA

SCURTAPREFATA

Aparigia in romAnegtea scrierii teologului rus Vladimir Lossky este un eveniment de o deosebiti importanli, care trebuie semnalat ca atare. Ecoul gi efectul remarcabil pe care le-a avut textul ei francezin lumea largi, sperim ci le va avea gi la publicul romAnesc;i mai alesintre cititorii iubitori ai credingeinoastrestrimosesti. Esteo carte scrisi cu multi cilduri si cu o ingelegereautendci a credinEeiortodoxe. Cuprinsul ei ne face evident faptul rriit de credinciogiiortodocgici invigiturile Bisericiinoastre, rimasi fideli Evanghelieisi scrierilor SfingilorPiringi, nu se pot separade triirea lor duhovniceascisau mistici, asacum sesepariin catolicism,unde misticaesteun pur sentimentalism, iar invititurile de credingi o exclusivi. teologie teor€tici de definigii abstracte. Faptul acestapropriu Ortodoxiei se vede din insusi titlul cirgii gi din titlurile capitolelor ei, care, exprimind temele diferite ale invititurilor teologicealeOrtodoxiei, au un con;inut careajuti pe cititor sI descoperegi si triiasci puterealor mAntuitoaresausi simti iradiind din elecildura iubirii lucritoare a lui Dumnezeusi a sufletelor. Aceasta ne face si salutim cu deosebiti bucurie aparigia acesteiscrieriin limba romA.neasc5.. Preot prof. dr. Dumitru Stiniloae

STUDIU INTRODUCTIV

Dim astizi in limba rom6.nio cartecarede mult ar fi trebuit si fie cunoscuti de publicul cititor, nu numai de teologi. A fost una dintre cirgile prohibite de regimul de tristi amintire nu numai din cauzaconginutului, ci gi din cauzatitlului ei: Tbologiamisticd a Bisericii de Rdsdrit. $tim cu togii ci teologiasi Biserica,in ultimii 40 de ani, pe lAngi suferin;elegi sci.derilelor, au constituit un spa;iu unde s-agAndit altfel decAtin universitigilerominqti sau chiar in Academie.Si aceasta, tocmai pentru ci nucleulvieEiireligioase gi al discursului teologicestemistic. $i nu poate fi adversarmai de temut al ateismuluiideologicdecAttriirea mistici, pentru ci aceasta estelibertate- libertate,inainte de toare,in gAndire. Or,.ateismulideologicde stat practicatpAni nu demult la noi a cultivat o gindire neliberi. Pentru o societatedominati de o atareideologie,,,teologia"era un nume cu careputeai si fii stigmatizatsi marginalizat.,,Mistic" a fost un alt nume care, '50 nu pentru pufini, a constituit in anii cap de acuzarein tribunalelecomuniste,aducAndu-leani grei de temnigi. Pentru tovarisii potentali ai acelorzile, ,,mistic" eraechivalentcu ,,subversiv" sau,,dusmanal poporului". Am tradus carte marelui teolog al emigragieiruse,Madimir Lossky,gi nu am schimbattitlul, pentru ca cititorii si priceapi ci termenii teohglteologie,misticlmisticdnu tin nici de

8

TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT

nivelul prelogic al gAndirii umane, nu sunt nici peiorativi, ;i cu atAtmai pugin subversivisauconotagipolitic. Titlul Teohgiamisticda Bisericii dz Riudrit semnifici', deci, ceva anume. Pentru aceasta,in cele de mai jos, vom preciza conginurulcelor doui nogiuni si relagialor. I. Cuvintul ,,teologie"estede origine greaci, fiind compus din 0eoq- Theos(Dumnezeu) gi l.oyta - loghia, care vine de l" Ioyoq - logos (cuvint, ratiune, argument). in Antichitate, texteletragediilor erauprecedatede un ,,logos" in care autorul explica, rezuma, argumenta conginutul propriu-zis al operelor.Esteceeace s-apistrat pinlastizi in practica de a sealcitui ci4ilor un prolog sauo prefagi.O cartecuprinde o intreagi increngituri de idei ;i de fapte. Ea are universul 9i viagaei redateprin cuvinte-simboluri (semneincircate cu sens) careinviluie saudezviluie intengiile gi semnificagiilecelor care vorbescsauscriu. Cuvintele inviluie universul cirEii celor care nu o citesc sau o citesc riu, ele dezvlluie acestunivers celor care o citesc bine. Redind sensuluniversului ci4ii, cuvAntul acestuiunivers.Logosul este'agadar, redi gi ragiuneaexistenEei ragiuneacarejustifici existengauniversului cirgii, ragiuneade a fi a ci4ii. in acela;ifel sepoatevorbi de orice creagie(artistici, stiingific5.,sociali), de orice realitate.Tot ata sePoatevorbi despre om, despreuniversul siu, despresP4iul restransin caresemigci, sale.Logosul despreideile, relagiile,realizirile gi experiengele spus,toate justificarea Altfel acestora. esteragiunea,motivagiagi acesteaigi gisescjustificarea;i motivagiadaci au un logos,o ragiunede a fi. Logosuldesemneazi,afadar,nu numai cuvAntul obignuit, ci gi ragiuneaprofundi a celor ce sunt (Dumnezeu) 9i a celor ce existi (lumea cu tot ceeace existi gi secreeazi.in ea),ceeace aduni intr-o semnificagieintelectuall un anumit

STUDIU INTRODUCTIV

9

dat. Aceasta este semnificatia antici a Logosului, Pe ca6au adoptat-o ;i Sfingii Pirinti ai Bisericii. in cregtinismLogosul aresi alte conotalii. El nu estenqnsi o categorie metafrzicLabstracti cu careoperim in proceeildg ci gAndire,ci inainte de toate esteo fiingi personali, dumn qi creatoare.Nu esteun demiurg gi o zeitatede a doua nini (cala Filon), nici nu seconfundi cu lumea (cala stoici). sul esreo persoani,Jangi" si,,in faqa"lui Dumnezeu (npogtov El este Dumnezeu (rcri Oedqr'iv 6 A6yoq - hai Theosw ho Logos- Ioan 1, 1). Logosul,la plinirea vremii, ia fiingi unreni, cuprinde in Sine natura umani, o desivArgegtein persoaqg2 intr-un mod concret- istoric ;i de negriit -, o transfi azi gi o proslivegte,dind posibilitateatuturor celor careinui in comuniune cu aceastinaturi umani. indumnezeiti 9i prodiy11l si devini fii ai lui Dumnezeu prin har, nu prin naturi.,ss6 esteLogosul. Sfiin;ii Piringi si intreaga gindire cregtini utilizeazi mtiuneade ,,logos"atAtcu sensulde cuvAnt,ragitrne,argument dit sau griit) cAt gi cu sensul cregtin, cum este si firesc. Durrnezeu-CuvAntulesteatotputernic. Dumnezeu creeazl. lume prin Cuvint (Genezal, 3), iar Cuvintul descoperi persoaqlui Dumnezeu-Tatil (Ioan 14,9-10) -i trimite in lume perhana Duhului SfAnt (Ioan 15,26). El insusi S-a ftcut cunoscutl[1pii prin unirea cu natura umani. Iisus Hristos, CuvAntul in at al lui Dumnezeu, prin acte,cuvinte gi imagini ne-ainvipt ce estedesivArgirea9i modul in careajungem la ea.Cuvintulgriit lumii, propovlduit de Apostoli, consemnarin Sfrnta Scnpturl 9i Sflnta Thadigie,estetriit gi mirturisit de Biserici. Cuv{ntul ca persoanl (Iisus Hristos) estemijlocitorul intre Du u (nu oameni pentru ci. ar aveacevadin natura umani $ceva 9i din natura divini, ci pentru ci, fiind deodati Dumnezeuep,

10

TEOLOGIA MISTICAA BISERICIIDE RASARIT

mijlocegtemintuirea noastri). cuvantul-nogiuneestemijlocul de comunicare intre persoane'prin urmare, 9i mijlocul de comunicareintre Dumnezeu 9i om. Dumnezeu Se adreseazi oamenilor prin cuvint. Omul, la rindul siu, comunici' rispunde gi seadres.azilui Dumnezeuprin cuvint, dind mirturie iumii despreDumnezeu tot prin cuvAnt.In aceasticomunicare .r D'.r-rr.reu 9i despreDumnezeu prin cuvint se realizeazi cunoafterea,gtiinta despreDumnezeu' teologia (cuvA,ntarea, dar totdeauna cu Dumnezeu). Nu poEi vorbi 9i nu PoF da mirturie despreDumnezeu stiLndin afaraexperiengeiLui' frri si ai privilegiul de a comunica cu El' Teologia nu estesimpli ,rorbir., simpli gtiingi sau informare despreDumnezeu' nici lui Dumintelectual-conceptualia Revelagiei simpli cunoa,gtere ci teologie), ln nezeu(ispiti in carecad aga-zigii,,specialigti" ..rr" *.rli mai profund: esteaderarea,diruirea cu toati fiinta lui Dumnezeu, apropierea9i unirea intimi cu El. A face teologie nu inseamni a speculape margineatextelorsftnte,ci a trii tn Duhul lui Dumnezeu Cel adevirat. Teologia nu este nici al triirii producgiede birou saude biblioteci, ci rodul experiengei, nici De aceea Dumnezeu. a lui intime prezengeiprofunde gi necredinciosul(ateul), nici riu-credinciosul (ereticul) nu Pot Ace teologie.Cel mult pot line discursuridespretexteleScripturii. Nu pot insi teologhisi,pentru ci,,nimic nu estemai sirac decit cugetarea care, stand afari de Dumnezeu, ftlozofeazl, despre Dumnezeu".tk Ca sistem de gindire, teologia se fundamenteazl pe expe' ei nu sereduce riengi, pe o experienli sui generis.ExperienEa "" Filocalia sau Culegeredin stierile sfnyilor Pdrinyi carearatd cum trad. din grecegtede pr. prof. tepoate omul curdyi,lumina;i dzsdud.r;i, dr. Dumitru Stiniloae,Institutuldefute Grafice,,DaciaTiaiana"',1947, p.34I.

STUDIU INTRODUCTIV

11

la limitele relativului. Desigur,eaare ln vedereexperiengaimediati, dar nu se opregrela ea, ci o depigegte.Spre exemplu, intruparea Logosului, minunile, moartea,invierea lui Hristos, roates-auimplinit in spaEiu9i timp, creAndo adevirati. istorie, fiind bazaunei cunoagteriobiectiv-gtiintifice.Nu cunoaqtem insi fiingaacesrorevenimenteistorice,tocmai pentru ci motivagialor estesupraistorici. De aceeateologia nu se oprette numai la studierealor din puncr de vedereobiectiv-istoric,ci cauti sI pitrundi dincolo de acestnivel. Dionisie Pseudo-fueopagitul exprimi acestadevi.rprin sintagma: ,,Dumnezeu este cunoscutatAt prin cunoastere,cit gi prin necunoastere."tl' Privind lucrurile in aceasti.perspectiv5.,teologi pot fi nu neapirat cei carefac dovadaunei profunde gtiingede carte, ci togi cei caretriiesc in mod real si autentictainelelui Dumnezeu, de care s-au incredingatprin Revelatie9i prin propoviduirea Bisericiisi de cares-auimpirtisit prin lucrareaDuhului Sfhnt in Biserici. Experien,tateologului nu estetotdeaunaobiectivati, nu estestatici.,ci personaligi dinamici. Ea lncepeprin simgirea comuniunii cu Dumnezeu, caredepigegteorice necazgi strAmtoare,culminAndcu vedereanegriiti a tainelorlui Dumnezeu. Consemnirile acesteiexperientenu sunt obiectiviri, ci marciri alediverselorgradede cunoasrere.Oprirea din acestproces de cunoagteredinamici inseamni.oprire din teologhisire.lqa seexplici de ce unii specialistiintr-ale teologieiajung si nu mai spuni nimic, si nu mai comunice nimic, ,,teologhisirea"lor fiind vorbi godi. E o suferingi caresemanifesti uneori gi prin agresiune,prin diversiune,prin frtirnicie, prin fanatismsi crize de autoritate, prin zel necontrolat gi in multe alte feluri care x Desprenurnelediuine, 7, 3; Patrohgiae CursusCompletus,Series Graeca,ed. J. P Migne 3, 872 A.

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

STUDIU INTRODUCTIV

de fapt gin de psiho-patologia religioasi. E o suferingi a lor 9i a Bisericii. Purtitorii cei mai importanEi ai experiengeireligioase9i ai adeviratei teologhisiri sunt sfingii - oameni careprin smerenie gi iubire au renunlat la sinealor sprea se regisi in Hristos 9i

Cum estede agteptat,notiuneade,,mistici."vine din limba greaci. la origine sti verbul ytm (myo),a inchide ochii, a strAnge gura, a astupaurechile;a initia intr-un cult secret.Substantivul puonlg (my*es) indici pe cel inigiat in misrere, iar notiunea de prrtrlprov (rnysterion)indici o ceremoniereligioasi la care nu participi orice nepriceput sau orice profan, ci numai cei instruigi, inigiagi de un mistagog.Adjectivul prrcrrog (mysticos),apLrut relativ tArziu in limba gread,,inseamni. ,,secret", ,,tainic", relativ la mistere.Acest adjectiv articulat la plurd (td puoorcd) indici ceremoniile misterelor. in Grecia andci existau la Eleusis misterele mari (ceremonii religioase) in cinstea Demetrei, zei,taferdlidtii, gi misterelemici, in cinsteafiicei Demetrei,zeigaPersefona, soEialui Pluton, zeul infernului. primele aveauloc toamna, celelalte,primS.vara. Daci ,,mistic" inseamni.cevaascuns,secret,caresegisegte in afaraexperiengeiobignuite, fenomenul ca araresereferi.,pe de o parte,la migcareade autodepisirea stirii obisnuite a omului, sprea seorienradin punct de vedereinterior citre un obiect saufiinti situatedincolo de limitele experienteiobignuite;pe de alti parte, se referi la percepereaefectivi a obiectului saua fiintei sprecarese tinde. Cunoasterea,percepereaacelui obiect sauaceleifiin,teimplici un efort, o experiengi.Aceastaesreexperiengamistici sau pur si simplu mistica.A;adar, mistica este legati de mister. Inigial notiunea de ,,mister"a fost utilizati. numai in sensreligios.Ulterior, utilizareaei a fost mai generdi, de aceease vorbegtede atitea mistici cAtemistere gi triiri ale lor seafirmi. Sevorbestede mistici profane(in muzici, in poezie etc.) si chiar de o mistici atee (cazul a;a-ziselorreligii ateeale fuiei 9i de modernititii). ,,Misticaatee"ln sineesteun nonsens. Estevorba de triirea simtimAntului religiospervertit in funcgionalitateasi finditatea lui. Seafirmi despreideologii comunisti ci. triiau ca pe o religie_utopi+aelidzeriaffiimului. in fii

L2

in aproapele. RezumAndcelespusemai sus,precizim ci teologia sefundamenteazi pe experien;aefectivi a prezen;eilui Dumnezeu in Biserici 9i in viaga fiecirei Persoane'pe gindire logici 9i dincolo de logici, pe un simgdincolo de simguri,Peo cugetare dincolo de cugetareaingriditi de tiparele gAndirii sau gtiin;ei obignuite.Teologia sefu ndamenteezi.pe libertate,pe libertatea negtirbiti, nelimitati de egoism,de vreo patimi' E o cunoagtere c:re nu estelimitati de nimic, nici micar de propriul nostru eu, o cunoasterece seimplinestein continua depigirede sine, prin pitrunderea cu discernimint (de aceeaesteo cunoastere logici) in libertateacomuniunii cu Duhul lui Dumnezeu 9i mirturia prin cuvA.nt,;i nu numai, a acesteilibere comuniuni. GAndireacregtini.a adoptat termenul ,,teologie"in secolul al III-lea. Gindirea totalitari, atee,nu suporti teologiaPentru ci nu poate gi nu vrea si acceptelibertatea,izvorul gi garantul oricirui adevir - Cuvintul lui Dumnezeu. II. Cit privqte ceade-adoua nogiunedin titlul lucririi lui Losslqy,ceade ,,mistici.",tinem si precizim ci in toate limbile, nu numai intr-a noastr5., ea estedestulde confuzd.Nogiunea, czratare,estefolositi atet in limbajul sacru,cA.tsi in cel profan. Pentru un profan, spreexemplu, ,,mistic" ar fi echivalentullui ,,obscur",,,irational",cevace tine de manifestiri psiho-somatice bizere, chiar patologice.Dupi cum am spus mai sus, uneori acesteinotiuni i s-au impus chiar sensuripolitice. Toate aceste sensuriprofane ale cuvAntului ,,mistic" sunt improprii.

\

13

14

TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT

lor, ei nu puteau fi atei,ci postulauutopia ca Peun Dumnezeu' Dumnezeullor eralipsade Dumnezeu'Or, aici estenonsensul celor afirmate de ei: gineaula nimic ca 9i cum ar fi fost ceva' Lupta lor impotriva lui Dumnezeus-adovedit absurdi de vreme ceDumnezeu,,nuexista".Ce om slnitos poatelupta cu nimeni? in realitate,ateii n-au putut 9i nu Pot facevreodati abstracgie de simgimAntul religios.Acestaesteun dat al fiingei umane' in cel mai rfuucaz, el poate fi mutilat 9i pervertit, negat insi nu. altfel n-am mai fi,oameni.SimqimAntulreligiosnu Poate fi negatin realitateaprofundi a sufletului uman' Peel il afirmi fanatici de utopiile ,,obiectivate"(spreexemplu'socie","9*" rateacomunisti), de idei, de pasiuni saupatimi' Afirmarea aceasta prin negareginede patologic9i di naqtereunei stiri risturnate' numiti impropriu mistici, nocivi atit pentru cel "rrorrn"I., ce triiegte, cAt gi pentru cei din jur; ceeace nu seintAmpli in mistica autentici. CAt privegtemisticareligioasi,fiecarereligie,avAndtainele ei, are gi mistica ei, in func;ie de modul in caretriiegte taina (misterul)obiectului saufiingeiPecareil sauo adori. Mistica in toate religiile.Nu religiaginede fenomenul nu est€aceeagi mistic, ci misticaginede religie.Chiar in aceea;ireligietermenul de referingial misticului estepercePut9i trlit nuanlat' in functie de justificarealui doctrinari (de la caremisterul pornegte,incercAndsi o aprofundeze9i si o depigeasciin triirile saleindividuale) sau de tradigiacultural-religioasi,sociali ;i chiar de particularitigilefiecirui triitor. Jinind cont de toate acestea,s-avorbit de existengaunei mistici naturale(in cultelenaturistegi in budismul tantric, care, de fapt, esteo ,,religie"naturisti). Aici termenul de referingi nu esteo fiingi sauo persoani,ci cosmosul,natura. Misticul tinde si iasi din sine, depigind condigiasa sPalio-temporali

STUDIU INTRODUCTIV

15

ca si simti in sineelementelelumii, si sepiardi in indefinitul lor material si impersonal.Existi o mistici gamanisti.,specifici culturilor in caresecredeci lumea esteplini de spirite Ei forte tainice.$amanul(omul alespentru a inrra in legituri cu acestea), printr-o anumiti ascezi. si o seriede inigierisuccesive, cadein transi. Seafirmi ci. atunci el intri in legituri cu spiritele de la careprimegteputeri paranormalesi mesajepentru comunitate. Este asa-zisa mistici a practicilor magice. Un alt gen de experienglmistici s-argisi in religiile moniste (in curentelegenerarede Mandukya Upanisad, SamlcyaUpanigad9i budismul Zrn). Ncieul esteabsolutizat,pe cand lumea fenomenali esteconsideratiiluzie (m"y"). Tilirea mistici consti intr-o concentrareextremi gi in interiorizareaeului. Mistica incearci si dunge completamenteactiviti,tile sale.in felul acesta, in fiingamisticului secreeaziun gol in careeul sesimte eliberat de orice constrAngeresi limitare si integrat intr-o triire redi a unitigii primordiale. Sufletul uman consideri ci a devenit una cu Spiritul universal(Brahman), singurarealitate.,,Scopul acesteiviegi mistice nu esreunirea cu celllalt, ci dezintegrarea in Unul, prin pierdereaoricS.reiidentitigi individuale."'r' Aici se lncadreazd.gimistica neoplatonici a lui plotin (sec. al IIIJea), ideologul acesteia,careplaseaziin centrul sistemului siu Thiadaierarhizati gi impersonali formati din: Unul (Binele suprem)careemani Nousul (gAndireaintuitivi uniti" totdeauna cu obiectul siu), care,la rAndul lui, emani Sufletullumii (acesta segisegteinlintuit in materie,domeniul riului). intregul efort al misticului urmiregte unirea cu Binele suprem, cu Unul (monada).Aceastava fi posibili prin renungarea la lume, la realititile materialesi retragereain sine. Retragereava fi progresivi. " Hilda Graef,Hhtoire de k my*ique, Ed. du Seuil, 1972, p. 14.

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

STUDIU INTRODUCTIV

inalt Limita ei va fi ekstazul,in care omul vede pe Cel prea

aducind cu sine o seriede urm5.ri,considerate,,stiri ekstatice". Acesteanu seconfundi insi cu experien;elerealmenteniiStice si cu elstazul religioscare in cregtinismesteechivalentcu o culme a luciditigii. De altfel, misticii cregtiniconsideri ekstazul mistice, d ca una dintre formele incipiente ale experiengelor a comugi intensificarea continui ciror scopestepeffnanentizarea niunii cu Dumnezeu.Efecteleacesteicomuniuni sunt evidente in sufletul misticului. El esteiluminat, posibiliti.gilelui de ingelegerea realitigilor din jur semi.resc,lumea ins{i esteperceputi cu simguriinnoite 9i capiti semnificagiinoi. Mistica teistLestedeodati ekstatici 9i instatici: misticul se diruiegte in iubire, dar se9i interiorizeezi, seconcentreazi,se aduni in sine din risipirile diverse,se curigegtecontinuu, se elibereazicontinuu, nu de realitigilemateriale,ci de patimi, mai intii in spirit, matecongtientci oricepatimi seconsumS. rializAndu-seulterior. in sistemeleteisteunirea mistici nu duce la ataraxie,ci la o supremi luciditate. $i aici performan;ele mistice depind de modul in careeste conceputi alteritateapersonali cu careseintri in contact, precum gi de ajutorul pe care aceastail oferi celor ce tind spre unireacu e". in cazulmisticii crestine,alteritateapersondi fiind Dumnezeu-Tleimede persoaneegale,sunt excluseegoismul, filavtia gi autolatria. Pini acum am folosit termenul de mistici in sensullui mai general, intelegAnd prin aceastaformele diverse de triire in marile sistemereligioase,firi si considerS.mci diverselepractici religioasear duce la aceea;ireaJizese sauci o triire mistici poate fi inlocuiti cu alta gi ci, in ultimi, instangi,s-arajungela acela;i efect, cum cred unii. Nimic mai neadevirat. Nu estemistici orice halucina;ie psihici sauorice act anormal. Diverselepracdci religioasesau cvasireligioaseau fost numite ,,mistici" de

16

si seuneasciprin iubire.Aici misticul arecongtiingaalteritigii activea Celuilalt, a diferenEeiontologiceintre el si termenul diferenp ontologici va fi depaiti siu de relagie;cu toateacestea, prin iubire, intre cei doi sepoatevorbi de o relagievie' Dumnezeu nu numai ci' Se face Prezent' dar Se 9i oferi ca si fie cunoscutintr-o manieri noui - prin iubireacareunegtedoui realitigipersonale,iubire reciproci, nu unilaterali, iubire care estegi'.,rrro"g,.r.. Urmind cii specifice,omul triieqte ekstazd. frebuie si precizim ci in cregtinismekstazulnu estescopul triirilor mistice.unii mistici consideri stirile ekstaticedrept semneale slibiciunilor omenegti.obiectivul viegii mistice il constituie r eafizareacomuniunii cu realitateapersonali ultimi, comuniune in carestirile ekstaticepot si 9i lipseasci'Viap mistici in cregtinismnu esteo goani dupi stiri ekstatice.Stirile ekstaticepot fi realizategi prin proceduri care si produci un dezechilibrustructuralprin ruptura intre trup 9i psihic, intre paqile superioaresi celeinferioare,intre centrul gi periferiafiingei, t'JesusLopez-Gay,,,Mystique",in Mystlreet myilque, Beauchesne' P a r i s , 1 9 8 3p,p . 7 0 - 7 1 .

17

I

18

MISTICAA BISERICII TEOLOGIA DE RASARIT

cercetarea moderni. Nogiunea de ,,mistici" igi are originea exclusiv in lumea cregdni'l'. in Vechiul Testamenr se intilnegte cuvAntul ,,misrici" in cirgile deutero-canonice si la profetul Daniel. in Noul Tbstament este intAlnit de 28 de ori, in timp ce in literatura elenistici esteaproape necunoscut. Atunci cind apare,nu se referl la triirea religioasi tainici, ci la formele exterioare, la rituri. Plotin, cu toate ci. a dezvoltar un sisrem mistic, n-a folosit nogiunea de ,,mistic" decit in treaci.t. Ea a fost insugiti de ucenicii sii in disputele cu crestinismul.:''-:iin limbaj crestin, cuvA.ntul,,mistic" (tainic, ascuns) se referi la ,,taina iubirii lui Dumnezeu fagi de noi, care s-a aritat in Hristos gi care ni-L face accesibil((?r?"';k. Contemplarea mistici nu intilneste experienta omeneascS.obiectivati (cum se intAmpli in sistemele wasireligioase unde termenul de referinti nu esteo realitate personali), ci Revelagiaobiectivi a lui Dumnezeu in Iisus Hristos. Contemplarea mistici inseamni. vederea tainelor lui Dumnezeu. Taina cea mare este Hristos insusi, descoperirea gi misterul lucririi

mAntuitoare a lui Dumnezeu, Care cuprinde taina

Vechiului gi Noului Testarnent gi Care esteviu gi activ in Biserici

prin Duhul Sfhnt. Daci fenomenulmistic estespecificuman si cvasiuniversa-I, crestinismulil preia, il asumi (agacum a fXcutcu elementele Revelatieinaturaleprezenregi in alte religii) gi-i di valengespecificecare-ldisting de oricarealti mistici practicati in oricare in Grund" Cf L. Bouyer,,,Mystic-ZurGeschichteeines'Wortes", Mystic, Christlicher Stutrgart, 1987, pp. 57-73. fragen 'r-'r' Mainz, JesephSudbrack,Mystih, Matthias-Griinewald-Verl., 1 9 8 8p, . 3 1 . :"';"-'1L. Bouye\ Mlsterion. Du myst?red ln mystique'Ed. de I'Oeil, P a r i s1, 9 8 6 ,p p . 7 7 . 1 9 5 .

STUDIU INTRODUCTIV

19

Mistica practicati in crestialti religiesausistemcvasireligios. nism nu seconfundi.cu nici o alti mistici..Si aceasta,pentru mai multe motive, dintre careredim cAteva: 1) Condigia fundamentali care faceca o misticS.si nu se confunde cu alta o constituieobiectul ei, sau termenul de la' carepornestesi sprecareseindreapti. Obiectul misticii cre$tine nu estecevaconfuz si vag, nu-l constituie experiengele individualealeanumitor maestri,ci Revelatialui Dumnezeu(fiingi personali)impliniti inTaina lui Hristosla un anumit moment precisin istorie,nu illo tempore.PecAndla Roma domneaimparatul OctavianAugust, iar in Ierusalim,Irod cel Mare, Fiul lui Dumnezeu ia fiinti omeneasci(748 ab U. ..). in anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu, pe cAnd PongiuPilat eraguvernatoral Iudeii, Ioan Prooroculrecunoaste in Iisusdin Nazaretpe Fiul lui Dumnezeu si-L descoperilumii. Acum Iisus incepelucrareade revelarea tainei ceadin veacascunsi.a Lui Dumnezeu.Din moment ce Fiul lui DumnezeuS-afhcut Om, materiadevinemediul prin caregi in careDumnezeu Sedescoperi..Ba mai mult, prin pAinesi vin, materiaparricipi la opera de sfingirea omului. Nu mai poate fi considerati.iluzie (cala indieni) sauo realitaterea (cala greci).Misticul cregtinporneste de la aceastirealitate(areconcursulei) si de la realitateadescoperirii obiectivea lui Dumnezeu.El nu dispretuiegre mareria, nu fugede ea,ci cauti la rAndulsiu si o umple cu prezenra sa transfigurati prin Dumnezeu. Mistica estelegati"de misterul, de taina lui Dumnezeu,cum spuneSfrntul Pavel(I Cnr. 2. I ), odinioari ascunsi,aritati acum in Hristos. in Hristos si prin Hristos,DumnezeuSedescoperi ca Tleime de persoane,lumea si omul sunt sfintite, d6.ndu-se tuturor posibilitateas5.se sfinteascisi fiind togi invigagicum si se sfinteasciin Hristos - Taina ceamare a lui Dumnezeu.

20

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

STUDIU INTRODUCTIV

Descoperireaacesteitaine a lui Dumnezeu estepunctul de pornire al itinerarului misticului cregtin,iar termenul spreque tinde esteDumnezeu Cel in Theimedescoperitsi inchinat. 2) Omul rlspunde descopeririilui Dumnezeuprin credingi. Credinta esteo alti. caracteristicia misticii cregtine.Ea este un act de adevirati libertate, interioari gi exterioarS.. CredinEa nu estenumai o aderareintelectuali la un cuantum de principii doctrinare,ci si fidelitatefagi de exigengele acestorprincipii ca expresiiale vointei lui Dumnezeu descoperitin istorie. Totodati, ea estecdea prin careomul selasi pitruns de adevirul prezenteipersonalea lui Dumnezeu in RevelatiaSa,prin lucrarea Sfintului Duh. 3) Performantelemistice fac parte, de obicei, din experientele persondeintime. Misticii cregtininu au pretengiaci implinirile lor sunt exclusivnumai alelor, ci au congtiintaapartenen,tei la Biserici. Aceastaestealti particularitatea misticii cregtine.in crestinism trS.ireamistici nu se implinegte decit in Biserici institugiedivino-umani -, in careSfrntul Duh comunici viala lui Hristos tuturor midularelor. in Bisericl - Tirp tainic al lui Hristos - secomunici harul lui Dumnezeu si rodescharismele (darurile Duhului Sfrnt in omul care rispunde solicitirilor lui Dumnezeu gi conlucreazi cu harul). Tiiirile mistice sunt nigte harismepe crre le-arputeaaveatogimembrii Bisericii,elenefiind limiate la o eliti- ,,Marii mistici ai Bisericiiau respinsideealimitirii triirilor misticela un cercresrrins,insistAndsi afirme ci elcsunt deschisein cel mai inalt grad tuturor cregtinilor"'?,bineinteles, acegdatrebuind si depuni eforturi in acesrsens.

4) O altl particularitate a misticii cregtineo consrituie celilalt termen de referingial omului. Misticul nu sereferi.la un obiect, nici numai la o singuri persoani (cala evrei9i sufigi) insingurati in unitatea ei, ci la un Dumnezeu-Tieime de persoane,un Dumnezeu-Iubire,Carecoboarl si sevreadescoperit,. sevreacunoscut; un Dumnezeu Care esteactiv El insusi in nevoingelemisticului. El conlucreazS.cu acestagi are chiar iniliativa, El seoferl, ,,performantele"misticenefiind citugi de pugin rezultatul cauzalsaucompensatoriuaI eforturilor ascetice.Performantele mistice sunr momente de gragiedivini, nu risplati a unor merite. La acestecaracteristiciale misticii crestine (am enumerat numai citeva) se adaugi doctrina care favorizeazi misticului o anumitl viziune desprelume, o anumiti intelegerea faptului mistic. Datoriti doctrinei,misticul cregtinareo in;elegereaparre privind universul si locul lui in el, privind crea;ia, Revelagia, intrup"tea, Riscumpirarea ;i impirt{irea Duhului Sfrnt, Cel Care, de fapt, creeazi.spatiul sacru in care fenomenul mistic areloc. in crestinism,mistica nu sefundamenteazi.pe imaginatie,pe fantezie,pe evadaredin real,pe simple,naivesausinuoaseexperiengesubiective,nici pe axiome sau ipoteze,ci pe concretul Revelagiei9i pe echilibrul psihic, pe fapte concrere verificabiledin punct de vedereistoric, cultural si existential. Ea esteo experientS.triiti si pargialcomunicabili, prin cuvint sau prin prezengi.Este tri.ire si discurs,viati gi teologhisire. De aceeanu se poareface o separagie intre teologie (discurs) gi mistici (triire), ci seafirmi, agacum faceVladimir Lossky, o teologiemistici. i.r ce.a ce ne priveste,nu ne-ampropus si dim o definitie exhaustivimisticii. Intentia noastrl a fost si aducemuneleclarificiri notiunii ftri si impunem o definiEie.in sensmeriti. ".est

" DouglasV. Steere,,,Mysticism" in Handboohof Christian Theohgy,The W'orldPublishingCompany,Cleveland9i NewYork, 1969, p. 237.

2I

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

STUDIU INTRODUCTIV

preciza;tfaptul ci primul scriitor aI Bisericii carea intrebuin;at termenul de ,,mistic" a fost Sf Ipolit Romanul (sec.al IIIJea), vorbind despreceremoniilereligioasepi$ne. Marcel de Ancira (sec.d IV-lea) vorbegtede o teologieinefabili gi mistici. Primul carene-alisat insi un tratat de teologiemistici a fost Dionisie Pseudo-Areopagitul(sec.al V-lea), intelegAndprin aceastacunoastereaprin experienEia tainelor divine careseaflI dincolo de actele,cuvintele si imaginile folosite de Dumnezeu in Revelatia Sa.Ca si in,telegemsi mai,bine cI mistica estealtcevadecit ceeaceau crezutprofanii 9i necredinciogiidespreea,vom preciza ceeace nu esteea,folosindu-ne de remarcilefilozofului francez Claude Tiesmontanti". a) Mistica nu esre,agadar,irationali sau prelogicS.,ci o cunoastereprecedati sau in care esteimplicati tri.irea a ceeace estesau,,experientaprezenEei realitiEii ultime((?"-:k. b) Mistica nu se limiteazLla afectivitate;nu esteprodusul afectivititii, ci intreagapersonalitate,inrreagafiinEi a omului, esteconcentrati.in ceeace misticii numesc,,nivelulei duhovnicesc"sau inimi; prin inimi neingelegAndu-se organul anatomic, ci nivelul cel mai profund si caredi specificitatefiintei umane. c) Mistica nu esteo specialitate rezarveti unor excentrici ai vietii monahale, unor aga-zisialesi.La cunoasterealui Dumnezeu sunt chemagitogi cregtinii: ,yA.ceasta esteviagade veci: si.Te cunoasci peTine singurul Dumnezeu adevirat si pe Iisus Hristos, pe Care l-ai trimis." (Ioan 17,3) Or, cunoagterea despre carevorbegteMAntuitorul aici nu esre;tiingalucrurilor firii, ci o cunoa$terespecifici religiei, in careRevelagialui Dumnezeu 4lterneazi cu tainele Sale,cu meditagia gi ascezaomului, cu

triirile inefabileale tainelor dumnezeiegti.Fiecarecregrinare viaga sa mistici in mi.sura in care el realizeazi.modul siu personalde urmare a lui Hristos si in misura in caretriiegte viagain Hristos. d) Mistica (viagamistici) nu;ine de ireal,nu esteprodusul imaginagiei,al fantezieisaual autosugestiei,din contri, misticii recomandi renuntareala orice imagini si inchipuiri. Ea gine de fiin,taomului, capersoani.Mistica esteceamai adAnci cunoagterepe careo putem aveadespreFiintl. ,,Misticul", consideri ClaudeThesmontant,,,esteun maestruin metafizici.", iar ,,teologia mistici estecunoastereaCauzei creatiei,a Principiului acesteia,a Ragiunii salede a fi, a Sensuluisi.u, a finalitigii sale: estecunoasterea lui Alfa;i Omega." (Op. cit., pp. 13-14) Cunoastereamistici nu se reducela nici un alt mod de cunoastere;eaesteintuitivl (fari. a sereducela intuitie) gi unitivi. in cadrul acesteicunoa;teri Dumnezeuareinigiativa,omul rispundeprin credingi- caprimire a prezengei activea lui Dumnezeu9i angqare-, prin rugiciune, prin meditatie,prin viati asceticl (un fel de probi a crucii pentru fiecaretrlitor al adevirurilor revelate),prin diruirea de sinesi stridania pentru unire. Toate acesteaconcurl la curi;irea de patimi, la realizareavirtugilor (frri a impune un catalogal lor saua li sefaceinventarul), la iluminarea si la unirea efectivi cu Cel iubit. Misticul triiegte, pitimeste lucrarealui Dumnezeuin el, deosebindu-se de misticii religiilor naturistecarepar mai ,,activi"tocmai pentru ci obiectul unirii lor nu esteo fiingl vie gi iubitoare, o realirate personali carele aparyinein intregime. Ea le esteperformanri, gi nu dar. in cazul misticii cregtine,Dumnezeu esteactiv frri. si.anulezepersonalitateaomului pe caleaunirii. Unirea mistici esteunirea a doui vieti, nu contopirealor. Adevirata iubire nu tinde la contopireacu celilalt, la asimilarea,la absorbirea

22

r' La mystique chrltienne etI auenirdel'hom*t,Ed. du Seuil,Paris, 1977. i'i' Ibidem,p.236.

23

24

ffi

TEOLOGIA MISTICA A BISERICII DE RASARIT

lui, ci la afirmareaceluilalt, altfel, la un moment dat, n-ai mai aveece iubi; iubirea n-ar mai fi iubire, ci patimi. De aceea, de-alungul intregului progresal cunoa;terii mistice,Dumnezeu activeaziceeace constituie chipul Siu in om, ii dinamiznazl puterile gi le conducepe caleaunirii. Cum si te unetti cu cineva daci nu te cheami.,daci nu gtii diregia in caresiJ caugi?A;a-zisa ,pasivitate" a misticului cre$tin nu este inactivitate, ci nevoingi, efort iluminat gi condusde Dumnezeuinsugiintr-un act de unire prin har unde antinomia creat-necreat,sacru-profan estedepi.giti in triirea paradoxului iubirii personaledintre Dumnezeu-Tieimegi omul creatdupi chipul Siu gi lnfiat prin Iisus Hristos. Nu orice orbeciiali, orice dibuire (ca acolo unde nu se poate vorbi de Revelagieobiectivi) este;i mistici. Unirea mistici in cregtinismare o direcgieprecisi. Ea se realizeaz\.de obiceiin rugiciune, pentru ci rugiciunea esterealmentevorbire cu Dumnezeu.in rugiciune serealizeazipe deplin ceeace constituie esengialultriirii mistice: recunoaftereamisterului, rapomrl viu gi mintuitor cu El, precum gi insistengape caracterul Si.utranscendentgi imanent in bunivoinga SamAntuitoarefagi de creaturi. De aceeaspuneaSftntul Diodoh al Foticeii:,,Teolog estecel ce se roagi gi cel ce se roagi esteteolog."r' Vladimir Lossky a intitulat lucrarea lui Teologiemisticd tocmai pentru faptul ci teologia nu poate fi separati de mistici, de triire. III. Cititoml romAnnu trebuiesi vadi in cartealui Madimir Losl