1831=Sfantul Serafim de Sarov-Scopul Vietii Crestine

Sfintul Serafimde Sarov Adqsdratul scop aI uieSii cregtine cottstd. in dobdndirea Duhului Sfint Rugdciunea, postul, privegherile, milosteniile qi toate celelalte fapte bune fdcute in numele lui Hristos nu sunt decAt mijloace pentru a-Lprimi pe SfAntulDuh. Aceastdinvd{[turd a fost datd de Cuviosul Serafim de Sarovlui N.A. Motovilov, unul din marii s[i admiratori, pe care l-a vindecat de o suferin![ foarte grea. Motovilov a scris pe urmd cele auzite de la Pirintele Serafim, dar insemndrile lui au stat in Mlndstirea Diveevo maimultdeZodeani.

Scopulviefii cregtine

SfAntulSerafimde Sarov

t

Scopulvielii cregtine

Carte tipdritd cu binecuvAntarea Prea Sfinfitului Pirinte GALACTION, Episcopul Alexandriei gi Teleormanului

Cuvint inainte Aceastd invdtdturd a fost datd de Cuviosul Serafim de Sarov lui N.A. Motovilov, unul din marii sdi admiratori, pe care l-a vindecat de o suferintd foarte grea. Motovilov a scris pe urmd cele auzite de la Pdrintele Serafim, dar insemndrile lui au stat in Mdndstirea Diveevo mai mult de70 de ani. in anul 1902, S.A. Nilus le-a primit de la bdtrAna ElenaNicolaevna, vdduva lui Motovilov, gi cu incuviinlarea egumenei Maria, le-a publicat in anul' 1903, ir,,Buletinul Moscovei" sub titlul: ,,Duhul Sfdnt Care a umbrii in chip vdzut pe Pdrintele Serafim de la Sarov ln convorbirea lui despre scopul vielii cregtine". 3

Nilus:

Iatd textul insemndrii lui S.A.

te".

.Odatd, scria Motovilov in insemndrilg sale, eram in Mdndstirea Sarovului, nu mult dupd vindecarea *:u o marti, pe la sfArgitul lui nore , anul 1831, qi stdteam de

Domnulqi. Aici a venit la mine o sord din

Pdrintel ,,Da, eu nili la- P chem la

lui din mindstire gi a zis cd vd agteap-

m?,,. Eu i-am rdspuns: .tru,,Bine, a reluat "i, e; el mi-a spus sd vd 1. Acum este in chilia

in chilie a vorbit multe cu mine despre diferite lucruri privitoare la mdntuirea sufletului gi la viala iumeascd gi apoi mi-a poruncit ca a doua zi sd merg cu pdrintele Gurie, arhondarul Mdndstirii Sarovului, la chilia lui din apropierea Izvorului Blagoslovului. A doua zi, am agteptat PAnd seara tdrzitt, nemdncAnd nimic, cAnd Pdrintele Serafim a deschis uga chiliei sale gi, uitAndu-se la mine, a zis: ,,Bucuria mea/ eu te-am chemat dar te rog sd nu md osAndegticd nu ti-am deschis toatd ziua. Astdzi e miercuri, zi in care eu nu vorbesc, dar iatd, mdine fii binevenit; voi sta cu tine din tot sufletul. Acum mergi gi gustd ceva cdci ai sldbit". Zicdnd aceste cuvinte, 5

Pdrintele s-a inchis din nou in chilie. Nici un cuvAnt nu poate sd exprime acea bucurie pe care am simtit-o atunci in inima mea; pluteam de fericire. Da, eram in culmea unei fericiri, care nu-gi poate gdsi asemdnare in lumea pdmdnteascd, gi fdrd sd lin seama ci n-am mAncat gi n-am bdut nimic toatd ziua, am devenit deodatd aga de sdtul ca qi cum ag fi mAncat gi bdut ceva pe lndestulate. Mdrturisesc adevdrul, cu toate cd pentru unij, care nu sunt obignuili cu astfel de indulcire, de sfintenie gi bucurie decare seumple sufletul omului in momentul pogorArii Duhului lui Dumnezeu, cuvintele mele vor pdrea exagerate, iar istorisirea din cale afard de insuflefitd. incredinfez insd, pe congtiinta mea de cregtin ortodox, cd nu fac nici o exagerare,cd toate cele

spuse de mine, nu numai cd sunt adevdrul curat, dar sunt incd o expunere cu totul slabd despre ceeace am simtit eu atunci cu adevdrat in inima mea. Dar cine-mi va da cuvAnt vrednic sd grdiesc mlcar cAtugi de putin, mdcar in parte, despre cele ce am simtit in sufletul meu in ziua urmdtoare? CAnd am inceput conversalia cu Pdrintele Serafim era intr-o joi. Cerul era cenuqiu, pdmdntul acoperit cu zdpadd gi incd mai fulguia. Stdteam intr-o poiand aproape de mica lui,,sihdstrie", pe malul rAului Sarovca, ce curgea la poalele colinei. M-a fdcut si stau pe un trunchi de copac doborAt gi el insugi stdtu pe vine in fata mea. - Domnul mi-a descopeit, a zis marele bdtrdn, cd din copildrie doregti sd gtii care este scopul vielii cregtine

gi pentru aceastaai intrebat pe mulli duhovnici gi oameniinvdfafi. Trebuie sd vd spun cd acest gAndmi-a frdmAntatnecontenitsufletul de la vdrsta de doisprezeceani gi cd am pus problema mai multor fefe bisericegti fdrd, a primi un rdspuns mulfumitor. - Dar nimeni, continud Pdrintele Serafim, nu li-a rdspuns potrivit 9i hotdrAt. Ai fost sfdtuit sd mergi la bisericd,sdte rogi, sd trdiegti dupd poruncile lui Dumnezeu,sd faci bine, acestaestescopulvielii cregtine, spuneauei. Mulli ti-au dezaprobatcuriozitatea, gdsind-odeplasatdgi lipsitd de evlavie, dar o fdceau pe nedrept. In ce md privegte,eu, smeritul Serafim, ili voi ardta in ce constdin mod real acestscop. I

Rugdciunea, Postul, Priveghegi alte nevoinle creqtineqti, orirea cAt ar fi de bune prin ele insele, totugi, scopul viefii noastre creqtine nu poate sd stea numai in indeplinirea acestora, cu toate cd ele pot servi ca mijloace absolut trebuitoare la atingerea acestui scop. Adeudratul scop al oielii cregtine constd in dobfrndirea Duhului Sfdnt. Rugdciunea, Postul, privegherile, milosteniile 9i toate celelalte fapte bune fdcute in numele lui Hristos nu sunt decAt mijloace pentru a-L primi pe Sfdntul Duh.

Scopulviefii creEtine ,

in numetetui Hristos

SA fii atent cd numai fapta bund fdcutd in numele lui Hristos ne cAgtigd roadele SfAntului Duh. Tot ce nu e fdcut in numele Lui, chiar binele, nu ne aduce nici o rdsplatd in viata viitoare, iar in viala aceasta nu ne ddruiegte harul dumnezeiesc. Pentru aceasta spune Domnul Iisus Hristos: ,,CeI ce nu adund cu Mine risipegte" (Luca 22,23). Egti totugi obligat sd numegti o faptd bund secerig sau recoltd, cdci este bund chiar dacd n-a fost fdcutd in numele lui Hristos. Scriptura zice: ,,in orice neam, cel carese temede El gi face dreptateesteprimit la El" (Fapte 10, 35). t0

Sutagul Corneliu, care se temea de Dumnezeu gi trdia dupd dreptateaLui, in timpul rugdciunii a fost cercetatde un inger care i-a zis: sdaind ,,TrimitebdrbaliIaIopegi cheamd peunul Simon,cnresenumegte Petru.El la un oarecare Simon,curelar, gdzduiegte a cdruicasdestel6ngdmare.Acestalli aa spunecesdfaci"(Fapte10,5-6). Sevede cd Domnul Sefolosegte de mijloaceleSaledivine pentru a permite unui astfel de om sd nu fie privat in vegniciede rdsplatace i se cuvine. Dar pentru a o obtine trebuie sd trceapd de aici, de jos, sd creaddin Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care a coborAtpe pdmAnt pentru izbdvfuea pdcdtogilor, dobdndind astfel harul Sfdntului Duh care aducein inimi impdrdlialui Dumnezeu gi deschidedrumul fericirii in veaculviitor. l1

Deci, acolo se opregte rdsplata pe care o dd Domnul pentru faptele bune ce nu sunt fdcute in numele lui Hristos. El ne dd mijloace de desdvArgire, iar omul se poate sau nu folosi de ele. De aceeale zice iudeilor: ,,Dacd ali fi orbi n-ati aaeapdcat.Dar acum zicefi: Noi aedem.De aceeapdcatulrdmkne nsuprnaoastrd" (Ioan 9, 41). CAnd un om ca gi Corneliu, ale cdrui fapte n-au fost fdcute in numele lui Hristos, dar care sunt pldcute lui Dumnezeu, incepe sd creadd in Fiul Sdu, acestefapte i se socotescca fdcute in numele lui Hristos, din pricina credintei lui in El (Evrei 1'1.,6). In caz contrar, omul n-are dreptul sd se plAngd cd binele sdvArgit de el rdmdne fdrd rdsplatd. Un lucru bun fdcut in numele lui Hristos nu ne va ldsa lipsiti de mdngdiere, ba

dimpotrivd, nu numai cd in veacul viitor aduce incununarea cu slavd, dar chiar din viata aceastail umple pe om de harul SfAntului Duh, precum s-a spus: ,,Dumnezeunu dd Duhul cu mdsurd.Tatdl iubegtepe FiuI qi toatele-a dat in mhna Lui" (Ioan 3, 34-35).

12

t3

PrimireaSfintului Duh Agadar adevdrata tintd a vielii noastre cregtine este dobAndirea SfAntului Duh, in timp ce rugdciunea, privegherea, postul, milostenia gi alte fapte virtuoase fdcute in numele lui Hristos nu sunt decAt mijloace. - Cum sd-L dobAndegti? intrebai pe Pdrintele Serafim, cdci nu inteleg prea bine. - DobAndirea este acelagi lucru cu cAgtigarea.$tii ce inseamnd a

cAgtigabani? Cam acelagilucru este gi cu SfAntul Duh. in general,pentru oameni, scopul viefii estecAgtigulde bani. Boierii, pe deasupra,doresc Ai onoruri; distinctii gi recompensepentru serviciile aduse fdrii. Dobdndirea SfAntului Duh este de asemeneaun cAgtig,dar un cAgtigvegnic,izvordtor de daruri, foarte asemdndtorcAgtigului vremelnic, qi se obline prin aceleagi mijloace. Domnul

Hristos, Iisus Dumnezeu Omul, compard viata noastrdcu o cdldtoriegi activitateapdmdnteascdcu un negoj. Ne recomandd tuturor: ,,Negufdtorifiphnd ce aoi uremeA,cdci zilele aeni, rdscumpdrfrnd relesunt" (Luca \9,13; Efeseni5,'16). Cu alte cuvinte: grdbili-vi sd oblinefi bundtdlile ceregti cu ajutorul bunurilor pdmdnteqti. Aceste bunuri t4

pdmAntegti nu sunt altceva decAt fapte virtuoase fdcute in numele lui Hristos gi carene aducharul SfAntului Duh. Pildacelor zecefecioare .r r

?

In pilda celor zece fecioare, dintre care cinci erau intelepte gi cinci nebune (Matei 25,1,-13),se spune celor din urmd, referindu-se la lipsa untdelemnului'. ,,Duceti-ad qi ad cumparaft". lntorcAndu-se gdsesc inchisd uga cdmdrii de nuntd qi nu pot intra. Mulli socotesc cd lipsa untdelemnului din candelele fecioarelor nebune simbolizeazd lipsa faptelor bune fdcute in viald. Interpretarea aceasta nu-i corectd intru totul. Dacd le-ar fi lipsit faptele bune, ar mai fi putut sd fie numite fecioare, chiar dacd erau v

t,tt

+

r5

nebune? Fecioria este o mare virtute, ca una ce imitd starea ingerilor, putdnd inlocui toate celelalte virtufi. Eu, nevrednicul, cred cd le lipsea haiul Duhului SfAnt. Fdcdnd fapte bune, fecioarele nebune, din punct de vedere spiritual, credeau cd viata cregtineascd constd numai in aceste fapte. Am trdit frumos, am fdcut milostenii, gAndeau ele, fdrd a se ingriji dacd au primit sau nu harul SfAntului Duh. Acest fel de viat6,,bazat numai pe participarea virtutilor morale, fdrd, o cercetare minutioasd dacd ele ne-au adus, gi in ce cantitate, harul SfAntului Duh, este astfel caracterizat de cdrlile patristice: ,,Unelecdi par dreptetn ochii omului, dar sfhrgitullor sunt cdilemor!ii" (Pllde-1.4,12). SfAntul Antonie cel Mare, in scrierile lui cdtre monahi, scria despre

astfel de fecioare:,,Multi monahi gi fecioare nu au nici o idee despre deosebirile voirii care lucreazd.in om gi nu gtiu cd in el lucreazd,trei voiri deodatd. Prima este vointa lui Dumnezerl, perfectd gi izbdvitoare; a doua este propria noastrd voinld omeneascd, care in sine nu este nici rea, nici bund; a treia voinfd este drdceascd, pe de-a-ntregul pierzdtoare. Cea de-a treia voinld este vrdjmagd omului, indemnAndul fie sd nu facd bine deloc, fie sd-l facd din mdndrie, pentru binele in sine gi nu pentru Hristos. Cea de-a doua, vointa noastrd proprie, ne sfdtuieqte sd ne satisfacem poftele pdcdtoase sau, la fel cu cea drdceascd,sd facem binele pentru el insugi, fdrd, a ne ingriji de harul ce-l putem cAgtiga. Prima voinfd, cea de la Dumnezeu,rre invatd sd facem binele cu un singur

16

17

scop: dobAndirea SfAntului Duh, comoard vegnicd, inepuizablld,, fdrd,egal in lume. Pe bund dreptate harul SfAntuhli Duh este simbolizat de untdelemnul ce le lipsea fecioarelor nebune. Sunt numite ,,nebune"pentru cd nu se ingrijeau de fructele care nu trebuie sd lipseascd faptelor bune, care sunt darurile Sfdntului Duh, fdrd de care nimeni nu se poate mAntui, cdci ,,tot sufletul este insuflelit de Duhul Sfdnt pentru a fi iluminat de taina sfAntd a unimii Treimii". insugi Duhul SfAnt vine sd Se sdldgluiascd in sufletele noastre gi aceastd sdldgluire intru noi a Iocuirea unitdlii Atotputernicului, Sale Trinitare impreund cu sufletul nostru este condifionatd de strddania prin toate mijloacele ce ne stau in

putintd de a obtine pe acestDuhSfAnt, Care pregdtegtein noi un loc demn de aceastd intAlnire, dupd cuvAntul lui Dumnezeu: ,,Voi intra Ia el gi aoi cina cu eI gi el cu Mine" (Apocalipsa3,20). Astfel de untdelemn aveau fecioarele inlelepte in candele, capabil sd lumineze puternic Ai clar multd vreme, agteptAnd sosirea in miez de noapte a Mirelui gi intrarea cu El in cdmara de nuntd a vegnicei bucurii. 'nebune CAnd fecioarele au vdzut cd untdelemnul se termind din candele, au alergat in tArg, dar n-au avut timp sd se intoarcd inainte de inchiderea ugii. TArgul este viala noastrd. Uga cdmdrii de nuntd este moartea. Fecioarele intelepte gi nebune sunt sufletele cregtinilor. Untdelemnul nu simboli-zeazd, faptele bune, ci harul SfAntului Duh,

18

l9

primit inlduntrul fiinjei noastre prin mijlocirea faptelor bune gi prin a cdrui lucrare fiinla noastrd se transformd din aceasta in aceea, adic6' din stricdcioasdin nestricdcioasd,din moarte sufleteascd in viatd duhovniceascd, din intunecati in luminoasd, din inchisoare, in care stau inldnfuite patimile, in cdmard de nuntd gi bisericd sfintitd, unde ne intAlnim cu Domnul, Creatorul qi MAntuitorul, Mirele sufletelor noastre. Mare este dragostea ce o are Dumnezeu pentru noi, pdcdtogii, fafd de neglijenfa ce o ardtim noi la chemarea Sa: ,,Iatd,,stau la ugd gi bat" (Apocalipsa 3, 20), infelegAnd prin ugd firul vielii noastre necurmat incd de moarte. O, cAt ag dori eu, bucuria mea, ca gi tu sd fii umbrit in aceastd viatd de Duhul lui Dumn ezetil Cdci: ,,in'ce 20

te uei nfla, in aceeate aei judeca" - zice Domnul. Vai, de trei ori vai, dacd noi suntem impovdrali de grijile pdmAntegti, cdci cine poate suferi mdnia Lui gi cine-I va putea rczista? Rugiciune Pentru aceasta s-a spus: ,,Privegheafi qi vd rugati ca sd nu cddeli in ispitd" (Matei 26,41) sau, altfel spus/ pentru a nu fi lipsifi de Duhul lui DumnezelJ, cdci privegherea gi rugdciunea ne dau harul Sdu. Desigur cd toate faptele bune fdcute in numele lui Hristos ne oferd harul Sfdntului Duh, dar mai mult decAt toate rugdciunea, care este mereu la dispozilia noastrd. Tu ai avea, de pildd, dorinla de a merge la bisericd, dar ea este departe sau slujba 21

s-a terminat; at dorinta de a face milostenie, dar nu-!i iese nici un sdrac in cale sau n-ai bani; ai vrea sd rdmAi in feciorie, dar n-ai suficientd putere, din cauza constitulier fizice sau a ispitelor vrdjmagului cdrora nu le poate face fatd sdrmana sldbiciune omeneascd; ai vrea sd faci o altd faptd,bund in numele lui Hristos, dar n-ai putere sau n-ai o ocazie potrivitd. Numai rugdciunea nu este impiedicatd de nimic: oricine gi oricdnd are posibilitatea de a se ruga, bogatul gi sdracul, dregdtorul gi omul de rAnd, cel puternic Ai cel slab, sdndtosul gi bolnavul, dreptul gi pdcdtosul. Putem vedea puterea rugdciunii, chiar a omului pdcdtos dar cu inimd sincerd, din urmdtoarea pildd datd de SfAnta Tradilie: ,,O mamd nenorocitd igi pierde unicul fiu, iar o

mare pdcdtoasd, la cererea ei, vdzAnd-o disperatd, cutezd sd strige cdtre Dumnezeu: ,rNu pentru mine, ticdloasa, ci pentru lacrimile acestei biete mame ce-gi plAnge copilul gi care are credintd tare in mila gi atotputernicia T a, inviazd-I, Doamnelrr". Iar Domnul l-a inviat. Aceasta este, bucuria mea, puterea rugdciunii! Mai mult ca orice lucru, ea ne ddruiegte harul SfAntului Duh gi mai mult decAt oricare alt mijloc, ea este la indemAna tuturor. Fericiti vom fi dacd Dumnezeu ne va gdsi priveghind 9i in plenitudinea darurilor SfAntului Sdu Duh. Atunci vom spera cd-L vom intAmpina pe nori pe Domnul Hristos, venind imbrdcat cu putere gi cu slavd multX pentru a judeca viii qi mortii gi pentru a rdspldti fiecdruia dupd faptele sale. 23

Cind rugiciunea cedeazi locul Sfintului Duh Gdndegte-te, bucuria mea, cd este o mare fericire sd poli vorbi cu ticdlosul Serafim, fiind convins cd el nu este lipsit de har. Ce-am spune atunci de o intdlnire cu insugi Dumnezeu, sursa veqnicd a darurilor ceregti qi pdmdntegti? Prin rugdciune vom deveni demni de a ne intAlni cu EI, Ddtdtorul nostru de viald gi Mdntuitorul nostru. Dar nu trebuie sd ne rugdm decdt pdnd in momentul in care SfAntul Duh coboard asupra noastrd gi ne ddruiegte, intr-o mdsurd cunoscutd numai de El, harul cel ceresc.Cdnd suntem cercetali de El, trebuie sd ne oprim din rugdciune. 24

Intr-adevdr, la ce bun sd-L implori zicAnd: ,,Vino qi Te sdldgluiegte intru noi gi ne curdtegtede toatd spurcdciunea gi mdntuiegte, Bunule, sufletele noastre", cdnd El deja a venit, ca rispuns la umilitele, insetatele noastre chemdri, doritoare de cercetareaSa? Vd voi da un exemplu in acest sens. Sd presupunem cd m-afi invitat la dumneavoastrd gi cd eu am venit cu gAndul de a discuta impreund, dar c5, dumneavoastrd, cu toate cd am sosit, nu incetali de a repeta: ,,Veniti la mine!". Cu siguran!5 cd mi-ag zice: ,,Ce-i cu el? E nebun! Am venit la el gi continud sd md cheme". Acelagi lucru se lntdmpld gi cu Duhul SfAnt. Pentru aceea s-a spus: ,,Oprifi-ad gi cunoaqteli cd Eu sunt Dumnezeu,indlfa-Md-aoi pe pdmhnt" (Psalmul 45, 10). Ce insemneazd aceasta? Eu md voi ardta in 25

continuare fiecdrui credincios gi voi vorbi cu el aqacum am fdcut cu Adam in rai, cu Avraam gi cu Iacov, slujitorii mei, cu Moise, cu Iov gi cu cei asemenea lor. Mulli cred cd acest ,,oprifiud" trebuie inteles ca o smulgere din grijile lumegti, adicd vorbind cu Dumnezeu in rugdciune trebuie sd te depdrtezi de tot ce-i pdmdntesc.Sigur cd e aga.Dar eu vd spunintru Domnul cd pe ldngd aceastd depdrtare de tot ce e lumesc, este necesar ca in timpul rugdciunii, cAnd Domnul Dumnezeu, prin Duhul SfAnt, ne cerceteazd gi Se sdldgluiegteintru noi dupd bundtatea Sa, sd ne depdrtdm de rugdciune gi sd incetdm de a mai ne ruga. ' Sufletul in rugdciune vorbegte gi rosteqte cuvinte. Dar la coborArea SfAntului Duh este bine sd fii absolut

tdcut, pentru a putea intelege clar descoperirile vietii vegnice pe care binevoiegte sd !i le aducd. Sufletul gi duhul trebuie sd fie in stare de umilin!d perfectd, iar trupul in stare de curdlenie. Aga s-au petrecut lucrurile gi pe Muntele Horeb, cAnd Moise a poruncit evreilor sd se infrAneze de la femei trei zile, cAnd S-a pogordt Dumnezeu pe Sinai, cdci Dumnezeul nostru este gi foc mistuitor (Evrei 12,29),9i nimic necurat, fie trupesc, fie spiritual, nu poate intra in legdturd cu El.

26

27

Nego! duhovnicesc Dar cum putem practica, Pdrinte, in numele lui Hristos, celelalte virtuli care ne vor ajuta sd dobAndim SfAntul Duh? PAnd acum mi-ali vorbit doar de rugdciune.

- C6gtigaji Duh SfAnt negufitorind in numele lui Hristos cu toate virtufile posibile, faceti nego! in duh, lucrati cu ceea ce vd aduce mai mare folos. CAgtigul, rodul binemeritat al milostivirii divine, pdstraliJ in casa cea vegnicd a lui Dumnezeu, cu procent spiritual, nu de 4% sau 6%, ci de 100% qi infinit mai mult. De pild6, dacd rugdciunea qi privegherea vd aduc mai multe daruri, atunci privegheali gi vi rugati mai mult. Vd este avantajos postul? Postifi. Vd aduce mai mult milostenia? Faceli milostenie. Fiecare faptd bund socotili-o fdcutd in numele lui Hristos. Vd voi povesti de mine, ticdlosul Serafim. M-am ndscut intr-o familie de neguldtori in Kursk. inainte de a intra in mdndstire, fratele meu gi cu mine fdceam nego! cu diferite 2B

mdrfuri, in special cu cele ce ne aduceau mai mare cAgtig. Facefi gi voi la fel. Cum in negot tinta este cAgtigarea celor mai mari beneficii posibile, tot aga gi in viala creqtineascdtinta trebuie sd fie nu numai rugdciunea gi faptele bune, ci oblinerea celor mai mari daruri posibile. Degi Apostolul zice ,,rugati-ad netncetat" (I Tesaloniceni 5, 17), adaugd: ,,Vreau sd grdiesc cinci cuainte cu mintea mea, ca sd inad! gi pe allii, decht zecemii de cuuinte intr-o limbd strdind" (I Corinteni'1,4, 19).^Iar Domnul ne spune: ,,Nu oricine lmi zice: Doamne, Doamne aa intra in impdrdlin cerurilor, ci cel.careface aoia Tatdlui Meu Celui din ceruri" (Matei 7,21), cu alte cuvinte cel ce face lucrul lui Dumnezeu cu rdvnd. Care este acest lucru, dacd nu ,,a credein Dumnezeu gi in CeI pe Care 29

El L-a trimis, in lisus Hristos" (Ioan 6, 29). Dacd se reflecteazd corect la invdtdturile Domnului Hristos gi ale Sfintilor Apostoli, se vede cd activitatea noastrd cregtineascdnu trebuie sd consiste numai in a aduna fapte bune, care nu sunt decAt mijloace pentru a ajunge la tintd, ci in a obfine cel mai mare cAgtig,altfel spus in a obtine din belgug Duh SfAnt. CAt ag dori, bucuria mea, ca tu sd afli acest izvor de har qi sd te intrebi neincetat: ,,Este Duhul SfAnt cu mine?". Dacd, este, sldvit sd fie Domnul! Nu trebuie sd fiu nelinigtit, chiar dacd judecata cea din urmd ar fi^mdine, eu sunt gata. Cdci scris este: ,,In ce stare te aoi gdsi, in aceeate uoi judeca". Dacd insd n-ai certitudinea cd egti in Duhul SfAnt, trebuie sd afli pricina pentru care te-a pdrdsit gi sd-L t0

c_aufi fdrd rdgaz pAnd ce-L vei gdsi din nou, pe El gi harul Sdu. Trebuie urmdrili vrdjmagii care ne impiedicd de a merge inspre El pAnd la infrAngerea lor definitivd. proorocul David a zis: ,,Urmdri-uoi pe ardjmaqii mei gi-i aoi prinde pe dhnEiipi nu md uoi intoarce phnd ce se aor tfurpi. ii aoi zdrobi pe ei Ei nu aor putea sd stea,cddea-aorsub picioarelemele" (Psalmul 17, 4L-42). Aga trebuie sd fie. Negutdtoriti cu virtutile. impdrfili darurile harului celor ce le cer, cdlduzindu-vi dupd urmdtorul exemplu: o lumAnare aprinsd nu igi pierde din lumind dacd din ea se aprinde alta. Dacd aceasta este proprie-tatea focului pd_ mAntesc, ce sd zicem de focul harului SfAntului Duh? Bogdfia pdmAnteascd impdrtiti se imputineazd. Bogdtia cereascda harului se inmultegte la cel ce 31

o imparte. A spus lucrul acesta Insuqi Domnul in convorbirea cu samarineanca: ,,Oricine beadin apa aceastaaa tnsetaiard1i; dar cel careaa bea din apa pe carei-o aoi da Eu nu 7)ntnsetaln aeac, ci apape carei-o aoi da Eu seaaface in eI izaor de apd carecurgespreuialdaeqnicd (Ioan 4,13-1,4). Vederea lui Dumnezeu - Pdrinte, i-am zis eu, mi-ali vorbit mereu de cAgtigareaSfAntului Duh ca lintd a viefii cregtine. Dar cum sd-L recunosc? Faptele bune se vdd, dar Sfdntul Duh poate fi vdzut? Cum voi gti dacd El este sau nu in mine? - in vremurile in care trdim, a rdspuns bdtrAnul, s-a ajuns la o agamolegealda credinfei,la o asemeneainsensibilitate in ce privegte comuniunea cu 5Z

Dumnezeu, incAt suntem aproape total indepdrtali de adevdrata viafd. cregtineascd.Pasajelescripturistice ni se par strdine, de pildd, cAnd Duhul SfAnt grdiegte prin gura lui Moise: ,,Adam lI aedeape Dumnezeu umblind prin rai" (Facere 3, 8), sau cAnd citim cum cd SfAntul Apostol Pavel a fost oprit de Duhul sd propovdduiascd cuvdntul in Asia dar cd Duhul l-a lnsolit pAnd ce s-a intors in Macedonia (Fapte1,6,6-9).Inmulte alte locuri din SfAnta Scripturd gdsim nenumdrate cazuri de ardtare a lui Dumnezeu oamenilor. Se va zice cu sigurantd: ,,Locurile acesteanu pot fi infelese. Se poate admite ca oamenii sd-L vadd in mod concret pe Dumnezeu?" Aceastd neputinld in a intelege vine din faptul cd, sub pretexful instruirii, al gtiintei, t3

suntem pringi intr-o aga intunecime incAt nu putem concepe ca adevdrat tot ceea ce pentru strdmogii nogtri era aga de,clar, dAndu-le posibilitatea sd vorbeascd de ardtdrile lui Dumnezeu ca despre nigte lucruri perfect normale. Astfel Iov, cdnd prietenii sdi ii spun cd a hulit pe Dumnezeu, rdspunde: ,,Cum pot face aceastachnd eu simt suflareaAtotputernicului tn ndrile mele?"(Iov 27,3-4). Altfel spus, cum sd-L pot huli pe Dumnezeu, cAnd Duhul SfAnt este cu mine? Dacd L-ag huli pe Dumnezeu, Duhul SfAnt m-ar pdrdsi, dar eu simt suflarea Sa in ndrile mele. Avraam gi Iacov au vorbit cu Dumnezeu.Iacov chiar s-a luptat cu El. Moise L-avd,zut pe Dumnezeu gi tot poporul impreund cu el, cAnd a primit tablele legii pe Sinai. O coloarrd de foc - harul vdzut al SfAntului

Duh - le slujea de cdlduzd prin pustie. Oamenii il vedeau pe Dumnezeu gi Duhul Sdu nu in vise sau in stare deextaz, ca rezultat al unei imaginalii bolnave, ci in realitate. Aga, lipsili de atentie, cum am devenit, intelegem cuvintele Scripturii altfel de cum ar trebui. Aceasta pentru cd, in loc de a cduta harul, noi il respingem prin orgoliul nostru intelectual gi nu-i permitem sd se sdldgluiascdin inimile noastre gi sd ne arate lucrurile aga cum sunt ele gi cum le afld cei ce cautd adevdrul cu toatd inima. Crea!ia Mulli, de exemplu, interpreteazd cuvintele Scripturii: ,,Luind Domnul Dumnezeu ldrhnd din pdmknt, 35

a fdcut om gi a suflnt tn fala lui suflare de aiald Ei s-a frtcut omul fiinld aie" (Facerea2,7), ca gi cum ar vrea sd spund cd pAnd atunci n-ar fi fost Adam nici suflet,'nici duh omenesc, ci doar carnea creatd din tdrAna pdmAntului. Aceastd interpretare nu-i corectd, cdci Domnul Dumnezeu l-a creat pe Adam din jdrdnd in starea de care vorbegte Apostolul Pavel cAnd afirmd,: ,,$i duhul aostru gi sufletul gi trupul sd se pdzesscdin tntregime,filrd deprihand, tntru uenireaDomnului nostru lisus Hristos" (I Tesaloniceni 5, 23). Toate acestetrei pdrli ale fiinlei noastre au fost create din tdrAna pdmdntului. Adam n-a fost creat mort, ci o fiinld vie, asemdndtoare celorlalte creaturi trditoare Pe Pemdnt gi insuflefite de Dumnezeu. Dar iatd ce este important. Dacd Dumnezeu n-ar fi suflat apoi

in fata lui Adam aceasti suflare de viatd, adicd harul SfAntului Duh, Care purcede de la Tatdl 9i Se odihnegte peste Fiul gi prin El este trimis in lume, cu toate cd era superior celorlalte creaturi ar fi rdmas lipsit de Duhul indumnezeitor gi ar fi fost asemdndtor tuturor creaturilor, avdnd trup, suflet gi duh conform cu specia 1or, dar lipsite in interior de Duhul SfAnt, Care apartine lui Dumnezeu. Din momentul in care Dumnezeu i-a dat suflare de viafd, Adam a devenit, dupd cum spune Moise, ,,un suflet vilt", adicd intru toate asemdndtor lui Dumnezeu, vegnic Ai nemuritor. Adam'a fost creat nestricdcios. Nimic n-avea putere asupra lui. Apa nu-l putea ineca, focul nu-l putea arde, pdmAntul nu-l putea inghili, aerul nu-l putea vdtdma. Toate ii erau suspuse

36

37

ca unui alesal lui Dumnezeu,ca unui stdpdngi impdrat al creaturilor.El era insdgi perfecliunea, coroana creaturilor qi admirat ca atare. Suflarea de via!5 pe,careAdam a primit-o de la Dumnezeu l-a umplut de infelepciune agacum n-a mai fost nici un om Pe pdmAntgi probabil nici n-o si mai fie. CAnd Dumnezeu i-a poruncit sd dea nume creaturilor,Ie-anumit dupd calitdlile gi proprietdfile Pe care le ddduse Creatorul. Acest dar al harului divin, supranatural, provenind din suflarea de viald ce o primise, ii permitea lui Adam sdvadd pe DumnezeuPlimbAndu-Seprin rai gi sd-Iinfeleagdcuvintele, apoi graiurile ingerilor, ale tuturor creaturilor,ale pdsdrilor,ale tdrdtoarelor, care noud, celor pdcdtogi,ne sunt neinfelese,iar pentru el erau clare. 38

Aceeagi intelepciune, aceeagi forld gi aceeagiputere,aceleagicalitdfi bune gi sfinte le-a primit gi Eva la crearea sa, nu din ldrAnapdmAntului, ci din coastalui Adam, in raiul agezatin mUloculpdmAntului. Pomulvie[ii gi picatul strimoEesc Pentru ca Adam gi Eva sd poatd mentine cu ugurintd mereu aceste calitdti nemuritoare, desdvArgite gi dumnezeiegti, provenite din suflarea de viafd, Dumnezeu a sldit in mijlocul raiului pomul viefii, ascunzAndin fructele lui intreaga prezentd gi plenitudine a darurilor dumnezeiegtii Salesufldri. DacdAdam gi Eva n-ar fi pdcdtuit, ar fi putut, ei gi urmaqii lor, mAncAnddin acestefructe,sd-giintrelind in ei puterea ddtdtoarede viald

a harului divin, nemurirea, vegnica reinnoire a puterilor trupegti, sufletegti9i duhovnicegti,tinereleafdrd bdtrdnete,o stare de fericire la care noi acum'nici nu cutezdmsd ne gdndim. Dar, gustAnd din fructele pomului cunogtinfei binelui gi rdului, impotriva poruncii lui Dumnezeu,au cunoscut deosebireaintre bine gi rdu gi au devenit victima dezastrului ce s-a abitut asupralor dupd incdlcarea voii divine. Au pierdut harul prelios al Duhului SfAnt gi pAnd la venirea pe pdmAnt a Domnului nostru Iisus Hristos nu a fost dat Duhul, pentru cd Iisus nu fuseseinch preasldvit(Ioan 7,

3e).

40

Duhul lui Dumnezeuin Vechiul Testament Aceasta nu vrea sd spund cd Duhul lui Dumnezeu a pdrdsit total lumea, ci cd prezenta Sa nu era aga de evidentd ca in Adam sau cum este in noi, cregtinii ortodocAi, ci El rdmdnea exterior, gi oamenii gtiau aceasta. Aga, de pildd, multe taine legate de mAntuirea lumii au fost descoperite dupd cdderea lui Adam qi a Evei. Chiar dupd ce s-a fdcut ucigag de frate, Cain a auzit glasul lui Dumnezeu, care il mustra. Noe vorbea cu Dumnezeu. Avraam a vdzut pe Domnul gi ziua Lui gi S-a bucurat. Harul SfAntului Duh s-a manifestat ulterior in toate proorociile Vechiului Testament gi in sfinlii lui Israel. Iudeii 4'l

aveau chiar gcoli speciale pentru a invdla sd deosebeascdardtdrile lui Dumnezeu sau ale ingerilor, lucrdrile SfAntului Duh de lntAmpldrile obignuite, lipsite de har. Simeon,Ioachim gi Ana gi numerogi slujitori ai lui Dumnezeu erau adesea ddruili cu aritdri divine. Auzeau voci, primeau descopeririconfirmateapoi prin fapte minunate, dar reale. Duhullui Dumnezeula pigini Duhul lui Dumnezeu a lucrat gi printre pdgAni,degi cu mai pufind putere,gdsindin rdndurile lor adepli, cu toate cd nu-L cunogteaucu adevdrat pe Dumnezeu.Fecioareleproorocite, de pildd, igi pdstraufecioria pentru un Dumnezeunecunoscut,dar pe care-LsocoteauCreatoruluniversului,

Atotputernic sd guverneze lumea. Filozofii pdgdni erau in intunecimea . necunoagterii lui Dumnezeu, dar cdutAnd adevdrul, puteau primi, intr-o oarecare mdsur6, Duh Sfdnt. S-a spus de fapt: ,,Cfrndpdghnii,care nu flu lege,tgisunt lorugi/ege"(Romani 2,1,4).Aga de plicut esteadevdrullui Dumnezeu, incAt exclamd:,,Adeadrul din pdmdnta rdsdritgi dreptatea din cer a priait" (Psalmul84,12). Agadar cunoagterea lui Dumnezeu a fost descoperitdpoporului ales,careil iubeape Dumnezeu, in timp ce pigdnii Il ignorau, de la cdderealui Adam pAndla intruparea Domnului Hristos.

43

Venirea lui Hristosdescoperiti de Duhul SfAnt Cum ar fi putut neamul omenesc sd gtie cu sigurantd cd Hristos a venit, El Care, dupd promisiunea ficutd lui Adam gi Evei, trebuia si se nascd dintr-o fecioard gi sd zdrobeascd capul garpelui, dacd n-ar fi avut mereu aceastd congtiinfd pdstratd intru sine? Dar iatd cd Simeon, cdruia i se descoperise, la vArsta de 65 de ani, taina nagterii lui Hristos din Fecioard, strigd cu tdrie in Templu cd avusese nddejdea, in Duhul SfAnt, de a-L vedea pe MAntuitorul lumii. Nagterea Lui din SfAnta Fecioard de la Duhul SfAnt i-a fost prezisd., cu 300 de ani inainte, de citre un inger. Proorocila

Ana, fiica lui Fanuel, care dupd vdduvia sd, 84 de ani L-a slujit pe Dumnezeu in Templu, plind fiind de har gi intelepciune qtia cd Mesia e de fa!d, Hristos Cel adevdrat, Dumnezeu gi Omul, impdratul lui Israel venit sd-l scape pe Adam gi intreg neamul omenesc. Reinnoirea,,suflirii de viafi" pierdute de Adam D3ea ce Domnul nostru Iisus Hristos Igi incheie opera Sa de mdntuire, inviind din morti, sufld peste Apostoli, reinnoind suflarea de viatd, de care s€ bucura Adam, gi le ddrui din nou acelagihar pe care-l pierduse el. Le gi spuse: ,,Vd estedefolos ca sd Md. duc Eu. Cdci dacd nu Md uoi duce. Mingfrietorul nu rooltnr la aoi, iar dacd

Md uoi duce,il aoi trimitela aoi.lar cAnd aa aeniAcela,Duhul Adeadrului,ad aa cdlduzila tot adeudrul:tn numeleMeu, Acelaad'ua inztdlatoategi ztdaa aduce amintedespretoateceleceu-amspusEu" (Ioan 1.6,7 gi 13; 1.4,26). Esteharul careli sepromisese: ,,Har pestehat". Rusaliile in ziua Rusaliilor,le trimite in chip vdzut pe Duhul SfAntca o suflare vijelioasd,sub chipul limbilor de foc care s-au agezatpe fiecare din ei gi i-a umplut de putere fulgerdtoare gi de har dumnezeiesc,ddtdtoarede viafd gi de bucurie pentru sufletele celor careseimpdrtdgescdin putereagi din darurile Sale. 46

Botezul Acest har pdtrunzdtor al Sfdntului Duh toli il primim in Taina Botezului. Ne este oferit prin Mirungerea fdcutd cu SfAntul Mir la principalele mddulare ale corpului ardtate de SfAntaBisericd,pdstrdtoare vegnicd a acestui har. Se spune: harului Duhului Sfdnt".Oare ,,Pecetea noi nu obignuim sdpecetluimcasetele cu lucruri pretioase?$i ce-ar putea fi mai pretios gi mai sfAntpe lume decAt darurile SfAntuluiDuh trimise de sus in timpul Tainei Botezului? Acest har de la Botez este atAt de mare,atAtde important, atAtde ddtdtor de viald pentru om incdt, chiar de ar deveni eretic,nu-i esteluat p6nd la moarte, adicd pAnd la momentul 47

hotdrAt de Providentd, pentru a-i mar da o gansd de indreptare. Dacd n-am pdcdtui, am rdmAne mereu slujitori ai lui Dumnezeu, sfinfi gi nepdtafi, strdini de orice necurdlie, atAt trupeascd cAt gi sufleteascd. Din nefericire, inaintAnd in vArstd, noi nu cregtem cu inlelepciunea gi cu harul cum fdcea Domnul nostru Iisus Hristos (Luca 2, 52), ba dimpotrivd, ne ticdlogim tot mai mult gi devenim lipsili de Duhul Sfdnt, mari pdcdtogi. Pociin[a CAnd un om trezlt la viald de intelepciunea divind care mereu cautd mAntuirea noastrd se hotirdgte sd se intoarcd la Dumnezeu pentru a scdpa de pierzare, trebuie sd urmeze calea pocdintei, trebuie sd lucreze virtulile 4B

potrivnice pdcatelor pe care le-a fdcut, trebuie sd se strdduiascd, lucrdnd in numele lui Hristos, sd dobAndeascd Duhul SfAnt, Care pregdtegte inlduntrul nostru impdrdfia cereascd. N-a spus inzadar MAntuitorul: ,,impdrdfialui Dumnezeuestelnlduntrul uostru" (Luca 17,21). Dacd, cu toate legdturile pdcatelor care ii fin captivi gi incearcd sd-i impiedice de a se intoarce cu toatd inima la MAntuitorul, oamenii se strdduiesc sd scape de legdturile lor, la urmd vor ajunge in fafa lui Dumnezeu mai albi ca zdpada, curdfifi prin harul Sdu. ,,Venili sd ne judecdm, zice Domnul. De aor fi pdcateleuoastrecum e cirmhzul, ca zdpada le aoi albi" (Isaia 1, 18). Vizionarul din Apocalipsd, SfAntul Ioan Teologul, a vdzut astfel de oameni imbrdcati in alb, curdlifi, lindnd ramuri de finic

in mAini ca semn al victoriei qi cdntAnd:,,Aliluia!" Frumusetea cAntdrii ce o cAntau este de nedescris. Ingerul Domnului'vorbind despre ei a zis'. ,,Acegtiasunt cei careain din sfuAmbarea ceamaregi qi-au spdlataegmintelelor gi le-au fdcut albe tn shngeleMielului" (Apocalipsa7, L4). SAngeleMielului este ddruit in schimbul fructelor din pomul viefii. ,,Spdlafi" suntem prin suferinfd, ,,albiyl" prin cuminecarea cu Sfintele Taine ale Trupului gi SAngelui Mielului nevinovat, Care de bund voie S-a jertfit 9i Se jertfegte gi azi pentru mAntuirea lumii. Se jertfegte gi Se imparte fdrd a se sfArgi vreodatd,,cu scopul de a ne face sd Participdm la viata vegnicd gi de a da rdspuns bun la Infricogata Judecatd din urmd. Aceastd Taind este ddruitd

in schimbul poamelor din Pomul vielii de care voia sd ne pdgubeascd vrdjmagul omenirii, Lucifer, cel cdzut din cer.

50

51

FecioaraMaria Cu toate cd diavolul a amdgit-o pe Eva, fdcAndul 9i pe s-o urmeze, Dumnezeu nu Adam numai cd ne-a dat un MAntuitor, Care prin moartea Sa a biruit moartea, dar in persoana Femeii, Maica lui Dumnezeu, Pururi Fecioara Maria, care a zdrobit in ea insdgi gi in tot neamul omenesc capul garpelui, ne-a ddruit un mijlocitor neostenit cdtre Fiul Sdu gi Dumnezeul nostru, o rugdtoare nebiruitd pentru cei pdcdtogi. De aceea a gi fost numitd ,,bici al diavolilor", cdci este imposibil

Ag mai dori insd, eu, nevrednicul Serafim, sd-fi explic, bucuria mea, care este deosebirea intre lucrarea SfAntului Duh, Care pune tainic stdpAnire pe inimile celor ce cred in Domnul Iisus Hristos gi lucrarea intunecatd a pdcatului care se sdldgluiegte in noi ca un ho!, indemnat de diavolul. Duhul Sfdnt ne pune in gAnd cuvintele lui Hristos gi lucreazl.in armonie cu El, cdlduzindu-ne pagii, cu demnitate gi bucurie, pe calea pdcii. Lucrarea duhului drdcesc, potrivnic

lui Hristos, ne indeamnd la revoltd gi ne inrobegte desfrAului, mAndriei gi egoismului. Adevdrat, adevdrat, zic voud: ,,Cel care credein Mine are aiatd aeEnicd" (loan 6, 47). Cel care, prin credinfa sa in Hristos, are pe Duhul SfAnt, chiar dacd face pdcat care-l duce la moarte sufleteascd, nu va muri pentru totdeauna, ci va reinvia prin harul Domnului nostru Iisus Hristos Care a luat asupra Lui pdcatele lumii gi Care dd gratuit har peste har. Vorbind despre acest har prezent in lumea intreagd gi in neamul nostru omenesc prin f)umnezeu-Omul, Evanghelia zice: ,,intru El era viata gi viala era lumina oamenilor" gi adaugd: ,,$i lumina lumineazd in intuneric Ai intunericul nu a cuprins-o" (Ioan I, 4-5). Adicd harul Duhului Sfdnt primit la Botez

52

53

necuratului sd piardd un om, atAta timp cAt acestanu inceteazd ca sd ceard ajutorul Ndscdtoarei de Dumnezeu. Deosebirbaintre lucrarea Sfintului Duh gi a celui riu

in numele Tatdlui gi al Fiului 9i al Sfdntului Duh, cu toate cdderile, cu toate intunecimile noastre sufleteqti, continud sd strdluceascd in inimd cu lumina sa vegnicd. CAnd e vorba despre un pdcitos inrdit, aceastd lumind a lui Hristos zice Tatdlui: ,,Avva Pdrinte, mdnia Ta sd nu se ridice impotriva acestui inrdit". APoi, cAnd pdcdtosul vine la pocdinfd, ea gterge complet urmele pdcatelor fdcute, il imbracd in vegmAntul nestricdciunii lesut din harul SfAntului Duh despre a cdrui dobdndire }i-u- vorbit tot timpul.

Trebuie sd vd mai sPun, pentru a putea pricePe mai bine ce trebuie sd se inleleagd Prin harul

dumnezeiesc, cum poate fi el recunoscut, cum se manifestd el la oamenii pe care-i lumineazd: Harul Sfdntului Duh este Lumind. Toatd Scriptura ne spune acest lucru. David, strdmogul lui Dumnezeu-Omul, a spus: ,,Fdclie picioarelor mele este legeaTa gi lumind cdrdrilormele" (Psalmul 118,105). Cu alte cuvinte, harul SfAntului Duh, pe care legea il descoperd sub forma poruncilor dumnezeiegti, este lumindtorul gi lumina mea, gi dacd n-ar exista acest har al SfAntului Duh, pe care cu fricd md silesc sd-l cAgtig, ldudAndu-L de gapte ori pe zi pentru judecdtile dreptdtii Sale (Psalmul LL8, 164) cum ag fi putut gdsi o singurd licdrire de lumind sd-mi lumineze calea viefii intunecatd de ura vrdjmagilor mei, printre greutdtile care nu lipsesc demnitdlii impdrdtegti?

54

55

Harul Sfintului Duh este lumini

De multe ori Dumnezeu a ardtat, in prezenta multor martori, cum lucreazd harul SfAntului Duh asupra oamenilor, pe care El ii luminase gi invdtase prin mdrele semne. Aducefi-vd aminte de Moise, dupd intdlnirea cu Dumnezeu pe Sinai (Iegirea 34, 40). Oamenii nu-l puteau privi, pentru cd faja ii strdlucea de o lumind negrditd, fiind obligat sd se arate poporului cu fala acoperitd de un vdl. Amintifi-vd schimba rea la fatd, a Domnului pe Tabor: ,,EI S-aschimbat la fald inaintea lor, iar aeEminteleSalese fdcurd albe ca zdpada... Ucenicii infricogali au cdzut cu fala la pdmknt" . Dupd ce Moise qi Ilie au apdrut imbrdcafi in aceeagi lumind, un nor i-a acoperit ca sd nu fie orbili (Matei 17,L-9\.Iatd cum harul SfAntului Duh strdlucitoare apdrea intr-o lumind 56

celor cdrora Dumnezeu le ardta lucrarea Sa. Prezenla SfAntuluiDuh - Atunci cum, il intrebai eu pe Pdrintele Serafim, voi putea recunoagte in mine prezenta harului SfAntului Duh? - Este foarte simplu, a rdspuns el. Dumnezeu a spus: ,,Totul estesimplu pentru cel cea primit infelepciunea". Pdcatul constd in faptul cd noi nu cdutdm aceastd intelepciune dumnezeiascd, care nu este din lume, nu este trufagd. Plind de iubire pentru Dumnezeu gi pentru aproapele, ea il modeleazd. pe om pentru mAntuire. Referitor la aceastd intelepciune Apostolul spune cd, ,,DumnezeLtaoiegteca toli oamenii sd se mfrntuiascd 57

gi la cunogtintaadeadruluisd aind,, (I Timotei 2,4). Apostolilor Sdi, cdrora le lip_ sea aceastdinfelepciune, le_a spus: ,,U, nepricepulilor gi zdbnunicitor ci ini_ ma a credetoatec6teau spusproorocii!,, (Luca 24,25). Iar Evangtreiia ,prrru cd. ,,le-a deschismintea ca sd poata infelegeScripturile', (Luca 24, 2it. Primind aceastd inlelepciu_ ne, Apostolii gtiau intotdeauna daca Duhul Sfdnterasaunu cu ei gi,plini cle acestDuh Sfdnt, afirmau cd llcrarea lor erasfAntdgi pldcutdlui Dumnezeu. De.aceea,in Epistolelelor, ei puteau -Duh scrie:,.... pdrutu-s-aSfilntului Ei noud..." (Fapte15,29) gi numai con_ vingi de prezentaLui sensibild,gi_au trlmls scrisorile.Vezi, atunci,bucuria mea,cAtestede simplu? Eu am rdspuns: 58

- Cum pot eu insumi sd fiu absolut sigur cd md aflu in SfAntul Duh? Cum pot eu insumi sd dezvdlui in mine lucrarea Sa? Pdrintele Serafim a rdspuns: - Eu ti-am spus deja cd este foarte simplu 9i !i-am explicat detaliat cum se gdseau oamenii in Duhul SfAnt gi cum trebuie infeleasd manifestarea Sa in noi. Ce vrei mai mult? - Vreau sd infeleg mai bine... Lumina necreati Atunci Pdrintele Serafim m-a prins de umeri gi strAngAndu-md puternic mi-a zis: - Suntem amAndoi, tu gi eu, in plindtatea Sfdntului Duh. De ce nu md privegti? 59

- Nu vd pot privi, pdrinte. Fulgere vd lAgnescdin ochi. Fata v-a devenit mailuminoasd ca soareie. Md dor ochii... Pdrintele Serafim a zis: - Nu te teme, bucuria mea. Ai devenit gi tu la fel de luminos ca mine. Egti in plenitudinea Sfdntului Duh, altfel nu m-ai putea vedea. Aplecdndu-gi capul spre mine, mi-a spus la ureche: - Multumegte-I lui Dumnezeu cd mi-a ddruit acesthar de nespus. Ai vdzut, nici nu mi-am fdcut semnul crucii. in inimd insd, m-am rugat cu gAndul: ,,Doamne,fd-l vrednic sd vadd clar, cu ochii trupegti, coborArea Sfdntului Duh, aga precum alegii Tdi slujitori au vdzut ardtarea mdririi Tale!" Dumnezeu a implinit indatd rugdciunea nevrednicului Serafim.

Cum sd nu-I mullumim pentru acest dar extraordinar pe care amdndoi l-am primit? Nici marilor pustnici nu li S-a ardtat mereu Dumnezeu in felul acesta. Ca o mamd iubitoare, acest har ti-a mAngdiat inima plind de amdrdciune, prin rugdciunile Maicii Domnului. De ce nu md privegti in ochi? indrdznegte sd md privegti fdrd teamd, Dumnezeu este cu noi. Dupd aceste cuvinte, mi-am ridicat privirea gi i-am privlt fata, cuprinzAndu-md o fricd gi mai mare. Inchipuifi-vd in mijlocul soarelui strdlucitor din miezul zll:i, chipul unui om.care vd vorbegte. Ii vedefi buzele migcAndu-se, expresia ochilor schimbAndu-se, ii auzili vocea, ii simfili apdsarea mAinilor pe umeri, dar in acelagi timp nu-i vedeli nici mAinile, nici trupul sdu, nici al vostru, nimic,

60

61

am biruit lumea" (Ioan \4, 27;15, 1,8, '1,6,33).

decAt o lumind strdlucitoare imprdgtiindu-se imprejur, la distanld de cdliva metri, luminAnd zdpada care acoperea cAmpul gi cddea peste marele bitrAn'gi peste mine. Se poate descrie starea in care md gdseam atunci? - Ce simli acum? m-a intrebat Pdrintele Serafim. - Md simt extraordinar de bine. - Cum ,,bine"? Ce vrei sd spui prin acest ,,bine"? - Sufletul meu este plin de o linigte gi de o pace ce nu se poate spune. - Despre aceastdpace, bucuria mea, le vorbea Domnul ucenicilor, zicAndu-le: ,,PAceamea o dau aoud, nu precuma-o dd lumeaad dau Eu. Dacd ali fi din lume, Iumeaar iubi ce esteal sdu; Dar Eu a-am alespe aoi din lume de aceealumeaad urdgte;dar indrdznifi. Eu

Acestor oameni, alegi de Dumnezeu dar urAfi de lume, Dumnezeu le-a dat pacea pe care dumneata o simti acum, pacea lui Dumnezeu care covArgegte toatd mintea (Filipeni 4,7). O numegte aga Apostolul pentru cd nici un cuvAnt nu poate cuprinde bundtatea duhovniceasci pe care aceastdpace o genereazd,in sufletele oamenilor. Domnul o numegte pacea Sa (Ioan L4,27). Este un rod al milostivirii lui Hristos gi nu al lumii, pentru cd nici o fericire lumeascd n-o poate da. Trimisd de sus de cdtre Dumnezeu insugi, ea este pacea lui Dumnezeu... Ce mai simti trcd? - O dulceatd extraordinard. - Este dulceata de care vorbegte

62

63

Scriptura:,,Sdtura-se-aordin grdsimea caseiTaIe gi din izaorul desfitdrii TaIe ii ueiaddpapeei" (Psalmul35,8). Ea se revarsd din inima noastrd, curge prin vine, gi ne dd simfdmAntul unei dulceti nemaiintAlnite. Ce mai simfi? - O bucurie extraordinard in toatd inima. - CAnd Duhul SfAnt Se pogoard asupra omului cu mullimea darurilor Sale, sufletul omului este umplut de o bucurie ce nu se exprimd prin cuvinte, inviorAndu-l printr-o atingere ugoard. Despre aceastd bucurie vorbegte MAntuitorul in Evanghelie:,,Femeia, cdnd e sd nascd,se intristeazd,fiindcd a sosit ceasulei; dar, dupd ce a ndscut copilul, nu-gi mai aduceaminte de durere, pentru bucuriacd s-andscutom in lume. Deci Ei uoi acum sunteli trigti, dar iardgi

ad uoi aedeagi seaa bucurainima aoastrd gi bucuria aoastrdnimeni nu o ua lua de '1,6,21-22). la aoi" (Ioan Aga mare gi mAngAietoarecum este bucuria ce o simji acum, e nimica toatd in comparatie cu aceea despre care Domnul ne vorbegte prin gura SfAntului Pavel: ,,CeIece ochiul n-a adzut gi urechean-a auzit gi Ia inima omului nu s-flu suit, pe acesteale-a gdtit Dumnezeucelorce-Liubescpe El" (I Corinteni 2,9). Ce ni s-a dat acum este doar o arvund a acestei bucurii nespuse. Dacd acum simfim dulcea!d gi bucurie, ce zici de bucuria ce ne este pregdtitd in cer, dupd intristarea de pe pdmAnt? Ai plAns deja destul in viala dumneata gi iatd ce mAngAiere intru bucurie !i-a ddruit Domnul incd aici pe pdmAnt.

Trebuie, bucuria mea, sd ne adundm acum toate puterile pentru a urca din slavd in slavd gi a ajunge la starea bdrbatului desdvArgit,la mdsura vdrstei deplinetelii lui Hristos (Efeseni 4, 13). Cei ce ndddjduiesc intru Domnul vor innoi puterea lor, Ie vor cregte aripi ca ale vulturului; vor alerga gi nu-gi vor slei puterile, vor merge gi nu vor obosi (Isaia 40,31). ,,Merge-aordin putere in putere, ardtaSe-aa Dumnezeul dumnezeilor in Sion (Psalmul 83, 8). Atunci mica gi scurta noastrd bucurie de acum se va manifesta in plindtatea ei gi nimic nu o va putea umbri, fiind plini de desfdtdrile ceregti... Ce mai simfi incd, bucuria mea? - O cdldurd puternicd. - Cum, o cdldurd puternicd? Suntem intr-o Ot:l* in plind iarnd.

Sub picioare avem zdpadd, fulgu ne-au acoperit gi continud sd cadd. De ce cdldurd e vorba? - O cdldurd asemdndtoare cu cildura dintr-o baie de aburi. - $i mirosul este ca la baie? - O, nu! Nimic pe pdmAnt nu se poate compara cu aceastd mireasmd. Pe vremea cAnd trdia mama, iubeam dansul gi, cAnd mergeam la bal, md parfuma cu un parfum scumP cumpdrat de le cel rnai bun magazin din Kazan. Dar nici pe departe mirosul lui nu se apropia de aceastd mireasmd. ' Pdrintele Serafim a surAs. - $tiu, dragul meu, la fel de bine ca gi dumneata gi intenlionat te-am intrebat. Acesta-i adevdrul - nici un parfum pdmAntesc nu se Poate compara cu buna mireasmd ce o insPirdm 67

acum - mireasma Sfdntului Duh. Ce i s-ar putea asemdna pe pdmAnt? Ai mai spus cd ifi este cald ca la baie. Dar privegte, zdpada care ne acoperd nu se topegte, nici cea de sub picioarele noastre. Cdldura nu vine dinafard, ci din interiorul nostru. Este cdldura pe care o cerem in rugdciune: ,,Duhul Tdu cel SfAnt sX ne incdlzeascd!". Aceastd cdldurd le permite sihagtrilor, bdrbafi gi femei, sd nu se teami de frigul iernii, fiind imbrdcali cu acest vegmAnt tesut de Duhul SfAnt ca gi cu o haind. Acest lucru era posibil datoritd harului SfAntului Duh sdldgluit in adAncul fiinlei noastre, in inima noastrd. Domnul a spus: ,,impdrdlia cerurilor esteinlduntrul uostru" (Luca \7 ,21). Prin impdrdfla cerurilor, El intelegea harul SfAntului Duh. Aceastd impdrdtie a 68

lui Dumnezeu este in noi aflrn. Duhul Sfant ne lumineazd. qi ne incdlzegte inmiresmeazd aerul gine umple inimile de o bucurie nespusd. Starea noastrd de acum este asemdndtoare cu aceea de care ne vorbegte SfAntul Apostol Pavel: ,,impdrdfia lui Dumnezeu nu este mhncaregi bduturd, ci dreptateEi pacegi bu'1.4,17). curie tn Duhul Sfhnt" (Romani Credinfa noastrd nu se intemeiazd pe cuvintele inlelepciunii pdmAntegti, ci pe lucrarea puterii Duhului Sfdnt. Este starea in care ne gdsim acum gi la care se referea Domnul cAnd zicea: ,,Adeadrat grdiesc aoud cd sunt unii, din cei ce stau aici, care nu aor gusta moartea,phnd ce nu aor aedeatmpdrdlia lui Dumnezeu,aenind tntru putere" (Marcu 9, L). 69

Iatd, bucuria mea, ce bucurie mare ne-a ddruit noui Domnul. Iatd ce inseamnd a fi ,,in plindtatea SfAntului Duh". Acest lucru l-a inleles 9i Sfdntul Macarie Egipteanul cAnd a scris: ,,Am fost eu insumi ln plindtatea SfAntului Duh". Netrebnici fiind, Domnul ne-a umplut de Duhul Sdu. Mi se pare ci de acum lncolo nu md vei mai intreba cum lucreazd in om pr ezenta SfAntului Duh. Va rdmAne, oate, aceastdardtare intipiritd pentru totdeauna in mintea ta? - Nu gtiu, Pdrinte, dacd Dumnezeu md va invrednici si mi-o reamintesc mereu cu aceeagi putere ca acum.

70

Propoviduireamesajului - Eu, dimpotrivd, cred cd Dumnezeu te va ajuta sd pdstrezitoate lucrurile acesteapentru totdeauna in minte. Altfel El nu S-arfi plecataga repede spre rugdciunea smeritului Serafim.N-a vrut ca numai dumneata sdvezi lucrareaSfAntuluiDuh, ci prin mijlocirea dumneata sd afle lumea intreagd.Intdregte-te,cdcivei fi de mult folos altora. Cilugir Eimirean 'i

ln ce privegte starea noastrd deosebitd, eu fiind cdlugdr, iar dumneata mirean, nu te ingrijora. IntAi de toate Dumnezeu cautd o inimd plind de credinld in El gi-n Fiul Siu, 7"1

gi ca rdspens la aceastd credintd El trimite d" sr* harul SfAntului buh. Dumnezeu cauti o inimd plind de iubirepent El gi pentrn uproupele, fdcanq clln un tron pe care-I place sd stea gi Sd sq arate irrplindtatel slavei Sale. Dd-mi, fiule, inima ta, gi ochii tdi sd simtd pldcerea pentru cdile Mele.

t:iT" omflui poale cuprindeimpd-

raua cerurrlor: ,,Cdutati mai inffii tm_ pdrdlia lui Dumnezeu gi dreptateaLui gi toateacesteeseuor addugauoLtd,'(Matei

6,33). RaliuneqbunurilorpimAntegti Do ul nu ne reprogeazdcd ne bucurir5 de bunurile pdmAntegti . -+ Penffu ca t\sqgi a spus cd, in situafia noastrd, av$m nevoie de ele pentru ca sd cdldtori\r mai linigtili gi mai ugor 72

spre patria cereascd.Apostolul Petru socotegtecd nimic nu e mai de pre! pe lume ca evlavia unitd cu mulfumirea. Sfdnta Bisericd se roagd ca sd ni se dea gi cele pdmdntegti, degi greutdtile, necazurile gi lipsurile sunt nedespdrlite de viata noastrd pdmAnteascd. Domnul n-a dorit ca grijile gi nevoile sd fie o caracteristicd a ei. De aceea prin gura Apostolului ne indeamnd sd purtdm sarcinile unii altora, pentru a asculta de Hristos Care Insugi ne-a invdlat sd ne iubim unii pe allii. Uqurali prin aceastdiubire, calea vielii strAmtd gi cu scArbe,care ne duce inspre cer/ va fi mai lesnicioasd. Domnul S-a pogorAt din cer nu pentru a I se sluji, ci ca sd slujeascd,dAndu-$i viala ca pret de rdscumpdrare pentru mulli (Matei 20,28;Marcu 10,45). 73

Fd gi tu la fel, bucuria mea, gi, congtientde harul cdruiain chip vdzut i-ai fost vas ales,propovdduiegtetu_ turor oEmenilordoritori de mAntuire. Misionarismul

incd doi talanti, altul incd cinci talanli (Matei 25, 14-30).Milostivirea dumnezeiascdnu trebuie privitd cu indoiald. Dumneata insuli observi cum s-auimplinit cuvintelelui Dumnezeu spuse prin gura proorocului'.,,Eu ntl indeodrtat..." . sunt Dumnezeu Putereacredinlei

lucrdm, adundnd spicele mantuirii

Sd fim atenti ca nu cumva sd

74

De abia imi fdcusem semnul crucii, de abia cerusemeu, smeritul, in taina inimii, ca Domnul sd ne facd vrednici de milostivirea Sa intru toatd plindtatea,cdciiatd imediat El mi-a primit cererea.Nu o spun ca sd md mAndresc,nici pentru a-mi da importanld gi a te face invidios, sau pentru a-!i da de inleles ci eu, cdlugdr fiind, md deosebescde tine. Nu: Domnul este aproape de cei ce-L cheamd.El 7\

nu respinge pe nimeni, Tatdl Il iubeqte pe Fiul gi a pus totul in mdinile Sale. Este o singurd conditie, sd-L iubim pe Tatdl ceresc ca nigte fii. Domnul ascultd la fel pe un cdlugdr ca gi pe un om din lume, cu conditia ca amAndoi sd fie ortodocAi, sd-L iubeascdpe Dumnezeu din toatd inima gi sd aibd credinfd mare ,,c6t un grdunte de mttqtar" cu care amAndoi pot muta muntii. ,,CLtmar putea unul sd pund pefugd o mie gi doi, zecemii, dacd apdrdtorullor nu i-ar ainde 6i Domnul nu i-ar pdrdsi!" (Deuteronomul 32,30). Insugi Domnul zice: ,,Totul este cu putinfd celui ce crede" (Marcu 9,23). SfAntul Apostol Pavel scrie: ,,Pot totul cu Hristos Care md tntdregte" (Filipeni 4, 13). $i mai minunat incd'. ,,Cel care credein Mine aa face gi el luuurile pe 76

carele fnc Eu gi mai mari decAtacestea aaface,pentrucdEu Md duc la Tatdl.$i oriceaeli ceretn numeleMeu aoifnce,ca sdfie sldait Tatdlin Fiul. Dacdueli cere ceuain numeleMeu, Eu aoiface" (Ioan 14, 12-1,4). ,,Phndacumn-ali cerutnimic in numeleMeu. Cerefiqi aeli primi, ca bucuriaaoastrdsdfie deplind"(Ioan 'l..6, Aga este,bucuria mea. Tot ce 24). vei cere de la Domnul vei primi, cu condilia ca cerereasdfie spre slavalui Dumnezeu sau pentru binele aProapelui. Cdci Dumnezeu nu desParte binele aproapelui de slava Sa. ,,Tot ce ali fdcut unuia dintre acepti mici frali ai mei, Mie Mi-ali fdcut" (Marcu 9, 37; Luca 9, 48). Fii sigur deci cd Dumnezeuifi ascultdruga; trebuie ca ea sdfie spre zidirea gi ajutorul aproapelui. Dar chiar dacdceri cevapentru

nevoile tale, nu te indoi cd nu vei primi dacd ili este necesar, cdci El ii iubegte pe cei ce-L iubesc. El este bun cu toli. Mila Lui se revarsd gi peste cei ce nu-I cheamd numele. Cu atAt mai mult ii va asculta pe cei temdtori de El. El ifi va asculta toate cererile, pentru credinla ta ortodoxd in Hristos MAntuitorul, cdci ,,ntt aa permite ca sceptruldreptdlii sd ajungd in mhna pdcdtogilor", ci-l va asculta pe David, sluga Sa. Dar s-ar putea gi intreba de ce L-au supdrat cu minciuni. Aga stau lucrurile, bucuria mea. Ji-am spus totul, !i-am ardtat tot ceea ce Domnul gi Mdicula Sa au vrut sd-ti descopere prin mijlocirea nevrednicului Serafim. Mergi in pace. Domnul gi Maica Domnului sd te insoteascd acum gi pururea gi in vecii vecilor. Amin. Mergi in pace.

Tot timpul convorbirii, din clipa in care chipul Pdrintelui Serafim s-a luminat, vederea luminii a continuat, gi pozina sa in timp ce vorbea, de la inceput 9i pAnd la sfArgit, a rdmas neschimbatd. in ceea ce privegte strdlucirea luminii de nespus pe care o rdspAndea, am vdzut-o cu proprii mei ochi gi sunt gata sd depun mdrturie cu jurdmAnt.

78

79

E xi stisa unu chinur ileiadului? - istorisirea lui Motovilov -

,,N.A. Motovilov, robul lui Serafim, cum ii pldcea lui sd se numeascd, despre care a fost vorba mai sus, era un om cu inima curatd gi fierbinte. Dupd ce s-a vindecat prin rugdciunile Pdrintelui Serafim de o grea suferinld gi dupi ce s-a invrednicit sd vadd cu proprii lui ochi iluminarea chipului binefdcdtorului sdu cu lumina taboricd a harului SfAntului Duh, s-a hotdrAt, in amintirea Pdrintelui Serafim, sd plece personal la locul de nagtere al marelui stare! de la Kursk, pentru a aduna unele date din copildria gi adolescenla lui gi sd cerceteze Mdndstirea Nizvo-Florensky. Aceastd plecare a avut foarte grele urmdri

pentru N.A. Motovilov, intrucAt cu voia lui Dumnezeu, el s-a imbolndvit, devenind victima vrdjmagului care s-a rdzbunat cumplit asupra lui pentru faptul cd a slujit la prosldvirea pldcutului lui Dumnezeu Serafim. premergdtoare imprejurdrile imbolndvirii lui Motovilov, care ldmuresc inceputurile ei, sunt urmdtoarele: Odatd, intr-o convorbire intrePrea Cuviosul Serafim, veni cu finutd vorba despre atacurile pe care vrdjmagul le dd asupra omului. Motovilov care avusese o cregtere lumeascd, n-a intdrziat desigur sd se indoiascd de realitatea puterilor rele. Atunci Prea Cuviosul i-a destdinuit lupta groaznicd pe care a dus-o impotriva demonilor timp de o mie de zile gi o mie de nopli. 81

$i prin puterea cuvAntului sdu, prin autoritatea sfinfeniei sale, in care nu putea incdpea nici o umbrd de indoiald qau exagerare, l-a convins pe Motovilov de existenta demonilor, care se aratd,nu numai in ndluciri sau vise, ci chiar in realitatea cea mai crudd. Cum era aprins din fire, Motovilov se insuflejise in aga mdsurd de povestirea starefului, lncAt strigd din adAncul sufletului: ,,Pdrinte, am mare dorintd sd md lupt cu dracii!" Pdrintele Serafim, plin de spaimd, l-a intrerupt, zicdnd: ,,Ce e cu dumneata, bucuria mea? ili dai seama ce vorbegti? Daci ai gti cd cel mai mic dintre demoni este in stare sd rdstoarne pdmAntul numai cu o singurd unghie (in mdsura in care Dumnezeu le ingdduie), atunci nu te-ai mai apuca sd te lupti cu ei".

,,Dar dracii au unghii?". ,,Hei, bucuria mea, bucuria mea! Ce vd mai invafd pe voi profesorii pe la academii, nu gtili oare cd demonii nu au unghii? Ei sunt ntgrdvittcu copite, cu coarne, cu coadd, pentru cd inchipuirea omeneascd nu poate ndscoci ceva mai respingdtor, mai grozav decAt astfel de chipuri. Cdci, intr-adevdr, ei sunt neinchipuit de urdfi, deoarece in urma cdderii lor, din pricina impotrivirii lor voite (libere) la harul Duhului SfAnt, din ingeri luminati au devenit demoni atAt de intunecati gi de respingdtori, incAt este cu neputinfd sd-i infdligezi prin vreo asemdnare omeneascd.$i cu toate acesteaeste nevoie de o asemdnare, care sd exprime toatd rdutatea lor gi atunci sunt infdtiEati negri 9i ur6!i.

B2

83

IntrucAt au fost creati cu puteri gi cu insugiri de ingeri (care nu li s-au luat dupd cdderea lor), ei au fatd de oameni gi de tot ce este pdmAntesc o putere neobignuitd, aga incAt cel mai mic dintre ei, dupd cum fi-am spus, este in stare sd rdstoarne intreg pimAntul numai cu o singurd unghie (dacd Dumnezeu ii ingdduie). Numai harul Prea Sfdntului Duh, care ni s-a dat in dar noud, cregtinilor ortodocgi, numai el opregte cu desdvdrgire gi nimicegte toate uneltirile gi viclegugurile vrdjmagului". Atunci Motovilov s-a ingrozit. atAta timp cAt s-a aflat sub scutul $i de apdrare al Prea Cuviosului, el a putut sd nu se teamd de rdutatea satanicd. Dar aceastdprovocare indrdzneatd gi nesocotitd, cu ingdduinta lui Dumnezeu, n-a rdmas fdrd urmdri.

CAnd Motovilov, dupd adormirea Pdrintelui Serafim, a plecat cu trdsura la Kursk, n-a putut aduna decAt pulin gtiri despre copildria gi tineretea Pdrintelui Serafim. Rudele mai apropiate iqi aminteau de Prea Cuviosul numai de cdnd era tAndr, unele dintre ele muriserd, iar altele au spus cd au uitat. Chiar casa in care s-a ndscut gi a crescut copilul Prohor (SfAntul Serafim) era distrusd gi in locul ei se ridicaserd alte clddiri. Totugi, s-a gdsit un unchi care era de aceeagi vArstd cu Pdrintele Serafim gi care a dat lui Motovilov anumite date ce s-au trecut in toate edifiile despre viata Prea Cuviosului Serafim. Aga incAt cdldtoria la Kursk gi rdmdnerea acolo a fost incununatd de oarecare succes, cAt despre vijelia

B4

B5

potrivnicului nu s-a dezldnluit asupra lui decAt la intoarcerea spre Voronej. La una din staliile pogtale care se afld pe drumul dintre Kursk gi Voronej, fdcAndu-se noapte, Motovilov a fost nevoit sd rdmAnd pentru gdzduire. Fiind singur in casa de oaspefi, gi-a scos din cufdr manuscrisele sale gi a inceput sd le descifreze la lumina unei lumAndri, care abia pdlpdia, intr-o odaie largd. Cele dintdi insemndri care i-au cdzut sub ochi vorbeau despre vindeca-rea unei fete de nobil, Hrapikin,la sicriul SfAntului Mitrofan de la Voronej. in acel moment m-am gAndit, scrie Motovilov, cum este cu putintd ca o cregtind ortodoxd, care se impdrtdgegte cu Preacuratele gi de viafd fdcdtoarele Taine ale lui Hristos, sd mai poatd fi 86

i

stdpAnitd de duhul diavolului gi incd un timp aqa de lndelungat de treizeci gi mai bine de ani. $i am zis: ,,E o prostie, nu se poate una ca asta. Ag vrea gi eu sd vdd cum ar indrdzni necuratul sd-gi facd sdlag inlduntrul meu dacd m-ag impdrtdgi cdt se poate de des cu Trupul gi SAngeleDomnului...". $i in aceeagiclipd un nor inJricogdtor, rece gi cu un miros urAt l-a inconjurat gi a inceput a se strecura prin gura lui inchisd, cu toate cd el se opunea din rdsputefi, zbdtdndu-se in spasme. $i in ciuda tuturor zvArcolirilor nenorocitului Motovilov, in ciuda tutulor incercdrilor lui disperate de a se apdra de norul de gheald gi de putoarea de care se vedea impresurat, norul puturos a intrat in intregime inlduntrul lui, fdrd sd lind seama de sforldrile lui supraomenegti. o/

MAinile lui pdreau cd sunt paralizate gi nu erau in staresdfacd semnul Sfintei Cruci, iar mintea incremenitd, intunecatd de spaimd, nu-gi putea aminti de numele MAnfuitorului Hristos. Se sdvArgiseceva dezgustltor gi groaznic in momenful cdnd pentru Motovilov a inceput perioada celor mai cumplite munci. Chinurile pe care el le-a suferit atunci au fost descrise astfel irr insemndrile fdcute cu propria lui mdnd: ,,Domnul m-a invrednicit sdcunoscprin proprie experienfd, in deplind realitate,nu in stare de vis sau ndlucire, frei din muncile iadului. Prima a fost focul cel nestins (nematerialnic),care nu se poate stinge prin nimic altceva decdt prin harul SfAntului Duh. Acest chin a durat 88

trei zile gi trei nopfi, timp in care simleam cum md mistuie flicdrile gi cum, cu toate acestea,nu ard de tot. De 10 ori, iar altddati de 17 ori in timp de 24 de ceasuri, gtergeamde pe trupul meu un fel de funingine ca de gheend pe care oricine o putea vedea. $i acestemunci nu s-auoprit decdtdupd ce m-am spovedit gi m-am impdrtdgit cu Sfintele Taine, prin rugdciunile Arhiepiscopului de Voronej, Antonie, gi prin ecteniile de insdndtogire pe careacestvlddicd le-arAnduitla4T de biserici gi mdndstiri din Voronej, pentru vindecarearobului lui Dumnezeu, Nicolae. A doua muncd a durat doud zile 9i doud nopfi. Aceastaa fost chipul tartarului celui neimblAnzit al gheenei care imi bdgaseatAta rdceald in oaselemele lnc6t focul nu numai ci

90

ore, a fost ingrozitor, iar suferinja era de nedescrisgi nepdtruns.Md mir eu singur cum de am putut si rdmdn in viald. 9i de aceastaam scdpat tot prin spovedaniegi prin impdrtdgirea cu Sfintele Taine ale Domnului. De data aceasta m-a impdrtdqit insugi Arhiepiscopul Antonie cu propriile salemAini. Acest chin a fost pricinuit de viermele cel neadormit al gheenei, pe carenu l-a putut vedeanimeni afard,de mine gi de Arhiepiscopul Antonie. Eu insd am fost coplegit Peste de acestvierme atAt de rdu, care tot se tAra prin toate mddularele mele gi-mi rbdeaintr-un chin nespusde ingrozitor toatemddulareledinlduntrul meu, iegind cAndprin gurd, cdnd Prin urechi ori prin nas gi apoi intorcAndu-se iar induntru. Dumnezeu mi-a 91

dat putere asupra lui, aga incAt puteam sd-l iau in mAnd gi sd-l intind. Eu declar toate acestea de nevoie, cdci nu in zadar mi s-a dat de sus ca sd suport toate acestea,ci ca sd nu mai poatd gAndi cineva cd eu indrdznesc sd chem numele lui Dumnezeu in degert. Nu. in zila infricogatei judecdji a Domnului, iinsugiDumnezeu, Ajutorul gi Acoperitorul meu va mdrturisi cd eu n-am minlit impotriva Lui gi impotriva Providenfei Sale Dumnezeiegti". CurAnd dupd aceastd incercare groaznicd gi nepdtrunsd de mintea omului, Motovilov a vd,zut intr-o vedenie pe iubitul sdu protector, prea Cuviosul Serafim, care l-a mAngdiat gi i-a fdgdduit cd va primi vindecarea desdvArgitd atunci cAnd se vor descoperi Moagtele Sfdntului Tihon de

I

I

I t

1

Zadonsk, iar pdnd atunci demonul care s-a cuibdrit in el nu-l va chinui cu atdta cruzime. $i, intr-adevdr, aceastdfdgdduinld s-a implinit peste 30 9i mai bine de ani, cAnd gi agteptarea lui Motovilov s-a sfArqit, cdci dupd marea lui credinjd s-a vindecat. in ziua cAnd s-au descoperit Moagtele SfAntului Tihon din Zadonsk (1861),Motovilov gedea in Sfdntul Altar gi se ruga, plAngdnd cu amar, cd Domnul nu-i trimite vindecarea pe care sufletul lui necdjit o agtepta, potrivit cu fdgdduinla Prea Cuviosului Serafim din Sarov. In timpul cAnd se cAnta heruvicul, el gi-a ridicat ochii in sus 9i avdzutpe SfAntul Tihon care l-a binecuvAntat 9i apoi s-a fdcut nevdzut. Dupd aceeaMotovilov s-a simlit deodatd sdndtos' 93

fdrd importantd, copii de cereri de administralie gi de scrisori particulare, amestecate fdrd rAnduiald, cAntdrind mai mult de 40 de kilograme. HArtiile in stare proastd, acoperite de un scris cursiv dar la un moment dat indescifrabll, m-au inspdimAntat. Cum voi putea eu inlelege ceva? incercAnd sd md orientez in acest haos, am inscrisul, t6mpinat multe greutdfi - 9i de poticnire piatrd o mai ales, era aproape am ajuns la disPerare. Dar din loc in loc, printre acestehArfoage, strdlucea ca o lumind, o frazd' pe jumdtate descifrabild:,,Pdrintele Serafim mi-a'zis. .." . Ce i-a zis? Ce ascundeau acestehieroglife? Eram dezolat. Intr-o seard, imi amintesc, dupd o zi petrecutd intr-o muncd obositoare gi fdrd rezultat, nemaiputAnd, am strigat: ,,Pdrinte Serafim,

Nota lui SergheiNilus Scriitorul cdruia manuscrisul lui Motovilov i-a fost incredintat 72 de ani mai tArziu de cdtre vdduva acestuia

Aici se termind manuscrisul lui Motovilov. Nu este de competenta mea a dezvdlui sau a sublinia impor_ tanta acesteiscrieri care n-are nevoie de comentarii, mdrturisind singurd pentru mine cu o putere pe care nici o vorbire lumeascd n-o poate depdgi. Dar trebuie remarcat in ce stare mi-au fost transmise hArtiile lui Motovilov. cuprinzAnd acest tezaur! Acoperite de funingine, de pene de porumbei, de murddrie de pdsdri, erau amestecate cu facturi, borderouri de contabilitate agricold

95

!

esteposibil ca, dintr-un coll de lume pierdut, de la Diveevo, sd-mi parvind manuscrisul micului tdu slujitor, MotoviloV, 9i sd rXmAnduitat pentru cd nu poate fi descifrat?". Strigdtul pornea din addncul inimii. Dimineafa, apucAndu-md de triat hArtiile, am dat imediat peste acestmanuscris gi am primit gi capacitateade a citi scrisullui Motovilov. Este ugor sd-fi inchipui bucuria mea gi uimirea ce mi-au produso cuvintele: ,,Eu din contra cred cd Dumnezeu te va ajuta sd pdstrezi toate lucrurile acesteapentru totdeauna in minte. Altfel El nu s-ar fi plecat aga repede spre rugdciunea smeritului Serafirn.N-a voit El ca numai dumneata sd vezi lucrarea SfAntului Duh, ci prin mijlocirea ta lumea lntreagd".

Timp de 70 de ani acesttezaur a stat ascuns intr-un hambar sub un maldir de hArfoage- gi iatd acum vedea lumina zilei. CAnd? Tocmai cdnd era nevoie in vederea canonizirii celui cdruia Biserica Ortodoxd i se adresa,zicAndu-i:,,Pdrinte Serafime, roagd-telui Dumnezeu pentru noi!".

97

Alte cuvintede folosale Sfdntului Serafimde Sarov Nu trebuie sd-!i deschizi inima tafdrd,trebuintd. Dintr-o mie se poate gdsi numai unul care ar fi in stare sd pdstrezetaina ta. $i cAnd noi ingine n-o pdstrdm in sufletul nostru, cum putem ndddjdui cd ea ar putea fi pdstrate de altii? Cu omul rii.., trebuie sd vorbegtidesprelucrurile omenegti,iar cu omul bogat ln lnlelepciunea duhovniceascd,trebuie sd vorbegti despre cele ceregti. CAndseintAmpld sdfii in lume, in mijlocul unui grup de oameni, nu trebuie sd vorbegti despre lucrurile sufletegti, mai ales dacd intre ei nu 98

1|,,i.

t... -

observi nici o dorinld de a ascultaasemenealucruri. * Pentru aceeatrebuiesdascunzi ln tine, cu toatd bdgarea de seamd, comoara darurilor. ln caz contrar, le vei pierde gi nu le vei mai gdsi.CAnd insd nevoia va cere sau va veni vorba, atunci trebuie sd grdiegtideschis, pentru slava lui Dumnezelr, dupd cuvAnful care zice: ,,Cdcicaleaestede acumdeschisd...". * Trebuie sdfim milostivi fald de cei sdraci gi cdldtori. Noi trebuie sd ne strdduim din toate puterile ca sdindeplinim cuvdntul lui Dumnezeu: ,,Fiti milostivi, precum gi Tatdl vostru este milostiv" (Luca 6,36). Acestor mAntuitoare cuvinte cei injelepli le dau atenjie, iar cei nesimfifi nu. De aceea 99

cu zgfrrcenie, s-a spus:,,Cel ceseamdnd iar celceseamdcu zgircenieaagi secera, qi secera" nd cu ddrnicie,cu ddrnicie?.ta (II Corinteni9,6). * Dumnezeu a creat trupul, dar nu gi boala,a creat sufletul, dar nu gi pdcatul.Ce estemai de folos gi mai de trebuintd decAttoate?Desigur unirea cu Dumnezeu gi trdirea impreund cu El prin mijlocirea iubirii. Dar pierzdnd aceasti iubire, noi cddem de le El gi ne supunem la diferite gi nenumdratesuferinte.Cine indurd suferin!a cu rdbdaregi cu mullumire, aceluia ea i se face in locul marilor osteneli trupegti gi chiar mai mult. Nu trebuie sd judecdm pe nimeni, chiar dacd am vedea cu ochii nogtri gregind sau petrecAnd in continud cdlcare a poruncilor lui 100

Dumnezeu, dupd cuvdntul Sfintei Scripturi: ,,Nu judecalica sd nu fili judecafi"(Matei7,\).Si iardgi:,,Cineeqti tu, cAsdjudecipe slugaaltuia? Pentru stdpknulsdu std sau cade.Dar aa sta, cdciDomnulareputeresd-Ifacdsdstea" (Rom.1,4,4). * Domnul ne-a poruncit sd purtdm dugmdnie numai impotriva garpelui, adici impotriva aceluia care dintru inceput a ingelat pe om gi l-a izgonit din rai, impotriva ucigdtorului de oameni-diavol.Ne-a poruncit, de asemenea,sd purtdm dugmdnie gi impotriva madianitilor, adicd impotriva duhurilor celor necurate ale desfrAndriigi ale tuturor faptelor ruginoase,careseamindin inimd cugete necurategi intinate. 101

Trebuie sd ne sdrguim din toate puterile ca sd pdstrdm pacea sufleteascdgi sd nu ne tulburdm de intristdrile venite de la alfii. Pentru aceasta se cuvine'sii ne strdduim in tot chipul a nu da drumul mAniei gi a pizi cu atentie mintea gi inima de la migcdrile necuviincioase. * Prin virtutea neosAndirii qi a tdsufletului. Cdnd cerii se pdstreazd,pacea omul petrece in aceastd stare, atunci primegte descoperiri dumnezeieqti. Cel ce aor"i" sd se mAntuiascd sd aibd inima infrAntd gi aplecatd spre pocdinfd, dupd cuvAntul Psalmistului: ,,lertfolui Dumnezeu,dultul umilit, inima Whntd qi aneritd Dumnezeunu o aa urgisi" (Psalmul 50, 18). 102

Omul este alcdtuit din suflet gi trup, gi de aceeagi calea vielii sale trebuie sd constea din actiuni trupegti gi sufletegti, din lucrare gi contemplafie. Calea vielii active (lucrdtoare) o formeazd: postul, infrdnarea, privegherea, plecarea genunchilor, rugiciunea gi celelalte osteneli trupegti care alcituiesc impreund calea cea strdmtd gi cu scdrbe ce duce, dupd cuvAntul lui Dumnezeu, la viata vegnicd (Matei 7, 14). Iar calea vielii contemplative constd intru indlfarea minfii citre Domnul, in paza inimii, in rugdciunea mintii gi contemplarea lucrdrilor sufletegti, cu ajutorul exercitiilor enumerate'mai sus (la viafa activd). Tot cel ce vrea sd parcurgd calea vietii duhovnicegti trebuie sd inceapi de la viata lucrdtoare (activd) gi dupd aceea sd ajungd gi la cea contemplativd, 103

deoarecefdri viala activd nu se poate ajungela ceacontemPlativd'

Cuprins , CAnd PlAngemin rugdciune 9i tot acum amestecdm9i rAsul, atunci sd gtii cd acest lucru este din viclegug diavolesc. Este greu de -Pttt"PYt iuc"rurile cele tainice gi subfiri ale vrdjmagului nostru. Razele Soarelui dreptdfii, Hristos Dumnezeu, lumineizeinima celui ce varsi lacrimi de umilinli.,

104

CuvAntinainte.......

.................3

Scopul vielii cregtine .........,.10 ln numelelui Hristos PrimireaSfAntuluiDuh...........................13 Pildacelorzecefecioare..........................15 Rugdciune ..........21, Cand rugdciunea cedeazdlocul .............24 SfAntuluiDuh........... Nego!duhovnicesc................ ..................27 Vederealui Dumnezeu...........................32 Creafia...... ...........35 Pomul viefii 9i pdcatulstrdmogesc........39 Duhul lui Dumnezeu in VechiulTestament ................41 ......42 Duhul lui Dumnezeula pdgAni....... Venirea lui Hristos descoperitdde ..................44 DuhulSfdnt.......... 105

Reinnoirea,,sufldrii de viafd" pierdutede Adam... ............45 Rusaliile.... ..........46 Botezul...... ..........47 Pocdirita.... ..........48 Fecioara Maria......... ..............5L Deosebireaintre lucrareaSfAntului Duh 9i a celuirdu.....................................52 Harul Sfantului Duh este1uminI...........54 PrezenfaSfAntuluiDuh...........................57 Lumina necreatd.... ..............59 PropovdduireamesajuIui.............. .........7'1. gi,mirean... Cdlugtrr ...............7'1. Rapiunea bunurilor pdmAntegti ..............72 Misionarismul............ ...........74 Putereacredin,tei....................... ...............75 Existdsau nu chinurile iadului? - istorisirealui Motovilov -....................80 Nota lui SergheiNiIus.......... ...................94 Alte cuvinte de folos ale SfAntului Serafimde Sarov.... ...............98

r06