174268110 Brooke Hastings Sapte Ani de Asteptare

AUTOR

Titlu Traducerea [i adaptarea \n limba român` de NUME

ALCRIS

TITLU

5

Capitolul 1

– Domni[oara Douglas? E pe-aici vreo domni[oar`... ``... Kayoo... Kayoolaynee Douglas? Lani ridic` privirea din caietul cu coper]i albastre, \ncercând s` vad` pe lâng` cei doi tineri \nal]i a[eza]i \n fa]a ei, \n amfiteatrul \nc`p`tor. Tocmai terminase de scris \nsemn`rile pentru r`spunsul la ultima \ntrebare a ultimului examen din cei patru ani de colegiu. Unul dintre asisten]i st`tea pe podium, cu o hârtiu]` \n mân`, privind prin sal` \n c`utarea fetei pe care o chemase. Lani \[i desf`cu fermoarul po[etei [i \ndes` \n`untru caietul [i pixul, dup` care porni pe culoarul dintre b`nci. |[i frec` de blugi palmele dintr-o dat` umezite, con[tient` c` b`t`ile inimii i se acceleraser` intens. {tia c` studen]ii nu erau sco[i din examene decât \n situa]ii de urgen]`. – Eu sunt Kaiulani Douglas, se prezent` ea \ntr-o [oapt` r`gu[it`, pronun]ându-[i numele extravagant cu accentul hawaiian corect: Kye-oo-lah-nee. Asistentul, un student care absolvise recent, \i spuse \ncet:

6

AUTOR

– Ai un mesaj s` te duci la spitalul Naval din Balboa Park. Tat`l t`u a suferit un atac de cord, dar tr`ie[te. |ntinse mâna dup` caietul de examen al lui Lani, privindu-i fa]a [i silueta cu un amestec de compasiune [i admira]ie masculin`. – Am eu grij` de asta... Am s`-i explic doctorului Lopez. |mi pare r`u... Lani d`du vag din cap, sco]ându-[i caietul din po[et`. |n timp ce pornea spre ma[in`, tremura de fric`. |nc` un atac de inim`! Era al treilea \n [ase ani. Dup` al doilea, doctorul Seaver sugerase s`-i fac` tat`lui ei vitreg o arteriogram`, pentru a determina necesitatea unei opera]ii. Rezultatele fuseser` atât de \ncurajatoare, \ncât medicii se hot`râser` s` se rezume la medicamente [i diet`. De ce suferise Jonathan [i al treilea atac? La spital, Lani se duse la recep]ie [i \ntreb` despre starea lui. – Lua]i loc, domni[oar` Douglas, \i spuse cu blânde]e recep]ionera. Amiralul Seaver mi-a cerut s`-l anun] când sosi]i. Nu-i mai d`du nici o informa]ie despre situa]ia lui Jonathan Reid. Gene Seaver ap`ru peste vreo dou` minute, cu mersul lui caracteristic, gr`bit [i vioi. De pe chip, \ns`, \i lipsea obi[nuita expresie \ncurajatoare. Culoarea palid` a pielii sale se potrivea cu cenu[iul p`rului tuns scurt, iar zâmbetul \i era gol [i for]at. Era medicul [i prietenul apropiat al tat`lui ei de peste zece ani, de când Jonathan Reid fusese transferat de la baza naval` din Pearl Harbor la baza din San Diego, California. Doctorul Seaver era nu numai un medic excelent, ci [i un optimist \nn`scut. Lani \i observ` expresia \nvins` [i nu mai avu nevoie de nici o explica]ie. Tat`l ei vitreg, singurul tat` adev`rat pe care-l cunoscuse vreodat`, era mort. I se strecurase \n bra]e [i suspinase pe um`rul lui, udându-i cu

TITLU

7

lacrimi uniforma. – |mi pare r`u, Lani, trebuia s` ]i-o spun persoanal, murmur` el cu glas r`gu[it. O conduse \n cabinetul s`u privat [i, când fu \ndeajuns de calm` ca s` asculte detaliile, \i povesti c` Jonathan suferise atacul \n timp ce jucau golf. – A fost ceea ce noi numim o ocluzie coronarian` masiv`. F`r` nici un avertisment [i nici un motiv. |n ultimii câ]iva ani, o ducea atât de bine... Doctorul Seaver cl`tin` dim cap, zâmbind cu triste]e. – Am \ncercat s`-l reanim`m [i l-am adus aici cât am putut de repede, dar degeaba. {i mai avusese [i noroc... Cea mai bun` partid` din via]a lui. – M`car a murit fericit. Nu v` face]i repro[uri, domnule doctor Seaver. |n acele momente, Lani era mai mult amor]it` decât [ocat` sau \ntristat`. |n pofida s`n`t`]ii aparente a lui Jonathan Reid, o parte din ea \i anticipase moartea. Cât de des \ncercase s`-[i alunge presentimentul r`u pe care-l avusese atât de frecvent \n ultimele câteva luni? |[i spusese c` era pesimist` [i pr`p`stioas` – dar, dup` cum reie[ea acum, nu fusese decât realist`. – Vrei s`-l chem pe Daniel? o smulse cu blânde]e Gene Seaver din gânduri. Politicoas`, Lani refuz`. Intra invariabil \n defensiv` la gândul oric`rui contact cu fratele ei vitreg, Daniel Prescott Reid, dar era datoare s`-l sune [i avea s-o fac`. |i avea num`rul de telefon \n mica agend` neagr` din po[et`. De[i \ncerca s`-l evite cât mai mult, se temuse c` \ntr-o zi acea convorbire avea s` fie necesar`. |[i consult` ceasul; \n California era trecut pu]in de amiaz` [i, calculând diferen]a de trei ore \nsemna

8

AUTOR

c` Daniel era la biroul lui din Honolulu. Lani ridic` receptorul [i form` cifra 0, apoi num`rul de telefon al lui Daniel, cerându-i centralistei, cu o voce surprinz`tor de calm`, s` taxeze convorbirea \n contul num`rului ei de acas`. |i r`spunse un glas cu un accent fermec`tor. – Aloha, Prescott & Thomas. V` pot ajuta cu ceva? – Cu Daniel Reid, v` rog. Dintr-o dat`, o cutremur` un fior de tensiune, dar sim]i c` era totu[i st`pân` pe emo]iile ei. – Un moment, v` rog. V` fac leg`tura la biroul lui. Câteva secunde, Lani auzi doar fo[netul parazi]ilor transpacifici. Apoi, o alt` voce melodioas` anun]`: – Aloha, Divizia Recreere. – Cu domnul Reid, v` rog. La telefon e... O \ntrerupse un [ir de pocnete. Recep]ionera r`spunse suav: – Mahalo. „V` mul]umesc.“ – V-o dau pe secretara lui. Lani nu apuc` s`-[i exprime obiec]iile, c`ci secretara intr` pe fir imediat, repetând \ntrebarea pus` de recep]ioner`. Dup` ce trase adânc aer \n piept, Lani expir` \ncet. – Cu domnul Reid, v` rog. Spune]i-i c`-l caut` Lani Douglas. Nu mai putu continua. O \necau lacrimile. – Domnul Reid e \ntr-o \ntâlnire, domni[oar` Douglas. Dori]i s`-mi spune]i... – E ceva personal, o \ntrerupse Lani. Da]i-mi-l la telefon, v` rog. Vorbea pe un ton aspru [i nervos, aproape grosolan. Putea s` se a[tepte c` Daniel cel mare [i tare era de neg`sit! – |mi pare foarte r`u, domni[oar` Douglas, r`spunse ferm secretara. Domnul Reid nu poate fi deranjat. Dac` dori]i... – Ba poate! suspin` Lani. Spune]i-i... spune]i-i...

TITLU

9

Fu nevoit` s` se \ntrerup`. Doctorul Seaver \i lu` receptorul din mân`, cuprinzând-o cu un bra] pe dup` um`r, \n timp ce-i spunea secretarei: – Sunt amiralul Gene Seaver din San Diego. Tat`l domnului Reid a murit azi diminea]`. Eu am fost medicul lui. Pot vorbi cu el, v` rog? Când Daniel veni la telefon, suspinele lui Lani sc`zuser` la nivelul unor scâncete tremur`toare. Vorbind pe un ton lipsit de emo]ie, doctorul Seaver \i d`du lui Daniel vestea, iar dup` o scurt` t`cere, \i \ntinse fetei receptorul. – Vrea s`-]i vorbeasc`. E[ti \n stare? Lani d`du din cap, luând receptorul [i murmurând: – Bun`, Daniel. Nu e nevoie s` vii la \nmormântare. Am s` m` ocup eu de toate. Imediat ce rosti aceste cuvinte, regret` jignirea involuntar` pe care o con]ineau. Daniel era un fiu iubitor [i con[tiincios, care fusese apropiat de tat`l lui, \n pofida miilor de mile dintre San Diego [i Honolulu. Avusese grij` s`-[i vad` tat`l de cel pu]in trei-patru ori pe an. Lani sim]i un val de u[urare când \[i d`du seama c` Daniel se hot`râse s-o scuteasc` de mustr`ri, r`spunzându-i doar pe un ton ponderat: – Voi ajunge la San Diego imediat ce pot. Tu doar ai grij` de Brian pân` sosesc eu, prin]eso. Totul o s` fie \n regul`. Acum, d`mi-l din nou pe Gene. Cu obrajii \nro[i]i de enervare, Lani \napoie receptorul doctorului Seaver. Se sim]ea prost ori de câte ori Daniel \i spunea „prin]eso“, [i o nemul]umea c`-i ordonase s` se ocupe de fratele ei mai mic. |n fond, o f`cea cu deplin` competen]` de la na[terea lui, cu [ase ani \n urm`.

10

AUTOR

Mama ei, Anne, se m`ritase cu Jonathan Reid când Lani avea opt ani. Adev`ratul ei tat`, tot ofi]er de marin`, murise \ntr-un accident de munc` pe vremea când Lani avea doar cinci ani. |ntrucât James Douglas era plecat pe mare cu lunile, Lani [i-l amintea doar ca prin cea]`. Când Anne r`m`sese \ns`rcinat`, era deja trecut` de patruzeci de ani, dar hot`rât` s` aib` copilul. |ndurase o na[tere dificil`, pe care doctorul fusese nevoit s-o finalizeze prin cezarian`. Nu apucase s`-[i vad` fiul pe care-l dorise atât de mult – hemoragia o costase via]a. Jonathan Reid se retr`sese din marin` cu un an \n urm` [i, cu toate c` el [i Lani erau distru[i de moartea Annei, necesitatea de al cre[te pe Brian \i obligase s` reziste eroic. Era un copil frumos [i fericit, care sem`na mult cu Anne. Dar poate c` efortul fusese prea mare pentru Jonathan, c`ci la câteva luni dup` na[terea fiului s`u suferise primul infarct. De[i avea doar [aisprezece ani, Lani acceptase imediat responsabilit`]ile care ar fi putut strivi chiar [i o persoan` mai matur`. Fiind var`, \[i putuse \ngriji tat`l vitreg, ocupându-se devotat` [i de fratele ei mai mic. |n ultimii [ase ani, Lani [i Jonathan \l v`zuser` pe Brian devenind un b`ie]el dinamic, inteligent [i sigur pe sine. |n timp ce Jonathan \[i revenea de pe urma celui de-al doilea atac de inim`, Lani ajutase \n cas`: Daniel insistase s` pl`teasc` o sor` medical`. Dar, \n general, Lani fusese baza familiei, [i era mai mult ca o mam` decât ca o sor` mai mare pentru Brian. |n acei ani, \[i terminase liceul [i urmase colegiul, hot`rât` ca \ntr-o bun` zi s`-[i asume deplina r`spundere a cre[terii lui Brian. Singura ei grij` era s` se preg`teasc` pentru \ntre]inerea amândurora. Dac` se gândea cât de cât la rolul fratelui vitreg [i bogat al lui Brian, o f`cea numai ca s`-[i \nchipuie c` nimic n-ar fi \ncântat-

TITLU

11

o mai mult decât ca Daniel Prescott Reid s` dispar` \n adâncurile vulcanului Kilauea, cu to]i snobii din familia lui dup` mam` cu tot. Pentru nimic \n lume nu [i-ar fi recunoscut vreun sentiment de tandre]e fa]` de trufa[ul ei frate vitreg. |n timp ce doctorul Seaver vorbea cu omul pe care ea l-ar fi sacrificat zei]ei Pele, Lani \ncerca s` se gândeasc` la viitor. Trebuia s` existe un soi de pensie militar` de urma[ pentru Brian, din moment ce era copilul minor al lui Jonathan Reid. Ad`ugând asta salariului pe care [i-l estima pentru ea, ar fi trebuit s` se descurce. – Am sunat-o pe Barbara adineaori, \i spuse doctorul Seaver, dup` ce termin` convorbirea. Cred c` \ntre timp a ajuns la voi acas`. O s` stea cu tine pân` sose[te Daniel. Voi veni [i eu imediat ce pot. Lani \i mul]umi, refuzându-i oferta de a chema un taxi [i insistând c` putea merge singur` cu ma[ina pân` \napoi, \n La Jolla. Totu[i, \i era greu s` se concentreze [i fu cât pe ce s` tamponeze din spate trei autovehicule diferite. Când intr` pe aleea casei lor stil ranch, cu trei dormitoare, o v`zu pe doamna Seaver, o femeie zvelt`, de vreo cincizeci [i cinci de ani, rezemat` de bara microbuzului ei, a[teptând-o. |[i petrecur` urm`toarele câteva ore bând cafea [i dep`nând amintiri despre Anne [i Jonathan. Barbara anun]ase mai mul]i oameni c` acesta murise, iar vestea avea s` se r`spândeasc` \n cercul lor de prieteni. |i rugase ca to]i s` a[tepte cu condolean]ele pân` a doua zi. Brian reveni acas` la ora trei, \mpreun` cu doi colegi de [coal` mai mari care locuiau pe aceea[i strad`. Aflând c` t`ticul lui murise, izbucni \n plâns, ag`]ându-se de Lani cu disperare. {tiuse c` Jonathan suferea cu inima, chiar dac` nu prea \n]elegea despre ce era vorba. Dar dup` ce Lani \l asigur` c` nu era nimic \n neregul`

12

AUTOR

cu inima ei [i niciodat` n-avea s`-l p`r`seasc`, se mai lini[ti [i putu s` m`nânce gustarea pe care i-o preg`tise. Doctorul Seaver sosi la ora patru, iar Barbara preg`ti ceva de mâncare, dar nimeni nu se prea atinse de ea. Din când \n când, suna telefonul – vecini [i prieteni care aflaser` vestea [i-[i ofereau ajutorul. Dup` cin`, Brian adormi pe canapea, iar Lani \l duse \n camera lui. R`mas` singur` cu so]ii Seaver, \ncepu s` discute despre planurile de viitor. Gene Seaver \i r`spunse cu un calm profesional la toate \ntreb`rile, avertizând-o \n repetate rânduri c` se agita f`r` rost – dar \ncuraj`rile lui nu reu[eau decât s-o nelini[teasc` [i mai mult. |ntr-un târziu, Lani izbucni \n lacrimi, suspinând: – Trebuie s` iau unele hot`râri. Nu v` da]i seama? De ce nu vre]i s` m` ajuta]i? Drept r`spuns, doctorul Seaver scoase un flacon de medicamente din buzunar. – {tiu c` nu-]i plac lucrurile astea, Lani, dar te rog, spre binele t`u, ia m`car o pastil`. Crede-m`, avem timp destul s` discut`m despre viitor, dup` ce va ajunge aici Daniel. O s` aib` el grij` de tot... – Nu vreau s` am nimic de-a face cu Daniel! ]ip` Lani aproape isteric. {i nici de pastile n-am nevoie! – Gene, te rog. Las`-m` pe mine. Barbara Seaver o lu` pe Lani \n bra]e. – E-n regul`, iubito. Ai timp destul ca s` iei hot`râri. E firesc s` dore[ti s` [tii toate r`spunsurile \n clipa asta, [tiu. Dar o s` se rezolve. Am \ncredere \n tine. Barbara o conduse pe Lani \n baie s` se spele pe fa]` [i s` se pieptene. |n oglind`, Lani \[i observ` cearc`nele, iar ro[ea]a ochilor, dup` atâta plâns, \i f`cea iri[ii s` arate de un albastru [i mai

TITLU

13

str`lucitor. |[i desf`cu p`rul ar`miu ondulat din coc – o piept`n`tur` practic`, dar care-i sporea durerile de cap – iar [uvi]ele unduitoare i se rev`rsar` \n jurul umerilor, cu str`luciri ro[iatice. Lui Lani i se p`rea c` ar`ta \ngrozitor – palid` [i tras` la fa]`, cu ochii umfla]i. Dar orice observator obiectiv i-ar fi remarcat structura delicat` a oaselor fe]ei, sprâncenele arcuite fin, nasul mic [i drept [i curbele senzuale ale gurii, care o f`ceau s` arate la fel de frumoas` [i fragil` ca un pahar de vin cu picior, din cristal vechi. Aceast` impresie era accentuat` de gâtul ei lung [i suplu [i trupul zvelt, \nalt de un metru [i [aptezeci de centimetri, cu oase delicate. Dar era o imagine \n[el`toare, c`ci \nf`]i[area vulnerabil` a lui Lani ascundea o independen]` aprig` [i o voin]` plin` de \nc`p`]ânare. Accept` s` ia o aspirin` [i un pahar de vin alb rece. Tocmai \ncepea s` se calmeze, când auzi o ma[in` sosind pe alee. Daniel nu se deranj` s` sune la u[`; intr` ca la el acas`, cu cheia lui. Lani era cam iritat` c` r`posatul ei tat` vitreg \i d`duse autoritarului s`u fiu o cheie a casei ei. |l privi cu stoicism cum \i strângea mâna lui Gene [i o s`ruta pe Barbara pe obraz. Ca \ntotdeauna, ar`ta \n plin` form` [i mult prea chipe[, \n costumul bej bine croit, deloc [ifonat de zborul peste Pacific care durase cinci ore. Lani \[i st`pâni orice reac]ie fa]` de \nf`]i[area lui. Avea peste un metru optzeci \n`l]ime, iar trupul s`u suplu, cu mu[chi duri, se schimbase foarte pu]in de pe vremea când fusese campion la alerg`ri \n colegiu. Observ` surprins` c` printre [uvi]ele negre \i ap`ruser` câteva fire albe. La treizeci [i doi de ani, Daniel era \nc` destul de tân`r ca s` \nc`run]easc`. Chipul lui avea o fizionomie patrician`, tipic` pentru Noua Anglie – sau, poate, Lani atribuia aceast` descriere doar formei u[or alungite a fe]ei cu tr`s`turi destul de \nguste, arogante. |n fond, printre str`mo[ii lui se num`ra un cuplu de misionari protes-

14

AUTOR

tan]i care sosiser` \n Hawaii \nainte de jum`tatea secolului al nou`sprezecelea. Unul dintre fiii lor se \nsurase cu o prin]es` hawaiian` bogat`, ajungând proprietarul unor \ntinderi vaste de p`mânt. Singurul semn al \nrudirii lui Daniel cu familia regal` hawaiian` se observa \n culoarea neagr` a p`rului [i \n u[urin]a cu care pielea lui p`rea s` absoarb` soarele tropical. Ochii-i erau de un cenu[iu rece, metalic. {i, \n acel moment, o priveau ]int` pe Lani. Lani \i sus]inu privirea, atent` s`-[i p`streze o expresie neutr`, de[i prezen]a lui o tulbura. Reac]iile obi[nuite ale lui Daniel fa]` de ea variau \ntre polite]e calm` [i furie arz`toare, iar dac` uneori simula o anumit` afec]iune temperat`, Lani [tia c` n-avea s` dureze. Se a[ez` lâng` ea, cuprinzând-o cu un bra] pe dup` umeri [i s`rutând-o pe obraz. Lani r`mase rigid`, c`utând s`-i transmit` c`, de[i \i tolera atingerea, o dezgusta categoric. Ba chiar, apropierea lui \i f`cea \ntotdeauna b`t`ile inimii s` se accelereze, iar gândul c` Daniel ar fi putut s` observe era cumplit de umilitor. Dup` câteva secunde de r`zboi nedeclarat, fu evident c` Daniel nu avea de gând s`-[i ia bra]ul de pe um`rul ei. Lani se ridic` brusc de pe canapea [i se duse pân` \n mijlocul camerei. Observ` schimbul de priviri tulburate al so]ilor Seaver, dar \l ignor`. Dup` atâ]ia ani, aflaser` c` prefera s`-l evite pe Daniel, chiar dac` nu [tiau de ce. Daniel se ridic` [i el, spunându-le celor doi: – V` mul]umesc c` a]i avut grij` de Lani [i de Brian. De-acum \ncolo, m` descurc eu cu ei. Lani t`cu pân` când so]ii Seaver ie[ir`, dup` care dezl`n]ui un atac arz`tor: – Sunt absolut capabil` s` m` descurc [i singur`, Daniel. Eu sunt cea care a locuit cu tata de paisprezece ani \ncoace. {i am avut grij` de el \n ultimii [ase. N-am nevoie de tine [i de banii t`i, [i nu

TITLU

15

vreau s` stai aici nici o clip` mai mult decât e nevoie! – N-o s` dureze mult pân` le rezolv pe toate, r`spunse el calm. Ai avut o zi grea, iubito. Du-te la culcare. – Am s` fac ce vreau! Nu-mi da tu ordine! se r`sti Lani. Dac` Daniel i-ar fi propus s` r`mân` \n camer` [i s` stea de vorb` cu el, s-ar fi dus \n dormitor. Fratele s`u vitreg avea acest efect pervers asupra ei. Exasperat, Daniel oft`. – Nu-mi for]a mâna, Lani. L-am iubit pe tat`l meu, [i o s`-mi lipseasc`. N-am chef s`-]i suport toate aerele – mai ales \n situa]ia asta. {i-acum, intr` \n dormitor, dac` vrei s` nu te duc eu pe sus. Lani nu se \ndoia c` ar fi f`cut-o. Expresia aspr` a gurii lui Daniel o avertiza s` nu-l contrazic`. *** A doua zi diminea]`, Lani se trezi devreme, dup` o noapte de somn agitat. Daniel [i Brian se duseser` deja la buc`t`rie, s`-[i ia micul dejun. Auzi un crâmpei din conversa]ia lor [i se opri la u[` s` asculte. Vorbeau despre cea mai recent` erup]ie vulcanic` de pe Big Island, Hawaii, iar Daniel \i promitea lui Brian c`, \n timpul urm`torului spectacol de acest gen, aveau s` zboare peste crater ca s` vad` mai bine. – Nu [i dac` am [i eu un cuvânt de spus \n leg`tur` cu treaba asta, morm`i Lani. De[i Brian era pe jum`tate [i fratele lui Daniel, nu avea inten]ia s`-[i lase fratele vitreg s` i-l r`peasc`. Intr` \n buc`t`rie, ignorând salutul lui Daniel [i cl`tinând scurt din cap când acesta \i oferi o omlet`. – Brian se duce azi la [coal`, declar` ea sec. Nu-i a[a, Brian? \l

16

AUTOR

\ntreb` mai blând, gândindu-se c` era mai bine ca programul copilului s` nu se schimbe. B`iatul d`du din cap. – Avem o petrecere. Azi e ziua lui Jeremy. Lani reu[i s` zâmbeasc`, apoi se aplec` s`-l s`rute. – Bine. Dac` vrei s` vii acas`, d`-mi un telefon, scumpule. U[urat`, \l v`zu \mbr`]i[ându-[i fratele [i alergând afar` s`-[i revad` colegii. |ntre patru ochi, \i putea spune lui Daniel tot ce avea de spus. – Ce tot vorbea]i despre Hawaii? Brian n-o s` se duc` acolo; r`mâne aici, cu mine. Lani vorbea pe un ton agresiv, dar se sim]ea mult mai pu]in sigur` pe sine decât p`rea. |n noaptea dinainte, pe când \ncerca s` adoarm`, \[i d`duse seama cât de vulnerabil` era cu adev`rat pozi]ia ei. Cel mai tare se temea c` Daniel Prescott Reid, cu banii [i influen]a lui, avea s`-i ia fr`]iorul. {i abia acum \[i d`dea seama c`, \n fa]a lui Daniel, nu avea absolut nici o [ans`. Curajul o p`r`si când fratele ei vitreg \i r`spunse cu o privire arogant`. Lani \i \ntoarse spatele, r`sucindu-se spre bufet s`-[i toarne o cafea, [i \l auzi a[ezându-se la masa din buc`t`rie. – A[ fi preferat s` nu discut`m \nc` viitorul lui Brian, dar dac` tot ai adus vorba, Lani, am s` ]i-o spun pe-a dreapt`: Brian va veni cu mine, [i tu la fel. A[a a vrut Jonathan, [i o doresc [i eu. Iar dac` te calmezi [i gânde[ti ra]ional, vei \n]elege c` [i pentru tine e cel mai bine a[a. Trecur` treizeci de secunde pân` când Lani avu destul` \ncredere \n sine \ns`[i ca s` vorbeasc`. |n alte \mprejur`ri, poate c` Daniel ar fi avut dreptate. Dar, \n fond, el nu putea [ti ce efect avea asupra ei, [i nici de ce-l trata atât de repezit [i rece. Cum ar fi putut locui \mpreun` \n aceea[i cas`? |[i aduse cafeaua la mas` [i

TITLU

17

se a[ez` \n fa]a lui, blestemându-[i mâinile care-i tremurau. – Te rog, nu face asta. Vocea \i devenise r`gu[it` de team`. – Locul lui Brian e aici. To]i... to]i prietenii lui sunt aici. {i [coala. {i... [i eu. – Cu alte cuvinte, nu vrei s` vii \n Hawaii, cu mine, remarc` \ncet Daniel. Sunt de acord c` Brian are nevoie de tine, dar dac` nu vii, va trebui s`-l iau oricum. Testamentul tat`lui meu m` investe[te cu titlul de tutore, [i am de gând s` m` achit de aceast` responsabilitate. Nu-l pot l`sa cu tine, la San Diego. Lani sim]i c` se \nro[ea. |[i \nvinse un val de grea]`, respirând adânc de câteva ori. Nu-i trecu prin minte nici o clip` s` pun` la \ndoial` afirma]iile lui Daniel despre testament. Nu era genul de om care s` denatureze adev`rul. |[i \ngrop` capul \n mâini, cu un gest \nvins. Daniel avea de partea lui nu numai banii [i puterea, ci [i legea. Nu era drept. |nghi]indu-[i mândria, ridic` privirea spre ochii lui implacabili [i-l implor`: – Te rog, Daniel. Brian iube[te casa asta. Las`-l aici, cu mine. Am s` m` descurc. Poate... poate ai s` ne aju]i [i tu. – {tii cât cost` pe lun` casa asta? Lani cl`tin` din cap. Finan]ele r`m`seser` \ntotdeauna \n seama tat`lui ei vitreg. – Aproape o mie de dolari. {tiu, fiindc` eu sunt proprietarul ei. {i achit majoritatea facturilor. |[i \ncruci[` bra]ele pe piept, cu o expresie de nep`truns. Cumva, aceast` dezv`luire n-o surprinse pe Lani. Se mutaser` \n casa aceea frumoas` din apropierea oceanului cu cinci ani \n urm`. Lani adora plaja [i [tia c` Jonathan cump`rase casa ca s`-i fac` o bucurie. Ar fi trebuit s`-[i dea seama c` Daniel o pl`tea – era mult

18

AUTOR

prea scump` ca s` [i-o poat` permite un ofi]er de marin` \n retragere. Daniel continu`: – Am hot`rât s` vând casa, Lani. Vom ]ine o slujb` de comemorare aici, dac` vrei, apoi voi lichida afacerile tat`lui meu [i vom pleca to]i trei \n Hawaii. A[ dori ca tata s` fie \nmormântat pe Maui, lâng` mama mea. Lani se cl`tina sub impactul tuturor acelor lovituri, iar ultimele lui cuvinte o f`cur` s`-[i piard` calmul. – Nu! ]ip` ea. N-ai s`-l duci acolo. N-o s` zac` lâng` mama ta [i familia ei snoab` [i plin` de prejudec`]i! Decât s` las asta s` se \ntâmple, mai bine... mai bine... Dar nu avea ce face, dac` Daniel insista, [i o [tia. Se repezi afar` din buc`t`rie, spre dormitorul ei, unde se trânti pe pat, \ncepând s` suspine \nnebunit`. Daniel o urm` peste câteva minute. Când \l auzi intrând, Lani \[i mu[c` buza, \ntr-un efort disperat de a se controla. – Lani. Cumva, nu putu suporta blânde]ea din tonul lui, iar când \i sim]i mâna pe um`r, se ridic` brusc [i-l atac` precum un animal \ncol]it, desc`rcându-[i toat` durerea [i frustrarea. Strânse pumnii [i \ncepu s`-l loveasc` nebune[te \n piept, cu lacrimile [iroindu-i pe fa]`. Daniel o prinse de \ncheieturile mâinilor [i i le cobor\ cu for]a, iar \n clipa urm`toare o cuprinse \ntr-o \mbr`]i[are strâns`, ne\nduplecat`. Lani continu` s` se zbat` neputincioas`, strigând s`-i dea drumul – dar \n cele din urm`, epuizat`, se l`s` p`guba[` [i-[i rezem` capul de um`rul lui, plângând \ncet. Dup` un timp, Daniel o l`s` s` se desprind` din \mbr`]i[are, dar continu` s-o ]in` de talie, privind-o cu un amuzament complice.

TITLU

19

– Nu mai face mutra asta, murmur` el. Consider` c` nu e decât o consolare prietenoas`. – Nu e[ti prietenul meu, \ng`im` Lani, sim]indu-i respira]ia cald` pe obraz. Te rog, d`-mi drumul... – Crede-m`, n-am nici un chef s`-]i fiu prieten. |nainte de a-mi insulta familia [i a pleca \n fug`, \ncercam s` discut`m despre preg`tirile pentru funeralii. }i-ai fi putut exprima opiniile \ntr-un mod mai pu]in dramatic. Lani nu spuse nimic. Era o ironie c` Jonathan Reid, care fusese tolerat cu r`ceal` de familia Prescott \n timpul vie]ii, avea s` li se al`ture membrilor acesteia dup` moarte. – Nu spui nimic, hmm? Dup` un oftat cam dramatic, Daniel \i ridic` b`rbia cu degetul, silind-o s`-l priveasc` \n ochi. – Okay, prin]eso, ai câ[tigat. Dac` vrei s` se odihneasc` lâng` mama ta, atunci a[a vom face. Lani \l privi cu ochi mari, uimit` de aceast` concesie necaracteristic` pentru el. – De ce? \ntreb` ea b`nuitoare. Ce te-a f`cut s` te r`zgânde[ti? – |]i \ndeplinesc o dorin]`, \n schimbul alteia, r`spunse Daniel pe un ton tachin`tor. Tu [i Brian ve]i veni \n Hawaii, unde o s` locui]i \n casa mea. Hai s` nu mai discut`m, prin]eso. – Trebuia s` m-a[tept. Sentimentele mele nu conteaz`. Pentru tine, toate nu sunt decât afaceri, nu-i a[a, Daniel? – Dac` zici tu... Recunosc c`, atunci când vreau ceva, de obicei g`sesc o cale de a ob]ine acel lucru. Va fi mai bine pentru Brian, [i pentru tine. Ai \ncredere-n mine, Lani. {i, f`r` a-i a[tepta \ncuviin]area, se ridic` de pe pat [i ie[i din camer`.

20

AUTOR

Capitolul 2

Lani ie[i din camera ei numai dup` ce-[i d`du seama c` Daniel se \nchisese \n dormitorul tat`lui ei vitreg, pentru a da câteva telefoane de afaceri. |i auzi glasul, \nfundat, când scoase ezitant capul pe u[`. Apoi se duse \n buc`t`rie, unde tocmai \[i turnase un pahar de suc când auzi soneria. Barbara Seaver st`tea cu bra]ele \nc`rcate de pachete cu bun`t`]i de cas` g`tite de diverse prietene, dintre care multe trecuser` \n timpul zilei s`-[i ofere ajutorul [i condolean]ele. Organizarea funeraliilor r`mase \n seama lui Daniel. Acesta alese, \n locul \nmormânt`rii militare, slujb` simpl` la biseric` [i o ceremonie lâng` mormânt. O inform` pe Lani imediat dup` ce discut` cu reverendul Taylor, care sosise spre amiaz`. De[i planurile lui Daniel corespundeau cu ale ei, Lani ar fi preferat s-o consulte mai \ntâi. Putea oare avea \ncredere \n explica]ia lui blând` – c` voise s-o scuteasc` de chinul preg`tirii unor detalii atât de dureroase? Weekendul trecu f`r` nici un incident, \n primul rând deoarece

TITLU

21

casa era tot timpul plin` de vizitatori, iar Lani nu avu r`gaz s` r`mân` singur` cu Daniel. De obicei, era de o arogan]` defensiv` \n prezen]a lui, dar \n ultimii [apte ani cedase din când \n când imboldului de a-l provoca, f`r` s` \n]eleag` cu adev`rat de ce o f`cea. Când se \ntâmpla acest lucru, Daniel obi[nuia s`-i interpreteze mofturile literal, r`spunzându-i calm [i rezonabil. Dar nu \ntotdeauna. Lani \[i amintea câteva ocazii când nemul]umirile ei \i provocaser` o furie aproape \nsp`imânt`toare. Adev`rul era c` Daniel Prescott Reid o intimida. Iar acum era \ncordat` [i nelini[tit` ori de câte ori Daniel \[i \ndrepta aten]ia asupra ei. |n acela[i timp, era aproape obsedat` s`l protejeze pe Brian de \ndoieli [i temeri. Refuza s` plâng`, convins` c` dac` Brian o vedea cedând, propriile lui nelini[ti ar fi sc`pat de sub control. Mul]i oameni \i admirau calmul aparent, f`r` s` [tie c` gazda lor des`vâr[it` f`cea un efort continuu s` salveze aparen]ele. Pe la ora nou` seara, era epuizat` fizic [i emo]ional, prea frânt` ca s` se mai gândeasc` la viitor [i prea obosit` pentru a mai face altceva decât s` cad` \n pat [i s` adoarm`. Daniel n-o informase asupra am`nuntelor pentru slujba de luni, iar Lani era prea atent` s`-l evite ca s` mai cear` [i detalii. Astfel, când pornir` spre biseric`, n-avea idee la ce s` se a[tepte. Daniel conducea ma[ina, iar Brian st`tea \ntre ei, pe bancheta din fa]`. Lani arunc` o privire spre Daniel; chipul lui bronzat era calm [i st`pânit, spre deosebire de paloarea [i cearc`nele ei pe care \ncercase s` [i le ascund` cu ajutorul fardurilor. Sim]ind tot timpul mâna mic` a lui Brian care o strânga pe a ei, Lani ascult` cu stoicism aproape toat` slujba. Ochii i se umezir` când auzi omagiile aduse de pastor [i de doctorul Seaver, dar batista \i r`mase \n po[et`, nefolosit`. Cumva, nu-i trecuse nici un moment prin minte c` Daniel ar fi putut dori s` ]in` [i el un mic

22

AUTOR

discurs, [i fu surprins` când \l v`zu ridicându-se s` vorbeasc`. Tat`l lui, spuse el, suferise dou` mari tragedii \n via]`: moartea primei sale so]ii, Laura, [i a celei de a doua, Anne. Dar avusese parte [i de mari bucurii, g`sindu-le \n iubirea [i devotamentul prietenilor [i colegilor. Le mul]umi multora pe nume, iar Lani fu impresionat` s` vad` cât de bine cuno[tea via]a tat`lui s`u la San Diego, atât de departe de paradisul tropical unde se stabilise Daniel. |[i d`du seama c` Daniel [i Jonathan fuseser` mult mai apropia]i decât presupusese ea. |n continuare, Daniel rosti câteva cuvinte despre Brian, spunând c` na[terea copilului \mbog`]ise ultimii ani din via]a lui Jonathan [i atenuase durerea pricinuit` de moartea Annei. Auzindu-[i numele, Brian \ncepu s` scânceasc`, iar Lani \l lu` pe genunchi. Fusese profund afectat` de referirea lui Daniel la Brian, observând cum glasul lui r`gu[it de emo]ie contrasta cu calmul aparent [i rigid pe care [i-l impunea. – Dar mai presus de orice, \ncheie Daniel, tat`l meu [i-a g`sit alinarea [i mul]umirea \n ultimii ani de via]` datorit` lui Lani. Ea nea cucerit pe amândoi, ca o feti]` cu p`rul ca flac`ra, [i ne-a câ[tigat inimile pe m`sur` ce cre[tea. A devenit o fiic` frumoas` [i devotat` care l-a iubit, l-a \ngrijit [i i-a dat putere. Lui Brian i-a devenit o mam` mai iubitoare decât ar fi putut s` fie oricare alt` femeie. |i sunt profund \ndatorat. |]i mul]umesc, Lani. Pentru prima oar`, Lani \[i lu` batista, tamponându-[i lacrimile pe care nu mai putea s` [i le st`pâneasc`. |n timp ce Daniel revenea la locul lui, i se p`ru c`-i v`zu mâna ridicându-se scurt s` [tearg` o lacrim` de la col]ul ochiului. Dup` o scurt` ceremonie lâng` mormânt, se \ntoarser` acas` la doctorul Seaver, unde-i a[tepta un bufet. Nu vorbea nimeni. Lani se gândea la emo]ionantul panegiric rostit de fratele ei vitreg, \nc`

TITLU

23

destul de uimit` c` un om care fusese atât de distant putea exprima o asemenea admira]ie [i recuno[tin]` fa]` de loialitatea [i iubirea ei la adresa tat`lui s`u. Era sigur` c` orice afec]iune sim]ise Daniel pentru ea disp`ruse dup` seara aceea dezastruoas` din vara anului când \mplinise cincisprezece ani. Evident, putea trece cu vederea peste propria lui p`rere negativ` despre caracterul ei, când \i aprecia calit`]ile de fiic` [i sor`. Dac`-i era recunosc`tor, o f`cea numai pentru c` le fusese atât de devotat` tat`lui [i fratelui s`u vitreg. Laudele lui Daniel o nelini[teau [i nu \n]elegea de ce. Ce importan]` avea, dac` \nalta lui considera]ie nu-i includea [i calit`]ile ca femeie? Dup` ce majoritatea vizitatorilor plecar`, Daniel o lu` pe Lani deoparte ca s`-i explice c` se \ntorcea la Honolulu cu afaceri, dar avea s` mai r`mân` un timp pentru a o ajuta s`-[i rezolve toate problemele. |n pofida sincerit`]ii din discursul lui funerar, Lani era u[urat` c` pleca. Nimic nu i-ar fi alungat nervozitatea provocat` de prezen]a lui. Iar acum, \[i d`du seama, probabil avea s` se simt` vinovat` de fiecare dat` când i se \mpotrivea. Ciocnirile \ntre ei p`reau inevitabile, iar Daniel recunoscuse c` de obicei g`sea o cale de a ob]ine ceea ce dorea. Lani se \ntreba dac` presupunea c` vorbele lui de laud` aveau s`-i asigure supunerea fa]` de toate planurile pe care [i le f`cuse. *** Daniel ajunse \napoi la San Diego duminic` seara, intrând \n cas` tocmai când Lani \l culca pe Brian. Prelu` imediat ritualul cititului unei pove[ti la c`p`tâiul patului. Lani \[i spuse c` n-avea nici un rost s` protesteze. |n orice caz, era obosit` [i se bucur` s` se

24

AUTOR

ghemuiasc` pe canapea, uitându-se la televizor. |ntrucât majoritatea oamenilor \[i prezentaser` condolean]ele \n zilele imediat urm`toare \nmormânt`rii, weekendul fusese lini[tit. Totu[i, Lani se lupta \ncontinuu cu deprimarea. Toat` via]a ei avea s` se schimbe radical, [i nici ea nici Brian nu aveau idee cât de u[or puteau s` se adapteze. |n ultimii [ase ani, Lani \[i rezolvase crizele avântându-se \n activitate, dar acum nu mai avea nimic de f`cut decât s` a[tepte. Iar acest lucru o f`cea s` se simt` foarte \ncordat`. Dup` ce-i ur` noapte bun` lui Brian, Daniel i se al`tur` lui Lani \n living, a[ezându-se lâng` ea pe canapea. Dac` simpla lui prezen]` era suficient` ca s-o tulbure, faptul c` st`tea atât de aproape o enerva de-a binelea. Lâng` el, nu reu[ea niciodat` s` se relaxeze. – Brian pare s` se simt` bine. Lani \i fu recunosc`toare c` alesese un subiect de conversa]ie sigur. – E atât de mic, nu cred c` \n]elege cu adev`rat, replic` ea. Uneori e trist sau cam speriat, dar \n esen]` abia a[teapt` s` ne mut`m \n Hawaii... atâta vreme cât voi fi [i eu cu el. |l observ` cu coada ochiului pe Daniel dând din cap [i se \ntoarse pu]in spre el ca s`-i vad` expresia. Pe moment, era gânditor. – {i tu? o \ntreb`. Tu cum faci fa]`? Lani [tia c` n-ar fi fost \n]elept s`-l provoace, dar cumva nu se putu st`pâni. – A, m` cuno[ti. Eu sunt un adev`rat monument. Devotat`, iubitoare [i grijulie, ca s` nu mai spun cât de cuceritoare! – Am vorbit serios, Lani. {i \]i sunt recunosc`tor. Nu exist` nici un motiv... – Atunci, las`-ne s` r`mânem aici! \l implor` ea. Te rog,

TITLU

25

Daniel...! – Nu. R`spunsul fusese rostit \ncet, dar categoric. – {tiu ce e mai bine pentru voi. |mi pare r`u c` ai senza]ia c` ]iam for]at mâna, prin]eso, dar va trebui s`-]i cer s` respec]i \n]elegerea. Lani nu spuse nimic. Nu i-ar fi putut explica adev`ratele ei obiec]ii, iar dac`-l contrazicea, probabil Daniel [i-ar fi pierdut calmul. Se ridic` de pe canapea, murmurând c` era frânt` de oboseal`. – {tiu c` ]i-a fost greu, iubito, r`spunse el \n]eleg`tor. O dat` ce te vei instala \n Hawaii, ai s` te sim]i mult mai bine. Se ridic` [i el [i porni spre buc`t`rie. |nc` nu era ora nou`, iar Lani nu putea adormi atât de devreme. |ncerc` s` se concentreze asupra unui articol dintr-o revist`, dar \n cele din urm` renun]`. Gândurile i se tot ab`teau spre rela]iile cu redutabilul ei frate vitreg. *** Prima dat` când \l \ntâlnise, nu p`ruse atât de impresionant. Peatunci, Lani avea doar opt ani. Un prieten comun \i f`cuse mamei ei cuno[tin]` cu Jonathan Reid; dup` cinci luni, se hot`râser` s` se c`s`toreasc`. Lani \l simpatizase imediat pe Jonathan [i abia a[tepta ca viitorul ei frate vitreg s` vin` acas`, fiindc` numai absen]a lui amâna nunta. Jonathan nu voia s` se \nsoare cu Anne decât \n prezen]a lui Daniel. Lani \[i amintea cum a[teptase pe aeroportul din Honolulu ca avionul lui Daniel s` soseasc` de la Los Angeles. Nici o clip` nu-i trecuse prin minte s` \ntrebe de ce Daniel Reid \nv`]a la o [coal` de

26

AUTOR

b`ie]i exclusivist` din New England. La optsprezece ani, era un personaj conturat vag, pe care nu-l putea compara decât cu prietenii guvernantelor ei. La fel ca multe alte fete, Lani flirta fermec`tor [i incon[tient cu b`rba]ii, [i fusese foarte \ncântat` când Daniel \ncepuse s` foloseasc` porecla care acum \i displ`cea atât de mult – „prin]eso“, dup` tiza ei, prin]esa Kaiulani. Daniel o trata cu o indulgen]` amuzat`, tachinând-o [i jucându-se cu ea ori de câte ori se vedeau. Vizitele lui erau frecvente; de[i avea un apartament propriu, Anne Douglas Reid \[i invitase noul fiu vitreg s` vin` la cin` oricând, iar Daniel profita din plin. Lani [tia c` lucra \n timpul verii la un hotel din Waikiki, dar niciodat` nu b`nuise c` acesta era proprietatea familiei lui. |n toamn`, Daniel se \ntoarse la [coal`, de ast` dat` la un colegiu simandicos din Massachusetts. Lani tr`sese concluzia c` Daniel era un tân`r cu totul deosebit, pentru c` fra]ii [i surorile tuturor prietenilor ei studiau \n campusul local al universit`]ii din Hawaii. Era prea tân`r` ca s`-[i dea seama c`, de[i tat`l ei vitreg câ[tiga bine ca ofi]er de marin`, nu prea avea posibilitata s` pl`teasc` studiile pe care le urma Daniel. Când Lani avea zece ani, Jonathan Reid fusese avansat la gradul de c`pitan [i transferat la baza naval` din San Diego. |n urma acestei mut`ri, singura dificultate pe care o cunoscu Lani fu \n leg`tur` cu numele ei. |n insule, to]i [tiau c` prin]esa Kaiulani fusese mo[tenitoarea prezumptiv` a tronului din Hawaii, tân`ra care i-ar fi succedat Reginei Liliuokalani dac` Statele Unite n-ar fi anexat arhipelagul, \n 1893. La San Diego, \ns`, numele ei era considerat exotic [i bizar, mai ales \ntrucât Lani ar`ta ca o zâni[oar` ro[covan`, cu o piele care trebuia s` se expun` doar treptat la soare, ca s` nu se ard`. Dup` câteva luni pe continent, renun]ase s` mai corecteze

TITLU

27

pronun]`rile gre[ite ale numelui ei, acceptând faptul c` era masacrat de oamenii care insistau s`-l rosteasc` rimând cu Danny, nu cu Connie. |l vedea pe Daniel doar de câte dou` ori pe an, \n iunie [i septembrie, când se oprea \n California venind de la Cambridge, Massachusetts, sau \ntorcându-se la \nceputul anului universitar. Abia când Lani \mplinise treisprezece ani, prietenele ei au \nceput s` comenteze cât de atr`g`tor ar`ta fratele ei vitreg. Majoritatea f`cuser` câte o pasiune pentru el [i, la o petrecere, au supus la vot, declarându-l pe locul doi dup` idolul adolescentelor din acel an. A doua zi diminea]`, Lani i-a transmis lui Daniel complimentul, [i a avut impresia c` era cam dezam`git c` nu primise locul \ntâi. Admira]ia lor nu era nemeritat`, recuno[tea Lani \n sinea ei. Daniel era chipe[ ca un star de cinema, desigur, dar ceea ce le \ncânta cu adev`rat pe prietenele ei era o anumit` trufie [i re]inere care-l f`ceau s` par` misterios [i incitant. Pe Lani, aceste tr`s`turi no fascinau. Le accepta ca f`când parte din personalitatea lui. |n orice caz, le spuse ea prietenelor, vizitele lui erau rare, a[a c` era firesc s` r`mân` destul de distant. Daniel a terminat colegiul, a muncit o vreme, iar când Lani avea aproape paisprezece ani s-a hot`rât s` urmeze facultatea de studii economice. La \nceputul verii urm`toare a stat cu ei doar trei zile, plecând gr`bit \napoi \n Honolulu, unde-l a[teptau responsabilit`]ile pe care le abandonase temporar ca s` se duc` la studii. Cele trei zile au fost de-ajuns pentru a o l`sa pe Lani buim`cit` de admira]ie. |ncepuse s` aib` \ntâlniri cu b`ie]ii de vârsta ei – câteva ie[iri atent supravegheate la cinema [i la [colile de dans. Acele seri se terminau de obicei cu s`rut`ri inocente la desp`r]ire, dintre care nici una nu reu[ea s`-i ridice prea mult tensiunea sangvin`. Uneori, tat`l ei vitreg o tachina \n leg`tur` cu repeziciunea cu

28

AUTOR

care se maturiza, iar Lani nu trebuia decât s` se uite \n oglind` ca s` [tie c` avea dreptate. Pe la sfâr[itul verii, transformarea era complet`. Când a \mplinit cincisprezece ani, mama ei i-a permis s`-[i cumpere un costum bikini verde ca smaraldul, iar \n august \i venea ca turnat. Culoarea p`rului i se \nchisese pân` la o uluitoare nuan]` ar`mie, iar acum \i ajungea pân` mai jos de umeri; fa]a ei \[i pierduse contururile rotunjite din copil`rie, \n favoarea unei frumuse]i sculpturale care o f`cea s` arate cu câ]iva ani mai matur`. |n secret, era mul]umit` c` studen]ii de la colegiu \ncercau atât de des s-o aga]e pe plaj`, dar avea destul` minte ca s`-i refuze. Auzise ce i se \ntâmplase surorii mai mari a prietenei sale, care pl`tise scump un moment de nechibzuin]`. Daniel reveni pe continent \n aceea[i lun`, locuind la ei zece zile \nainte de a se \ntoarce pe coasta de est, pentru ultimul an la facultatea economic`. Dup` dou` zile \n compania lui, Lani era \ndr`gostit` pân` peste cap. |n trecut, niciodat` nu-l considerase tocmai un membru de familie, dar nici \n sens romantic nu se gândise la el. Acum, experien]ele cu b`ie]ii de vârsta ei o f`ceau s`[i dea seama cât de atr`g`tor era. Comportamentul lui din acea lun` august n-a fost cu nimic diferit decât \nainte, dar reac]ia lui Lani, da. De fiecare dat` când erau \mpreun`, trupul i se aprindea de dorin]`. La \nceput, acest lucru a f`cut-o s` se simt` foarte jenat`, dar curând senza]iile noi iau risipit puterea de discern`mânt [i a \nceput s` jinduiasc` la o \mplinire pe care n-o \n]elegea cu adev`rat. {tia numai c` voia ca Daniel s-o ia \n seam`, s` se gândeasc` la ea ca femeie – dup` cum i-a m`rturisit cu dramatism celei mai bune prietene a ei Din p`cate, campania ei p`rea s`-l lase pe Daniel rece. |l târa la plaj` [i se groz`vea \n costumul ei verde, asigurându-se c` trupurile li se atingeau cât mai des. O dat`, mama ei a surprins-o f`r` sutien

TITLU

29

pe sub tricou [i a trimis-o s` se schimbe, ]inându-i chiar \n fa]a lui Daniel o prelegere care a f`cut-o s` se \nro[easc` \n obraji ca focul. Când prima s`pt`mân` a [ederii lui Daniel s-a sfâr[it f`r` nici un progres \n sensul scopului urm`rit de ea – pe care [i-l imagina cam ca \mbr`]i[are pasional` gen Clark Gable [i Vivien Leigh \n „Pe aripile vântului“ – Lani [i-a intensificat provoc`rile. Daniel urma s` plece peste dou` zile, iar ea tocmai abandonase orice speran]`, când \n sfâr[it rug`min]ile insistente de a ie[i la o plimbare cu ma[ina, seara, i-au fost acceptate. De data asta, s-a \mbr`cat cu mai mult` aten]ie. A luat pe ea un tricou alb [i f`r` umeri care l`sa foarte pu]in \n seama imagina]iei, camuflând senzualul rezultat cu un hanorac bleumarin. Blugii t`ia]i i se mulau pe [olduri [i pe fund \n cel mai a]â]`tor mod. La cererea ei, s-au dus \ntr-un loc izolat de pe coline, sub pretextul c` voia s`i arate lui Daniel peisajul. Când a coborât din ma[in`, chipurile ca s`-[i dezmor]easc` picioarele, priveli[tea pe care a v`zut-o Daniel nu avea nici o leg`tur` cu Oceanul Pacific. Lani \[i l`sase hanoracul pe scaunul din fa]`. C`sc`, ridicându-[i alene bra]ele [i \ntinzânduse, cu sânii plini [i tari reliefându-i-se prin materialul sub]ire al tricoului. Daniel r`m`sese \n ma[in`, privind-o. Ori de câte ori se uita la ea, Lani sim]ea o excita]ie nebuneasc`. Aplecându-se peste scaunul din dreapta, Daniel \i strig` prin fereastra deschis`: – Vino \n ma[in`, Lani. Mergem acas`. Glasul \i era r`gu[it [i \ncordat. Lani se conform`, aruncându-[i p`rul pe spate [i revenind cu pa[i elastici spre ma[in` pentru a se a[eza la doar câ]iva centimetri de el. Se pref`cea calm`, dar \n realitate inima \i b`tea atât de necontrolat \ncât o lua cu le[in. Când Daniel vru s` porneasc`

30

AUTOR

motorul, \i acoperi repede mâna cu a ei. – De ce te gr`be[ti, Daniel? \l \ntreb`, cu o voce straniu de sufocat`. Nu-]i place apusul soarelui? Daniel se rezem` de sp`tar, p`rând s` admire asfin]itul, iar \n cele din urm` se \ntoarse spre ea, cu buzele strânse [i sprâncenele \ncruntate de furie. – Toat` s`pt`mâna ai c`utat-o cu lumânarea, mârâi el. Mai bine cu mine decât cu altcineva! Nu f`cu nici o concesie tinere]ii [i lipsei ei de experien]`, atacând scurt [i rapid ca un [arpe cu clopo]ei. Lani fu n`ucit` de brutalitatea cu care o strânse \n bra]e. |nainte de a apuca s` protesteze, gura lui se l`s` peste a ei, desp`r]indu-i buzele cu for]a [i explorându-i cu limba interiorul catifelat, atât de s`lbatic \ncât o [oca [i o durea. Lani r`mase \ncremenit`, prea speriat` ca s` se zbat`. Apoi, senza]ia gurii lui Daniel se schimb`, deveni mai blând`. Mâna lui i se strecur` pe sub tricou s`-i mângâie sânii, jucându-se cu ei \ntr-un fel care-i trimitea valuri-valuri de dogoare prin tot trupul. Lani nu se mai putea \mpotrivi explor`rilor acum tandre ale limbii lui – [i nici nu voia. Cu un geam`t gutural, \ncepu s`-l s`rute [i ea, con[tient` c` \mbr`]i[area lui se \n`sprea treptat din nou, dar era prea excitat` ca s`-i mai fie team`. Când Daniel o respinse, fu pe cât de nedumerit`, pe-atât de dezam`git`. Apoi \i observ` respira]ia rapid` [i neregulat` [i furia de pe fa]`, [i se retrase pe scaunul ei. |l privi cu team` cum f`cea eforturi s` se controleze. – Te doresc, Lani. Te duc la un motel. Cuvintele lui senzuale o lovir` ca un pumn \n stomac. Cum putuse fi atât de proast`? Daniel nu era un b`iat de vârsta ei, care s-ar fi mul]umit doar cu câteva s`rut`ri. Era un b`rbat \n toat` firea – [i foarte viril, pe deasupra.

TITLU

31

Tres`ri când auzi pornind motorul, \nfigându-[i unghiile \n palme ca s` nu plâng`. Sim]ea ochii lui Daniel a]inti]i asupra ei [i \ncepu s` tremure când \l auzi \ntrebând-o pe un ton rece ca ghea]a: – Ce este, Lani? Nu vrei s` te culci cu mine? Scutur` din cap, prea dezn`d`jduit` ca s`-i mai pese de lacrimile care-i curgeau pe obraji. – Te rog, du-m` acas`, \l implor` ea nefericit`. Nu vreau s`... s`... Umerii \i fur` prin[i \ntr-o strânsoare ferm`, când Daniel o \ntoarse cu fa]a spre el. – Perfect. Dac` nu vrei s` fii tratat` ca o boarf`, nu te purta ca una de-alea. Nu mai e[ti un copil, Lani. Nu po]i s` a]â]i un b`rbat [i pe urm` s` pretinzi s`-i treac` \ntr-o clip`, când te r`zgânde[ti. Ai noroc c` te-ai hot`rât s` experimentezi cu mine [i nu cu altul. {i, cu acest anun], \i d`du drumul [i porni ma[ina. |n timpul drumului spre cas`, nici unul dintre ei nu vorbi. Lani \ncepea s`-[i dea seama c` Daniel nu avusese nici un moment inten]ia de a o duce \n cine [tie ce motel, c` nu voise decât s`-i dea o lec]ie. Cât de mult din furia – [i pasiunea – lui fusese simulat` anume \n acel scop? Se sim]ea atât de umilit`, \ncât se \ndoia c` l-ar mai fi putut privi vreodat` \n via]`. Reu[i s`-[i st`pâneasc` tremurul când intrar` \n cas`. Dup` ce se scuz` c` o durea stomacul, fugi \n camera ei, unde-[i scoase tricoul [i-[i examin` trupul \n oglind`. Fu \ngrozit` s` vad` o vân`taie pe un bra]. Ce Dumnezeu aveau s` cread` p`rin]ii ei? |n urm`toarele zile se pref`cu bolnav` de indigestie cu frisoane, astfel \ncât s` aib` un motiv de a purta c`m`[i de noapte cu mâneci lungi [i s` poat` explica lipsa poftei de mâncare. Z`când \n pat toat` ziua, avea timp destul s`-[i aminteasc` neru[inarea cu care se

32

AUTOR

comportase [i desfrânarea felului cum se ]inuse dup` Daniel. Poate c` dac` ar fi venit s`-i vorbeasc` ar fi reu[it s` se scuze, dar el o ignora cu des`vâr[ire. Chiar \nainte de plecare, Daniel veni pân` la u[a ei s`-[i ia r`mas-bun. De obicei, cu aceste ocazii \i zâmbea [i o s`ruta pe obraz, dar acum nu f`cu decât s` se uite la ea cu o privire \mpietrit` [i s` spun` pe un ton rece: – Sper s` te vindeci repede dup` plecarea mea, Kaiulani. {i, cu aceste cuvinte, plec`. *** |n urm`toarele câteva luni, Lani a \nceput s`-i pun` lui Jonathan tot felul de \ntreb`ri despre fratele ei vitreg, dar avea mereu grij` s` par` indiferent` [i destins`. |nainte, acceptase sofisticarea [i stilul cizelat ale lui Daniel doar ca pe ni[te tr`s`turi ale personalit`]ii lui; nici un moment nu-i trecuse prin minte c` acele caracteristici proveneau din familia mamei sale. Acum c`uta incon[tient motive de a-l ]ine la distan]`, iar dezv`luirile despre trecutul lui \i justificau perfect atitudinea. Ini]ial, Jonathan i-a explicat doar c` prima lui so]ie, Laura, fusese o Prescott, iar studiile lui Daniel fuseser` pl`tite dintr-un cont personal pe care i-l deschiseser` p`rin]ii lui. Era preg`tit din timp pentru a-[i ocupa locul \n firma familiei, a ad`ugat Jonathan. Lani avea doar zece ani când plecaser` din Hawaii, dar \nv`]ase la [coal` despre familiile Prescott [i Thomas. Al`turi de alte câteva familii locale puternice, f`cuser` avere din cultura trestiei de zah`r, \n secolul al nou`sprezecelea. Investiser` masiv profiturile \n alte afaceri de pe insul`, de la agricultur` pân` la navlosiri [i propriet`]i imobiliare, de la turism pân` la industria u[oar`, pân` ajunseser`

TITLU

33

s` domine via]a comercial` a \ntregului arhipelag Hawaii. |nc` din copil`rie, Lani percepuse rezultatele. Pe m`sur` ce ora[ul Honolulu devenea un mare port al Pacificului, iar arhipelagul, o sta]iune de agrement favorit`, frumuse]ea tropical` a zonei c`zuse treptat victim` sub plugurile unei ne\nduplecate procesiuni de buldozere. Lani echivala dezvoltarea urban` cu distrugerea rapace, iar Daniel Prescott Reid primi curând \n mintea ei rolul unui nemilos [i iresponsabil senior al r`zboiului industrial. Cu urm`toarea ocazie l-a v`zut \n vacan]a de Pa[ti, când Daniel a venit pe coasta de vest ca s`-[i petreac` s`rb`torile cu familia. Mama ei era \n ultimul trimestru al unei sarcini dificile [i primise ordin s` stea \n pat, din cauza riscului de na[tere prematur`. Jonathan, care ie[ise la pensie toamna trecut`, \[i petrecea aproape tot timpul lâng` ea. Eforturile lui de a g`ti [i a deretica prin cas` erau stângace, dac` nu chiar dezastruoase, a[a c` Lani \[i asumase aproape toate aceste responsabilit`]i. A reac]ionat fa]` de prezen]a lui Daniel cu un amestec de atitudine defensiv` iritat` [i arogan]` pref`cut`. Se temea s` nu fie r`nit` – s` nu se fac` iar de râs. |n orice caz, era clar c` Daniel nu voia s` aib` absolut nimic de-a face cu ea, pentru c` din clipa când pusese piciorul \n San Diego a avut cea mai mare grij` s-o evite. Dou` luni mai târziu, Anne Reid a murit, iar la trei luni dup` aceea Jonathan a suferit primul atac de cord. Daniel a venit din Hawaii cu ambele ocazii. Lani a reac]ionat cu o polite]e rece fa]` de aceste expresii formale de compasiune [i a profitat din plin de faptul c` \ngrijirea fratelui ei mai mic \i oferea un paravan convenabil dup` care s` se ascund`. Numai o dat` a r`mas singur` cu el, când Daniel a intrat pe nea[teptate \n camera ei, chiar \nainte de a pleca \napoi \n Hawaii. Insista s` pl`teasc` o menajer` cu norm` \ntreag`, dar Lani a respins cu furie ideea, spunând c` nu voia s` aib` nimic

34

AUTOR

de-a face cu banii lui murdari [i c` putea s` se descurce perfect [i singur`. Daniel a \nh`]at-o de bra] [i a smucit-o spre el. Câteva clipe s-au uitat unul la altul – doi ochi cenu[ii [i reci ca o]elul [i doi ochi alba[tri furio[i, \nfruntându-se. Apoi, Daniel a \njurat printre din]i [i s-a r`sucit pe c`lcâie, ie[ind din camer` cu pa[i mari. |n urm`torii câ]iva ani, Daniel a reu[it s`-[i petreac` de obicei câte o vacan]` cu tat`l lui, la San Diego, pe lâng` deplas`rile de afaceri ocazionale pe care le f`cea pe continent. De[i Jonathan \l ducea pe Brian \n Hawaii \n fiecare iarn`, Lani nu-i \nso]ea niciodat`. |i spusese tat`lui ei c` avea nevoie de acea lun` de odihn` anual`, explica]ie pe care el o acceptase imediat. La dou`zeci [i nou` de ani, Daniel a fost promovat vicepre[edinte al Diviziei de Recreere Prescott & Thomas. Lani a ad`ugat [i aceast` func]ie nou` pe lista nemul]umirilor ei. Repro[urile ocazionale pe care i le aducea, ca principal distrug`tor al naturii de pe insule, erau \ntâmpinate invariabil cu replici r`bd`toare \n ap`rarea importan]ei turismului pentru insulele Hawaii. Dar Lani \[i amintea ziua când mersese prea departe [i dojana ustur`toare pe care o primise ca rezultat, [i niciodat` nu-l mai provocase \n felul acela. Daniel era politicos dar distant \n timpul vizitelor sale \n California, mereu atent s` se intereseze cum se descurca [i oferindu-i adesea ajutorul, dar f`r` s` exercite niciodat` presiuni. Lani nu-i putea repro[a re]inerea – de fiecare dat` când se apropia de ea prea mult, se crispa alarmat`. Cu timpul, Jonathan i-a dezv`luit toat` povestea primei lui c`snicii. O cunoscuse pe Laura Prescott imediat dup` r`zboi, când ea avea vreo dou`zeci [i cinci de ani [i pierduse de mult num`r`toarea burlacilor boga]i care-o ceruser` \n c`s`torie. La

TITLU

35

insisten]ele p`rin]ilor, tocmai se preg`tea s` accepte inelul de logodn` din partea unui aristocrat convenabil. Jonathan \ncercase s-o aga]e pe plaj`, iar Laura fusese destul de amuzat` ca s`-i permit`. Peste câteva s`pt`mâni, amândoi [tiau c` aveau s` devin` so] [i so]ie. Când Laura l-a prezentat p`rin]ilor ei pe chipe[ul dar banalul ofi]er de marin`, ace[tia au fost oripila]i. Sau opus vehement c`s`toriei [i [i-au dezmo[tenit complet fiica. Aceast` ostracizare s-a destins brusc dup` na[terea lui Daniel. Jonathan caracteriza comportamentul ulterior al socrilor lui ca fiind corect dar rece. Numai pe Daniel \l iubeau – din ziua când se n`scuse, fusese r`sf`]at nu numai de bunicii lui, ci [i de unchi, de m`tu[` [i de cei doi copii adolescen]i ai acestora. So]ii Prescott au \nfiin]at imediat un generos cont de depozit pentru Daniel, astfel \ncât la vârsta adolescen]ei avea propria lui avere. B`trâna doamn` Prescott a tr`it cu [ase luni mai mult decât so]ul ei, murind când Daniel avea dou`zeci [i opt de ani. {i-a \mp`r]it averea \ntre fiul ei, Charles Prescott, [i Daniel, care era singurul urma[ al fiicei sale, Laura Prescott Reid. Având \n vedere banii [i pozi]ia lui, la care se ad`uga [i aspectul extrem de atr`g`tor, Daniel a devenit ]inta tuturor tinerelor nubile din cercurile lui sociale, fapt care-l amuza enorm pe tat`l lui. Dup` fiecare c`l`torie \n Hawaii, Jonathan o delecta pe Lani cu povestiri despre urm`ririle necru]`toare c`rora le era supus bietul Daniel, determinând-o s` comenteze caustic c`, dup` p`rerea ei, nici el nu fugea prea repede. N-o amuza deloc s` afle de la Jonathan c` Daniel se interesa frecvent dac` ea era \n rela]ii cu cineva. F`r` \ndoial`, dac` s-ar fi purtat a[a cum p`rea el s-o fac`, ar fi fost considerat` o u[uratic` neru[inat`. A ad`ugat [i acest dublu-standard pe lista repro[urilor la adresa lui. Iar acum, \[i spunea nefericit`, era luat` pe sus [i dus` \n

36

AUTOR

Hawaii, ca s` se confrunte cu desconsidera]ia familiei lui, cu aerele

superioare ale femeilor [i cu stilul autoritar al lui Daniel \nsu[i.

Trebuia s` ]in` minte toate motivele de a p`stra distan]a, fiindc` se

temea foarte mult c`, \n paradisul tropical din Hawaii, soarele esti-

val avea s` topeasc` toat` ghea]a \n care se zidise cu atâta grij`.

TITLU

37

Capitolul 3

Luni diminea]`, Daniel o duse pe Lani la biroul avocatului lui Jonathan Reid, Robert Epstein, ca s` discute con]inutul testamentului. Lani afl` c`, o dat` ce mama ei se m`ritase cu Jonathan Reid, toate pl`]ile f`cute pe numele lui Lani ca rezultat al mor]ii tat`lui s`u fuseser` investite pentru ea. Dup` paisprezece ani, acest cont adunase dobânzi considerabile. Cu excep]ia câtorva obiecte l`sate prin testament anume lui Lani [i a câtorva dona]ii pentru diverse ac]iuni de caritate, Jonathan \[i l`sase toat` averea, modest` cum era, depus` \ntr-un cont pentru Brian, cu Daniel numit ca tutore [i mandatar. – Tat`l t`u [i-a schimbat testamentul acum cinci luni, dup` ce a terminat de pl`tit studiile tale, Lani, \i explic` avocatul; apoi arcui o sprâncean` spre Daniel. |n]eleg c` a discutat problema cu tine, când s-a dus ultima oar` \n Hawaii, nu? – |ntr-adev`r. Se temea s` nu-l recrutez pe Brian \n afacerile familiei Prescott, ad`ug` Daniel cu un zâmbet sub]ire, [i l-am asigurat c` voi investi banii lui Brian [i-i voi preda controlul asupra lor

38

AUTOR

când va \mplini dou`zeci [i unu de ani. Tat`l meu dorea ca Brian s` aib` o anumit` independen]`. – Norocul lui, interveni acru Lani. Desigur, aproba logica tat`lui ei vitreg – nu avea nevoie de banii lui, mai ales acum, dup` ce-[i descoperise propria bog`]ie. Nu-[i dorea decât ca Jonathan s` fi avut suficient` \ncredere \n ea pentru a-i atribui custodia asupra lui Brian – dar, \n fond, el nu avea idee de sentimentele ei pentru Daniel. |n mod firesc, presupusese c` ar fi entuziasmat-o perspectiva \ntoarcerii \n statul ei natal. – Te rog s` nu crezi c` pe tat`l t`u vitreg nu l-a interesat soarta ta, Lani, insist` Robert Epstein, interpretându-i gre[it comentariul sarcastic. A considerat c`, dup` ce absolveai, \]i puteai câ[tiga singur` existen]a. {i, desigur, fratele t`u vitreg i-a promis c` va r`spunde de amândoi. Sunt sigur c` Jonathan nu s-a \ndoit niciodat` ce sor` bun` \i e[ti lui Brian, ci doar a socotit c` ]i-ai sacrificat destul tinere]ea pentru el. Mi-a spus c` dac` te-ai c`s`tori, s-ar gândi mai bine, dar atâta vreme cât r`mâi nem`ritat`, consider` c` e cazul ca amândoi s` locui]i la Daniel. Daniel st`tea tol`nit \n fotoliul adânc de piele, p`rând amuzat de expresia crispat` a lui Lani. – A[adar, voi doi n-a]i aranjat numai viitorul lui Daniel, ci [i pe al meu, \l acuz` ea furioas`, [i nici o clip` nu v-a]i gândit s` m` consulta]i [i pe mine \n leg`tur` cu asta. Fratele ei vitreg \n`l]` din umeri. – Ce rost avea? Ai fi obiectat. Apoi se ridic` \n picioare [i strânse mâna avocatului, \mpiedicând-o pe Lani s` mai protesteze. – |]i mul]umesc pentru timpul acordat, Robert. M` bucur c` ai rezolvat problemele din partea asta. P`str`m leg`tura \n privin]a casei.

TITLU

39

Lani se ridic` [i ea, limitându-[i comentariile la un „mul]umesc“ rece. Nu avea nimic de câ[tigat f`când scene familiale \n fa]a avocatului. Nemul]umirea ei \i era adresat` lui Daniel, nu lui Robert Epstein. Luând-o de bra], Daniel o conduse afar` din cl`dire. Imediat ce ajunser` \n parcare, Lani \[i desprinse bra]ul din mâna lui [i spuse \ncet, cu voce r`gu[it`: – Tu [i t`ticul a]i aranjat toate astea, nu-i a[a? Nici unul dintre voi n-a vrut s` m` lase s` aleg ce voi face, dac` murea! De ce? – Amândoi am considerat c` tu [i Brian trebuie s` locui]i cu mine. E[ti... – Ce avantajos pentru tine, c` t`ticul a murit tocmai acum! se r`sti cu furie Lani. Dac` ar mai fi... Daniel \[i \ncle[t` degetele \n jurul bra]ului ei [i o r`suci \n loc cu destul` for]` ca s`-i taie respira]ia. – |nc` o remarc` de[teapt` ca asta, [i m` pun cu cureaua pe fundul t`u! Mi-am iubit tat`l. Acum patru ani, a acceptat s` se mute \n Hawaii imediat ce tu terminai colegiul. Iar dac`-]i \nchipui c` ai vreo [ans` s` te las s` r`mâi aici singur`, mut`-]i gândul! – Pentru numele lui Dumnezeu, Daniel, am dou`zeci [i doi de ani. Am s` fac ce vreau! Lani \[i smuci bra]ul din strânsoarea lui [i porni cu pa[i mari spre ma[in`, dar constat` c` Daniel \ncuiase portiera. Se sim]i ca o idioat` \n timp ce st`tea acolo, a[teptându-l ner`bd`toare s-o ajung` din urm`. Furia lui Daniel era vizibil`. Se observa \n rigiditatea trupului [i felul cum \[i mijise ochii. Lani v`zu c`-[i ]inea mâinile \nfundate \n buzunare, ca [i cum n-ar fi avut \ncredere \n sine \nsu[i. – Niciodat` s` nu-mi mai \ntorci spatele, ordon` el. Descuie portiera, apoi o trânti de \ndat` ce Lani se a[ez` \n

40

AUTOR

ma[in`. Lani \[i regreta deja comentariul sarcastic \n leg`tur` cu moartea lui Jonathan. Fusese de neiertat s`-i spun` a[a ceva lui Daniel, [i [tia c`-i datora scuze. El \ns` ar`ta atât de furios, \ncât se \ntreb` dac` avea s` i le accepte. – |mi pare r`u, Daniel, murmur` ea abia [optit. Daniel d`du scurt din cap. – Bine! Continu` s` ]in` cheia ma[inii \n mâna dreapt`, f`r` a schi]a nici o mi[care de a porni motorul. Privea prin parbriz, \nc` furios, iar Lani se \ntreb` dac` [i \n tratativele de afaceri \l domina la fel temperamentul. Se \ndoia. Poate c` avea o [ans` s`-l calmeze cu o tachin`rie. |n fond, urma s` se mute \n casa lui [i nu putea continua acel conflict permanent. – Daniel, toarse ea, nu crezi c`-s pu]in cam prea mare ca s` m` ba]i cu cureaua la spate? |ntorcând privirea spre ea, Daniel \i v`zu zâmbetul larg, apoi \i studie deliberat trupul, cu o admira]ie evident`. – Exist` doar dou` c`i de a controla o femeie ca tine, prin]eso. Prima e b`taia. Desigur, pe asta n-am \ncercat-o niciodat`. Iar a doua e dragostea. Din câte-mi amintesc, asta merge destul de bine. Ai vreo preferin]` pentru viitor? Lani sim]i c` se \nro[ea de jen`. Fir-ar el s` fie pentru c`-i amintea cât de eficient` era ultima metod` de a o pedepsi, din urm` cu [apte ani! Refuz` s`-i lase ultimul cuvânt. – Dac` b`t`ile tale sunt la fel de dureroase ca modul de a face dragoste, le refuz pe amândou`! |[i arunc` p`rul pe spate, privindu-l \mbufnat`, \n a[teptarea inevitabilei replici batjocoritoare. Dar Daniel nu f`cu decât s` clatine \ncet din cap, zâmbind, apoi

TITLU

41

porni ma[ina. *** Lani fu uimit` s` constate c` urm`toarele câteva zile trecur` f`r` nici o vorb` aspr` sau strâmb`tur`. Daniel o ajut` s`-[i fac` bagajele, asigurând-o c` avea destul loc \n mansarda casei pentru toate lucrurile pe care dorea s` le p`streze. Lani [tia c` era ner`bd`tor s` se \ntoarc` \n Hawaii cât de curând posibil, ca s` supravegheze perioada ini]ial` a celui mai nou hotel al firmei Prescott & Thomas, care se deschisese \n ziua \nmormânt`rii lui Jonathan, [i totu[i nu p`rea deloc nervos când ei \i era greu s` decid` ce s` fac` \n leg`tur` cu câte un obiect la care ]inea. Afl` c` Maunalua Bay Hotel era motivul pentru care se \ntorsese \n Hawaii luni dup`-amiaz`, [i nu trecea nici o zi f`r` s` vorbeasc` la telefon cu managerul. Chiar [i a[a, când Brian \i rug` s` fac` o vizit` la gr`dina zoologic` din San Diego, mar]i dup`-amiaz`, Daniel accept` imediat, spunându-i lui Lani c` puteau termina bagajele seara. Se vedea clar c` Brian \[i idolatriza fratele mai mare, dar Lani nu se sim]ea deloc geloas`. Cum ar fi putut, când to]i trei petrecuser` o zi atât de minunat` \mpreun`? Spre u[urarea ei, Daniel era prietenos dar impersonal, rezervându-[i \mbr`]i[`rile pentru Brian. |[i spuse c`, atâta vreme cât p`stra distan]a, avea s` poat` convie]ui civilizat cu el. |[i \ng`duias` spere c` avea s` \n]eleag` faptul c` de [apte ani avusese via]a ei personal` [i ]inea la propria sa independen]`. Pur [i simplu trebuia s` \nve]e s`-[i controleze reac]iile fizice fa]` de el. Decolar` de la Los Angeles miercuri dup` prânz, luându-l pe Brian de la [coal` ca s` prind` avionul. Lani fu amuzat` când, la aeroport, \i \ntâmpin` un grup de b`rba]i \ntre dou` vârste, cu

42

AUTOR

diverse bijuterii la gât. Daniel men]ionase c` erau de la o companie de televiziune care produsese un serial despre o sta]iune hawaiian`. Voiau s` filmeze episodul-pilot la noul hotel Maunalua Bay al firmei Prescott & Thomas. Daniel disp`ru \n sala de conferin]e a aeroportului \mpreun` cu cei trei de la Hollywood, iar Lani \[i petrecu timpul pân` la ora plec`rii f`când o plimbare prin aeroport cu Brian, cump`rându-i de mâncare [i citindu-i pove[ti. Zborul spre Honolulu decurse f`r` probleme. Lani [i Brian st`teau pe primele dou` locuri ale salonului de clasa \ntâi, iar Daniel, \n spatele lor, lucra. Dup` un timp, Lani intr` \n vorb` cu o stewardes`, o fat` abia trecut` de dou`zeci de ani care crescuse [i ea tot la Honolulu. Când afl` c` Lani era hawaiian` de origine [i se \ntorcea acas` dup` o absen]` de doisprezece ani, fata o preveni râzând s` se a[tepte la mari schimb`ri. Ea, una, le g`sea avantajoase. |i pl`cea forfota din timpul zilei [i distrac]iile de sear`, ca s` nu mai men]ioneze num`rul mereu crescând de tineri care f`ceau \n fiecare zi surfing de pe Waikiki Beach. Jumbo-jetul ateriz` cu o precizie milimetric`, iar dup` debarcare coborâr` câteva trepte [i fur` \ntâmpina]i de un tân`r zâmbitor care p`rea cam de aceea[i vârst` cu Lani. Era mai scund cu câ]iva centimetri decât Daniel, avea p`rul la fel de \nchis la culoare, iar ochii \ntr-o nuan]` mai \nchis` de cenu[iu. |n locul pielii bronzate a fratelui ei vitreg afi[a o ro[ea]` ars` de soare ce p`rea destul de nepl`cut`. Avea pe bra] dou` coroane de flori \mpletite din orhidee violete – zeci de boboci mici strân[i unii lâng` al]ii. Majoritatea pasagerilor nu beneficiaser` de o asemenea primire [i se duceau direct la tramvaiele de navet` pentru zona de desc`rcare a bagajelor. Numai membrii unui grup numeros care venise cu ei primir` la rândul lor

TITLU

43

coroane, f`cute din flori mai ieftine – garoafe [i anemone. Daniel strânse mâna tân`rului. – Tommy, \]i mul]umesc c` ne-ai a[teptat. Ei sunt fratele meu mai mic, Brian, [i sora mea vitreg`, Lani Douglas. Lani, el e v`rul meu, Tommy Prescott. Tommy se aplec` [i-i puse lui Brian o coroan` dup` gât, d`ruindu-i tradi]ionalul s`rut hawaiian pe amândoi obrajii, o dat` cu salutul „Aloha!“. Apoi se ridic` [i-i zâmbi lui Lani, dar \nainte de a putea s` repete procedura, Daniel \l intercept`, luându-i coroana de pe bra]. Veni pân` la câ]iva pa[i de Lani, \i petrecu ghirlanda peste cap, apoi \i ridic` u[or p`rul pentru a i-l r`sfira pe deasupra florilor. Când \i puse mâinile pe talie, Lani se \ncord` instinctiv, gata s`-l resping`. Daniel se aplec`, o s`rut` chiar \n fa]a urechii stângi, \[i trecu \ncet gura peste fa]a ei, atingându-i \n treac`t buzele, apoi continu` pe obrazul drept pentru a-i depune un s`rut st`ruitor \n locul cel mai sensibil al gâtului, sub ureche. Senzualitatea acestui ritual o l`s` pe Lani sufocat` [i ame]it`. Nu \nc`pea nici o \ndoial` c` Daniel \ncerca inten]ionat s-o excite, iar zâmbetul lui triumf`tor o \n[tiin]a c` [tia cât de bine reu[ise. – Bine ai venit acas`, Kaiulani, murmur` el, ad`ugând apoi cu un zâmbet: am fost destul de blând pentru tine? Lani se retrase, jenat` de intensitatea reac]iei fa]` de acea h`r]uire pe care o b`nuia cauzat` doar de un impuls. Jocul acela puteau s`-l joace [i al]ii! Se \ntoarse spre v`rul Tommy, adresându-i un zâmbet piezi[, \mbietor. – Nu-mi urezi [i tu bun venit? \ntreb` ea cu o voce seduc`toare. Tommy nu avu nevoie s` fie rugat de dou` ori, [i-i puse mâinile pe bra]e, s`rutând-o pe amândoi obrajii. Dup` o privire scurt` spre

44

AUTOR

expresia \mpietrit` a lui Daniel, \i f`cu lui Lani vesel cu ochiul, apoi \i acoperi gura cu a lui, pentru câteva secunde. – Am l`sat ma[ina \n garaj, \i spuse el lui Daniel. Ce-ar fi s`-l iei pe Brian la o plimbare cu tramvaiul, \n timp ce eu o duc pe Lani la ma[in`? Ne vedem afar`. Brian \ncepu imediat s`-l trag` pe Daniel spre tramvai, iar fratele s`u mai mare nu avu \ncotro decât s`-l urmeze, \n timp ce-i spunea v`rului s`u, privindu-l cu o expresie de ghea]`: – |n regul`. }ine minte, numai, c` e sora mea, nu o haole wahine ca alea cu care de distrezi tu, Tommy! Tommy nu f`cu decât s` râd`. – Uite cine vorbe[te! Tu-]i alegi femeile pe sprâncean`, de pe continent, iar nou` ne r`mân doar resturile de la masa ta. {i-n plus, nici nu sunte]i cu adev`rat rude. O lu` pe Lani de bra], urmându-i pe Daniel [i Brian spre ie[irea din cl`dire. – E \ntre voi doi ceva despre care ar trebui s` [tiu? \ntreb` el \ncet. Dup` felul cum te-a s`rutat v`rul meu, a[ zice c` ar vrea s` fac` mult mai mult. Dar dac` m` \n[el, mi-ar face pl`cere s` te invit odat` \n ora[. – {i mie mi-ar pl`cea s` vin, r`spunse Lani, pe un ton neutru. Uneori, Daniel are un sim] ciudat al umorului. Adev`rul e c` nu suntem deloc apropia]i. Studie cl`dirile mari din dreapta ei [i parcarea din stânga. – Nu recunosc locurile astea. |nainte, aici era un terminal mic, \nconjurat de flori... Ar`ta foarte frumos. Acum e la fel ca pe continent. – Noul terminal a fost construit la jum`tatea anilor [aptezeci. Datorit` intensific`rii traficului [i a turismului, aveam nevoie de un aeroport mai \nc`p`tor.

TITLU

45

|n timp ce se apropiau de ma[in`, Lani se strâmb`. – Mai \nc`p`tor, poate. Mai frumos, \n nici un caz. Ar`t` spre un Mercedes-Benz mare, albastru \nchis. – Ai o ma[in` foarte dr`gu]`. Tommy zâmbi. – Am un Porsche. Mercedesul e al lui Daniel. Mi-am l`sat ma[ina acas` la el [i am luat-o pe asta. Vom avea nevoie de mai mult spa]iu, pentru bagaje. |n timp ce o ajuta s` se urce \n ma[in`, Lani \l \ntreb` curioas`: – Cu ce te ocupi? Ca meserie, vreau s` zic. – Nu vreau s` par \nfumurat, dar m-a[ putea retrage \n Fiji dac` a[ vrea, r`spunse Tommy. De fapt, abia am terminat colegiul. La toamn` \ncep dreptul. – Nu-mi spune, gemu Lani. La Harvard? Râzând, Tommy cl`tin` din cap. – Aia-i alma mater a lui Daniel, nu a mea. Eu am studiat la Yale ca subabsolvent [i am reu[it s` fiu admis [i la facultatea lor de drept. M-am gândit c` nimeni nu poate concura cu Daniel când e vorba de conducerea firmei Prescott & Thomas – el va prelua pre[edin]ia, peste zece-doisprezece ani, când se va retrage tat`l meu. Eu am s` m` mul]umesc s` conduc departamentul juridic, \ntr-o bun` zi. Arunc` o privire peste um`r \n timp ce scotea ma[ina din parcare, [i observ` expresia ostil` a lui Lani la auzul numelui Prescott & Thomas. – Ei, ce s-a \ntâmplat? Am spus ceva ce nu se cuvenea? Lani \[i spuse c` dac` tot trebuia s` aib` de-a face cu Tommy Prescott, era mai bine s`-i cunoasc` sentimentele fa]` de familia lui. – Voi fi sincer`. G`sesc c` cei din neamul Prescott sunt ni[te snobi. Ur`sc ceea ce au f`cut \n Hawaii, [i am auzit c` s-au purtat

46

AUTOR

\ngrozitor cu tat`l meu vitreg \n tot timpul cât a fost c`s`torit cu prima lui so]ie. – {i Daniel? \ntreb` Tommy. Cu el de ce nu te \n]elegi? Lani nu-i prea putea spune adev`ratul motiv, a[a c` se eschiv` u[or: – Poate c` are sângele prea albastru pentru mine. Cine [tie, or fi str`mo[ii `ia ai vo[tri de neam regal! Oricum, motivul pentru care am venit \n Hawaii a fost ca Brian s` poat` sta cu amândoi. Daniel are custodia, dar nu m-a[ putea desp`r]i de el. I-am fost ca o mam`, \n ultimii [ase ani. Tommy termin` de scos ma[ina [i, \n timp ce ie[ea din garaj, r`spunse: – Nu judeca familia dup` bunicii mei. B`trâna se numea Victoria – noi \i spuneam Regina pentru c`, Dumnezeu [tie de ce, se purta la fel ca ea. B`trânul era doar cu pu]in mai breaz. Dar s-au n`scut \n alt secol, Lani. Pentru ei, singurii parteneri de c`s`torie acceptabili erau cei din vechile familii hawaiiene – kamaainas – sau poate familiile cu sânge albastru din New England. M`tu[a mea Abigail, veri[oar` primar` cu Daniel... – Stai pu]in! \l \ntrerupse Lani, râzând. M` cam \ncurc \n rudele voastre. – Nu m` mir, recunoscu Tommy. Fii atent`, voi \ncerca s`-]i explic – de[i s-ar putea s` n-am nici o [ans`, râse el. Victoria [i Thomas Prescott au avut doi copii. Una a fost Laura Prescott, mama lui Daniel. Cel`lalt a fost Charles Prescott. Tat`l meu, Richard, [i m`tu[a Abigail, sunt copiii lui Charles... – Verii primari ai lui Daniel, complet` Lani. – Bravo! Ceea ce face ca eu s` fiu v`rul lui de-al doilea. Iar ceea ce-am \nceput s`-]i spun era c`, atunci când m`tu[a Abby s-a m`ritat cu un chirurg cardiolog din Texas, pe nume Howard Regan, s-ar fi

TITLU

47

zis c-a fugit cu un r`zboinic cazac. Unchiul Howie n-a fost cu adev`rat primit \n familie decât dup` ce l-a operat pe un vechi prieten al lui Thomas, salvându-i via]a. Din nefericire pentru tat`l t`u vitreg, el tot ce-a putut face a fost s` supravie]uiasc` la Pearl Harbor [i s` fie decorat ca erou naval... Tonul sardonic al lui Tommy o f`cu pe Lani s` zâmbeasc`. – |n]eleg. Sunte]i la fel ca toat` lumea, nu-i a[a, Tommy? Doar ni[te oameni simpli. – Nu pot spune asta cu toat` sinceritatea, râse el. Trebuie s` recunosc c` b`trânul Charles a fost cam tiran la vremea lui, dar acum are [aptezeci [i ceva de ani [i s-a mai \mblânzit. Tat`l meu tinde s` fie destul de lejer, [i de[i mama e o Thomas, o s`-]i plac`. Tuturor le e drag`. Cât despre Daniel, n-a[ avea curajul s`-l provoc dac` nu mi-ar fi v`r – m-a[ teme s` nu m` treac` pe lista neagr`. Oprir` \n fa]a cl`dirii pentru bagaje, dar trecur` câteva minute pân` când ap`ru [i Daniel cu Brian. |n timp ce a[teptau, Tommy \ntreb` non[alant: – Daniel [tie ce p`rere ai despre Prescott & Thomas? – Ar fi [i cazul, morm`i Lani. Nu mi-m ascuns-o niciodat`. Peste câteva momente, Brian deschise portiera [i se a[ez` pe bancheta din spate, a[teptându-l pe Daniel s` termine de pus valizele \n portbagaj. Imediat dup` ce p`r`sir` aeroportul, Daniel \[i \ntreb` v`rul: – De ce n-o iei pe H-1? – M` gândeam c` poate Lani ar vrea s` vad` ora[ul. S-a schimbat mult de când n-a mai fost pe-aici. Lani se \ntreb` de ce zâmbea cu gura pân` la urechi. – Extraordinar, replic` Daniel exasperat. Exact asta-mi lipsea, Tommy. Apoi ad`ug` rece:

48

AUTOR

– Mai ]ine-o mult a[a, [i-am s` te trimit s` lucrezi vara asta pe Maui. Lani n-avea idee la ce se referea. Drumul trecea prin zona industrial` din jurul {oselei Nimitz, pe lâng` marele centru comercial Ala Moana, [i se intersecta cu Kalakaua Avenue. |ntre timp, Brian adormise. |n California era trecut de miezul nop]ii. De[i ora[ul se dezvoltase mult, schimb`rile n-o nemul]umir` prea tare – pân` ajunser` la Waikiki. Lani \[i amintea o plaj` \ntins`, cu un num`r limitat de hoteluri, fiecare \nconjurat de gr`dini frumoase. Zona fusese transformat` \ntr-o jungl` de beton, cu fiecare palm` de loc acoperit` de hoteluri, magazine, edificii administrative [i blocuri de locuin]e. Dup` p`rerea ei, era un caz clar de viol ecologic, s`vâr[it de ni[te oameni h`mesi]i dup` bani câ[tiga]i rapid din industria turistic` a statului. Era \ngrozit`. – Daniel, [opti ea privindu-l, ce s-a \ntâmplat aici? – Vrei s`-]i ar`t care sunt ale firmei Prescott & Thomas? \ntreb` Tommy, amuzându-se vizibil. – Termin`, Tommy... mârâi Daniel, dar numai pentru a fi \ntrerupt de atacul feroce al lui Lani: – E o ru[ine! Pu]in v` pas` ce le face]i insulelor `stora, atâta vreme cât v` \mbog`]i]i voi, kamaaina-ii, nu-i a[a, Daniel? Daniel \njur` printre din]i, apoi \l \ntreb` pe v`rul lui, cu un glas \nghe]at: – Am spus Maui? Nu, Tommy, mai bine Molokai. Nici un nightclub. Nici o femeie. Ai \n]eles? Tommy ridic` o mân`, cu un gest rug`tor, ]inându-[i-o pe cealalt` pe volan. – Bine, bine. Am s-o l`muresc, spuse el. Numai las`-m` s` lucrez la Maunalua Bay.

TITLU

49

Apoi, solemn, continu` c`tre Lani: – Domni[oar` Douglas, trebuie s` subliniez faptul c` fratele dumitale vitreg este \ntruchiparea progresului edilitar luminat. De când a devenit vicepre[edinte al Diviziei de Recreere, Prescott & Thomas abordeaz` cele mai clasice proiecte de pe insule. A[teapt` numai s` vezi noul nostru hotel – e imediat dup` districtul Kahala... – Dar acolo era atât de frumos, atât de lini[tit! strig` Lani. Iarba, copacii, plaja... Vrei s` spui c` n-a mai r`mas nimic din ele? – Nimic, confirm` Tommy. Se vedea clar c` firea sa r`ut`cioas` nu-i d`dea pace, c`ci ad`ug`: – Totu[i, acum exist` un teren de golf extraordinar, cu optsprezece g`uri – p`cat de copacii pe care a trebuit s`-i defri[`m. {i priveli[tea... A trebuit s` se niveleze faleza, \n trepte, ca s` se amenajeze o plaj`. {i pe urm`, mai e [i parcarea... – Molokai, \l \ntrerupse Daniel, ca voluntar \n colonia lepro[ilor. Lani \[i privi \ncruntat` fratele vitreg, atât de distrus` de schimb`rile suferite de frumosul ei ora[ natal \ncât o p`r`si orice pruden]` – mult mai repede decât disp`ruser` fermec`toarele gr`dini din Waikiki. – Pân` termini, ai s` distrugi tot ce-a mai r`mas din insulele astea. Cum ai putut, Daniel? Tommy scoase un hohot de râs, nep`rând tulburat de furia rece a v`rului s`u. – Te are la degetul mic, nu-i a[a, Daniel? Apoi arunc` o privire spre Lani. – Dac`-i vorbea altcineva a[a, \i lua capul, spuse el. Sau m`car o exila pe Molokai.

50

AUTOR

– Lui Lani i-ar pl`cea s` locuiasc` pe Molokai, \[i inform` Daniel v`rul, pe un ton u[or amuzat, care o mai lini[ti pe Lani. Nu are acelea[i concep]ii despre pedepse ca tine. {tia c` am s` m` ocup de ea \n particular, nu-i a[a, prin]eso? Fiorul lui Lani fu absolut involuntar. Nu avea idee ce pl`nuia Daniel s`-i fac`, dar era sigur` c` urma s` fie ceva nepl`cut. Acum ajunseser` pe Kahala Avenue, str`b`tând un cartier unde se aflau unele dintre cele mai frumoase [i scumpe case din Hawaii. Tommy \ncetini ma[ina \n timp ce mergeau paralel cu un zid alb de piatr`, apoi coti printr-o poart` deschis`, pe o alee larg`. Prima reac]ie a lui Lani fu una de intimidare la vederea m`rimii casei lui Daniel. Era de cel pu]in dou` ori cât locuin]a ei din San Diego, un paralelipiped prelung, cu dou` niveluri, având un balcon la etaj [i un acoperi[ \n pant` deasupra mansardei. Casa p`rea s` fi fost adus` intact` dintr-un ora[ colonial din \ndep`rtata New England, contrastând ciudat cu plantele tropicale care \nfloreau atât de abundent \n rondurile de flori [i gr`dina amenajat` decorativ din jur. Lumina de la intrarea cu portic se combina cu razele lunii, sc`ldând o gam` uluitoare de carmin, portocaliu, roz, lavand`, albastru [i galben. Nuan]ele verzui ale frunzi[ului [i ierbii se reg`seau \n obloanele casei, dar pere]ii acesteia erau zugr`vi]i \ntr-un alb imaculat [i auster. Tommy \nscrise Mercedesul pe aleea curb` care se arcuia la vreo [apte metri de intrare, apoi opri. – Deschide-mi portiera, Tommy, \l instrui Daniel. Am s`-l duc pe Brian \n cas`. Urcar` pe o alee pietruit`, pe lâng` un aranjament multicolor de plante decorative, pân` \n cas`. |n partea din spate a enormului hol de la intrare se \n`l]a o scar` maiestuoas`, flancat` de balustrade de mahon identice. Lani arunc` o privire \n dreapta,

TITLU

51

apoi \n stânga, pe când se apropiau de scar`, dar nu distinse decât parchetul camerelor pe lâng` care treceau. Totu[i, impresia ei ini]ial` era de mo[tenire familial` pre]ioas`, [i se gândi c` Daniel trebuia s` fi fost \ntr-adev`r nepotul favorit, pentru a mo[teni casa aceea. Daniel se opri la baza sc`rii, aruncând o privire peste um`r spre cei doi care-l urmau. – Te rog, adu [i bagajele, Tommy. O fix` pe Lani cu o expresie dezaprobatoare. – Iar tu, vino cu mine. – Am \n]eles, s` tr`i]i! morm`i ea printre din]i. Când avea s`-nve]e s`-[i controleze temperamentul? |n timp cel urma pe Daniel \n susul sc`rii \nghi]i \n sec, nervoas`, \ncercând s`-[i umezeasc` gâtlejul. Oare trebuia s` ia \n serios comentariile dinainte ale lui Daniel despre metodele de pedeaps`? |n capul sc`rii, cotir` pe un culoar; pe toat` lungimea, se aflau u[i \ntredeschise. |n cap`t se afla camera lui Brian, mobilat` cu paturi suprapuse [i decorat` cu tapet ro[u, alb [i albastru, reprezentând un deta[ament colonial [i un corp de tobo[ari. Daniel d`du la o parte p`tura cu carouri albastre de pe patul de jos, \l culc` pe Brian [i-i scoase pantofii. Lumina din hol p`trundea \n camer`, dezv`luind rafturile pline de ma[ini [i vapoare, cuburi, jocuri de puzzle [i c`r]i. Brian avea s` fie fascinat când urma s` se trezeasc` [i s`-[i exploreze noul domeniu. Dormitorul lui Lani se afla vizavi. Era o camer` spa]ioas` [i aerisit`, cu ferestre pe doi pere]i [i o u[` de glasvand glisant` spre un balcon care \n timpul zilei promitea s` fie foarte luminos [i pl`cut. Culoarea predominant` era un roz \nchis, care se reg`sea pe covor, \n tapetul cu dungi, \n draperiile \nalte cât peretele, legate la mijloc, [i \n cuvertura \nflorat`. |ntr-un col] st`teau un

52

AUTOR

[ezlong [i un gheridon; noptiera, scrinul cu trei sertare [i t`blia patului dublu erau de un cafeniu \nchis, b`i]uit. |n fundul camerei se afla o mic` baie privat`. Lani arunc` o privire admirativ` spre aranjamentul atr`g`tor [i confortabil al camerei. La un moment dat, \ntâlni \ntâmpl`tor privirea lui Daniel [i se uit` gr`bit` \n alt` parte. Nu mai p`rea sup`rat pe ea, dar avea \n ochi un lic`r foarte nelini[titor, care-o f`cea s`-[i aduc` aminte cât de ne\n]elept ar fi fost s`-l provoace. Sim]i c` se \nro[ea la fa]` de jen` [i reu[i s` spun` cu o voce crispat`: – E foarte frumos, Daniel. |]i mul]umesc. – M` bucur s` [tiu c` un lucru f`cut de mine beneficiaz` de aprobarea ta, Lani. Daniel ie[i din camer`, reap`rând peste câteva minute \nso]it de Tommy, cu bagajele. Când plec`, Tommy \i f`cu lui Lani cu mâna, spunându-i c` avea s` treac` pe la ea a doua zi diminea]`. Cumva, faptul c` era aproape singur` cu Daniel \n casa lui p`rea mult mai provocator decât acela de a se afla singur` cu el \n propria ei cas`. Daniel \nc` mai ]inea ultimul bagaj \n mân`, dar \l l`s` s` cad` \n mijlocul covorului roz, cu o bufnitur` dramatic`. – Ei, cred c` ai ceva s`-mi spui. Lani \[i st`pâni imboldul de a-[i freca palmele de blugi. Refuza s`-i dea de \n]eles lui Daniel cât o tulbura prezen]a lui. – Am dreptul la propria mea opinie despre Prescott & Thomas [i felul cum compania ta a profanat insulele, st`rui ea. Hotelul vostru cel nou... – N-ai v`zut hotelul meu cel nou, nici altceva f`cut de mine de când am venit \n Hawaii, \i reaminti calm Daniel. Nu crezi c` ar trebui s` arunci o privire \n jur, \nainte s` mi te repezi la beregat`?

TITLU

53

Avea dreptate, desigur. Doar nu-l putea \nvinui pentru amenaj`rile necugetate ale predecesorilor lui, [i \ntrucât nu inspectase nici unul dintre proiectele lui personale, ar fi fost nedrept s` le judece. Recunoscu \ncet: – Cred c` da. Numai c`... [tii... m-a nec`jit foarte tare, Daniel. Totul e atât de diferit, acum... – Mai mult \n Waikiki, prin]eso. Crede-m`, \n]eleg de ce e[ti [ocat`. {i eu sunt. Dar celelalte insule sunt amenajate cu mai mult` grij`. Tonul \i deveni u[or tachin`tor. – {i acum, nu crezi c` ar trebui s`-]i prezin]i scuzele pentru c` te-ai purtat ca o pu[toaic` obraznic`? – S` nu m` faci pe mine pu[toaic` obraznic`! r`spunse Lani, cam f`r` convingere, c`ci \[i d`duse seama c` nu mai era sup`rat pe ea. Sunt femeie, nu copil! Habar n-avea cât de provocator ar`ta, cu mâinile proptite \n [oldurile suple [i buza de jos repezit` \nainte. Ochii lui Daniel \i studiar` trupul pe toat` lungimea; col]urile gurii i se arcuir` \n sus, [i-i f`cu cu ochiul. – ~sta-i un lucru asupra c`ruia putem fi de acord, prin]eso, spuse el cu glas t`r`g`nat. Desigur, mai ai multe de \nv`]at. Norocul t`u c` sunt pe-aproape, s` te \nv`]. Lani sim]i c` i se \mpurpurau obrajii, ceea ce nu f`cu decât s`-l amuze [i mai mult. |n timp ce ie[ea din camer`, fluiera vesel pentru sine, iar Lani \[i d`du seama cu triste]e c` melodia era „Slav` Domnului pentru feti]e“.

54

AUTOR

Capitolul 4

A doua zi diminea]`, Brian n`v`li \n camera lui Lani, aruncânduse pe patul ei [i \n[irând o list` a juc`riilor „mi[to“ pe care le descoperise pe rafturi. – Hai s` vezi ce-am construit! o chem` el. – Bine... morm`i Lani buimac`, frecându-se la ochi. |[i lu` pe ea halatul [i-l urm` \n camera lui, c`scând. Cu siguran]`, avusese parte de nop]i mai odihnitoare \n cei dou`zeci [i doi de ani ai ei de via]`. Z`cuse treaz` ore \ntregi, \ncercând s` \n]eleag` comportamentul lui Daniel. |n California, fusese atât de indiferent \ncât \i d`duse senza]ia c`-l putea ]ine u[or la distan]`. Dar, din momentul ateriz`rii \n Hawaii, \ncepuse s-o tachineze, iar acele zâmbete amuzate ale lui aveau un mod propriu de a-i sabota st`pânirea de sine. Dumnezeule mare, dac` ar fi cuprins-o \n bra]e, probabil c`-n diminea]a asta s-ar fi trezit \n patul lui! Nu mai avea nici un rost s` nege c` [i la dou`zeci [i doi de ani \l g`sea la fel de irezistibil ca la cincisprezece. Iar acest gând o speria \ngrozitor.

TITLU

55

Brian \i ar`t` aeroportul pe care-l construise din blocuri de plastic, apoi pornir` spre scar`, b`iatul deschizând curios fiecare u[` pe lâng` care treceau. Pe lâng` propriile lor dormitoare, mai erau dou` b`i complete, dou` camere mobilate ca pentru musafiri, [i o camer` mare, goal`, cu pardoseal` de gresie. |n seara trecut`, Lani observase u[a din partea opus` a sc`rii [i presupusese c` ducea \n apartamentul principal. Brian se repezi \n`untru \nainte de a-l putea opri, iar când \l urm`, prudent`, Lani v`zu u[urat` c` acolo nu mai era nimeni. Se aflau \ntr-un salon folosit ca birou, având al`turi un dormitor decorat \n tonuri masculine de maro [i bej, [i o baie mare. Cuvertura de pe pat era destul de r`v`[it`, dar \n rest \n cele trei camere domnea ordinea. Lani \l \mpiedic` pe Brian s` mai foloseasc` patul drept trambulin` [i-l duse jos. La parter, sufrageria se afla dincolo de o arcad`, lâng` baza sc`rii. Brian alerg` \n`untru [i strig`: – L-am g`sit pe Daniel! Daniel st`tea la o mas` circular`, \n buc`t`ria de dincolo de sufragerie. Aceasta era absolut modern`, contrastând cu stilul antic al decora]iunilor din sufragerie. Daniel \[i sorbea cafeaua, ridicând privirea din ziarul pe care-l citea pentru a le da bun` diminea]a. Era \mbr`cat deja pentru lucru, \ntr-un costum sobru, gri cu carouri. Brian \l rug` s` vin` la etaj ca s`-i vad` aeroportul; \n lipsa lor, Lani se uit` prin dulapuri [i g`si o tigaie \n care s` fac` jum`rile. Tocmai punea pe mas` micul dejun pentru Brian, când acesta reap`ru \mpreun` cu Daniel. – M` gândeam s`-l duc azi pe Brian la plaj`, spuse ea. Poate-o s` vin` [i Tommy cu noi. |[i f`cu de lucru cur`]ind pe bufet [i sp`lând tigaia. – |n regul`. Ai numai grij` s` v` \ntoarce]i pân` la dou`sprezece [i dou`zeci. Am aranjat...

56

AUTOR

– Mul]umesc, Daniel, \l \ntrerupse ea. Sunt perfect capabil` s`mi fac [i singur` planurile. N-avea nici un rost s`-[i amâne inten]ia de a-[i afirma independen]a. Privirea lui dezaprobatoare \i d`du de \n]eles c`-l nemul]umise. – Angajez o menajer` cu program permanent \n locul femeii care s-a ocupat de cas` cu jum`tate de norm`, spuse el calm. Vom avea nevoie de cineva care s` aib` grij` de Brian când tu vei \ncepe lucrul. Am programat interviuri azi la orele unu, dou` [i jum`tate [i trei [i jum`tate. Sunt foarte ocupat la birou, Kaiulani, dar dac` pentru tine bronzul e mai important decât binele lui Brian, am s` m` \ntorc aici ca s` vorbesc personal cu candidatele. Lani era prea uluit` ca s` r`spund`. S` aib` grij` de Brian...? Când ea va \ncepe lucrul...? Cum putuse lua o asemenea decizie f`r` s-o consulte mai \ntâi? Daniel \l privi pe Brian, care-[i abandonase micul dejun ca s` le urm`reasc` discu]ia. Apoi se apropie de Lani, aflat` lâng` chiuvet`, [i o prinse de um`r. Lui Brian gestul i se p`rea afectuos, dar Lani [tia ce [tia. O fi ar`tat ca o mângâiere, \ns` de fapt era un avertisment. – Calmeaz`-te, prin]eso, \i [opti el. Apoi, destul de tare, pentru ca Brian s`-l aud`, continu`: – Ai vrea s-o aju]i pe Lani s` aleag` pe cineva care s` aib` grij` de tine, Brian? – Vreau ca Lani s` aib` grij` de mine. Lani \[i d`dea seama c` fr`]iorul ei era doar la un pas de o criz`. Gestul ei instinctiv de a-l consola fu z`d`rnicit de ap`sarea bra]ului lui Daniel. – Lani s-a dus mult timp la [coal`, \i spuse el b`iatului. A studiat din greu ca s`-[i poate g`si o slujb` care s`-i fac` pl`cere.

TITLU

57

– |i face pl`cere s` aib` grij` de mine! insist` Brian. Nu vreau s` r`mân cu o bab` rea. – Toate \ngrijitoarele sunt tinere, dr`gu]e [i iubitoare, \l tachin` Daniel. {i \n cea mai mare parte a timpului vei fi \n tab`r`, cu al]i copii de vârsta ta. Tu [i Lani pute]i merge \n vacan]` pentru câteva s`pt`mâni, dar apoi ea va \ncepe s` lucreze, iar tu te vei duce \n tab`r`. Acolo vei putea s` \no]i, s` joci tot felul de jocuri, chiar [i s` \nve]i s` c`l`re[ti pe cal. Cum ]i se pare? Brian \l privi lung pe Daniel câteva secunde, cu buza de jos tremurându-i u[or. Spre uimirea lui Lani, \n loc de a se repezi afar` din camer`, plângând, \ntreb` cu [iretenie: – Pot s` am [i cizme de cowboy? – Sigur, dac` se fac pe m`sura ta. Cred c` te vor \nv`]a [i s` te scufunzi. – Am \ncercat \n piscina lui Christopher! exclam` Brian. A fost mi[to! – Bine. Atunci, c` ne-am \n]eles, du-te sus [i ia-]i pe tine ni[te haine curate. Vreau s` stau un timp de vorb` cu sora ta. Brian ie[i \n fug`, \nc` zâmbind, cu gândul la tab`r`. Lani se \ndep`rt` de Daniel. Cum Dumnezeu ar fi putut s`-[i afirme independen]a, când \i venea s` se arunce \n bra]ele lui de fiecare dat` când o atingea? Cu un mare efort, \[i adun` for]ele [i-i spuse ferm: – Nu-mi iau nici o slujb`. Angajeaz` o menajer` dac` vrei, [i \n orice caz trimite-l pe Brian \n tab`r` dac` [i lui \i place, dar locul meu e aici. Nu sunt de acord s` g`seasc` o str`in` \n fiecare zi când se \ntoarce acas`. – I-ai fost ca o mam` de când aveai [aisprezece ani. E timpul s` \ncepi s`-]i mai vezi [i de via]a ta. Vei lucra pentru hotel... – Am s`-mi g`sesc singur` o slujb`! strig` Lani, privindu-l \ncruntat`. Nu mai \ncerca s`-mi organizezi via]a!

58

AUTOR

O privire t`ioas` \nso]i t`cerea amenin]`toare a lui Daniel, f`când-o pe Lani s` se \nro[easc` \n obraji, plecându-[i privirea spre podea. Dar, când \i vorbi \n sfâr[it, tonul lui era destul de m`surat: – Te bazezi cu adev`rat pe mine, prin]eso. Mai ]ii minte ce s-a \ntâmplat acum [apte ani? Cu o str`fulgerare \n ochii ei alba[tri, Lani ridic` smucit capul spre el. – Asta ar vrea s` fie amenin]area suprem`? C` dac` nu-]i \ndeplinesc ordinele, ai s` m` s`ru]i? {tii, Daniel, s-ar putea s` reu[e[ti. |ntotdeauna a fost o experien]` dureroas` pentru mine, din mai multe puncte de vedere! – Nu, fir-ai s` fii! explod` el. Am vrut s` spun c` dac` mi te \mpotrive[ti cu for]a, voi folosi for]a [i eu. Nu sunt cel mai calm om din lume, mai ales când e vorba de tine. Se duse la filtrul de cafea, \[i turn` o can` mare [i ad`ug` pu]in zah`r. Lani avu impresia c`-l interesa mai mult s`-[i controleze furia decât s`-[i astâmpere setea. Urm`torul lui comentariu, rostit pe un ton non[alant, o ului complet. – Când voi ajunge s` fac dragoste cu tine, prin]eso, o s`-]i plac`, spuse el. O s`-]i plac` atât de mult, \ncât nu vei vrea s` m` mai opresc, \]i promit. Apoi zâmbi, la vederea expresiei ei oripilate. Când avea s` fac` dragoste cu ea? Ce voia s` \nsemne asta? Lani avea impresia c` Daniel voia s-o adauge pe lista femeilor pe care pl`nuia s` le gratifice cu aten]iile lui, [i n-ar fi suportat niciodat` a[a ceva. |i era greu s` fac` fa]` pân` [i flirturilor lui moderate. Se vedea clar c` o tachina din nou, \ncercând s-o descump`neasc`. Tot subiectul era mult prea periculos, a[a c` reveni la problema ini]ial` – dac` era sau nu cazul s`-[i ia o slujb`.

TITLU

59

– Dac` m` duc s` lucrez, s-ar putea s` aib` efect r`u asupra lui Brian, suger` ea prudent`. – Amândoi \l iubim pe Brian, dar acum are [ase ani [i nu exist` nici un motiv de a nu putea petrece câteva ore pe zi cu o guvernant`. |n orice caz, folose[te urm`toarele trei s`pt`mâni pentru a-l ajuta s` se adapteze, dar dup` Patru Iulie va pleca \n tab`r`, iar tu vei \ncepe s` lucrezi. }i-ai sacrificat destul via]a, Lani. N-am s` te las s` mai continui. Nu avea nici un rost s`-l mai contrazic`. Nu f`cu decât s` dea din cap, murmurând: – A[ prefera s`-mi g`sesc singur` de lucru. Te rog, Daniel. – Nu-]i dau de ales. Dac` preferi s`-]i iei alt` slujb` decât cea pe care o am eu \n vedere, voi vorbi pur [i simplu cu patronul s` te concedieze. Probabil o putea face, cu rela]iile lui! – Asta-i o nedreptate, morm`i Lani, atât pentru sine cât [i pentru Daniel. – O fi o nedreptate, r`spunse el, dar am slujba ideal` pentru tine, [i dac` nu cumva m` \n[el, pân` [i ]ie o s`-]i convin`. – Nu z`u! I se trezise interesul, nu \nc`pea nici o \ndoial`. – |ntr-adev`r. Vei fi ghid pentru V.I.P.-urile care viziteaz` Maunalua Bay. Nu e o sta]iune turistic` oarecare, prin]eso. Ne intereseaz` dou` genuri de clientel`. Prima const` din sezoni[tii care caut` elegan]a [i lini[tea dar aleg Oahu dintre toate insulele \nvecinate, pentru c` au aproape Honolulu cu toate distrac]iile sale, dac` vor. A doua – cu adev`rat pâinea [i untul nostru – va consta \n mici conven]ii [i \ntruniri de afaceri. Nu va fi u[or s` atragem acea clientel` de la alte hoteluri. Urm`rim s` le oferim clien]ilor poten]iali câteva avantaje \n plus, pe lâng` obi[nuita excursie gra-

60

AUTOR

tuit`. Când un om de afaceri vine aici s` ne prospecteze, vreau s` se ocupe de el cineva de calitate. Acela[i lucru e valabil [i pentru V.I.P.-urile de alte genuri – [efi de stat, neamuri regale, a[a ceva. E[ti ideal` pentru func]ia asta: hawaiian` din na[tere, tân`r`, frumoas` [i poliglot`. {i, ad`ug` el seduc`tor, ai putea s` programezi majoritatea \ntâlnirilor diminea]a [i la \nceputul dup`-amiezii, astfel \ncât s` ajungi acas` \naintea lui Brian. Opinia cândva ferm` a lui Lani despre caracterul malefic al firmei Prescott & Thomas \ncepu s` se clatine când Daniel \i spuse despre func]ia pe care o avea \n vedere pentru ea. |[i iubea statul natal [i-i pl`cea s` fie cu oameni interesan]i. Ar fi fost o adev`rat` pl`cere s` le arate locurile. Singura ei obiec]ie era doar simbolic`: – A[ vrea s` v`d mai \ntâi hotelul. S` v`d dac`-mi place ce-ai f`cut. – S-a f`cut, prin]eso. Am s`-l sun pe administrator [i-]i va programa o \ntâlnire. Se nume[te Michiko Hansen. Ce-ai zice de mâine la ora zece? – E perfect, r`spunse ea, tocmai când Brian ap`rea din nou. – Tot mai sta]i de vorb`? \ntreb` el exasperat. Credeam c` Daniel trebuia s` se duc` la serviciu. – M` duc, r`spunse Daniel, ciufulindu-i p`rul. Sora ta mai mare \mi d`dea de furc`. B`iatul g`si aceste cuvinte neobi[nuit de amuzante [i chicoti sonor, \n timp ce Daniel revenea cu aten]ia spre Lani. – Te ocupi tu de angajarea guvernantei, sau trebuie s` m` \ntorc acas`? Lui Lani nu-i sc`p` lucirea amuzat` din ochii lui, a[a c` r`spunse cu obr`znicie: – Nu vrei s` vorbe[ti personal cu solicitantele? E[ti sigur c` po]i avea \ncredere \n mine?

TITLU

61

Daniel prefer` s` ia ambele \ntreb`ri \n serios. – Nu [i da. A[ spune c` e[ti o bun` judec`toare de caractere, prin]eso, cu o singur` excep]ie. – {i anume? – Eu, desigur, replic` el, ad`ugând pe un ton tachin`tor: \ntr-o zi \]i vei da seama c` inteligen]a, banii [i aspectul fizic nu sunt singurele mele calit`]i. Lui Lani \i venea s` se ia la palme pentru c` p`[ise atât de orbe[te \n cursa \ntins` de el. – Ai dreptate, replic` ea. Te mai caracterizeaz` [i umilin]a, [i obiceiul de a nu te amesteca \n vie]ile altora. F`cându-i cu ochiul lui Brian, Daniel \l \ntreb`: – Acum \n]elegi ce-am vrut s` spun? Iar \mi d` de furc`. Lu` o serviet` diplomat de pe bufet, oprindu-se doar atâta cât s`-i spun` ce salariu s`-i ofere menajerei, ce program de lucru [i ce zile libere. Cu un gest vag, indic` unde se aflau dormitorul [i baia acesteia. Brian se repezi imediat s` exploreze acea zon` a casei, iar Lani \l urm` mai \ncet. Dup` ce se convinse c` \nc`perea era spa]ioas` [i imaculat`, se hot`r\ s` fac` o scurt` inspec]ie [i \n restul casei. Punctul de interes al livingului era un frumos [emineu de marmur`, flancat de coloane din lemn de cire[. Camera era mobilat` cu antichit`]i americane timpurii, despre care Lani presupunea c` erau originale, nu reproduceri, la fel ca tablourile impresioniste ag`]ate sub corni[ele de ipsos ce \nconjurau tavanul. Parterul mai con]inea [i o bibliotec`, un salon neformal [i o camer` de toalet` care d`dea \ntr-o verand` \nchis`, aerisit`, din spatele casei. Lani tocmai ie[ise de la du[, când sun` telefonul. Lu` repede un prosop [i alerg` \napoi \n dormitor s` r`spund`. – Bun`, Lani!

62

AUTOR

Tommy Prescott suna vesel \n diminea]a aceea. – Pot s` v` duc azi la plaj`, pe tine [i pe pu[ti? – Asta pl`nuiam [i eu, r`spunse râzând Lani, dar trebuie s` ne \ntoarcem pân` la dou`sprezece [i jum`tate. Daniel vrea s` angajez azi o menajer`. A organizat totul: trei candidate vin s` dea interviuri. – Tipica eficien]` prescottian`. Ajung acolo \n dou`zeci de minute, a[a c` s` fi]i gata. Lani r`spunse \n glum` c` [i Tommy mo[tenise aceea[i aplecare spre eficien]`, [i \nchise. Dup` ce-i strig` lui Brian s`-[i ia slipul, \mbr`c` [i ea costumul de baie dintr-o bucat`, albastru, [i o tunic` flau[at` pe deasupra. |n timp ce-l a[teptau pe Tommy, inspectar` portretele de familie din hol. Mama lui Daniel, Laura, fusese o frumuse]e oache[`, [i pân` [i bunica lui, redutabila Victoria, ar`tase atr`g`tor, \n pofida \nf`]i[`rii ei severe. Dar cel mai mult o cuceri pe Lani prin]esa hawaiian` care adusese bog`]ia [i influen]a \n clanul Prescott. |n rochia ei de mireas` ornamentat` \n stil european, p`rea doar un copil, de[i de o frumuse]e uluitoare. – Vreau ca guvernanta mea s` arate ca ea! declar` Brian. Tommy \i duse pe Waikiki Beach, care era mult mai aglomerat` decât \n copil`ria lui Lani, de[i fata nu prea putea s` se plâng`. Plaja ei favorit` din San Diego era o mas` de trupuri omene[ti, iar aceasta nu ar`ta mai r`u. Brian alerg` spre ap` [i se \mprieteni repede cu un grup de copii care construiau un castel mare de nisip lâng` mal; Tommy se scuz`, \nchirie un surfboard [i porni spre valuri cu el. Lani se mul]umi s` stea la plaj`, tol`nit` \n [ezlongul adus de Tommy. Mai târziu, \l duse pe Brian \n ap`, apoi se a[ez` turce[te lâng` ceilal]i copii, ajutându-i la construirea castelului. Tommy se \ntoarse tocmai când ea [i Brian reveneau de la

TITLU

63

chio[cul de r`coritoare, cu trei sucuri. Imediat, b`iatul o tuli din nou spre noii lui prieteni. – Ai ales perfect momentul, \i spuse Lani lui Tommy, \ntinzându-i o cola. Cum a fost surfingul? – Bun pentru \ncep`tori. Plicticos pentru mine. Categoric, modestia nu se num`ra printre viciile familiei Prescott, \[i spuse Lani, st`pânindu-[i un zâmbet. Se a[ez` cu Tommy pe prosoape, la [uet`, men]ionând munca pe care urma so \nceap` \n iulie [i \ntrebându-l pe Tommy ce planuri avea pentru vara aceea. – E ultima mea [ans` de a fi liber, r`spunse el. O dat` ce voi \ncepe facultatea de drept, voi lucra ca intern \n departamentul juridic. Dar \n vara asta voi asta la dispozi]ia lui Michi – managerul – ori de câte ori are nevoie de cineva. Nu sunt multe pe care nu leam f`cut, inclusiv s` \mbrac o fust` de ierburi [i s` m` dau drept dansatoare tahitian`, zâmbi el. |ncep de luni. – Ai s`-mi lipse[ti. – Poate reu[im s` ne mai vedem \n zilele mele libere. Nu [i seara, \ns`, ad`ug` el cu am`r`ciune, Daniel e foarte protector cu tine, Lani. Poate c` nu v` \n]elege]i prea bine, dar asear` a stabilit regulile. N-am voie s` te invit \n ora[ pân` nu ne cunoa[tem mai bine. |n nici un caz nu trebuie s` te iau prea repede. Lani fu surprins` c`-i era destul de recunosc`toare lui Daniel pentru asta. |n fond, nu-i interzisese v`rului s`u s` se \ntâlneasc` – \i spusese doar s` a[tepte. Era clar c` Tommy, de[i de aceea[i vârst` cu a ei, avea incomparabil mai mult` experien]`. – Oricum, continu` el ridicând din umeri, dac` nu fac ce spune Daniel, am s` m` pomenesc \n urm`torul avion care pleac` de pe insul`. {i-mi place aici. – Chiar ar face-o? Te-ar trimite pe Molokai? \ntreb` Lani.

64

AUTOR

Tommy \ncepu s` râd`. – Pe Kona, mai degrab`. Ai \n]eles despre ce era vorba asear`? – Cred c` da. O luase[i pe-acolo fiindc` [tiai cum aveam s` reac]ionez. Voiai s`-l \mpungi pu]in pe Daniel [i te-ai folosit de mine pentru asta. Am ghicit bine? Tommy d`du din cap. – Nu m-am putut st`pâni, Lani. Sper c` n-ai avut probleme din cauza asta. – Nu prea. Lani nu avea inten]ia s` repete conversa]ia atât de jenant` pe care o purtase cu Daniel. – Nici nu m` a[teptam, fiindc` faci parte din familie, iar Daniel devine destul de \ng`duitor când e vorba de oameni la care ]ine. Asear`, a trântit câteva cuvinte bine alese, apoi a \nceput s` râd`. De la mine [i sora mea \nghite unele lucruri pe care altcuiva nu i le-ar permite niciodat`. Oare [i Lani intra \n acea categorie? Gândul c` Daniel i-ar fi putut nutri o anumit` afec]iune era de-ajuns ca s`-i inunde trupul cu o c`ldur` periculoas` care nu datora nimic soarelui tropical. Cum s` \nfrunte asemenea sentimente? R`ceala ei nu-l ]inea pe Daniel la distan]`. Poate ar fi fost mai bine doar s`-i urmeze exemplul [i s` adopte o atitudine nep`s`toare [i ironic`, la fel ca a lui. Se \ntoarse pe burt` [i \ncepu s`-l chestioneze pe Tommy despre familia lui – un subiect de conversa]ie mult mai sigur decât sentimentele lui Daniel fa]` de ea. Afl` c` sora sa, Hope, tocmai absolvise liceul \n Japonia, unde \nv`]ase \n cadrul unui schimb de experien]`. P`rin]ii lui Tommy se duseser` \n Extremul Orient, ca s-o ia acas`, \ntr-o c`l`torie de pl`cere dar [i de afaceri. Japonia [i Hong Kong-ul erau pie]e lucrative, nu numai pentru turism ci [i pentru navlosiri, agricultur` [i afaceri cu propriet`]i imobiliare.

TITLU

65

Tommy \i l`s` acas` tocmai la timp pentru ca Lani s` se scuture de nisip [i s` se schimbe. Toate cele trei candidate erau excelente, dar atât ea cât [i Brian o preferar` pe ultima. Linda Wong avea dou`zeci de ani, era cea mai mare dintre [ase copii [i \nv`]ase s` aib` grij` de fra]ii [i surorile ei mai mici, inclusiv un b`iat de aceea[i vârst` cu Brian despre care suger` c` ar fi fost un bun tovar`[ de joac`, dac` primea slujba. |i vorbea lui Brian cu naturale]ea [i afec]iunea unei mame cu experien]`, iar dup` plecarea ei Lani telefon` imediat la câteva persoane de pe lista de referin]e. Recomand`rile lor erau \ntr-adev`r entuziaste, a[a c` sun` imediat la agen]ie ca s` anun]e c` se hot`râse. Când \i telefon` Lindei, fata p`ru atât de \ncântat` c` primise slujba, \ncât Lani o \ntreb` de ce o tân`r` cu inteligen]a [i ambi]iile ei se mul]umea cu rolul de menajer`. R`spunsul Lindei fu \nvior`tor de candid. Era student` cu program par]ial [i mai avea câ]iva ani pân` s` termine colegiul. Dup` ce absolvea, spera s` se angajeze la o companie solid`, cu [anse de avansare. Concuren]a pentru asemenea posturi era feroce. Ini]ial, \[i c`utase o slujb` de birou, dar când agen]ia \i spusese la cine ar fi putut s` se angajeze, se r`zgândise. |i spuse lui Lani c` spera ca domnul Reid s` fie destul de impresionat pentru a-i da o [ans` la Prescott & Thomas, când absolvea, iar Lani \i r`spunse c` nu se \ndoia de acest lucru. Stabilir` ca Linda s` \nceap` munca de luni \ntr-o s`pt`mân`, pentru a-i acorda lui Brian câteva s`pt`mâni ca s` se deprind` cu ea. Imediat ce terminase de stabilit ultimele detalii, Lani auzi u[a din fa]` deschizându-se [i \l v`zu intrând pe Daniel. Acesta se uit` la ea, apoi spre Brian, care era \nc` \n slip. – Ia-]i pe tine o c`ma[` [i ni[te pantaloni, \i spuse el. Mergem s` lu`m cina. Brian se repezi afar` din buc`t`rie, tocmai când Lani \nchidea

66

AUTOR

telefonul. – Se pare c` ai angajat pe cineva, coment` Daniel. Lani \i spuse despre Linda Wong [i calit`]ile ei, subliniind faptul c` p`rea demn` de \ncredere [i apropiat` de copii. – Vrea s` lucreze pentru Prescott & Thomas, când va absolvi, ad`ug` ea. E hot`rât` s` te conving` c` merit` s`-i oferi o slujb`. – S`-mi [tearg` biroul de praf? \ntreb` sec Daniel. – |[i va lua licen]a \n afaceri. Ai s` te gânde[ti la ea, când va sosi momentul, nu-i a[a, Daniel? Lani [tia c` s-ar fi sim]it \ngrozitor de vinovat` dac` Linda lucra trei-patru ani ca servitoare, f`r` nici o [ans` de a se angaja \n cele din urm` la Prescott & Thomas. – Am s-o fac vicepre[edint` a sectorului de \ntre]inere, declar` solemn Daniel. Când \[i va \ncepe programul viitoarea noastr` directoare? Gluma lui o f`cu pe Lani s` chicoteasc`. – De luni \ntr-o s`pt`mân`. |n leg`tur` cu cina... a[ fi g`tit ceva, dar \n cas` nu sunt prea multe [i, f`r` ma[in`... – Ai r`bdare, prin]eso, replic` Daniel pe un ton tachin`tor. Sunt un om ocupat. O s` lu`m [i o ma[in`, la sfâr[itul s`pt`mânii. – N-a fost o aluzie! – Nu po]i plimba pre[edin]ii de corpora]ii cu autobuzul, domni[oar` Douglas. Vei avea nevoie de o ma[in` confortabil`. |]i place cea cu care circul eu? – O ma[in` atât de mare? \ntreb` Lani, cam ab`tut`. N-a[ putea avea dou`? Una mic`, sport, pentru mine, [i o limuzin` mare pentru V.I.P.-uri? Daniel nu p`rea s`-[i dea seama c` glumea. – Nu m` \ncânt` ideea s` circuli cu o ma[in` sport. Ma[inile mari sunt mai sigure.

TITLU

67

– {i-n plus, o po]i trece pe numele firmei, nu-i a[a, domnule Reid? ad`ug` ea cu un zâmbet larg. – Exact, prin]eso. Ca [i cina din seara asta. Am primit prea multe reclama]ii \n leg`tur` cu mâncarea [i serviciile dintr-unul din hotelurile pe care le-am achizi]ionat anul trecut. E timpul s` verific. Lani avea un sim] al umorului suficient de bine dezvoltat ca s`[i st`pâneasc` un hohot de râs. – Minunat! chicoti ea. Prima noastr` sear` \n Hawaii, [i unde ne invi]i la cin`? La un restaurant \ngrozitor, cu un serviciu [i mai \ngrozitor. Fu uimit` s`-l vad` pe Daniel \nro[indu-se la fa]`, pe sub stratul de bronz. – Nu m-am gândit la asta, Lani. |mi pare r`u. Vom merge \n alt` sear`. – A, nu! r`spunse ea, cl`tinând ironic din cap. Pentru nimic \n lume n-a[ vrea s` pierd restaurantul t`u de categoria a treia! – Nu e de mâna a treia, r`plic` b`]os Daniel, dar nu se ridic` la standardele noastre obi[nuite. Noroc c` Brian ap`ru tocmai \n cel moment. – Vom lua cina la unul dintre restaurantele fratelui t`u mai mare, \i spuse Lani \ncet, conspirativ. Vom fi spioni. Gust`m mâncarea [i vedem dac` osp`tarul serve[te bine, apoi vom scrie un raport secret. Brian era \ncântat de idee – atât de \ncântat, \ncât la restaurant fu mult mai cuminte decât de obicei. – M` mir c` nu te-a recunoscut nimeni, \i spuse Lani lui Daniel, dup` ce f`cur` comanda. Credeam c` Daniel Prescott Reid e destul de celebru ca s`-l recunoasc` lumea \n toat` regiunea Pacificului de Nord.

68

AUTOR

Daniel o privi amuzat, pe sub pleoape. – Evident. {i \n Pacificul de Sud. Dar oamenii recunosc mai repede numele decât chipurile. Dac` veneam cu Michi sau Elizabeth, altfel ar fi stat lucrurile. Chelnerul aduse salata, iar Lani observ` c` farfuria era cald` \nc`, semn c` tocmai fusese scoas` din sp`l`tor, iar sosul avea un gust cam ciudat. La \nceput, Daniel \[i exprim` nemul]umirea fa]` de mâncare prin câteva comentarii critice, dar \n cele din urm` se l`s` influen]at de buna dispozi]ie a lui Lani [i a lui Brian [i \ncepu s` glumeasc` pe seama cusururilor restaurantului. De[i calitatea ingredientelor era excelent`, erau preparate f`r` har, [i servite enervant de stângaci. Buna dispozi]ie \i pieri \n momentul când se scuz` pentru a vorbi cu managerul restaurantului. Lui Lani \i p`ru r`u pentru bietul om, când acesta \i conduse la buc`t`rie. Avea chipul transpirat de nervozitate [i se \nro[i când Daniel \ncepu s` se uite prin dulapuri [i sertare, f`când \nsemn`ri \ntr-un carne]el. – Ce-ai s` faci? \ntreb` Lani, \n timp ce mergeau spre ma[in`. – Voi vorbi cu administratorul general al hotelului, [i-am s`-i trimit un raport scris. |i voi recomanda \nlocuirea responsabilului de restaurant [i a buc`tarului [ef. – F`r` nici un avertisment? – Au primit reclama]ii, ce alt avertisment mai vor? Nim`nui nui place s` concedieze oamenii, Lani, dar când conduci o firm`, uneori e necesar. – M` bucur c` nu am func]ia ta, recunoscu ea. |ncepea s` \n]eleag` cu ce fel de presiuni trebuia s` aib` de-a face Daniel [i cât de mult muncea. |nainte de a se \ntoarce acas`, trecur` cu ma[ina prin Waikiki,

TITLU

69

iar Lani fu uimit` s` vad` cât de mul]i turi[ti se plimbau pe str`zi, \mbr`ca]i \n tot felul de haine, de la blugi pân` la multicolora mod` aloha. Daniel \i ar`t` \nc` dou` hoteluri ale re]elei Prescott & Thomas, ambele vechi de zece ani. De[i era \ncântat` s` afle c` firma planifica renov`ri [i amenaj`ri exterioare \n plus, Lani ar fi preferat ca jum`tate dintre hotelurile de pe esplanad` s` fie demolate [i \nlocuite cu palmieri [i plante decorative. Zarva, traficul, betonul [i mul]imile nu se potriveau cu concep]ia ei de paradis tropical. |ntrucât Daniel era deja mult prea familiarizat cu procesul ei de vânzare, se ab]inu s` [i-l afirme din nou. Cumva, \[i spunea ea, reu[iser` s` petreac` \mpreun` o sear` \ntreag` f`r` schimburi de priviri sau replici furioase. Dimpotriv`, ultimele câteva ore fuseser` chiar pl`cute. Poate c` era o proast`, dar \n acel moment n-avea nici un chef s` redeschid` ostilit`]ile.

70

AUTOR

Capitolul 5

A doua zi diminea]`, Tommy Prescott telefon` la ora nou`. – Am primit ordinul de drum, anun]` el. Trebuie s` te iau la zece [i un sfert [i s` te duc la hotel, apoi s`-]i iau pu[tiul de pe cap \n timp ce Michi o s` te poarte prin marele tur de onoare. Lani pl`nuise s` ia autobuzul [i \n mod normal s-ar fi bucurat de oferta lui Tommy de a o lua cu ma[ina. Acum \ns` o respinse, iritat` c` Daniel f`cuse toate aranjamentele f`r` s-o consulte [i pe ea. – Serios? \ntreb`, cu o voce de ghea]`. Din receptor se auzi un hohot de râs. – Nu ]i-a spus, hmm? Nu fi prea aspr` cu el. Daniel d` ordine cum respir`. Lani fierbea de furie. – Atunci, n-are decât s` le dea ordine altora! Am s` vin acolo singur`. – Ba n-ai s` vii singur`, am s` te duc eu. Arogan]a tipic` a celor din neamul Prescott, \[i spuse revoltat` Lani. |n zece ani, Tommy urma s` ajung` la fel de autoritar ca

TITLU

71

Daniel. – Haide, Lani, insist` el. Las`-m` s` te iau. Altfel, risc s` ajung la sp`latul vaselor \n Kona. – Nu s-ar r`zbuna pe tine. Credeam c` e foarte \ng`duitor cu familia lui, replic` ea pe un ton numai lapte [i miere. – Au! Lani \[i putu imagina strâmb`tura. – Ai inim`, Lani. O s` se r`zbune pe mine. F`cu o pauz`, \ncurcat`. – ~`, ascult`, cred c`... Adic`, trebuia s` te \ntreb dac` vrei s` mergi la plaj`, iar când tu \mi spuneai c` trebuie s` te duci la hotel, eu m-a[ fi oferit s` te duc acolo. Ce zici? Lani b`nuia c` aceast` explica]ie ingenu` era destul de interesat`. – Anume ai f`cut-o, nu-i a[a? Mi-ai spus c` Daniel ]i-a dat ordin, fiind` voiai s` m` \nfurii pe el. – Bine, recunosc. |nc` m` mai ustur` decretul lui de a nu te invita \n ora[. Tiranie prescottian` curat`. Dac` n-a[ face parte [i eu din familie, m-a[ r`scula! ad`ug` el glume]. Lui Lani \i era imposibil s` mai r`mân` sup`rat` pe el. |n fond, nu-l putea acuza c`-i tr`sese câteva \mpuns`turi v`rului s`u, când [i ea o f`cuse de-atâtea ori, \n ultimii [apte ani. |i spuse s` vin` \n patruzeci [i cinci de minute, ad`ugând c` avea s` fac` un pachet cu costumul de baie [i prosopul lui Brian, \n caz c` hot`rau s` se duc` din nou la plaj`. Maunalua Bay Hotel avea o pozi]ie „kokohead“ – spre Koko Head Crater, aflat \n estul districtului Kahala. Drumul de acces de la [osea traversa un teren de golf de lâng` hotelul propriu-zis. Cl`direa principal` era construit` \n form` de arc, urmând curbura ]`rmului, \n timp ce o prelungire cu un etaj se arcuia \ntr-o latur`

72

AUTOR

a turnului cu cincisprezece niveluri, formând un complex \n form` de S. Efectul fa]adei moderne a hotelului era atenuat de copaci [i arbu[ti \nflori]i. Tommy opri ma[ina \n fa]`, pentru a o l`sa pe Lani la intrare. La fel ca multe alte hoteluri din Hawaii, nici Maunalua Bay nu avea u[i, pentru a l`sa s` intre briza oceanului. Holul era enorm, cu plafon \nalt [i un candelabru de cristal \n mijloc, pardoseal` cu dale \nchise la culoare [i un covor oval pe care erau puse câteva grupuri de fotolii [i canapele. Numeroasele plante se combinau cu schema cromatic` pentru a da ambian]ei un sentiment natural [i odihnitor. Lani se opri la recep]ie pentru a \ntreba cum putea ajunge la biroul administratorului, apoi \[i continu` drumul pe lâng` un [ir de lifturi, pân` \ntr-un hol unde o s`geat` discret` ar`ta direc]ia spre administra]ie. B`tu u[or \n u[a cu inscrip]ia „Manager general“. – Intr`! \i r`spunse o voce feminin` melodioas`. Lani nu-[i formase nici o imagine preconceput` despre Michiko Hansen, dar \n nici un caz nu se a[teptase la femeia fermec`toare care o \ntâmpin`. P`rea s` aib` vreo treizeci [i cinci de ani, [i era \n culmea frumuse]ii. De[i purta pantofi cu tocuri cui, r`mânea mai scund` cu câ]iva centimetri decât Lani. P`rul negru \i lucea ca o caschet` m`t`soas`, iar \n ochii migdala]i i se citea o expresie cald` [i primitoare. Trupul cu forme perfect propor]ionate \i era \mbr`cat \ntr-un taior elegant de m`tase bej, având jacheta \ncins` cu o centur` de piele neagr`. Lani \[i dori s` fi avut pe ea ceva mai formal decât rochia de var` alb` cu buline albastre. Michi Hansen se apropie cu pa[i hot`râ]i care distonau cu \nf`]i[area ei delicat` [i, când \i \ntinse mâna dreapt`, Lani \i observ` verigheta de aur filigranat de pe inelarul mâinii stângi. – M` bucur foarte mult c` te cunosc \n sfâr[it, spuse managera

TITLU

73

zâmbind. Sau poate ar trebui s` spun: Hagime-mashite do-zo yoroshi-ku, repet` ea formula de salut, \n japonez`. Lani \i r`spunse \n aceea[i limb`, felicitând-o pentru frumuse]ea hotelului. – N-am nici un merit, team` mi-e, spuse Michi, revenind la limba englez`. A fost conceput de un arhitect tân`r [i talentat, un localnic pe care l-a descoperit Daniel. Dup` cum vezi, rezultatul justific` \ncrederea lui Daniel \n el. Lani d`du din cap, presupunând c` acel comentariu era un preludiu al vizitei, dar \n loc s-o conduc` \n hol, Michi Hansen o invit` s` ia loc pe canapea [i-i oferi o cafea. – Nu, mul]umesc. Dup` ce-[i turn` cafeaua \ntr-o cea[c` de por]elan fin, administratoarea se a[ez` \ntr-un fotoliu de lâng` canapea. – Vorbe[ti excelent japoneza, remarc` ea. Unde-ai \nv`]at-o atât de bine? – Când eram mic`, \n Hawaii, cea mai bun` prieten` a mea era japonez`, \i explic` Lani. St`team la fel de mult pe la ea pe-acas` ca la mine, [i am prins-o din zbor. De[i ne-am mutat \n California când aveam zece ani, n-am uitat-o, revenindu-mi totul când am \nceput s-o \nv`] la colegiu. Limbile str`ine mi-s u[oare – vorbesc [i franceza, [i spaniola, plus pu]in` hawaiian`, desigur. – |mi dau seama c` ne vei fi de mare folos, Lani, \i zâmbi \mbietor Michi Hansen. M`rturisesc c` ardeam de ner`bdare s` te cunosc. Daniel vorbea foarte des despre tine. – Probabil numai de r`u, \i sc`p` lui Lani, care apoi se \nro[i la fa]`. Vreau s` zic, ad`ug` ea \ncurcat`, nu ne \n]elegem tot timpul prea bine. Cred c` mai mult din vina mea. – Câtu[i de pu]in, r`spunse netulburat` Michi. Daniel recunoa[te c` are [i el o parte din vin`. Când e vorba de tine, \i e

74

AUTOR

greu s`-[i p`streze calmul. Cred c` vei observa un mare progres, acum c` ai venit \n Hawaii. Privirea ei era atât de direct` [i intens`, \ncât Lani se sim]i datoare s` dea un r`spuns l`muritor, de[i nu avusese inten]ia. Managera o fi ar`tat eteric` [i delicat` ca un boboc alb de ghimbir, dar Lani b`nuia c` pe din`untru era la fel de dur` ca frunzele fibroase ale aceleia[i plante. |ntrucât p`reau s` discute f`r` ascunzi[uri, o \ntreb`: – De cât timp \l cuno[ti pe fratele meu vitreg? – De [ase ani. So]ul meu, Keith, era manager asistent la un hotel de pe Big Island, când Daniel l-a recrutat pentru aceea[i func]ie la unul dintre hotelurile re]elei Prescott & Thomas din Waikiki. To]i trei am devenit prieteni buni, aproape imediat. Pe m`sur` ce fiica noastr`, Sarah, cre[tea, am avut tot mai mult timp s`-l ajut pe Keith. Am format o echip` [i, peste doi ani, am fost avansa]i \n func]ia de co-manageri. Anul trecut, când compania a aprobat planurile pentru Maunalua Bay, Daniel ne-a spus c` voia s` administr`m noi hotelul. |n vocea [i ochii lui Michi se ivi o expresie trist`. – Keith a murit \ntr-un accident de ma[in`, acum zece luni. Daniel m-a convins c` voi fi capabil` s` administrez hotelul [i f`r` so]ul meu. De la moartea lui Keith, s-a purtat extraordinar. Nici nu mi-a[ putea dori un [ef sau un prieten mai bun. – |mi pare r`u, murmur` Lani cu voce r`gu[it` de emo]ie. {tiu cum e... – Te-am tulburat. Nu trebuia s` men]ionez moartea lui Keith, când pierderea suferit` de tine e \nc` atât de recent`. Pot s`-]i ofer un pahar cu ap`, sau s` te conduc pân` la toalet`? Lani cl`tin` din cap [i-[i scoase un [erve]el din po[et`. – N-am nimic, serios. Mi-ar face pl`cere s` v`d hotelul.

TITLU

75

Michi \[i consult` ceasul de aur cu diamante de la mân`. – Bine. Daniel ar trebui s` soseasc` din clip`-n clip`. Hai s`-l a[tept`m \n hol. – Daniel? \ntreb` Lani, cu vocea ca un chi]`it sub]ire. Daniel nu-i spusese nimic despre inten]iile de a veni [i el – ba chiar, \i d`duse tocmai impresia opus`. – Sigur c` da, r`spunse amuzat` Michi. Doar nu te-ai a[tepta ca fratele t`u vitreg s`-i permit` altcuiva s`-]i arate hotelul. E la fel de mândru ca un tat` a c`rui so]ie tocmai a n`scut, dar \n cazul de fa]`, copilul a ie[it destul de mare, ad`ug` ea \n glum`. |n hol, Daniel vorbea cu un paznic \n uniform`, iar peste o clip` veni spre ele cu pa[i mari. Michi \i \ntinse ambele mâini, iar Daniel i le lu` \ntr-ale lui, aplecându-se s-o s`rute. – Cum te \n]elegi cu Lani? murmur` el. |ncet, Michi \[i desprinse mâinile [i se retrase câ]iva pa[i. – Foarte bine. Am vorbit despre tine. Aceste cuvinte p`rur` s`-i aminteasc` lui Daniel de prezen]a lui Lani. – I te-ai plâns lui Michi de mine, f`r` \ndoial`, o tachin` el zâmbind. – Pentru asta a[ avea nevoie de mai mult de cincisprezece minute, replic` Lani râzând, \ncepând cu telefonul pe care i l-ai dat lui Tommy \n diminea]a asta. Daniel o cuprinse pe dup` umeri, cu o mutr` destul de sp`[it`. – Mai târziu, prin]eso. Acum vreau s`-]i ar`t locurile. Lani \l l`s` s-o escorteze prin hol, spre magazinele hotelului. Pe lâng` obi[nuitul magazin cu produse diverse, mai erau câteva de \mbr`c`minte, o flor`rie, o bijuterie fin`, o galerie de art` [i un magazin de suveniruri cu diverse piese de colec]ie f`cute din materiale pre]ioase.

76

AUTOR

Apoi urcar` la ultimul etaj, care g`zduia unul dintre cele dou` restaurante ale hotelului [i un bar cu nightclub. Prin ferestrele cât peretele se vedea o superb` panoram` a masivului montan Koolau \ntr-o parte, [i a Oceanului Pacific \n partea cealalt`. Daniel \i explic` lui Lani c` restaurantul era deschis pentru public numai la orele cinei. Nightclubul era folosit pentru spectacole care aveau loc de câte dou` ori pe noapte. Michi deschise câteva apartamente [i camerele de la etajul inferior. Nu erau atât de mari pe cât se a[teptase Lani, de[i recuno[tea \n sinea ei c` fiecare concep]ie coloristic` era fermec`toare. Camerele aveau balcoane spre ocean sau spre terenul de golf. Ie[ir` din hotel prin partea din spate a holului. La dreapta, Lani observ` parcarea subteran`; Daniel \i spuse c` cea mai mare parte a construc]iei fusese cl`dit` sub nivelul solului, pentru a nu obstruc]iona vederea. Trecur` pe sub o pasarel` acoperit` [i pe lâng` un ele[teu unde \notau alene pe[ti tropicali. Cel`lalt restaurant al hotelului, Bay Terrace, se afla la etajul unei c`diri separate, lâng` iazul cu pe[ti. Dup` o scurt` inspec]ie a s`lilor de conferin]e de la parter, revenir` la restaurant. Datorit` pantei pe care se afla hotelul, sala de mese era la acela[i nivel cu holul principal. Acolo atmosfera era mai pu]in formal` decât \n Koolau Room de la etajul cincisprezece. Mul]i dintre meseni purtau doar halate [i sandale. Bazinul oval al hotelului se afla \n cealalt` latur` a Terasei Golfului, \nconjurat cu o pardoseal` de beton. Turi[tii st`teau la plaj` \n [ezlonguri, iar la o tarab` din apropiere se g`seau gust`ri, sandvi[uri [i r`coritoare, \n timp ce barul de lâng` piscin` nu mai prididea cu b`uturile exotice. Dincolo de terasa piscinei se \ntindea un gazon spa]ios [i o fâ[ie de nisip mai \ngust`, \ncadrate \ntre geamanduri care indicau o zon` lipsit` de corali, bun` pentru \not.

TITLU

77

|n spatele piscinei cre[teau câ]iva copaci \nal]i, ascunzând o fermec`toare gr`din` cu plante tropicale \nflorite din abunden]`. De[i orice turist putea s` se plimbe pe c`r`rile \ntortocheate, gr`dina func]iona [i ca un paravan exotic pentru aripa cu un etaj a hotelului pe care Lani o observase de pe [osea. – Aici sunt cele mai scumpe apartamente, preciz` Daniel, aruncând o privire spre Michi. Putem intra \ntr-unul? – |n cap`t, Daniel. Michi deschise u[a cu o cheie universal`, dezv`luind un apartament miniatural compus din salon, baie [i sufragerie la parter, plus dou` dormitoare [i alte dou` b`i la etaj. Lani privi furniturile luxoase, inclusiv un bar complet utilat, vasele cu flori [i fructe proaspete, mocheta de plu[ [i mobila scump`. – Cât cost` `sta pe noapte? \ntreb` ea, cu gura c`scat`. Daniel pronun]` o cifr` mai mare decât salariul pe o lun` al multor oameni. – Dar majoritatea apartamentelor noastre sunt mai ieftine. Avem dou`zeci [i [ase \n total, majoritatea doar cu dou` camere. F`cur` ultimul popas la parter, care con]inea alte unit`]i de \ntre]inere [i pentru conferin]e. – N-ai vrea s` m`nânci de prânz, Michi? \ntreb` Daniel, \n timp ce luau liftul. – Nu pot. Bruneta cea scund` se uit` la ceas. – Mi-am programat o \ntâlnire cu managerul conven]iei peste zece minute. R`mâne pe alt` dat`, Daniel? |ncepur` s` discute despre apropiata \ntâlnire, \n timp ce Lani, care nu \n]elegea mare lucru, se \ndrept` spre magazinele hotelului. Petrecu câteva minute explorând galeria de art`, apoi examin` cele mai noi costume de baie ale sezonului. Tocmai studia o fâ[ie

78

AUTOR

provocatoare de nailon negru, când dou` mâini i se depuser` pe umeri, f`când-o s` tresar` [i s` se \ntoarc`. – De ce nu-l probezi? o \ntreb` Daniel pe un ton glume]. Lani se \ndep`rt` repede. – M-ai speriat, \i repro[` ea, cu r`suflarea t`iat`. – Ai noroc c` n-am f`cut decât atât, domni[oar` Douglas. De ceai disp`rut a[a? De zece minute te tot caut. – Tu [i Michi discuta]i probleme de afaceri [i m` sim]eam... \n plus, recunoscu Lani. Nu [tiu nimic despre administrarea unui hotel. – Motiv pentru care te invit la mas`. {i o lu` de bra], ca s-o conduc` spre hol. Lani refuz` s` se clinteasc` din loc. Era momentul ideal ca s`-l ini]ieze pe Daniel \n obiceiul de a lansa invita]ii \n loc de ordine. – Mai \ntâi Tommy, acum masa. Nu te saturi niciodat` s` m` tot \mpingi de colo-colo? \ntreb` ea, cu o privire piezi[` pe sub gene. – Ce-a fost cu Tommy? De parc` n-ar fi [tiut! – I-ai ordonat s` m` ia cu ma[ina azi-diminea]`. Ar fi trebuit s` m` \ntrebi dac` voiam s` merg cu el sau nu. – {i de ce s` nu fi vrut? A \ncercat s` te seduc` ieri, \n fotoliulcup` al Porsche-ului? Col]urile gurii lui Daniel se arcuiser` \ntr-un zâmbet. – Ce-am mai râs. {i \nc` ceva, domnule Reid. De când \mi spui cu cine pot s` ies \n lume [i cu cine nu? Dac` vreau s` m` \ntâlnesc cu Tommy... – I-am spus lui, nu ]ie. {i ar trebui s`-mi fii recunosc`toare. Nu i-a[ \ncredin]a v`rului meu nici o persoan` de sex feminin trecut` de [aisprezece ani. De-acum, Daniel râdea de-a binelea.

TITLU

79

– Nu fac decât s`-]i protejez virtutea, prin]eso. – E[ti imposibil! Exasperat`, Lani \[i arunc` mâinile \n sus [i vru s` plece, dar nu reu[i s` fac` decât doi pa[i \nainte ca Daniel s-o prind` de talie [i so trag` \napoi. – Flirtezi cu mine, prin]eso? \ntreb` el \ncet. Sigur c` asta f`cuse, \ns` n-ar fi recunoscut-o nici \n ruptul capului. – D`-mi drumul! [uier` ea. – |mi promi]i c` nu fugi? |n acel moment, Lani i-ar fi promis orice, numai s` scape de senza]iile ame]itoare pe care i le provoca trupul lui dur. – N-am s` fug, se gr`bi ea s` accepte. Daniel \i d`du drumul, \ntorcând-o cu fa]a spre el [i s`rutând-o u[or pe frunte. – |mi pare r`u pentru azi-diminea]`, prin]eso. Pl`nuisem s` te iau eu, iar când a intervenit ceva l-am sunat pe Tommy, care e clar c` nu s-a putut ab]ine s` nu arunce câteva \mpuns`turi. Data viitoare, ad`ug` el, am s` te sun mai \ntâi. {i acum, mergem la mas`? – Da... sigur, murmur` Lani, cam buim`cit` de s`rutul lui [i scuzele care urmaser`. Nu s-ar fi purtat atât de blând dac` n-ar fi ]inut cu adev`rat la ea, nu? Mul]umit` \n sinea ei de acest gând, \l l`s` s-o conduc` la Bay Terrace. – Bun` ziua, domnule Reid. M` bucur s` v` rev`d. Unde dori]i s` lua]i loc? Era clar c` privirea admirativ` a [efei de sal` era adresat` atât atrac]iei masculine a lui Daniel, cât [i func]iei lui de [ef al firmei Prescott & Thomas.

80

AUTOR

– Cred c` domni[oara prefer` s` decid` ea. Lani? Ce preferi s` vezi, oceanul sau ele[teul cu pe[ti? – Ele[teul, r`spunse Lani, zâmbindu-i ca r`splat` pentru c` o consultase. Daniel arunc` o privire peste lista de bucate, apoi suger` s` comande mahimahi, un pe[te local pe care buc`tarul \l prepara \n sos de vin alb. Lani accept` imediat. Peste o clip`, Daniel \ntreb`: – Ce p`rere ai despre hotel? |ntrucât \n ultima vreme se \n]elegeau atât de bine, Lani consider` c`-l putea tachina pu]in. – A[ prefera plaja \n stare natural`, dar cred c` dac` tot vei distruge frumuse]ea insulelor, un hotel ca `sta e mai acceptabil decât o bomb` pentru turi[ti. Desigur, ca s` stai aici, trebuie s` fii milionar. – Una dintre exager`rile tale tipice, r`spunse el pe un ton acid. Te indigneaz` calitatea unora dintre construc]iile din Waikiki, dar vrei ca un hotel s` fie frumos, exclusivist [i cu pre]uri modice. Toate la un loc nu se poate. Construirea [i \ntre]inerea unui complex ca Maunalua Bay cost` o avere. Prescott & Thomas a[teapt` s` scoat` profituri din afaceri, [i stabilim pre]urile \n consecin]`. |ns` chiar [i a[a, po]i \nchiria aici o camer` dubl`, la un pre] doar cu dou`zeci-treizeci de dolari mai mare decât \ntr-un hotel comparabil din Waikiki. A[a c` revenim la \ntrebarea mea: având \n vedere c` am profanat opt sute de picioare de plaj` virgin`, \]i place hotelul? Lani avea senza]ia c` Daniel tocmai o aruncase \n toc`torul de hârtie. |l privi cu o expresie [ocat`. – Nu se poate! Ai vrut s` râzi de mine, a[a e? Tonul lui era sp`[it, iar Daniel nu a[tept` r`spunsul. – Sunt atât de obi[nuit cu felul cum m` sâcâiai mereu... |mi pare r`u, scumpo.

TITLU

81

– Hotelul t`u e foarte frumos, Daniel, r`spunse \ncet Lani. Totul e perfect – arhitectura, amenaj`rile exterioare, decora]iunile interioare... Nici chiar un ecologist get-beget n-ar putea avea nici o obiec]ie. Apoi, v`zându-i expresia satisf`cut` de sine de pe chip, risc` s` adauge: – Singurul lucru care-]i lipse[te e delfinariul. – Ne-a luat-o \nainte Kahala Hilton, zâmbi el. {i nu vreau s`-i imit. |n timpul mesei, Daniel \i descrise unele dintre problemele [i dificult`]ile pe care le \ntâmpinase firma Prescott & Thomas \n proiectarea [i construirea hotelului Maunalua Bay. Când ajunser` la desert, un preparat p`c`tos de indigest din fructe tropicale \nvelite \n cl`tite [i garnisite cu fri[c` [i ciocolat`, Lani era aproape topit` de admira]ie. Dac` [i celelalte unit`]i ale lui Daniel erau la fel de frumoase ca Maunalua Bay, abia a[tepta s` le vad`. – Apropo, continu` Daniel, \n timp ce Lani râdea de o anecdot` amuzant` pe care i-o spusese, Michi mi-a spus c` v`rul meu Richard i-a dat telefon azi-diminea]`. E \n Japonia, cu so]ia [i fiica. – {tiu, r`spunse Lani. Mi-a spus Tommy. – Familia japonez` a fiicei lui a dat o recep]ie de r`mas-bun pentru familia Prescott, iar Richard a intrat \n vorb` cu un tip pe nume Isamu Mayakawa. |]i spune ceva? – Mayakawa? De la Mayakawa Electronics? \ntreb` Lani cu interes. – Bravo! |[i aduce so]ia [i fiica \n vacan]` aici, s`pt`mâna viitoare. Richard l-a convins s` contramandeze locurile rezervate \n Waikiki [i s` stea la noi. P`rea s` cread` c` putem aranja ca Mayakawa s`-[i organizeze aici urm`toarea conferin]` de vânz`ri interna]ionale. – V`rul Richard alearg` pe cai mai, cu siguran]`, coment` Lani.

82

AUTOR

Norocul t`u c` Michi le va putea ar`ta totul. – Michi e prea ocupat`, Lani. Va trebui s-o faci tu. Lani \l privi sfid`tor. – A, nu! Am avut o \n]elegere, Daniel Reid. Voi \ncepe s` lucrez când pleac` Brian \n tab`r`, nici o zi mai devreme. – Vei \ncepe munca de mar]i \ntr-o s`pt`mân`. Familia Mayakawa sose[te de pe Maui lunea viitoare, dup`-amiaza. |n s`pt`mâna urm`toare, vei \ntre]ine un om de afaceri australian cu portofelul cât pieptul unui funda[ centru. Nici nu discut. – Nici eu nu discut! explod` Lani. Am avut o \n]elegere. Nu po]i s`... – Pe-atunci, \nc` nu [tiam c`-mi vin doi tipi de categorie grea, o \ntrerupse ferm Daniel. Fii rezonabil`, Lani. – {i cu Brian ce s` fac? S`-l arunc la gunoi, ca pe-un ziar vechi? Poate c` ]ie nu-]i pas` de el, dar eu, \ntâmpl`tor... – Destul, Lani! Alarmat`, Lani tres`ri din tot trupul când Daniel b`tu cu pumnul \n mas`. Niciodat` nu-l mai v`zuse atât de aproape de a-[i pierde controlul, iar când vorbi din nou, glasul \i tremura de furie. – Nu Brian e problema. Linda \ncepe munca de luni \ntr-o s`pt`mân`, dar dac` intervine ceva, se poate ocupa de el [i Sarah, fiica lui Michi. Lui Brian nu-i va lipsi nimic. Problema e[ti tu, [i reac]iile tale fa]` de mine. Speram c` ai l`sat \n urm` reflexele astea condi]ionate – c` tot ce fac eu e r`u, c` \ntotdeauna am cele mai nedemne motive. Dar e clar c` gânde[ti la fel. – Nim`nui nu-i place s` fie f`cut de râs, replic` \n]epat` Lani. Mai invitat la mas` [i ]i-ai pus \n aplicare farmecul numai fiindc` voiai ceva de la mine. Data viitoare, de ce n-ai \ncerca s` m` \ntrebi? S-ar putea s` economise[ti mult timp. – Mai bine s` plec`m de-aici pân` nu fac ceva ce-o s` regret`m amândoi, mârâi Daniel.

TITLU

83

O lu` pe Lani de \ncheietura mâinii [i nu-i mai d`du drumul decât când ajunser` \n garaj. – Urc`! ordon` el, deschizându-i portiera din dreapta a Mercedesului. De[i era iritat` de tratamentul lui dur, Lani \[i ]inu gura. Se temea c` dac`-l provoca din nou, fie avea s-o zgâl]âie pân` le[ina, fie o culca pe genunchi [i o b`tea la fund. Nici o perspectiv` n-o prea atr`gea. Nervozitatea \i spori când trecur` de casa lui, iar Daniel o lu` pe scurt`tura spre Diamond Head Crater, parcând ma[ina \n spa]iul pentru vizitatori din interiorul vulcanului stins, cu forma sa de cuv` larg`. Câ]iva turi[ti urcau pantele cu iarb`, spre buza \ndep`rtat` a craterului. – Ai vrea s` faci o plimbare? Lani \i privi prudent` chipul, c`utând un semn de furie sau ironie. Nev`zând nici unul, d`du din cap, u[urat` c`-i trecuse sup`rarea. Dup` câteva minute, Daniel se a[ez` pe iarb`, zâmbindu-i. – Nu stai [i tu? o invit` el, afabil. A[ezat pe iarb`, \n costumul lui albastru de birou, Daniel ar`ta destul de discordant, iar Lani nu-[i putu st`pâni un zâmbet. Se a[ez` lâng` el, având grij` s` nu-[i p`teze cu verde materialul deschis al rochiei de var`. – Ce te amuz`? Tonul lui iritat o f`cu pe Lani s` chicoteasc`. – Tu. E[ti atât de urban... Ar`]i foarte comic, tol`nit pe iarb` \n costum. Smulse un fir de iarb` [i-l mirosi. – Ce pl`cut miroase... E foarte frumos aici. – M`car cu asta suntem amândoi de acord. Iarba miroase fru-

84

AUTOR

mos [i e excelent` pentru terenurile de golf [i de tenis, [i pentru parcuri, ca s` nu mai vorbim de picnicuri. {i pentru f`cut dragoste, ad`ug` el [treng`re[te. – Despre care tu [tii totul, replic` Lani cam acru, b`nuind c` Daniel se amuza pe seama ei. – |ntr-adev`r, \ncuviin]` el sec. {i mai este [i un loc ideal pentru explica]ii [i scuze. – A[a...? Lani nu putu spune mai mult. Oare arogantul Daniel Prescott Reid avea s`-[i prezinte scuzele lui, pentru a doua oar` \ntr-o singur` zi? – N-a fost o manipulare. Te-am invitat la mas` fiindc` voiam s`]i vorbesc despre hotel. P`reai s` fii \ntr-una din rarele tale dispozi]ii receptive, a[a c` am adus vorba [i despre vizita familiei Mayakawa. Nimic mai simplu. – {i trebuia neap`rat s-o faci s` sune ca un ordin? Nu puteai pur [i simplu s` m` \ntrebi? \ntreb` Lani pe un ton tânguitor. – A[a inten]ionam. La \nceput am \ncercat s`-]i explic situa]ia, dar tu ai s`rit a[a de repede c` nici n-am apucat s` te \ntreb nimic. Mi-am dat seama c` voiai s` refuzi, a[a c` m-am hot`rât s` nu-]i mai las posibilitatea asta. Lani nu voia cu adev`rat s` refuze, dar o pornire r`ut`cioas` o determin` s` \ntrebe: – {i dac` spun totu[i nu? – M` provoci s` te silesc? – N-ai putea! – Bine, n-a[ putea, r`spunse el temperat – de[i Lani b`nuia altceva. – {i australianul cu portofel cât dulapul? ~sta cum intr` \n combina]ie?

TITLU

85

– L-am introdus ca argument de negociere, recunoscu Daniel râzând. M` mul]umesc [i cu unul din doi, dac` mai mult nu se poate, prin]eso. Lani se ridic` [i-[i netezi rochia, \ntinzând apoi timid` mâna pentru a-l ajuta [i pe el s` se ridice, de[i nu avea nevoie. – Va trebui s` vorbesc cu Brian mai \ntâi, spuse ea. Dar sunt sigur` c` n-o s` aib` nici o obiec]ie. Daniel \[i \n`l]` \ntreb`tor o sprâncean`. – Japonia [i Australia? – Sigur. Abia acum buzele i se arcuir` \ncet \ntr-un zâmbet triumf`tor care o f`cu pe Lani s` simt` c` se \nfiora [i se burzuluia \n acela[i timp. Daniel o prinse de umeri \n timp ce porneau \napoi spre ma[in`, vizibil mul]umit de rezultatul muncii de l`murire.

86

AUTOR

Capitolul 6

Sâmb`t` diminea]a, Daniel \i duse pe Lani [i Brian s` le cumpere o ma[in`. Aleser` un Mercedes mare, u[or de condus [i care se deplasa lin. – {i culoarea, domnule Reid? Administratorul magazinului \l expediase pe vânz`torul care-i abordase mai \ntâi. Daniel nu-i lua \n seam` comportamentul slugarnic, dar probabil era atât de obi[nuit cu asemenea atitudini \ncât nici nu le mai observa. Lani ar`t` spre un model albastru, cu tapi]erie bej. – Asta-i o combina]ie foarte frumoas`, spuse ea. Managerul f`cu o mutr` \ncurcat`. – |mi pare \ngrozitor de r`u, domni[oar` Douglas, dar acesta e singurul pe care-l avem. {i este pentru alt client. Vine luni s`-l ia. V` promit c` v` ob]in [i dumneavoastr` unul, \n mai pu]in de dou` s`pt`mâni. – Avem nevoie de ma[in` imediat, declar` ferm Daniel. Vreau ca domni[oara Douglas s`-[i petreac` urm`toarea s`pt`mân` la volan,

TITLU

87

obi[nuindu-se cu ea. – Poate dori]i s` lua]i un model demonstrativ pân` atunci? se gr`bi administratorul s` propun`. Toate sunt... – Nu ]in neap`rat la culoare, Daniel, interveni Lani, care g`sea c` toat` discu]ia era absurd`. Iau ce au \n magazin. Daniel \i ignor` total cuvintele, \ntrebându-l pe manager: – Pentru cine e ma[ina albastr`? Pe administrator \ncepeau s`-l treac` n`du[elile, iar chipul i se schimonosise \ntr-o expresie \ncruntat` de \ngrijorare. Pân` [i Lani recunoscu numele pe care-l murmur`: Robert Bradley era un alt om de afaceri hawaiian puternic, asemenea lui Daniel, urma[ al unei familii regale [i de misionari. Fratele ei vitreg d`du din cap, cu un aer aristocratic. – S` v`d ce reu[esc s` aranjez. Pot da un telefon de-aici? Nu a[tept` r`spunsul, ci porni spre birou [i se f`cu st`pân pe telefon. Lani nu mai avusese de-a face cu asemenea atitudini [i ascult` uimit` cum Daniel \i explica vesel situa]ia omului de la cel`lalt cap`t al firului. – Nu, spunea el râzând, n-am s` \nchid Maunalua Bay, dac` accep]i. Dar \i voi cere surorii mele vitrege s`-]i fie ghid personal, \ntr-o vizit`. F`cu o scurt` pauz`. – |nalt`, zvelt`, p`r ar`miu \nchis, ochi alba[tri. Arat` spectaculos, Rob. Mai ascult` vreo câteva momente, zâmbind \n continuare, apoi \ncheie: – Okay, Rob, ai f`cut un târg inteligent. Ce-ar fi s` i-l confirmi [i lui Atkins? |i d`du receptorul managerului, care se avânt` \ntr-un [ir de

88

AUTOR

„Da, domnule“ [i „V` mul]umesc, domnule“, ar`tând foarte u[urat când \nchise telefonul. Nu peste mult, Lani st`tea la volanul noii sale ma[ini, ie[ind din parcare \n urma lui Daniel. |n timp ce conducea, se \ntreba ce fel de „târg inteligent“ i se oferise lui Robert Bradley [i de ce intrase \n discu]ie \nf`]i[area ei. Oare Daniel chiar o g`sea „spectaculoas`“? Ideea era la fel de ame]itoare ca o mângâiere. Nemaiputându-[i st`pâni curiozitatea, opri ma[ina lâng` Mercedesul lui Daniel, \n garaj, [i \ntreb` prin fereastra deschis`: – Ce târg? Fu convins` c` expresia lui \ntreb`toare era pref`cut`. – Ce târg? repet` el, \ncruntat cu fals` nedumerire. – Cu Robert Bradley. Pentru ma[in`! Daniel ridic` alene din umeri, \nainte de a cobor\, cu Brian dup` el. – A, târgul `la... O nimica toat`. Vrea s`-[i petreac` noaptea cu tine \n schimbul ma[inii. – Daniel! O tachina, desigur, [i era ridicol c`-i f`cea jocul, ro[ind ca o elev`. – Te-a invitat la cin` de disear`-n dou` s`pt`mâni, prin]eso. E-n regul`? De[i Daniel izbucnise \n râs dup` reac]ia ei [ocat`, Lani reu[i s`l ierte. – Cu condi]ia s` nu fie un supeu \n doi, \n dormitorul lui, replic` ea. Brian \ncepuse s` chicoteasc`, de[i Lani era sigur` c` nu \n]elegea nimic. Daniel \l alung` \n cas`, luând-o pe Lani de bra] [i spunându-i pe un ton sec: – Nu te-a[ l`sa singur` cu Rob \n dormitorul lui decât dac` ar fi

TITLU

89

le[inat sau legat fedele[! *** Dup` ce luar` masa, Daniel se \nchise \n biroul lui de la etaj, \n timp ce Lani \l duse pe Brian pe terenul de tenis, unde \ncepu s` fac` schimburi de mingi cu el. Apoi ie[ir` la o plimbare pe plaj`, \n timpul c`ruia \i explic` fratelui ei mai mic c` Daniel voia s` \nceap` munca pentru el \n s`pt`mâna urm`toare. – Chiar? Brian t`cu câteva clipe, apoi spuse: – Dac` a[a zice Daniel, trebuie s-o faci. – Ai ceva \mpotriv`, scumpule? – O s` aib` grij` de mine Linda? Lani d`du din cap: – Dac`-]i convine. – E ca lumea. O nou` pauz`. – {i pe urm`, dac` spune Daniel, trebuie s` faci ce zice el. Din partea lui, era clar c` Daniel era [eful, iar ordinele lui se executau f`r` discu]ie, \ntocmai [i la timp. Se \ntoarser` acas` spre sear`. Daniel ap`ru \n buc`t`rie tocmai când se a[ezau s`-[i bea limonada. Era \mbr`cat \ntr-un sacou \nchis de sear`, o c`ma[` alb` cu volane [i o cravat` neagr`, [i ar`ta atât de frapant de chipe[, \ncât Lani fu nevoit` s`-[i ]in` ochii spre pahar, pentru a nu se holba la el uimit`. – M-a recrutat o veche prieten` ca \nlocuitor de cavaler, \n seara asta, \i spuse el lui Lani. E un bal de caritate prezidat de mama lui Elizabeth, a[a c` trebuie s` fac` act de prezen]`. Partenerul ei e plecat \n Hong Kong, cu afaceri.

90

AUTOR

Lani re]inuse doar un singur cuvânt din toat` explica]ia. – Elizabeth? \ntreb` ea. – Elizabeth Thomas. Ai s-o cuno[ti peste dou` s`pt`mâni. Mai deun`zi am men]ionat o nunt`, mai ]ii minte? Se c`s`tore[te fratele ei, Everett. |i \ntinse o hârtie de zece dolari. – Du-l pe Brian la un burger. – Infla]ia \nc` n-a ajuns atât de rea, glumi ea, luând banii. Ai s` \ntârzii? Daniel ridic` din umeri. – Pe urm`, are loc o petrecere privat`. Cred c` va trebui s` m` duc [i acolo, ca s-o \mpac pe Elizabeth. Nu m` a[tepta. |l ridic` pe Brian cu picioarele pe scaun, ca s`-l \mbr`]i[eze. – S` ai grij` de sora ta, superstarule, \l instrui el. *** Petrecur` o sear` lini[tit` \n bibliotec`, Lani sortând bro[urile de voiaj [i ghidurile turistice, \n timp ce Brian se uita la televizor. Pe la ora unu, când \n sfâr[it Lani se duse la culcare, Daniel \nc` nu ap`ruse. Cu doar câteva zile \n urm`, remarcase c` oamenii erau obi[nui]i s`-l vad` cu femei frumoase, „ca Michi [i Elizabeth“. Lani se \ntreba dac` aristocratica Elizabeth Thomas era la fel de frapant` ca Michi Hansen. Tommy Prescott \i spusese c` mama lui era o Thomas. Oare c`sniciile \ntre cele dou` familii erau comune – [i, dac` da, Daniel se gândea cumva s` p`[easc` pe urmele v`rului s`u, Richard? Din cine [tie ce motiv, lui Lani \i displ`cea enorm ideea. Dup` o a[teptare interminabil`, pe la ora trei, lumina unor faruri proiect` umbre \n mi[care pe pere]ii camerei. Lani s`ri din pat [i alerg` pân` la scar`, f`r` s`-i pese cât de mult i se vedea din

TITLU

91

trup, prin pijamaua transparent`. Dup` un minut, lumina de jos se aprinse [i ap`ru Daniel. Era \mbr`cat doar \n slipul bleumarin cu dung` aurie \ntr-o parte, [i avea un prosop umed petrecut pe dup` gât. Pe bra] \[i ducea c`ma[a, costumul [i pantofii. – Am fost \ngrijorat`! strig` Lani, \n timp ce Daniel urca scara. {tii ce or` e? – }i-am spus c` am s`-ntârzii. Din cine [tie ce motiv, prezen]a ei p`rea s`-l irite. – Du-te [i te culc`, Lani. Lani refuz` s` se lase intimidat` de tonul lui autoritar. R`mase pe loc pân` când Daniel ajunse pe palier, apoi \i spuse: – |n regul`, domnule Reid. Atunci, când voi ie[i cu Robert Bradley, am s` stau [i eu cât am chef, [i n-am s`-]i dau telefon, indiferent cât de târziu m` voi \ntoarce! Daniel oft` exagerat de adânc. – Ai stat treaz` ca s` m` a[tep]i? Pentru c`, dac` a[a e, nu-mi plac gusturile tale \n materie de ]inut` nocturn`. Ar`]i ca o feti]`. – Spre deosebire de Elizabeth? Imediat, lui Lani \i veni s`-[i mu[te limba. De ce Dumnezeu spusese asta? Se sim]i [i mai stânjenit` când v`zu cât \l amuza comentariul ei. – Elizabeth doarme goal`, r`spunse el cu un zâmbet lene[. Crede-m` pe cuvânt – [tiu ce vorbesc! – Nici nu m` mir! Lani se r`suci pe c`lcâie [i intr` valvârtej \n dormitorul ei. *** Dup` o noapte atât de agitat`, nu se mir` s` se trezeasc` din somn mai aproape de ora prânzului decât de a micului dejun.

92

AUTOR

Travers` holul spre camera lui Brian, o g`si goal` [i arunc` o privire pe fereastra din spatele casei. Daniel [i Brian erau pe terenul de tenis; fratele ei vitreg, râzând [i alergând dup` mingi, nu d`dea nici un semn al dezm`]ului din noaptea trecut`. Când Lani se \mbr`c` [i cobor\ s` m`nânce, \i g`si \n buc`t`rie, bând suc de ananas cu ghea]`. Daniel propuse s` ia o gustare la Maunalua Bay Hotel, apoi \i duse pe Lani [i Brian la plaj`, \n drum spre birou, unde pl`nuia s` lucreze toat` dup`-amiaza. |n s`pt`mâna urm`toare, Lani constat` c` Daniel lucra mult mai mult decât opt ore pe zi. |n general, pleca la birou \nainte ca ea s` se fi dat jos din pat, de obicei preg`tind micul dejun pentru Brian [i el \nsu[i. Copilul se trezea o dat` cu soarele [i se culca \n acela[i timp cu acesta. Spre dezam`girea lui Lani \ns`, nu existau seri intime petrecute \mpreun` cu Daniel. Fu o s`pt`mân` ocupat` pentru Lani. |[i ob]inu permisul de conducere local, f`cu aprovizionarea [i \ncepu s` se preg`teasc` metodic pentru munca de ghid. Vineri, Daniel plec` la Hilo, pe Big Island, pentru o conferin]` care avea loc \n weekend; nu se \ntoarse pân` duminic` seara. Lani [tia c`-l \nso]ise [i Michi Hansen [i se \ntreba dac` cei doi pl`nuiau s` combine afacerile cu pl`cerea. |n timp ce [i-i imagina \mpreun`, sim]ea cum o rodea gelozia. Linda Wong sosi luni, ajutat` de cei doi fra]i ai ei adolescen]i. Impresia favorabil` ini]ial` a lui Lani fu confirmat` de rela]iile strânse care se legar` imediat \ntre Linda [i Brian. Profit` de timpul liber [i se duse la centrul comercial din Ala Moana ca s`-[i cumpere [ase costume necesare pentru noua ei slujb` [i o rochie pentru nunta lui Everett Thomas. Daniel o asigurase c` nu avea nici un motiv s` se team` de petrecere. Totu[i, avea s` fie prezent un contingent numeros de Presco]i [i Thoma[i, precum [i mul]i kamaiina-[i – hawaiieni de vi]` veche.

TITLU

93

Lani voia s` arate cât mai bine. Alese o rochie \n stil grecesc clasic, cu croial` simpl`, de culoare verde ca menta care-i accentua lucirile de fl`c`ri din p`r. Avea poalele lungi pân` la glezne, \nfoiate, [i o fâ[ie de material strâns care-i \nf`[ura talia [i corsajul pentru a se termina cu o fund` \nnodat` larg pe un um`r, l`sându-i um`rul cel`lalt gol, ispititor. Spre sear`, o sun` Michi Hansen, invitând-o s` ia cina cu ea [i familia Mayakawa, pentru a discuta itinerarul. Lani stabili s`-i \ntâlneasc` la intrarea \n Koolau Room. Lu` pe ea una dintre rochiile cump`rate \n aceea[i zi, imprimat` cu frunze [i flori roz, pe fond alburiu. Avea un corsaj pensat, un decolteu p`trat [i o cing`toare strâns`, care o f`cea s` arate la fel de delicat` ca bobocii de pe material. |narmat` cu ghiduri [i bro[uri, Lani ajunse la hotel tocmai când Michi Hansen [i so]ii Mayakawa veneau pe coridor, dinspre administra]ie. Se a[ezar` la o mas` din restaurant, conversând agreabil \n japonez`. De[i domnul Mayakawa vorbea fluent engleza, so]ia lui r`m`sese la nivelul cursului introductiv din liceu. Aveau maniere formale [i politicoase, [i-i mul]umir` \n avans pentru serviciile ei ca ghid. Lani propuse un itinerar lejer, [tiind c` fiica de [ase ani a celor doi, care acum se afla \n apartament cu o guvernant`, avea s` vin` [i ea. Ziua de mar]i era rezervat` pentru un tur cu ma[ina prin zona ora[ului Honolulu, cu popasuri la câteva dintre cele mai populare atrac]ii; pentru miercuri pl`nuir` o vizit` la Centrul Cultural Polinezian de pe malul de nord al insulei Oahu; iar joi, Michi aranjase o excursie la Palatul Iolani [i o croazier` pân` la Pearl Harbor, unde a rud` a domnului Mayakawa murise \n r`zboi. Dup` cin`, Michi \i duse pe to]i al`turi, la nightclub, s` asiste la spectacolul de sear`. So]ii Mayakawa se scuzar` pentru câteva

94

AUTOR

momente ca s` vad` ce f`cea fiica lor, iar Lani profit` de ocazie ca s-o \ntrebe pe Michi: – Cum poate un hotel de m`rimea asta s` \ntre]in` atâtea restaurante? – Nightclubul e concesionat, \i explic` Michi. Domnul Kent a \nchiriat spa]iul, [i ]ine sub control toate activit`]ile. Lani [tia c` Jimmy Kent cântase peste tot, de la Londra pân` la Nashville [i Las Vegas, iar vocea, talentul s`u de instrumentist [i stilul dezinvolt \l f`cuser` s`-[i câ[tige fani \n \ntreaga lume. – L-a abordat pe Daniel anul trecut, la scurt timp dup` ce se mutase definitiv \n Hawaii. Considera c` via]a lui personal` avusese prea mult de suferit de pe urma tuturor acelor turnee. – A[a c` s-a hot`rât s`-[i deschid` un club propriu, replic` Lani. Judecând dup` afi[, programul combin` muzica gen country [i cea polinezian`. Se potrivesc? Michi râse u[or. – {tiu c` e o al`turare ciudat`, dar oamenilor le place. Ai s` vezi. F`cu un semn aproape imperceptibil cu capul spre un chelner, [i comand` o sticl` de vin. – Cât despre buc`tarul [ef de la Koolau Room, Daniel l-a adus de la un restaurant de trei stele din Paris, continu` ea. Atragem clien]i [i de la hotelurile din Waikiki, precum [i mul]i localnici, dar opera]iunea aduce mai degrab` prestigiu decât profituri. N-am putea s` ne \ntre]inem locatarii, f`r` s` ]inem Bay Terrace deschis` pentru cin`. Spectacolul \ncepu la câteva momente dup` ce so]ii Mayakawa revenir` la mas`, iar Lani fu atât de \ncântat` de confruntarea vesel` \ntre b`iatul de la ]ar` \ntruchipat de Jimmy Kent [i talentata trup` de cânt`re]i [i dansatori polinezieni, \ncât nu observ` sosirea unui personaj \nalt, \n costum \nchis la culoare. Când mâinile lui Daniel

TITLU

95

i se depuser` u[or pe umeri tres`ri, \ntorcându-se brusc \n scaun, gata s`-[i r`stoarne paharul cu cotul. – Cum po]i s` m` iei a[a, pe furi[? Sau \]i pretind prea mult dac` vreau s` dai vreun semn c` ne onorezi cu ilustra ta prezen]`? \ntreb` Lani furioas` – dar \ncet: nu voia ca so]ii Mayakawa [i Michi Hansen s` vad` cât de iritat` era. Ar fi trebuit s` te faci spion, ai un mare talent. Drept r`spuns, Daniel se aplec` [i-i [opti la ureche: – Am multe talente pe care nu le-ai descoperit \nc`, inclusiv câteva care au nevoie de o demonstra]ie intim`. Te intereseaz`, prin]eso? Lani cl`tin` din cap, murmurând: – Nu... Dar min]ea cu neru[inare. Când respira]ia lui Daniel \i adiase peste gât, iar gura lui \i atinsese o clip` lobul urechii, \i fusese imposibil s` se mai gândeasc` [i la altceva decât la „talentele intime“ men]ionate de el pe un ton atât de tachin`tor. |n nightclub era destul de \ntuneric, a[a c` probabil nu avea cum s`-i observe ro[ea]a din obraji, dar Lani prefer` s` \ntoarc` totu[i capul. O z`ri pe Michi, iar aceasta \i zâmbi cu simpatie. Nu d`dea nici un semn de gelozie, dar probabil Michi era foarte sigur` pe sentimentele lui Daniel la adresa ei. Dup` spectacol, to]i r`maser` la mas` ca s` stea de vorb` [i, din respect pentru doamna Mayakawa, Lani [i Michi continuar` s` vorbeasc` \n japonez`. Lani era satisf`cut` c` \n sfâr[it g`sise un lucru pe care ea \l putea face, iar Daniel nu. Se vedea clar c` talentul la limbi nu se num`ra printre calit`]ile lui, [i cu toate c` Michi \i traducea pe scurt, \n unele momente pierdea [irul conversa]iei. Cu alte ocazii, Daniel [i domnul Mayakawa discutau \ntre ei, \ncet, probleme de afaceri.

96

AUTOR

|n seara aceea, Lani v`zuse o alt` fa]` a omului pe care-l iubea [i era impresionat`. Multe alte persoane s-ar fi sim]it iritate sau deprimate c` erau excluse din discu]ie. Lani nu se \ndoise nici o clip` c` demiurgicul Daniel Prescott Reid era de fapt un om ca to]i oamenii, dar uneori se \ntreba dac` se deranjase vreodat` cineva s`-i dest`inuiasc` [i lui acest secret. Latura lui vulnerabil` o mi[ca adânc. Se \ntoarser` acas` fiecare cu ma[ina lui [i, când intrar` \n buc`t`rie, Lani \ntreb`: – Ai pus mâna pe conven]ia lui Mayakawa? Daniel fu atât de vizibil nedumerit de \ntrebarea ei, \ncât Lani continu`: – Dup` spectacol... când a]i discutat \ntre patru ochi. – Abia ne-am cunoscut. {tie de ce l-am invitat – vom avea timp s` discut`m afaceri dup` ce se \ntoarce la Tokyo. Am vorbit despre familie, despre tradi]ie, lucruri din astea. Ne preocup` pe amândoi. F`cu o pauz`. – Dar tu? Ai stabilit traseul? Lani \i contur` schi]a lor de program \n timp ce urcau scara, men]ionând c` propusese un ritm mai destins, pentru c` avea s`-i \nso]easc` [i feti]a celor doi japonezi. Daniel d`du din cap. – Pare \n regul`. Ai numai grij` s` ]ii minte c` \n urm`toarele câteva zile e[ti ghid turistic, nu doic`. Ocup`-te de familia Mayakawa, [i las`-l pe Brian \n grija Lindei, prin]eso. Gratuitatea acestei admonest`ri blânde o r`ni profund pe Lani, dar nu f`cu decât s` dea din cap, intrând \n camera ei. Cum putea crede Daniel c` i-ar desconsidera inten]ionat dorin]ele? Nu se mai certaser` de o s`pt`mân` – nici m`car o singur` privire furioas` nu fusese schimbat` \ntre ei. {i poate c`, \[i spuse ea am`rât`, aceast`

TITLU

97

stare de fapt \i convenea lui Daniel de minune. Chiar dac` ]inea la

ea, nu-l interesa deloc dragostea ei – ci numai docilitatea.

98

AUTOR

Capitolul 7

A doua zi diminea]`, Lani se trezi neobi[nuit de devreme, arzând de ner`bdare nervoas` la gândul primei sale zile de munc`, [i porni spre hotel la ora nou` [i dou`zeci, de[i avea \ntâlnire cu familia Mayakawa abia la zece. |[i ocup` timpul r`mas vorbind cu Michi Hansen; se \ntâlniser` \n hol, iar administratoarea o invitase \n biroul ei, la o cafea. Conversar` despre simandico[ii vizitatori, iar Michi \i propuse ca la sfâr[itul zilei s` treac` pe la ea ca s`-i spun` cum merseser` lucrurile. Zâmbind, Lani \i r`spunse c` abia a[tepta, apoi se duse la apartamentul familiei Mayakawa. |i deschise u[a o f`ptur` mic` [i dr`g`la[` ca o p`pu[`, cu p`r negru ca pana corbului [i ochi c`prui imen[i. – Bun` diminea]a, domni[oar` Douglas, o salut` ea, pronun]ând cu mare grij` fiecare silab`. Numele meu este Noriko. Lani se aplec`, ajungând cu ochii la nivelul ei. – |mi pare foarte bine de cuno[tin]`, Noriko. E[ti gata s` vii la o

TITLU

99

excursie pe Oahu? |ntrebarea \i fu \ntâmpinat` de o expresie atât de solemn`, \ncât Lani \[i d`du seama c` micul discurs de bun venit fusese memorat anume pentru acea ocazie. Zâmbi [i repet` \n japonez` ceea ce spusese, iar de ast` dat` Noriko d`du din cap. Peste câteva momente, sosir` [i so]ii Mayakawa. Lani \i instal` pe to]i \n ma[in`, pornind de-a lungul coastei, \n direc]ia opus` acelor de ceasornic. Se oprir` \ntr-un punct de observa]ie de dincolo de Koko Head Crater, admirând un peisaj lini[titor care consta din dou` insule, Rabbit Island [i Turtle Island, aflate dincolo de un canal oceanic \ngust. Domnul Mayakawa f`cu câteva fotografii. Continuar` s` urmeze coasta pân` \n satul Kailua [i luar` prânzul \ntr-o braserie mic` din centrul comercial local. |n continuare, Lani \i duse spre interiorul insulei, la Nuuanu Pali, un loc istoric aflat deasupra localit`]ilor Kailua [i Kaneohe. Cu aproape dou` sute de ani \n urm`, Kamehameha I, regele care unificase arhipelagul Hawaii, respinsese armatele unui conduc`tor rival peste acea falez` \nalt` de trei sute de metri din mun]ii Koolau. Acum, un monument [i o platform` de observa]ie din beton \nsemnau locul victoriei, prilejuind admirarea uneia dintre cele mai frumoase priveli[ti de pe insul`, cu valea luxuriant` dedesubt [i piscurile \nv`luite \n nori ale mun]ilor deasupra. |n timp ce coborau de pe munte, doamna Mayakawa o felicit` pe Lani pentru „accentul japonez minunat“, iar fata \ncepu s`-i povesteasc` despre familia ei. {tiau c` era sora vitreg` a lui Daniel Reid, iar acum Lani ad`ug` c` tat`l ei fusese ucis de o explozie, când ea avea doar cinci ani. Era \nmormântat \mpreun` cu \nc` dou`zeci de mii de militari americani, \n Cimitirul Memorial Na]ional al Pacificului. Cimitirul era numit de localnici Vasul-de-punci, pentru c` se afla

100

AUTOR

\n craterul cu pante blânde al unui vulcan stins de mult. So]ii Mayakawa \i cerur` lui Lani s` opreasc` [i acolo pentru câteva minute. Doamna Mayakawa \i observ` expresia nostalgic`, \n timp ce privea spre miile [i miile de morminte, [i-i [opti ceva so]ului ei, care se \ntoarse spre Lani [i-i spuse \ncet, \n engleza lui aproape perfect`: – Am dori s` mai st`m pu]in aici. Ai putea s` ne iei peste o jum`tate de or`? Zâmbind, Lani \i mul]umi. Dar, peste câteva minute, \n timp ce privea numele tat`lui ei gravat pe o lespede de piatr` rece, gândul i se \ndrept` spre Jonathan Reid. |i era imposibil s`-l plâng` pe James Douglas, care pentru ea nu era mai real decât portretul de pe scrin, aflat lâng` o fotografie asem`n`toare, cu mama ei [i Jonathan. De Jonathan \i era dor, cu atât mai mult cu cât nu avea pe nimeni care s`-i aminteasc` de el. Brian sem`na cu mama lui, care fusese zvelt` [i blond`, iar la Daniel nu se observa nimic de la Jonathan, numai frumuse]ea patrician` a Laurei [i distinc]ia tat`lui ei, Thomas Prescott senior. Reveni la so]ii Mayakawa, cu gândurile \nc` departe, [i-i duse la un punct de observa]ie de lâng` marginea craterului, de unde se vedeau ora[ul Hawaii [i portul. Apoi, doamna Mayakawa \i ceru s` opreasc` la un magazin unde se vindeau confec]ii polineziene „dup` moda aloha“, ca s` cumpere cadouri pentru nepo]ii [i nepoatele ei din Japonia. Dup` ce-i l`s` pe so]ii Mayakawa la hotel [i f`cu o scurt` vizit` \n biroul lui Michi, Lani reveni acas`, unde o \ntâmpin` o arom` apetisant` de costi]` pr`jit`. Masa era pus` deja, iar Brian se afla \n bibliotec`, unde se uita la televizor. Linda Wong \i d`du lui Lani un pahar cu limonad` rece, f`când-o s` se simt` la fel de r`sf`]at` cum

TITLU

101

fusese tiza ei de neam regal. Daniel intr` pe u[` tocmai când se a[ezau la mas`. Linda se repezi s`-i ofere ceva de b`ut, iar Daniel accept` cu un zâmbet atât de fermec`tor, \ncât pân` [i cea mai \nveterat` domni[oar` b`trân` s-ar fi topit dup` el. Linda r`mase ca tr`snit`. Câteva minute, Daniel [i Lani disutar` despre ziua petrecut` cu familia Mayakawa, apoi Daniel se \ntoarse spre Linda, comportându-se ca [i cum nimic nar fi fost mai firesc [i mai fascinant pentru el decât s` afle totul despre noua menajer`. Lani b`nuia c` nu \ncerca decât s` aprecieze cât de potrivit` era, dar pu]ine femei ar fi putut rezista stilului seduc`tor al interogatoriului pe care-l efectua Daniel. Se \ntreb`, geloas`, cam câte femei st`teau lâng` telefon, a[teptând s` le sune. *** Miercuri, dup` ce b`u o cafea cu Michi, Lani lu` familia Mayakawa pentru drumul de o or` pân` la Centrul Cultural Polinezian din Laie, pe malul nordic al insulei Oahu. Centrul Cultural, un muzeu non-profit, g`zduia reconstituiri dup` [apte sate de pe insulele din m`rile sudului, reprezentând stilurile de via]` tradi]ionale ale b`[tina[ilor din Samoa, Noua Zeeland`, Fiji, Tahiti, Hawaii, Marquesas [i Tonga. Dup` o plimbare cu o canoe prin toat` zona, merser` pe jos pân` la satul din Samoa. De[i revenirea la natur` [i la via]a \n colibe simple, cu acoperi[ de crengi [i pe jos p`mânt acoperit cu rogojini, exercita o atrac]ie profund`, Lani prefera confortul dormitorului ei din casa cu aer condi]ionat a lui Daniel. Dup` ce vizitar` [i celelalte sate, se duser` la teatrul \n aer liber s` vad` un spectacol despre istoria muzical` a Polineziei. Cel mai interesant era un dans tahitian viguros, executat cu rotiri nebune[ti

102

AUTOR

ale [oldurilor. Apoi intrar` \n restaurantul Centrului s` ia o gustare rece la prânz, dup` care vizitar` cu tramvaiul celelalte sate r`mase, \nainte de a pleca \napoi spre hotel. Când ajunse acas`, Lani nu mai voia decât s` \nchid` ochii [i s` se odihneasc`. Brian o trezi peste o or`, cu [tirea c` era gata cina [i c` Daniel tocmai telefonase ca s` anun]e c` el lua masa cu Michi Hansen. A doua zi diminea]`, Lani nu ]inu neap`rat s-o vad` pe Michi – era \nc` obosit` [i n-avea nici un chef de cafele cu amoreza lui Daniel. Dar \ntâlnirile lor de diminea]` [i dup`-amiaz` deveniser` elemente fixe din program, [i [tia c` absen]a ei n-ar fi trecut neobservat`. Când \i deschise u[a, managera arunc` o singur` privire spre fa]a ei tras` [i observ`: – Am impresia c` te sim]i la fel ca mine. Ce-ai zice de o cafea neagr` [i tare? Lani accept` o cea[c`, \n timp ce Michi \i spunea oftând: – Nu credeam c` se mai termine vreodat` \ntâlnirea de asear`. De obicei, Daniel rezolv` toate problemele astea mai repede decât oricine, dar asear` p`rea distrat, numai la afaceri nu-i st`tea mintea. O privi \ngândurat` pe Lani, a[teptând o explica]ie despre comportamentul lui Daniel. – P`i... [tii... se bâlbâi Lani, mai \ntâi v-a]i dus la cin` [i... ``... poate c` era cu gândul la... la altele... – {i ce crezi c-am f`cut la cin`? râse Michi. |nainte de \ntâlnire se ivise o problem`, iar Daniel a vrut s-o discut`m. N-a fost tocmai o cin` romantic`! Subiectul o f`cea pe Lani s` se simt` foarte stânjenit`. Nu voia s` aud` despre rela]ia lui Daniel cu Michi. |[i termin` cafeaua [i se scuz`, plecând s` ia familia Mayakawa, care avea locuri rezervate la

TITLU

103

ora zece pentru o vizit` la Palatul Iolani. Frumoasa cl`dire restaurat` fusese cândva re[edin]a oficial` a familiei regale hawaiiene, iar vizitatorii erau prea numero[i pentru ca Lani s` poat` face [i ea parte din grup. Pl`nuise s-o duc` pe Noriko la un teren de joac` din apropiere, \n timp ce p`rin]ii ei vizitau palatul, dar \n timp ce mergeau spre Honolulu \ncepu s` presupun` c` domnul Mayakawa prefera o alt` formul`. Noriko \ncepea s` devin` cam agitat` dup` atâtea zile de excursii, spuse el \n stilul s`u politicos [i ponderat. Poate c`-i lipsea compania copiilor de vârsta ei. Feti]a era atât de lini[tit` [i bine crescut`, \ncât comentariile lui o nedumerir` pe Lani. Amintindu-[i admonestarea lui Daniel, c` trebuia s` fie ghid turistic, nu guvernant`, se oferi s-o duc` pe Noriko la ei acas`, explicând c` menajera lor ar fi fost \ncântat` s` aib` de grij` atât de ea cât [i de Brian. Doamna Mayakawa \ns` d`du u[or din cap. Cu siguran]`, spuse ea, guvernanta nu [tia limba japonez`. Lani tocmai se preg`tea s` ofere serviciile fiicei lui Michi Hansen, când \[i d`du seama c` so]ii Mayakawa preferau s` r`mân` singuri \n ziua aceea. Propunerea ei de a-l lua pe Brian [i a-i duce pe ambii copii la hotel s` se joace fu primit` cu dou` zâmbete largi. Aveau multe de v`zut \n zona din jurul Palatului, inclusiv Capitoliul Statului Hawaii, Chinatown-ul din Honolulu [i „Falls of Clyde“, o corabie din secolul al XIX-lea. Bazinul Kewalo, punctul de pornire al Croazierei la Pearl Harbor, era doar la mic` distan]` cu autobuzul. La Palatul Iolani, Lani lu` harta ora[ului Honolulu [i \ncercui locurile diverselor puncte de atrac]ie, aranjând s` \ntâlneasc` familia la sfâr[itul croazierei. Acas`, i-o prezent` pe Noriko lui Brian [i lu` pe ea un costum de baie imprimat cu motive tapa, iar deasupra, o rochie de var` f`r`

104

AUTOR

mâneci, lung` pân` la glezne, \nainte de a duce copiii la hotel. Deosebirea de limbaj nu p`rea s` le pun` probleme celor doi micu]i de [ase ani, care comunicau prin chicoteli [i gesturi, \n timp ce se b`l`ceau \mpreun` la cap`tul piscinei [i construiau castele de nisip pe plaj`. La sfâr[itul zilei, dup` ce so]ii Mayakawa venir` s`-[i ia fiica, Lani tocmai strângea juc`riile pe care le adusese, când la picioarele [ezlongului se a[ez` Michi Hansen. – Am vorbit la telefon cu Daniel. |ntâmpl`tor, i-am men]ionat c` te-am v`zut azi cu copiii aici, [i a p`rut destul de... contrariat. Vrea s` te duci la el \n birou, dup` ce-l duci pe Brian acas`. – |n Honolulu? \ntreb` Lani. Se va face ora [ase, pân` s` ajung acolo. Oricum, probabil e vorba de programul de azi al copiilor, dar a[a au vrut so]ii Mayakawa. – Atunci, \]i propun s` te duci [i s`-i explici lui Daniel, spuse Michi. {i nu \ncerca s`-l contrazici. E atât de obi[nuit s`-i nesocote[ti dorin]ele, \ncât probabil e firesc s` se a[tepte la tot ce poate fi mai r`u. Managera zâmbi \n]eleg`tor [i plec`. Lani se hot`r\ s`-i urmeze sfatul. Voia ca Daniel s` [tie c` putea avea \ncredere \n ea, a[a c`-l l`s` pe Brian acas` [i porni spre Honolulu, hot`rât` s`-i explice tot ce se \ntâmplase. Cl`direa cu dou`sprezece etaje a sediului firmei Prescott & Thomas, Inc., era aproape pustie când Lani intr`, singurul om din hol fiind un paznic \n uniform`. – Domni[oara Douglas? \ntreb` el. Lani d`du din cap [i fu \ndrumat` la etajul unsprezece. – Biroul domnului Reid e pe dreapta. Sigur o s`-l g`si]i. Când ie[i din lift, o \ntâmpin` un perete de sticl`; cuvintele „Divizia de recreere“ erau scrise cu litere aurii la stânga unei u[i

TITLU

105

duble. Nici o tân`r` frumoas` nu st`tea la recep]ie, iar murmurul instala]iei de aer condi]ionat era singurul sunet. Lani c`ut` o u[` cu aspect potrivit de important, g`sind-o la cap`tul unui coridor scurt – dubl`, din lemn sculptat. Biroul nu avea nici un \nsemn de identificare, dar u[a din dreapta era pu]in \ntredeschis`. Sandalele ei nu scoaser` nici un sunet \n timp ce mergea pe mocheta groas` de pe culoar. Privi \n`untru; Daniel st`tea cu picioarele ridicate pe un birou victorian de mahon, tol`nit \ntr-un fotoliu de piele. Avea ochii \nchi[i [i murmura ceva \n receptorul unui telefon bej. Lani f`cu câ]iva pa[i spre el [i distinse cuvintele. – |mi pare r`u, iubito, sunt scos din circula]ie. Pe chipul lui Daniel se citea un zâmbet lene[. Apoi, \ncheind conversa]ia, deschise ochii, \ntinse mâna s` \nchid` telefonul – [i o v`zu pe Lani, drept \n fa]a biroului. Ochii lui cenu[ii devenir` reci ca ghea]a, \n timp ce-[i cobora picioarele pe podea [i se ridica, ar`tând un loc aflat cam la un metru distan]`. – Vino – imediat – aici, ordon` el, punctându-[i cuvintele cu pauze scurte, autoritare. „Las`-l s` se descarce,“ \[i spuse Lani, \ncordat`. Se vedea clar c` Daniel n-avea chef de explica]ii, oricât de rezonabile. Se apropie de locul indicat, resemnat`, constatând nemul]umit` c` mâinile-i tremurau, de[i nu f`cuse nimic r`u. – Pentru cine lucrezi? \ntreb` el, pe un ton m`surat care nu f`cea decât s`-i sublinieze furia. Lani \[i st`pâni imboldul de a se arunca la picioarele lui Daniel, plângând cu amarnic` poc`in]`: „Pentru M`ria Ta lucrez, o, prea venerate St`pân al Insulei!“ |n schimb, se limit` la un r`spuns stoic: – Pentru Maunalua Bay Hotel.

106

AUTOR

– Care e proprietatea cui? – Prescott & Thomas. De ce se purta a[a? Nu avea nici un drept s-o pun` s` stea drep]i \n timp ce o interoga ca pe o elev` neastâmp`rat`. Nu mai avea optsprezece ani! – {i ce divizie administreaz` firma noastr`? continu` el, pe un ton rece. – Divizia de recreere, se r`sti Lani, enervat` de-a binelea. Iar Daniel o acuza pe ea c` se repezea s` trag` concluzii pripite! – {i cine conduce divizia asta? – Tu o conduci! explod` ea. {i dac` ai vrea s` m` ascul]i... – Ceea ce \nseamn` c` sunt [eful t`u, o \ntrerupse el aspru, iar când \]i spun s` faci ceva – sau s` nu faci – n-ar strica s` m` ascul]i. Nu te pl`tim ca s` leneve[ti la piscin` cu doi pu[ti de [ase ani! Era ocazia ideal` pentru ca Lani s` \ntrebe: „Nici chiar la cererea clientului?“ Dar era prea furioas`, [i nu putu decât s` strige: – Atunci, p`streaz`-]i dracului salariul! {i, r`sucindu-se pe c`lcâie, porni spre u[`. – Nu pleci nic`ieri! Cuvintele furioase \i ajunser` la urechi \n aceea[i clip` \n care Daniel o prinse de la spate, cu mâinile \ncle[tându-i-se pe bra]ele ei. Eforturile instinctive ale lui Lani de a se elibera fur` de scurt` durat`. Dup` un momernt, l`s` capul \n piept, cu ochii plini de lacrimi. – Te rog, Daniel, spus ea cu voce r`gu[it`. M` doare. – Auwe! Exclama]ia \n hawaiian` \nsemna „Au!“ sau „Vai!“, dar Lani nu avu timp s` se gândeasc` la schimbarea dispozi]iei lui Daniel. F`cuse un pas \nainte, cu trupul lipindu-i-se de spatele ei. |i

TITLU

107

cuprinse trupul cu bra]ul stâng, pân` ajunse cu mâna pe um`rul ei drept, ap`sându-i u[or gâtul cu antebra]ul. |n timp ce buzele lui \i atingeau ceafa, mâna lui trase de fermoarul din fa]` al rochiei, coborându-i-l pân` la mijloc pentru a avea acees la pielea fin` de dedesubt. Lani fu atât de [ocat`, \ncât nu putu nici s` se mi[te, nici s` vorbeasc`. |n trecut, Daniel se comportase seduc`tor [i f`cuse comentarii provocatoare, dar n-o atinsese niciodat` – nu a[a. |[i sim]ea sânii \nt`rindu-se, cu sfârcurile ca ni[te pietricele, \nc` \nainte ca mâna lui s` se strecoare sub sutienul costumului bikini. – Lini[te[te-te, prin]eso. Respira]ia lui \i \nc`lzea pavilionul urechii, \n timp ce din]ii o mu[cau u[or. Sfâ[iat` de sentimente contrare, Lani \l l`s` s-o mângâie [i s-o ating`, reac]ionând doar printr-un tremur speriat. Apoi, Daniel \[i strecur` mâna \n josul abdomenului ei, alarmând-o atât de tare \ncât starea de trans` se dizolv` \ntr-o [oapt` rug`toare: – Te rog, Daniel... Nu... Fu \ngrozit`, când din ochi \i sc`par` câteva lacrimi. Daniel \i d`du \ncet drumul, retr`gându-se pentru a o l`sa s`-[i ridice fermoarul [i s`-[i vin` \n fire. Lani \ncepu s` tremure violent când, dup` numai câteva clipe, \i sim]i iar mâinile pe umeri, \ntorcând-o cu fa]a spre el. – |nc` nu pleci, spuse hot`rât Daniel. Nu \nainte de a-mi da câteva r`spunsuri. |[i \nclin` din nou capul, atingându-i cu gura buzele care nu se \mpotriveau, mângâindu-i-le seduc`tor, apoi ridicându-se, numai pentru a cobor\ iar [i a repeta ac]iunea pentru a doua oar`... a treia... a patra. Bra]ele lui o cuprinser` cu o fermitate posesiv` care nu-i l`sa nici o speran]` de sc`pare. Iar Lani nici nu mai era capabil` s` scape. Trupul i se aprinsese de dorin]`, care-i alunga din

108

AUTOR

minte orice logic` [i ra]iune. Daniel \[i deschise gura peste a ei [i-i desp`r]i u[or buzele, sondând atent cu limba, \ncercând s` simt` cât de binevenit era. Lani nu se prea pricepea la b`rba]i, dar \[i spunea, ame]it`, c` dac` o iubea, ar fi trebuit desigur s` fie mai p`tima[, mai dornic. Dumnezeule din ceruri, cum se f`cea de râs, reac]ionând atât de pasional! |[i rezem` mâinile pe pieptul lui, cu gândul de a-l respinge. Daniel o l`s` s` se retrag`, eliberând-o imediat ce-i sim]i \mpotrivirea, pentru ca apoi s-o ]in` la o lungime de bra], cu o privire amuzat`. – E mult mai bine a[a, prin]eso, murmur` el zâmbind. Lani se desprinse din strânsoare, \nro[indu-se la fa]`, jenat` c` Daniel trecuse atât de u[or peste obiec]iile ei. Iar acum, mai [i râdea de ea. Daniel \[i \nclin` capul spre o canapea acoperit` cu brocart, \n cap`tul biroului. – Stai jos. Am s`-]i aduc un pahar de vin. – Nu vreau... adic`... cred... e târziu, Daniel, [i Linda... cina... Lani nu voia decât s` scape. Nu putea r`mâne acolo cu Daniel, singur`, necum s`-l mai lase [i s` se a[eze lâng` ea, pe canapeaua atât de mic`. Daniel p`ru s`-i ghiceasc` gândurile. – N-am s` profit de tine, prin]eso. Am s` stau la birou, [i vom discuta. Când Lani nu schi]` nici un gest de a-i respecta ordinul, o \ntreb` sec: – Te duci acolo singur`, sau te iau eu pe sus? – M` duc... r`spunse Lani. |n sfâr[it, inima-i b`tea mai normal. Avea senza]ia c` Daniel

TITLU

109

ob]inuse ceea ce voia [i n-avea s-o mai ating`. |i d`du un pahar de vin ro[u [i se a[ez`, a[a cum \i promisese, \n fotoliul de la birou. Era clar c` nu avea de gând s`-[i discute propriul comportament. – Spune-mi ce-ai f`cut azi cu Brian [i Noriko, \i ceru el, \n timp ce se instala comod. Vorbea exact ca un [ef care cere o explica]ie, dar din ton \i disp`ruser` furia [i sarcasmul dinainte. |nc` tem`toare, Lani \i povesti \ntr-un monolog prudent [i monoton de ce trecuse peste intruc]iunile lui. – Bine, [i de ce nu mi-ai spus de la \nceput? exclam` Daniel exasperat. Lani sim]i c` se \nro[ea la fa]`, [i tocmai se preg`tea s` protesteze c` el era de vin` pentru c` se gr`bise s-o considere vinovat`, f`r` s-o asculte, când Daniel ridic` o mân`, \ntrerupând-o. – Nu ]i-am dat nici o [ans`, a[a e? recunoscu el, vizibil am`rât. Iart`-m`, Lani. Am avut o zi foarte proast`, iar când Michi mi-a spus c` erai acolo cu copiii, enervarea m-a \mpins la concluzia c` anume o f`cuse[i. {i am stat aici, a[teptând doar s`-]i trag o s`puneal`. – A... Lani lu` o sorbitur` de vin. Scuzele lui Daniel o \ncurajau s`-l \ntrebe ce inten]ionase s` rezolve s`rutând-o \ntr-un mod atât de intim [i insistent. Formul` \n minte \ntrebarea, dar simplul fapt de a se gândi la pasiunea reac]iei ei o f`cu s` ro[easc` [i nu putu decât s` repete c` era târziu [i probabil Linda se \ntreba ce se \ntâmplase cu ei. – Nu-]i face griji. I-am telefonat \nainte s` apari tu. O s` ne a[tepte cu mâncarea cald`. Nu cu Linda Wong vorbise la telefon când intrase Lani \n birou. |[i amintea clar cuvintele lui: „|mi pare r`u, iubito, sunt scos din cir-

110

AUTOR

cula]ie.“ |n acel moment, fusese prea \ncordat` ca s` fac` mai mult decât s` \nregistreze fraza, dar acum, reflectând la sensul ei, \[i d`du seama c` Daniel refuzase o invita]ie – f`r` \ndoial`, din partea unei persoane atr`g`toare. Oare era prea apropiat de Michi Hansen ca s` mai vad` [i pe altcineva? {i dac` da, cum putea s` justifice avansurile pe care i le f`cuse lui Lani? Cum putea continua s` locuiasc` \n aceea[i cas` cu un b`rbat care putea s` seduc` o femeie \n timp de se presupunea c`-i era devotat alteia? – Cred c-ar trebui s`-mi iau un apartament propriu, Daniel. Ridic` privirea spre el, pentru a-i observa reac]ia. Chipul lui era lipsit de orice expresie. – Vreau s` zic, nu mai pot locui cu tine, ad`ug` ea, cu oarecare disperare. – Serios? {i de ce nu? Acum, Daniel zâmbea, iar Lani \ncepu s` se enerveze din nou. Poate c` lui situa]ia i s-o fi p`rut comic`, dar ei numai de râs nu-i ardea! – Dup`... dup` ce s-a \ntâmplat adineaori? Nu po]i vorbi serios! – S-a \ntâmplat foarte pu]in, r`spunse el netulburat. Iar ceea ce s-a \ntâmplat n-o s` se mai repete, \]i dau cuvântul meu. N-am pus gând r`u virtu]ii tale, Lani. Vei fi virgin` \n noaptea nun]ii noastre, crede-m`. Se ridic`. – Mi-e foame. Hai s` mergem acas`. Lani se supuse, dându-i paharul lui Daniel [i ie[ind din birou \naintea lui. Cuvintele lui rostite alene o r`scoliser` [i nu-l putea l`sa s`-i vad` fa]a. Poate c` pentru el interludiul lor romantic \nsemna „foarte pu]in“, dar pentru ea fusese cople[itor. |[i amintea fanteziile despre felul cum ar fi f`cut Daniel dragoste cu ea, iar acum avea r`spunsul. Dac` o iubea, ar fi fost cea mai dulce-exci-

TITLU

111

tant` experien]` din lume. Dar n-o iubea, iar durerea era atât de

sfâ[ietoare \ncât nu-[i mai dorea nimic altceva decât singur`tatea

camerei ei, ca s` poat` plânge dup` pofta inimii.

112

AUTOR

Capitolul 8

Lani avea refugiul singur`t`]ii ei; acuz` o durere de cap [i se duse sus, \n camera ei, de cum ajunser` acas`. Totu[i, cumva, \ngrijorarea exprimat` imediat de Daniel p`ruse atât de sincer`, \ncât dup` ce r`mase singur` \[i reg`si optimismul. |n fond, situa]ia nu era disperat`. Adev`rat, Daniel n-o iubea, dar nici nu f`cea cereri \n c`s`torie lui Michi sau altei femei. Prefera s`-[i spun` c` felul cum reu[ea s` i se strecoare pe sub piele era un semn de bun augur. Vineri spre sear`, tocmai juca tenis cu Brian, când Linda ie[i s-o cheme \n cas`, la telefon. – A zis c`-l cheam` Robert Bradley. S` fie oare acel Robert Bradley? Lani avu nevoie de un moment ca s`-[i aduc` aminte de ce-i telefona. – Da, spuse ea, [i-i explic` Lindei, care o asculta cu ochi mari, \n ce \mprejur`ri \[i cump`rase ma[ina. Lani nu ]inea neap`rat s` ia cina cu el, dar [tia c` avea nevoie de o diversiune, dac` voia s` nu cad` prad` depresiei [i lacrimilor. Ar

TITLU

113

fi fost o prostie s` stea singur` sâmb`t` seara, chinuit` de gelozie, fiindc` Daniel se distra cu Michi Hansen. |ncerc` s` imite un ton cât mai entuziast când r`spunse la telefon. – Abia a[tept s` ne vedem. Glasul lui Robert Bradley era profund [i pl`cut. – Daniel m-a sunat acum câtva timp ca s` m` informeze c` ie[im \n patru. Cred c` nu are \ncredere s` m` lase singur cu tine. Aceast` informa]ie o f`cu pe Lani s` se \nro[easc`, jenat`. Daniel o b`nuise \ntotdeauna c` era o destr`b`lat`, iar reac]ia ei pasional` de joi dup`-amiaz` trebuia s`-l fi convins cât` dreptate avea. – |n mine nu are \ncredere, \i sc`p` ei, [i imediat \[i mu[c` buzele. Comentariul \i fu \ntâmpinat cu un hohot de râs. – Dac` vrei s` spui c` te crede o novice, are dreptate. A ]inut s`mi aduc` aminte c` n-ai decât dou`zeci [i doi de ani. A[a c` d`-mi voie s` te asigur, Lani: am o fiic` \n vârst` de cincisprezece ani. Ma[ina e un cadou de ziua ei. Mai am [i un fiu de [aptesprezece ani. |mi dau prea bine seama c` e[ti prea tân`r` pentru mine. – Atunci, de ce m` invi]i la cin`? |ntrebarea \i sc`pase \nainte de a avea timp s` [i-o st`pâneasc`. Auzi un nou chicotit. – Mai mult ca s`-l enervez pe prietenul meu, Daniel. Se zvone[te c` e destul de protector fa]` de tine. Am auzit c` era cât pe ce s`-l expedieze pe v`ru-s`u, Tommy, pe o insul` \nvecinat`, numai ca s` nu se apropie de tine. Lani zâmbi pentru prima oar` din dup`-amiaza trecut`. Poate c` o \ntâlnire \n patru n-avea s` fie atât de insuportabil`, la urma urmei, dat fiind c` Robert Bradley p`rea hot`rât doar s`-l z`d`rasc` pe fratele ei vitreg. Daniel nu putea pune la punct egal la fel de u[or cum f`cea cu Tommy sau cu ea \ns`[i. {i era \ntr-adev`r un

114

AUTOR

ipocrit de neiertat, dac` insista ca al]i b`rba]i s` p`streze distan]a, când el f`cuse tocmai contrariul – de[i motivul lui nu avusese nimic de-a face cu o pasiune irezistibil` fa]` de ea. – Tommy nu e \ntotdeauna un gentleman perfect, replic` Lani vesel. Ne \ntâlnim \ntr-un loc anume, mâine? – Michi [i cu mine vom trece pe la voi, la un aperitiv. Vom lua [i ma[ina lui Daniel, ca s-o ducem la restaurant. Ne vedem mâine sear`, Lani. – Da. {i-]i mul]umesc c` m-ai sunat. Salutul ei de r`mas-bun fusese cam distant. Cum putuse pierde din vedere faptul c` Daniel avea s` vin` cu Michi? Trebuia s` stea la aceea[i mas` cu ei câteva ore, privindu-l cum \nvrednicea alt` femeie cu toat` aten]ia [i afec]iunea lui. Dintr-o dat`, toat` seara \ncepu s`-i inspire oroare. Poate i-ar fi fost mai u[or dac` ar fi sim]it cea mai vag` und` de antipatie sau desconsidera]ie la adresa lui Michi, dar nu era a[a. Michi se purta prietenos [i cald cu ea, [i-i era tot mai apropiat` de când ajunseser` s` se cunoasc` mai bine. Evident, era hot`rât` s`[i creeze o rela]ie pozitiv` cu viitoarea ei cumnat`, \[i spuse ab`tut` Lani. *** |n seara urm`toare, pe când se \mbr`ca pentru \ntâlnirea cu Rob, Lani se pomeni dorindu-[i s` fie duminic` dup`-amiaz` [i s`[i ia pe ea rochia cea nou` [i frumoas`, \n a[teptarea nun]ii lui Everett Thomas al III-lea. Numai de-ar fi trecut mai repede seara aceea! |n ultimele dou` zile, reu[ise s`-[i \nchipuie c` \mbr`]i[area pasional` a lui Daniel din joia trecut` nu se \ntâmplase cu adev`rat. |l v`zuse numai la mas`, unde el era atent \n special la Brian. Când

TITLU

115

catadicsea s-o observe [i pe Lani, o trata exact ca pe o sor` mai mic`, iar ea \n schimb afi[a o non[alan]` rece. Dar se \ndoia c` ar fi fost capabil` s` salveze aparen]ele o sear` \ntreag`. Nu cobor\ la parter pân` când auzi soneria. Când intr` \n living, Robert Bradley st`tea lâng` Michi Hansen. P`rul lui \nc`run]it [i tr`s`turile de patrician \i aminteau lui Lani de o versiune mai vârstnic` a lui Daniel. Michi, elegant` ca \ntotdeauna, \ntr-un costum de m`tase de culoarea caisei [i o bluz` asortat`, \i zâmbi lui Lani [i o felicit` pentru \mbr`c`minte. Lani [tia c` ar`ta atr`g`tor \n fusta galben` ca l`mâia, despicat` \n fa]`, [i bluza alb` cu galben, dar asta no \nveselea cu nimic. Daniel o prezent` lui Robert Bradley, care imediat o cuprinse cu bra]ul pe dup` umeri [i o conduse la bar. |i turn` un vin de Xeres, purtându-se vizibil ca la el acas` \n locuin]a prietenului s`u. Apoi Linda aduse ni[te gust`ri chineze[ti [i to]i \ncepur` s` discute despre turism, pentru o jum`tate de or`. Restaurantul se afla \ntr-unul din hotelurile lui Robert Bradley. Cei doi b`rba]i se a[ezar` pe bancheta din fa]` a Mercedesului, pentru a vorbi despre o afacere, l`sându-le pe Lani [i Michi \n spate. Pe m`sur` ce timpul trecea, Rob devenea tot mai atent, aplecându-se s`-i vorbeasc` lui Lani cu glas sc`zut [i senzual [i adresându-i numeroase zâmbete fermec`toare. Daniel, dac` avea vreo obiec]ie, n-o ar`ta. P`rea prea interesat de Michi ca s` observe, iar Lani, \ncercând s`-[i ascund` gelozia, r`spundea flirturilor lui Rob cu mult mai mult entuziasm decât ar fi manifestat \n alte situa]ii. Nu prea avea poft` de mâncare, de[i aceasta era excelent`. Totu[i, Daniel insista c` nu se compara cu cea de la Maunalua Bay’s Koolau Room. – Ai dreptate, \ncuviin]` Rob cu un zâmbet lene[. Nici buc`tarul meu nu se compar` cu al t`u... e mai bun.

116

AUTOR

Conversa]ia lor lua adesea aspectul unor asemenea jocuri, dar concuren]a dintre cei doi nu-i \mpiedica s` fie nu numai parteneri de afaceri, ci [i buni prieteni. Cele dou` firme aveau discu]ii preliminare despre un joint venture pe insula Kauai. Dup` cin`, Daniel \i invit` pe Michi [i Rob acas`, la un p`h`rel \nainte de culcare, iar acum Lani se pomeni a[ezat` pe canapea lâng` partenerul ei de moment, \ncercând s` reac]ioneze natural la avansurile lui. Michi [i Daniel st`teau lâng` pian, p`rând pierdu]i \ntr-o lume a lor proprie. Câteva minute mai târziu, Rob o lu` pe Lani de mân` [i o \ntreb` pe un ton de conversa]ie: – Când am s` te mai v`d? – Ai s-o vezi mâine, la nunt`. R`spunsul scurt al lui Daniel str`punse atmosfera din camer` ca o lance. – Lâng` trei sute de alte persoane? M` gândeam la ceva mai intim, Daniel, r`spunse t`r`g`nat Robert. – Las-o balt`, Rob. I-ai putea fi tat`. Daniel o lu` pe Michi de bra] [i o conduse spre canapea. – Acum, am s` v` dau afar`. Mâine diminea]` am o partid` de golf. Lani r`mase t`cut`. Robert Bradley era mai mult decât capabil s`-i ]in` piept lui Daniel. Ba chiar, b`nuia c` putea fi \ntru totul la fel de arogant ca fratele ei vitreg. Rob ignor` cuvintele lui Daniel. – Trebuie s` m` duc pe continent cu afaceri, pentru o s`pt`mân`. Ce-ar fi s` ne \ntâlnim de mâine \n dou` s`pt`mâni? Lu`m iar cina \mpreun`? Lani arunc` o privire spre Daniel, \i observ` expresia dezaprobatoare [i-l \nvrednici pe Rob cu un zâmbet str`lucitor:

TITLU

117

– Cu mare pl`cere, Rob. |]i mul]umesc. |l l`s` s-o ajute s` se ridice de pe canapea [i st`tu docil` \n timp ce Rob, cu spatele spre Daniel, \i depunea un s`rut st`ruitor pe obraz. |n realitate, \mbr`]i[area lor era doar amical`, dar de unde privea Daniel putea s` par` aproape pasional`. Lani agrea compania lui Rob, dar nu avea nici o reac]ie fizic` \n momentele când o atingea. Numai Daniel era capabil s-o excite atât de mult, \ncât numai mândria o \mpiedica s` fac` tot ce i-ar fi cerut el. – Când termini, Rob... Ca r`spuns la aceste cuvinte ner`bd`toare, Rob \n`l]` capul, f`cându-i cu ochiul lui Lani. – ...vreau s` discut`m ceva, continu` r`stit Daniel, luându-l pe Rob de bra] [i ducându-l \n buc`t`rie. Lani observ` c` Michi Hansen abia-[i st`pânea zâmbetul [i murmur` jenat`: – |[i ia foarte \n serios rolul de frate mai mare. |ntotdeauna a f`cut-o. – Dar nu e fratele t`u, replic` Michi, cu un zâmbet glume]. – |ncearc` s`-i spui lui asta! – Nu e nevoie. O [tie foarte bine, râse Michi. Lani se \ntreb`, nedumerit`, de ce o amuza a[a spiritul protector al lui Daniel. B`rba]ii se \ntoarser` peste câteva minute. Daniel p`rea nemul]umit, iar Robert zâmbea \ngâmfat. Imediat ce u[a se \nchise \n urma oaspe]ilor, Daniel se uit` la Lani cu aceea[i privire de o]el pe care i-o v`zuse ultima oar` joi. – Nu-l interesezi, s` [tii. {tia, [i n-avea de gând s` sus]in` contrariul. Dac`-l provoca pe Daniel, acesta putea s` riposteze \n acela[i fel ca \n urm` cu dou` zile, iar Lani se \ndoia c` l-ar fi oprit, când \l iubea atât de mult \ncât \[i petrecea nop]ile imaginându-se pe sine \ns`[i \n bra]ele lui. Nu

118

AUTOR

spuse nimic. – {tie c` nu-mi place... [i o face ca s` m` enerveze, morm`i Daniel printre din]i; apoi ad`ug`, mai tare: de când a murit so]ia lui, acum trei ani, Rob n-a avut de-a face cu nici o femeie mai tân`r` de treizeci de ani. De fapt, credeam c`-l atr`gea Michi. – Te-ar deranja dac` ar invita-o \n ora[? |n clipa urm`toare, lui Lani \i veni s` se ia la palme pentru c` pusese aceast` \ntrebare. P`ruse mult prea preocupat` s`-i aud` r`spunsul. Daniel ridic` din umeri. – De ce s` m` deranjeze? R`spunsul lui nu putea s` reflecte decât o \ncredere total` \n rela]ia pe care o avea cu Michi, \[i spuse nefericit` Lani. Dat` fiind z`d`rnicia iubirii ei pentru Daniel, i-ar fi prins bine s` ias` cu Rob, care era amuzant [i amabil, [i nu i-ar fi cerut nimic mai mult decât lucruri prietene[ti. – Deci, ce-a]i hot`rât, tu [i Rob? \ntreb` ea nervoas`. Ie[im \n ora[, peste dou` s`pt`mâni? Daniel d`du din cap. – Sigur. Atâta vreme cât \n]elege situa]ia. Dar s` nu te a[tep]i la scene toride de amor, prin]eso. Pentru Rob, afacerile vin \naintea pl`cerii. Lani \l privi uimit`. – Ce vrei s` spui? – |ntreab`-l pe Rob. Ai s`-l vezi mâine. {i cu o ultim` privire de ghea]`, Daniel se \ntoarse [i porni spre scar`. ***

TITLU

119

Duminic` diminea]a, Linda \i invit` pe Lani [i Brian la biseric` \mpreun` cu ea [i familia ei, iar dup` aceea mama sa, o femeie scund` [i cu voce \nceat`, \i chem` s` ia prânzul la ei acas`. |ntrucât Daniel avea s` joace golf pân` dup`-amiaz`, Lani accept`. Curând, Brian disp`ru cu cei doi fra]i mai mici ai Lindei, iar cei trei copii se distrar` atât de bine \mpreun`, \ncât Lani r`mase mai mult timp decât pl`nuise. |i era greu s` fie atent` la conversa]ia cu Linda [i p`rin]ii ei pentru c`, pe m`sur` ce minutele treceau, se temea tot mai mult de nunta la care trebuia s` se duc`. Iubitul ei tat` vitreg fusese tratat dur de anumi]i kamaainas [i, cu toate c` trecuse mult de-atunci, Lani \[i putea imagina u[or cum ar fi privit-o de sus. Spre deosebire de Jonathan, se \ndoia c` le-ar fi putut \ntoarce [i cel`lalt obraz, zâmbind. Când se \ntoarse acas`, g`si câteva cuvinte mâzg`lite de Daniel dup` mesajul pe care i-l l`sase ea: ie[ea pe mare cu v`rul lui [i avea s` se \ntoarc` la timp pentru nunt`. Cam peste o or`, Lani st`tea \n fa]a oglinzii, \mbr`cat` doar \ntrun halat flau[at scurt, [i-[i inspecta \nf`]i[area. P`rul i se unduia gra]ios pe spate; machiajul, de[i subtil, era mai gros decât de obicei, f`când-o s` arate cu câ]iva ani mai matur`. Bronzul uniform pe care-l dobândise \n primele s`pt`mâni \i conferea o \nf`]i[are s`n`toas` [i atr`g`toare, [i i se p`rea imposibil c` doar cu o lun` \n urm` acelea[i tr`s`turi fuseser` palide [i fr`mântate de griji. De[i se \mpotrivise cu \nc`pâ]ânare tuturor deciziilor de viitor ale lui Daniel, era nevoit` s` recunoasc` faptul c` de fiecare dat` avusese dreptate. Brian se sim]ea minunat \n Hawaii, cu Daniel ca un \nlocuitor de tat` de care avea mare nevoie. Cât despre ea \ns`[i, dac` ar fi r`mas \n San Diego, \ncercând s` aib` singur` grij` de Brian, via]a de zi cu zi ar fi devenit o lupt` epuizant`. Iar acum, era aproape

120

AUTOR

p`c`tos de liber` [i avea o slujb` pe care o adora. |[i iubea cu adev`rat statul natal [i nici chiar ravagiile noilor construc]ii nu-i puteau schimba sentimentele. Dar, \n fond, ajunsese s`-[i dea seama c` Prescott & Thomas nu reprezenta cel mai mare r`u \n societatea de pe insul`. Turismul era acum principala activitate economic` din Hawaii, furnizând aproape o sut` de mii de locuri de munc`, o treime din toate impozitele [i miliarde de dolari pentru economia statului. Cât de bine \[i amintea seara când Daniel \i aruncase \n fa]` aceste cifre! Lani \[i azvârlise p`rul pe spate, cu un gest iritat, [i-l provocase s` se \nscrie \ntr-un grup ecologic local din care f`ceau parte mul]i kamaainas. Spre uimirea ei, Daniel acceptase imediat. Dou` b`t`i scurte \n u[` o smulser` din gânduri. – E timpul s` mergem, prin]eso. E[ti gata? – |n cinci minute! r`spunse ea, dându-[i seama dintr-o dat` c` st`tea de un sfert de or` \n fa]a oglinzii. |n timp ce-[i \nc`l]a sandalele verzi ca menta cu argintiu, \[i spuse ferm c` niciodat` n-avea s` arate mai bine decât \n acel moment. Privirea aprobatoare a lui Daniel, cald` [i admirativ`, \i spori [i mai mult \ncrederea \n sine. Teama i se risipi curând \n fa]a primirii fermec`toare de care avu parte. Dup` ceremonia religioas` urmar` un bufet opulent [i o cin` formal`. Daniel st`tea lâng` ea, prezentând-o unui [ir nesfâr[it de rude zâmbitoare, prieteni [i asocia]i de afaceri. Printre primii pe care-i \ntâlni fur` sora lui Tommy Prescott, Hope, tat`l lui, Richard, pre[edintele firmei Prescott & Thomas, [i so]ia acestuia, Marilyn Thomas Prescott, care era [i m`tu[a mirelui. Tommy \i promisese cândva lui Lani c` avea s`-i \ndr`geasc` mama [i, \ntr-adev`r, Marilyn era o femeie cald` [i vivace, de care oricine se \ndr`gostea de la prima vedere. Robert Bradley [i Michi Hansen erau [i ei printre invita]i,

TITLU

121

ajutând-o pe Lani s` se destind` [i s` se distreze. Dar, \n fond, cu Daniel lâng` ea, atât de atent [i protector, cum s-ar fi putut sim]i altfel decât minunat? La scurt timp dup` ce mirii p`[ir` pe ringul de dans pentru primul vals, Lani fu invitat` de Robert Bradley. {ampania fran]uzeasc` se rev`rsase ca apele Cascadei Waimea, iar Lani b`use cu câteva pahare mai mult decât era obi[nuit`. |nc`perea ar`ta fermec`tor de ce]oas`. Obi[nuitele ei inhibi]ii se risipir` \n fa]a curiozit`]ii fa]` de conversa]ia lui Daniel cu Rob din seara precedent`, [i \ntreb` cu un chicotit: – Ce-a vrut spun` Daniel asear`, când mi-a zis c` pui afacerile \naintea pl`cerii? – M-a informat c` dac`-]i fac avansuri, a[ putea s` uit despre afacerea pe care o discutam. Rob o trase pu]in mai aproape, [i se aplec` s`-i [opteasc` la ureche: – Daniel e foarte posesiv, chiar [i pentru un frate mai mare protector. A[ zice c` e \ndr`gostit de tine, prin]eso. Accentuase u[or ultimul cuvânt, ironizând modul lui Daniel de a o alinta. – A[ vrea eu... Lani se opri, dar nu destul de repede. De ce acceptase acel ultim pahar de [ampanie de la fratele ei vitreg? – Când ro[e[ti a[a, e[ti irezistibil`, o tachin` Rob. Nu-l pot condamna c` s-a l`sat cucerit. Lani se gr`bi s`-l corecteze: – Te \n[eli. Ani de zile n-am f`cut decât s` ne cert`m \ncontinuu. Crede doar... vreau s` zic, se teme s` nu dau de vreun necaz, a[a c` m` p`ze[te. – Dac` a[a zici tu, Lani...

122

AUTOR

Robert Bradley \i respinsese calm explica]iile, dar n-avea de unde s` [tie despre rela]ia ei \nghe]at` dinainte cu Daniel. {i chiar dac` ]inea pu]in la ea, de iubit, pe Michi o iubea. Dup` dans, se scuz` [i intr` la toalet`. Conversa]ia o tulburase. Interpretarea gre[it` a sentimentelor lui Daniel de c`tre Robert Bradley \i amintise de visele care n-aveau s` i se \mplineasc` niciodat`, [i avea nevoie s` stea câteva momente singur` ca s`-[i revin`. Se a[ez` la masa de toalet` [i \ncepu s` se pieptene, observând \n oglind` c` pe u[` intrase o blond` \nalt` [i zvelt`. Era \mbr`cat` \ntr-o rochie neagr`, cu umerii goi, despicat` \n ambele p`r]i pân` la talie, l`sând s` se vad` pantalonii de matador asorta]i. P`rul lung [i argintiu \i c`dea drept pe spate, iar br`]ara de argint i se potrivea cu cerceii. – M` tem c` Daniel a fost neatent cu prezent`rile, toarse ea cu o voce senzual`, \n timp ce se a[eza lâng` Lani s`-[i retu[eze machiajul. Eu sunt Elizabeth Thomas, sora mirelui. Lani reu[i s` afi[eze un zâmbet vag. Elizabeth Thomas fusese una dintre domni[oarele de onoare, dar pentru ceremonie [i fotografii purtase o rochie pastelat` sobr` [i avusese p`rul strâns \ntr-o coad` fran]uzeasc`. Era clar c` se schimbase \nainte de cin`, iar actuala ei \nf`]i[are sugera fantezii pitore[ti despre ceea ce f`cuse cu Daniel \n noaptea când el se \ntorsese acas` la ora trei [i jum`tate. |[i scoase ]ig`rile din po[et`, aprinse una [i trase un fum, prelung. – Daniel are un aranjament foarte convenabil, cu tine \n cas`, a[teptând s` te repezi \n patul lui ori de câte ori fluier`, coment` ea t`r`g`nat. Chiar ar`]i uluitor de inocent`, scumpo, dac` stau s` m` gândesc. Lani fu atât de cople[it` de acuza]ie, \ncât aproape c`-[i sc`p`

TITLU

123

peria. – Dar e o... Daniel n-ar face niciodat` asta! protest` ea, cu voce gâtuit`. – {i de ce nu? Om e [i el, nu-i a[a? Lumea vorbe[te, continu` veninos Elizabeth, suflându-i fumul \n fa]`. {i to]i [tiu c` e[ti ultima lui amant`. Dar n-o s` te ]in` mult. O s` se sature s` se joace cu copiii. {i, \nainte ca Lani s` mai spun` ceva, Elizabeth ie[i agale din camer`. Timp de câteva secunde, Lani r`mase prea stupefiat` ca s` se mi[te din fa]a oglinzii, privindu-[i doar fa]a palid` reflectat`, f`r` so vad`. Oare Elizabeth spusese adev`rul, sau era doar o inven]ie r`ut`cioas`, ca s-o sâcâie? Nu vedea nici un motiv ca s-o fi atacat cu atâta du[m`nie; probabil repeta o bârf` comun`. Lani nu se mai putea \ntoarce la recep]ie, s` \nfrunte privirile sutelor de ochi ale invita]ilor care auziser` bârfele. {i nu putea nici s` stea la toalet`, \n timp ce femeile intrau [i ie[eau, \nfierând-o cu t`cerea lor. Ochii amenin]au s` i se umple de lacrimi, [i se refugie dezn`d`jduit` \ntr-o cabin` a toaletei, unde nu putea s-o vad` nimeni. – Lani? Era vocea lui Michi Hansen [i, cu toate c` reu[ise \n sfâr[it s`-[i controleze emo]iile, Lani nu avea de gând s`-i r`spund`. Voia s` fie l`sat` \n pace. – Lani, [tiu c` e[ti acolo. |]i v`d rochia. Sau ie[i s`-mi spui ce sa \ntâmplat, sau \l chem pe Daniel s` te scoat` el de-acolo, cu for]a! Era o perspectiv` \nfior`toare, a[a c` Lani ie[i \ncet din cabin`. – Vreau s` m` duc acas`, \i spuse ea lui Michi cu voce r`gu[it`. M` duci tu cu ma[ina? {i imediat, spre dezn`dejdea ei, izbucni \n plâns.

124

AUTOR

Michi o conduse la canapea [i-i oferi un [erve]el. |i murmur` câteva cuvinte lini[titoare, pân` când Lani reu[i s`-[i st`pâneasc` lacrimile, apoi o \ntreb` ce se \ntâmplase. Lani refuz` s` scoat` o vorb`. Imediat, Michi o amenin]` din nou c` avea s`-l cheme pe Daniel. Lani [tia c` orice ar fi fost mai pu]in jenant decât o confruntare cu el. – A fost... a fost Elizabeth Thomas, spuse ea, tr`gându-[i nasul. A intrat aici... [i a zis... a zis... a zis c` toat` lumea crede c` Daniel [i cu mine... c` noi... – Mâ]a aia s`lbatic`! Lani fu atât de uimit` de \nver[unarea din vocea de obicei imperturbabil` a lui Michi, \ncât un moment uit` de nefericire [i o privi cu ochi mari. Apoi, femeia oft` exasperat`. – Elizabeth [i Daniel au petrecut \mpreun` o var` cam... pasional`, acum [apte ani. Toat` lumea se a[tepta la o logodn`, poate pe la Cr`ciun. S-au \ntors amândoi la studii \n New England, toamna, dar se pare c` \ntre timp s-a \ntâmplat ceva care l-a f`cut s` se r`zgândeasc`. De-atunci, Elizabeth se ]ine \ntruna dup` el, [i poate deveni ca o fiar` cu oricine despre care crede c`-i face concuren]`. – Dar e... e ridicol! protest` Lani. Daniel [i cu mine... noi nu... dar dac` toat` lumea crede c`... nu mai pot locui acolo. – Hai c` acum chiar e[ti ridicol`! declar` ferm Michi. Pe toat` insula asta nu exist` nici o persoan` care s`-l cread` pe Daniel capabil de ceva atât de sordid, inclusiv Elizabeth Thomas. Zâmbi cu expresia ei tachin`toare, irezistibil`. – E un om mult prea onorabil ca s`-[i importe o mic` haole inocent` ca tine s`-i \nc`lzeasc` patul, [i sper c` n-ai s` la[i acuza]iile lui Elizabeth s` te tulbure. Altfel, nu vei face decât s`-i dai satisfac]ie. Era singurul argument pe care l-ar fi putut aduce Michi ca s-o

TITLU

125

conving` pe Lani s` revin` la petrecere; era mult prea \nc`p`]ânat` ca s` se lase \nvins` de o felin` aristocratic` de pe insul`. |[i ridic` b`rbia pu]in mai sus [i-i spuse lui Michi: – |n regul`. Las`-m` doar câteva minute s`-mi aranjez machiajul, [i vin. Totu[i, când reveni \n salon, Lani avu senza]ia c` toate capetele se \ntorseser` spre ea pentru a o urm`ri cu privirea. |i venea s` se r`suceasc` pe c`lcâie [i s` fug` iar, pân` observ` privirea pizma[` a lui Elizabeth Thomas, care o \nfurie atât de tare, \ncât \i arunc` la rândul s`u o privire de ghea]` [i se duse drept spre scaunul ei. Tocmai ajunsese la mas`, când Daniel se ridic`, o lu` de bra] [i o conduse pe ringul de dans. Lani \ncerc` s` ignore privirile speculative care \ntâmpinaser` aceast` manevr`. – Te sim]i bine, prin]eso? o \ntreb` el. – Am b`ut doar... doar pu]in cam prea mult` [ampanie, min]i ea. M-am dus la toalet` s` m` \ntind pu]in. Nu voia s` discute despre acuza]iile lui Elizabeth, [i-n nici un caz cu fratele ei vitreg. |i auzi râsul gros [i-i sim]i trupul scuturându-se lâng` al ei, \n timp ce dansau \n ritmul lent al muzicii. – Serios? Era din recolta 1952, cu o culoare argintie [i un buchet \nghe]at? Lani era prea stânjenit` ca s` r`spund`. Evident, Daniel insistase ca Michi s`-i dea raportul. – Nu te mai gândi, iubito, continu` el. Elizabeth n-a fost niciodat` \n stare s` accepte faptul c`... Se \ntrerupse o clip`, apoi continu`: – ...c` m-am hot`rât s` nu m` mai \nsor cu ea. P`rin]ii ei au r`sf`]at-o \ngrozitor. Are nevoie de un tip care s-o ]in` \n mân`, dar

126

AUTOR

n-am s` fiu eu acela. Bra]ele i se strânser`, tr`gând-o mai aproape, \ntr-un stil menit s` provoace comentarii. – Te rog, Daniel, se foi stânjenit` Lani. |i faci s` bârfeasc` [i mai mult. Spre u[urarea ei, Daniel sl`bi strânsoarea, privind-o \n ochi, cu o expresie care-i deveni solemn` când \i observ` dezn`dejdea. – }i-am promis c` vei fi virgin` \n noaptea nun]ii, nu-i a[a, prin]eso? \ntreb` el pe un ton lini[titor. E[ti sora mea vitreg` [i r`spund de tine, iar \n faptul c` locuie[ti la mine nu e nimic imoral... mai ales când Brian are nevoie de amândoi s` avem grij` de el. Dar oamenii vor avea ce s` comenteze, dac` \ncepi s` te compor]i defensiv. {i o strânse din nou la piept, u[urel, nu prea strâns, iar de ast` dat` Lani nu se mai retrase. Se sim]ea prea pl`cut \n \mbr`]i[area lui.

TITLU

127

Capitolul 9

|n urm`toarele câteva s`pt`mâni, Daniel fu un model de companion plin de considera]ie. Lua cina cu Lani [i Brian aproape \n fiecare sear` [i-i scotea \n weekend – la plaj`, la picnicuri, pe mare. Nu mai aveau loc certuri, nici critici aspre. Dup` cin`, st`tea adesea de vorb` cu Lani, \n timp ce Brian se uita la televizor, iar orele acelea petrecute \mpreun` erau cele mai pre]ioase [i mai dulci-am`rui dintre toate. Daniel vorbea despre ideile lui pentru posibile proiecte [i-[i descria viziunea personal` asupra viitorului insulelor, men]ionând chiar [i c` dorea s` se c`s`toreasc` [i s`-[i \ntemeieze o familie. Lani [tia c`-i dest`inuia visele lui, [i r`spundea cu interes [i câteva confesiuni de-ale ei proprii. Avea grij` s` nu-[i dezv`luie sentimentele, dar \l l`sa pe Daniel s` vad` c` era fericit` \n Hawaii. Desigur, navea s` [tie niciodat` ce paradis era pentru ea s` fie atât de aproape de b`rbatul iubit – [i ce infern, s`-[i dea seama c` viitorul despre care-i vorbea avea s` fie \mp`rt`[it cu alt` femeie. Wade Thorpe, „australianul cu portofelul cât un spate de

128

AUTOR

funda[„, sosi la Honolulu luni dup`-amiaz`, \mpreun` cu so]ia [i cei doi fii ai lor. Lani primi instruc]iuni s`-i ia de la aeroport, iar \n restul s`pt`mânii fu ocupat` s` distreze clanul Thorpe. Trecea pe la biroul lui Michi \n fiecare diminea]` [i dup`-amiaz`, dar oricât de mult o pl`cea, \i era greu s`-[i ascund` gelozia dup` o fa]ad` amabil` de fiecare dat` când Michi spunea c` Daniel luase prânzul cu ea sau c` aveau s` ias` \mpreun` la cin`. Uneori, \[i \ng`duia câte o f`râm` de speran]`, pentru c` de[i sentimentele lui Daniel pentru Michi erau vizibile, Michi \nc` mai ]inea doliu dup` so]ul ei. Lani b`nuia c` nu sim]ea pentru Daniel decât recuno[tin]` [i o profund` afec]iune prieteneasc`. Dar, \ntro zi, avea s` fie gata pentru o nou` iubire, [i poate c` Daniel era hot`rât s-o a[tepte. Hotelul organiza un dineu pentru data de 4 Iulie, cu un bufet [i un program de divertisment cu Jimmy Kent. Pre]ul unui bilet dep`[ea costul unei cine pentru dou` persoane la multe dintre restaurantele elegante de pe insul`, \ns` chiar [i a[a, toate locurile se vânduser` cu mult timp \nainte. Lani ar`ta foarte atr`g`tor \n costumul f`r` bretele [i sarongul pe care [i le cump`rase cu câteva s`pt`mâni \n urm`. Era o ]inut` care reu[ea s` par` senzual`, dar nu exhibi]ionist`, [i abia a[tepta s` aud` p`rerea lui Daniel. Acesta o a[tepta \n hol, cu Brian, \mbr`cat \ntr-o pereche de blugi strâm]i [i o c`ma[` hawaiian` \nflorat`. Un moment, \n ochii lui se v`zu o privire atât de \nghe]at`, \ncât lui Lani \i veni s` fug` \napoi \n camera ei [i s` se schimbe. Apoi \[i spuse c` probabil era furios din alte motive, c`ci dintr-o dat` Daniel \i zâmbi, spunându-i c`-i st`tea foarte bine. – Mai bine du-te [i ia-]i un [al, ad`ug` el. Se \nte]e[te vântul. Când sosir`, barul era deja plin de clien]i. Zeci de mese lungi

TITLU

129

fuseser` aranjate pe peluza dintre piscin` [i plaj`, [i sute de invita]i forfoteau prin zon`, cu paharele \n mâini. Pe terasa de beton a piscinei fusese \n`l]at` o estrad` demontabil`, iar forma]ia lui Jimmy Kent cânta alternativ muzic` hawaiian` [i [lag`re americane. Decora]iunile ro[ii, albe [i albastre, cu lampioane de acelea[i culori ag`]ate \n copaci, sporeau aerul s`rb`toresc. Lani recunoscu câ]iva membri ai familiilor Prescott [i Thomas de la nunt`, inclusiv pe Elizabeth, care purta o rochie atât de sumar` \ncât abia reu[ea s` arate decent \n ea. Se apropie imediat [i-l lu` pe Daniel \n st`pânire, iar Lani \ncepu o conversa]ie cu p`rin]ii lui Tommy, Richard [i Marilyn Prescott. Erau \ntr-adev`r ni[te oameni minuna]i. O tratau cu mult` c`ldur`, ca [i cum le-ar fi fost o nepoat` favorit`. Brian se dusese pe plaj` s` caute scoici, \mpreun` cu câ]iva dintre verii mai mici ai lui Tommy. Lani se relax` treptat, uitând de Elizabeth, \n timp ce conversa cu so]ii Prescott. |n cele din urm`, li se al`turar` [i p`rin]ii lui Richard. Charles [i Mary Prescott erau atât de amabili [i de prieteno[i, \ncât lui Lani nici nu-i venea s` cread` c` erau fiul [i nora celor doi care se purtaser` atât de dispre]uitor cu tat`l ei vitreg. Festivit`]ile \ncepur` cu o demonstra]ie de pescuit, un tân`r pilotând o canoe cu f`clii aprinse, \n timp ce un al doilea arunca de mai multe ori un n`vod mare \n ocean. Apoi, tradi]ionalul kalua, sau porc fript, fu scos din imu, un cuptor \ngropat, din piatr` fierbinte, de doi tineri \mbr`ca]i numai \n fustanele scurte de pânz`. Primul era un polinezian oache[, iar Lani \ncepu s` chicoteasc`, recunoscându-l pe cel`lalt. – O \nlocuire de ultim moment, \i [opti Marilyn. L-au recrutat pe Tommy, când b`iatul care o face de obicei s-a \mboln`vit de varicel`!

130

AUTOR

Mesele bufetului fuseser` preg`tite \n restaurantul Bay Terrace, care \n seara aceea nu primea al]i clien]i. Pe lâng` porcul kalua afumat [i s`rat, se mai serveau [i alte mânc`ruri tradi]ionale, ca poi, ni[te paste de culoare vân`t`-deschis`, f`cute din r`d`cin` de taro pisat` [i ap`, pipi kaula, o piftie de vit` condimentat`, somon lomilomi, un pe[te s`rat [i afumat, cu ceap` verde [i ro[ii, mahimahi, sau pe[te-delfin – altceva decât delfinii adev`ra]i – vit` teriyaki, fructe tropicale proaspete, [i haupia, un desert ca o budinc`, preparat din lapte de cocos fermentat. Pe list` mai erau [i specialit`]i americane favorite, ca [unca pr`jit`, puiul fript [i diverse genuri de pl`cinte. Marilyn o ajut` pe Lani s` a[eze copiii la o mas` separat`, apoi se duser` amândou` la coada de la bufet. De[i era dezam`git` s-o vad` pe Elizabeth Thomas a[ezat` la cel`lalt cap`t al mesei, Lani avu un moment de triumf când Daniel li se al`tur`, ridicându-l pe Tommy de pe scaunul de lâng` al ei. Tommy se ridic` vesel, lu` un scaun liber de la o mas` vecin` [i se mut` lâng` Elizabeth, care st`tea bosumflat`. Dac` oricare dintre rudele lui Daniel b`nuiau c` rela]ia lui cu Lani era altfel decât respectabil`, nu d`deau nici un semn. Dup` câteva mai tai-uri, Lani reu[i s` ignore privirile veninoase ale lui Elizabeth [i s` se delecteze cu concuren]a binevoitoare [i glumea]` dintre clanurile Prescott [i Thomas. Când se \ntoarse la bufet s`-[i ia desertul, trecu pe lâng` masa lui Brian. Acesta chicotea [i striga cu verii lui vitregi, iar Lani sim]i un junghi de remu[care c` avusese inten]ia s`-l ]in` la San Diego. Ar fi fost foarte egoist din partea ei s`-l lipseasc` de acea familie extins`, iar dac` se \ntorcea vreodat` pe continent, [tia c` ar fi trebuit s`-l lase cu Daniel. Spectacolul lui Jimmy Kent fu uluitor, de[i costumele dansatorilor datorau mai mult Las Vegas-ului decât Polineziei. Cam pe la

TITLU

131

jum`tatea programului ap`ru [i Michi Hansen. Pân` atunci, \[i petrecuse seara supervizând preg`tirile, [i se a[ez` la mas` tocmai la timp pentru concursul de hula. Elizabeth Thomas se repezi imediat s` participe. – Nu dansezi [i tu hula, Kaiulani? strig` ea batjocoritor. Cu un nume ca `sta, ar trebui s` le dai clas` la to]i. „E sigur` c` m-a[ face de râs“, \[i spuse Lani, furioas`. |ncepu s` se ridice, dar sim]i mâna lui Daniel pe \ncheietur`, tr`gând-o la loc. – Nici vorb`, spuse el repezit. Nu \n costuma]ia asta... [i \n fa]a a cinci sute de oameni. Spiritul lui protector nu f`cu decât s` provoace un nou sarcasm din partea lui Elizabeth. – A[a e, Kaiulani, gânguri ea. Fii feti]` cuminte [i f` ce-]i spune fratele mai mare. – Lani arat` fermec`tor, interveni Michi nervoas`. Z`u a[a, Daniel, e[ti imposibil. Las-o s` danseze, dac` vrea. F`r` tragere de inim`, Daniel \i eliber` \ncheietura, iar Lani o urm` pe Elizabeth spre scen`. Dac` altcineva \n afar` de Michi ar fi \ndr`znit s` sfideze a[a autoritatea lui Daniel, \[i spuse ea, l-ar fi strivit f`r` mil` pe nesim]it. Dar Michi era o persoan` deosebit` [i, \n timp ce dansa, Lani \ncerc` s` nu se gândeasc` la privirea mâhnit` [i tandr` pe care i-o aruncase Daniel \n timp ce-i \ndeplinea dorin]a. Lani \nv`]ase \nc` din copil`rie mi[c`rile gra]ioase [i seduc`toare ale dansului hula [i, hot`rât` s-o \ntreac` pe Elizabeth Thomas, \[i alung` orice inhibi]ii. Cele mai multe femei venite de pe continent fur` eliminate rapid, iar \n cele din urm` pe scen` mai r`maser` doar Lani, Elizabeth [i \nc` dou` localnice. |n timp ce dansau, Jimmy Kent ceru publicului s`-[i indice favorita, care era \n mod clar Lani. Când cobor\ de pe scen`, din privirea lui Elizabeth

132

AUTOR

]â[nea venin pur. Lani era destul de zguduit`. Cu siguran]`, nu f`cuse nimic ca s` merite o asemenea antipatie. – N-a]i dori ca domni[oara s` ofere un solo? |ntrebarea lui Jimmy fu \ntâmpinat` cu aplauze [i fluier`turi de entuziasm, mai ales din partea b`rba]ilor. |n timp ce Lani dansa, privirea ei o \ntâlni pe a lui Daniel, [i se \ntreb` dac` expresia lui ostil` nu cumva anun]a ni[te artificii de 4 Iulie proprii. Spera c` nu. Dup` dans, Jimmy o cuprinse de um`r [i spuse cu dezinvoltur`: – Pari familiar`, domni[oar`. Dansezi hula ca o localnic`. – Sunt, zâmbi ea. Poate m-a]i observat la spectacol, acum câteva s`pt`mâni. Eram cu doamna Hansen [i cu domnul Reid. Un zâmbet de lup lumin` chipul lui Jimmy. – I-auzi! Voiam s` \nmânez personal premiul, dar nu-l pot lipsi de pl`cerea asta pe bunul meu prieten, Daniel Prescott Reid. Vino aici, Daniel! Lani privi cu team` cum Daniel se apropia de scen`, cu nepl`cerea de pe fa]` \nlocuit` de un zâmbet \n clipa când se \ntoarse spre public. Jimmy \i d`du o ghirland` de orhidee [i spuse: – D`ruie[te-i domni[oarei unul dintre saluturile noastre hawaiiene, prietene. Daniel cl`tin` din cap. – Cred c` onoarea ar trebui s`-i revin` unchiului meu, Charles. Ast` sear`, el e cel mai vârstnic membru prezent al clanului. – Ce zice]i, domnule Prescott? strig` Jimmy. Charles Prescott se ridic` [i r`spunse cu glasul s`u bubuitor: – Nici nu m` gândesc! Nepotu-meu nu mi-ar ierta-o niciodat`, Jimmy! Dat fiind faptul c` pe fiecare list`, bro[ur` [i cutie de chibrituri a hotelului scria „The Maunalua Bay Hotel / A Prescott & Thomas Resort“, nu era surprinz`tor c` spectatorii \n]eleser` repede c`

TITLU

133

Daniel Prescott Reid [i Charles Prescott erau doi membri importan]i ai companiei. |ncepur` s` aplaude [i s` ova]ioneze, \n timp ce Daniel petrecea ghirlanda pe dup` gâtul lui Lani, s`rutând-o u[or pe obraji. |n clipa urm`toare, o conduse jos de pe scen`, ]inând-o de bra] nu tocmai cu blânde]e. Dar, \n timp ce spectacolul continua, Lani avu impresia c` lui Daniel \ncepea s`-i revin` buna dispozi]ie. Când Jimmy Kent invit` publicul s` cânte cu el \n cor, se dezghe]ase suficient ca s`-[i al`ture celorlal]i pl`cutul lui timbru baritonal. Lani nu avea idee de ce-l nemul]umise participarea ei la concurs, [i nici nu inten]iona s` \ntrebe. Era doar u[urat` c`, pe când ultimele artificii se stinser` de pe cerul \nstelat [i f`r` lun`, incidentul p`rea s` fi fost dat uit`rii. *** |n zilele urm`toare, Daniel fu iar blând, atent [i calm. Brian plecase de luni \ntr-o tab`r` cu câ]iva veri vitregi cu care se \mprietenise la petrecere. Lani \[i \ncepuse slujba, prima ei \ns`rcinare fiind aceea de a se ocupa de primul ministru al unei mici ]`ri africane. Acesta [i so]ia lui admirar` franceza fluent` a lui Lani, \n timp ce se ocupa de principalele lor interese: muzeele [i cl`dirile vechi. |i duse la Muzeul Caselor Misionare, care includea [i cea mai veche cl`dire american` de pe insul`. Casa fusese construit` ini]ial \n New England, apoi demontat` [i transportat` pe insulele Sandwich, acum botezase arhipelagul Hawaii descoperitorul s`u englez, c`pitanul Cook. Apoi, fusese cl`dit` din nou, ca re[edin]` pentru primii misionari, \n 1821. Muzeul mai con]inea [i o colec]ie de obiecte originale din perioada misionar` a istoriei hawaiiene. Exponatele arheologice [i relicvele din perioada monarhiei erau

134

AUTOR

expuse \n Muzeul Bishop, unde Excelen]a Sa fu impresionat de spectaculoasele cape cu pene galbene [i stacojii purtate de regii hawaiieni. Apoi, Lani \i \nso]i pe la o duzin` de alte palate, biserici [i morminte, iar joi \i l`s` la Conacul Guvernatorului de pe Strada Beretania, o cl`dire care data din 1846, ca s` ia prânzul cu oficialit`]ile de stat. Prad` unui impuls nea[teptat, se hot`r\ s`-[i umple timpul liber invitându-l pe Daniel la mas`. Paznicul din holul sediului era acela[i pe care Lani \l cunoscuse s`pt`mâna trecut`; \i zâmbi [i-i f`cu cu mâna, \n timp ce intra pe u[`. Dar, când ascensorul porni cu mare vitez` spre etajul unsprezece, Lani \[i aminti dintr-o dat` telefonul pe care i-l d`duse lui Daniel \n ziua mor]ii tat`lui s`u [i r`ceala cu care secretara refuzase s`-i fac` leg`tura. Dac` femeia aceea continua s` se poarte ca un caporal, ce-avea s` fac`? S` se repead` pe coridor [i s`-i ia biroul cu asalt, neanun]at`? La recep]ie erau dou` femei: o brunet` frumoas` a[ezat` lâng` ma[ina de scris [i o ro[cat` atr`g`toare, \ntre dou` vârste, care p`rea s`-i dea instruc]iuni. Amândou` ridicar` privirile când Lani deschise u[a. – Bun` ziua, salut` ea cu un tremur nervos \n voce. Domnul Reid e aici? Eu sunt... – Dumneata e[ti Lani! o \ntrerupse femeia mai vârstnic`, nea[teptat de entuziasmat`. Pe biroul domnului Reid e o fotografie a dumitale, cu Brian, ad`ug`, ca r`spuns la privirea nedumerit` a lui Lani. Eu sunt Karla Darin, secretara lui, iar ea este Gerry Ybarra, recep]ionera de sec]ie. Se uit` la ceas [i zâmbi. – Pe moment, e domnul Prescott la el, dar ar trebui s` termine curând. Am s`-l sun, ca s`-l anun] c` e[ti aici. – Nu, nu e nevoie, o opri gr`bit` Lani. Nu vreau s`-l deranjez,

TITLU

135

dac` e cu v`rul lui. – Scrupulele dumitale, sau slujba mea, replic` ironic Karla. Mia p`rut foarte r`u s` aud despre tat`l dumitale vitreg, continu` ea mai \ncet, [i n-am s` uit niciodat` ziua când ai telefonat. Lucram aici de aproape [ase luni, iar domnul Reid nu ridicase niciodat` tonul la mine, nici chiar când am r`t`cit un contract important de care avea nevoie. {tiu c` ar fi trebuit s`-]i recunosc numele – mi s-a men]ionat chiar din prima zi dup` angajare. Dar l-am uitat, [i imediat ce mi-am dat sema ce f`cusem, i-am prezentat scuzele [i condolean]ele mele. Se cutremur` vizibil. – S-a \nfuriat \ngrozitor – am crezut c` avea s` m` concedieze pe loc. Mi-a ]inut o mu[truluial` ca un sergent la instruc]ie, iar când a terminat, ]i-a luat fotografia [i mi-a vârât-o sub nas. Mi-a spus c` dac` vii vreodat` aici, s` fac bine s` te recunosc. Lani o privi, nevenindu-i s` cread`, iar \ntr-un târziu reu[i s` spun` cu voce slab`: – Cred c` era foarte tulburat. El [i tat`l lui fuseser` extrem de apropia]i. – La fel mi-am spus [i eu dar, indiferent de motiv, sper s` nu se mai repete niciodat`. Pe urm`, toat` ziua am tremurat. Secretara tocmai \ntindea mâna spre interfon, când Daniel ie[i din birou, \nso]it de Richard Prescott. Amândoi \i zâmbir` lui Lani, Richard salutând-o cu un s`rut pe obraz [i un jovial: – Bun`, draga mea. – Totul e-n regul`? \ntreb` Daniel. – |n perfect` regul`. Primul ministru [i so]ia lui iau masa cu guvernatorul. Aveam câteva ore libere, [i m-am gândit c`... dac` e[ti liber... am putea ie[i acum. Daniel \i puse v`rului s`u o mân` pe um`r:

136

AUTOR

– Richard, tocmai ai asistat la cea mai pl`cut` invita]ie pe care am primit-o de s`pt`mâni de zile. Putem l`sa pe alt` dat`? – Categoric. Richard porni spre u[`, apoi ad`ug` peste um`r: – Nu uita partida de golf de sâmb`t`. Vreau ca m`car o dat` s` te bat. Daniel o duse pe Lani la un cunoscut restaurant cu mânc`ruri marine din Waikiki, sugerând s` comande una dintre specialit`]ile casei: abalone t`iat \n felii sub]iri ca hârtia [i servit cu sos de vin alb. Când Lani \[i exprim` \ngrijorarea c` sosirea ei \i d`duse peste cap planurile, cl`tin` din cap, r`spunzând cu c`ldur`: – Iau masa cu Richard o dat` pe s`pt`mân`, dar asta-i prima dat` când ]i-ai exprimat dorin]a de a-]i petrece timpul cu mine. M` bucur foarte mult, prin]eso. Vreau s` te sim]i bine aici. Lani lu` paharul cu vin ca s`-[i ascund` ro[ea]a din obraji, gândindu-se cât de minunat` putea fi via]a dac` sentimentele lui Daniel ar fi fost mai romantice. Totu[i, se purta atât de fermec`tor cu ea, \ncât \n curând \ncepu s` recunoasc` multe dintre lucrurile pe care pân` atunci le ]inuse pentru sine. |i spuse c` se bucura c` venise \n Hawaii, c`-i pl`cea familia lui [i c` se sim]ea bine la serviciu. {i, \n primul rând, Brian era \ncântat cu noii lui prieteni [i-l admira enorm pe Daniel. Acesta o ascult` atent, [i de[i se ab]inu s` spun` pe un ton atoate[tiutor „}i-am spus eu“, zâmbetul lui victorios transmise la fel de clar mesajul. – Cred c` nu te pot \nvinui c` e[ti satisf`cut, m`rturisi Lani. }iam creat probleme destul de mari, nu-i a[a? Daniel se rezem` de sp`tar, cu un zâmbet cam r`ut`cios. – Asta-i pu]in spus. Dac-a[ fi [tiut c` aveam s` purt`m un r`zboi rece \n urm`torii [apte ani, spuse el t`r`g`nat, nici \n ruptul capului nu te-a[ fi s`rutat a[a de... lasciv.

TITLU

137

Lani se sim]i atât de jenat`, \ncât \i veni s` se ascund` sub mas`. |[i cobor\ ochii spre farfuria goal`, cu gândul la diverse r`spunsuri posibile. |ntr-un târziu, dorind cu disperare s` schimbe subiectul, murmur`: – Au o mâncare foarte bun` aici, nu-i a[a? – Cea mai bun`, prin]eso, r`spunse simplu Daniel. Ce vrei la desert? Din fericire, conversa]ia trecu la subiecte mai inofensive. *** Duminic` diminea]a, Lani se gândea f`r` entuziasm la \ntâlnirea cu Robert Bradley din seara aceea. N-avea chef decât de compania lui Daniel [i, dac` n-ar fi [tiut c` o escorta pe Michi la un dineu, ar fi inventat un deranjament de stomac ca s` refuze cina promis` lui Robert. Acesta \i d`du telefon spre sear`, ca s` stabileasc` ultimele detalii, deschizând convorbirea cu declara]ia tachin`toare: – Sper c`-]i dai seama c` m` folosesc de tine, domni[oar` Douglas. – Te folose[ti de mine? – Ai fost recrutat` ca \nso]itoare. Disear`, fiica mea \[i s`rb`tore[te ziua de na[tere, cu un picnic [i o petrecere la piscin`. Cum te \ncânt` ideea de a-]i petrece o sear` \ntreag` cu câteva zeci de liceeni maniaci? Lani era \ncântat` s` dea o mân` de ajutor. Daniel Prescott Reid o preocupa prea mult ca s` ofere o companie amuzant` la un dineu \n doi, dar era sigur` c-ar fi putut ajuta la supravegherea unui grup de adolescen]i. {tia c` dorul [i frustrarea \i tulburau zilele [i o \mpiedicau s` doarm` nop]ile, [i b`nuia c` o activitate fizic` ener-

138

AUTOR

gic` era lucrul cel mai binevenit din lume. De fapt, prietenii lui Dee Dee Bradley erau \n general politico[i [i maniera]i, dar mai erau [i mânc`cio[i [i energici. |nfulecau ca lupii [i \notau ca marsuinii. Lani \[i luase costumul bikini cu modele tapa pe sub rochia flau[at`, [i \n cele din urm` Rob o convinse s` se joace cu mingea \n ap`. Era o distrac]ie \nvior`toare s` sar` [i s` \noate dup` ea, iar giumbu[lucurile prietenilor lui Dee Dee o amuzau. Dup` câteva partide, abia mai respira, dar se sim]ea prea bine ca s` ias` din piscin`. Mingea era aruncat` \nainte [i-napoi peste plas`, iar juc`torii \mpro[cau cu valuri [i spum` când se aruncau s-o prind`. Dintr-o dat`, unul dintre acele trupuri masive, cu mu[chi ca o]elul, o lovi pe Lani \n plin, t`indu-i r`suflarea. Ultimul lucru de care mai fu con[tient` era c` \ncerca s` r`mân` la suprafa]`. Le[inul dur` scurt timp, iar când \[i reveni, inhala ferenetic, \n vreme ce unul dintre b`ie]i o scotea din ap`, lâng` Rob Bradley. – U[urel, o sf`tui el cu glas r`gu[it, \n timp ce Lani gâfâia, \nnebunit`. Ai s` hiperventilezi, scumpo. Lani \ncerc` s` respire mai \ncet, \n timp ce Rob o ducea \n dormitorul lui, dar \ncepuse deja s` tremure de [oc, suspinând. O a[ez` pe pat, mângâindu-i p`rul [i murmurându-i cuvinte lini[titoare, \n timp ce Lani plângea lâng` um`rul lui. |[i d`du vag seama c` Dee Dee intrase cu ni[te haine, iar dup` ce schimb` câteva cuvinte cu tat`l ei, plec` din nou. |n cele din urm`, Lani se opri din plâns, dar continua s` se simt` \nfrigurat`, \n pofida c`ldurii din camer`. – Dee Dee ]i-a adus ni[te haine de-ale ei, spuse Rob. S` te-ajut s` te \mbraci, Lani. – M` descurc... \ng`im` ea. Dar, când \ncerc` s` se ridice, camera se balans` atât de alar-

TITLU

139

mant \n jurul ei, \ncât Rob fu nevoit s-o prind` \n bra]e [i s-o a[eze iar pe genunchii lui. – Nu te descurci singur`. Am s` te ajut. |[i duse mâinile la spatele ei [i \ncepu s`-i deznoade baretele costumului. – Nu po]i face asta... gâfâi Lani. Cheam-o pe Dee Dee... – N-am s` te las singur`. Pentru numele lui Dumnezeu, Lani, era s` te \neci. Sunt destul de b`trân ca s`-]i fiu tat`, a[a c` nu te mai purta ca un copil [i las`-m` s` te ajut. Lani era prea zguduit` ca s` se mai opun`, a[a c`-[i rezem` capul de um`rul lui, l`sându-l s`-i scoat` sutienul. Rob \l arunc` pe pat [i lu` bluza polo adus` de Dee Dee, iar \n clipa urm`toare u[a zbur` de perete. – Ce se-ntâmpl` aici?! – Nu te repezi, Daniel. O ajutam pe Lani... – V`d [i singur ce o ajutai pe Lani s` fac`, fir-ai al dracului s` fii! se r`sti Daniel. Ie[i afar` pân` nu te pocnesc! Rob o a[ez` u[or pe Lani pe pat, r`spunzând calm: – Po]i s` te scuzi dup` ce vei auzi ce s-a \ntâmplat. Apoi ie[i din camer`. Lani \[i ridic` bluza \n fa]`, amu]it` de mânia lui Daniel. |n [apte ani intempestivi, nu-l mai v`zuse atât de furios. Intr` cu pa[i mari \n baie [i aduse un halat lung de prosop, pe care i-l arunc` aproape ca [i cum ar fi vrut s-o loveasc`. Lani \l lu` pe ea, acum tremurând nu numai de frig, ci [i de fric`. Nu protest` când Daniel o ridic` \n bra]e [i o scoase din cas`, ducând-o la ma[in`. Dup` câteva minute, se hot`r\ s` ri[te o explica]ie, care \ncepea cu cuvintele: – N-a fost ceea ce... Dar Daniel i-o retez` scurt:

140

AUTOR

– Gura! Când introduse ma[ina \n garaj, Lani \[i mai revenise. Putu intra \n cas` f`r` ajutor, dar nici Daniel nu i-l oferise. |n timp ce urca scara, \i sim]ea ochii arz`tori sfredelindu-i spatele, [i se ]inu de balustrad` ca de o coard` de salvare, f`când eforturi s` ajung` la ad`post, \n camera ei. |nainte de a apuca s` coteasc` pe culoar, Daniel o lu` iar \n bra]e. O duse \n dormitorul lui [i o arunc` f`r` ceremonie pe pat. Lani se \ndrept` \ntr-o clip`, strângându-[i protector halatul pe trup [i p`strând o t`cere prudent`, \n timp ce-l urm`rea din privire cum se plimba \ncoace [i-ncolo prin camer`. – M` cuno[ti de paisprezece ani, spuse el \ncet, \nver[unat. De paisprezece ani! {i de fiecare dat` când m` apropii de tine, sau devii ]eap`n` ca [i cum ]i-a[ inspira sil`, sau tremuri de parc-a[ fi cine [tie ce monstru. Se opri brusc, ]intuind-o cu o privire de o]el. – Credeam c` \n sfâr[it reu[isem s` te mai \nmoi, dar la a doua \ntâlnire cu Rob Bradley, l-ai [i l`sat s`-]i dea jos hainele! – Nu-mi d`dea jos... – Nu ]i le d`dea pe dracu’! o \ntrerupse el furios. Amândoi, aproape goi... Tu, cu bra]ele \n jurul lui... cu capul pe um`rul lui... Haide, zi c` te viola! – Sigur c` nu m`... – Nici nu vreau s-aud! i-o retez` din nou Daniel. Lani \nghi]i cu nervozitate, \ncercând s`-[i umezeasc` gâtlejul. – Eram \n piscin`, jucându-m` cu copiii... – }i-am spus c` nu vreau s-aud! |n clipa urm`toare, Daniel fu lâng` ea pe pat, cuprinzând-o brutal \n bra]e [i acoperindu-i buzele cu ale lui. Când Lani \ncerc` s` se retrag`, gura lui deveni [i mai agresiv`. Nu-i mai putea opune

TITLU

141

nici o rezisten]`, de[i inima \i bubuia \n piept, \nnebunit` de fric`. Cu mi[c`ri \nsp`imânt`tor de deliberate, Daniel stinse lampa de pe noptier`. Mai r`mase doar lumina lunii \n primul p`trar, care intra pe fereastr`. Lani deveni ]eap`n`, \n timp ce Daniel \i mângâia p`rul \nc` umed cu un gest surprinz`tor de tandru, \nainte de a se apleca s`-i [tearg` lacrimile cu s`rut`ri. – Iart`-m` c` te-am lovit, prin]eso, murmur` el r`gu[it. Mâna \i cobor\ pe um`rul ei, \mpingând-o u[or spre perne, dar Lani se rezem` \n bra]e, \ncercând s` reziste. – Daniel, nu... Te rog, nu... \l implor` ea. Drept r`spuns, Daniel o \mpinse atât de tare \ncât o dobor\ pe spate. Dispari]ia ca prin farmec a tandre]ei lui o l`s` \nm`rmurit`. – Nu te opune, spuse el cu glas aspru. Altfel, am s` te for]ez. Rezisten]a pasiv` \i mai reu[ise [i \n trecut, a[a c` Lani o \ncerc` din nou. R`mase nemi[cat`, aproape amor]it` de team`, \n timp ce Daniel se culca al`turi, \i desf`cea halatul [i \ncepea s`-[i plimbe mâna peste trupul ei, depunându-i s`rut`ri m`runte pe gât. Atingerea lui era seduc`toare dar blând`, [i de[i Lani se feri instinctiv când \[i cobor\ buzele pe sânii ei, Daniel nu p`ru s` se supere. O cuprinse doar cu un bra], pentru a o ]ine nemi[cat`. Lui Lani \i era imposibil s` ignore acea metod` de a o excita, sau s` ascund` rezultatele. Când ambele sfârcuri i se \nt`rir` de dorin]`, Daniel \[i lipi urechea de pieptul ei, pentru a-i asculta b`t`ile accelerate ale inimii. Apoi se ridic` [i spuse \ncet, amuzat: – |n cinci minute te voi \ntreba dac` vrei s` m` opresc. Po]i oricând s` spui da, prin]eso. Promisiunea lui era extrem de ademenitoare. Când \l iubea atât de mult, lui Lani \i era dificil s`-i reziste acelui stil blând dar insistent. O voce l`untric` tr`d`toare o \ndemna s`-l lase s-o mai mângâie \nc` cinci minute. S-ar fi putut chiar s` n-o mai ating`

142

AUTOR

niciodat` – ce r`u f`cea dac` savura fiecare senza]ie, dac` le p`stra pentru zilele de singur`tate care o a[teptau? |n orice caz, \i d`duse clar de \n]eles c` \n urm`toarele cinci minute avea s`-i fie prizonier`, indiferent dac` se opunea sau consim]ea. Ar fi fost atât de \ngrozitor s` nu se mai \mpotriveasc` [i s`-nceap` s` coopereze? Mâinile lui \[i reluar` explor`rile, calde [i ferme, [i mult prea \ndemânatice pe trupul ei. Gura i se ab`tu de la gâtul ei spre fa]`, apoi se opri deasupra buzelor, s`rutând-o cu o tandre]e dulce, irezistibil`. Lani \ncerc` s`-[i aduc` aminte c` o seducea din furie, nu din dragoste, dar emo]iile \i inundau ra]iunea, trupul i se arcuia \ntre mâinile lui, buzele i se mi[cau reac]ionând sub gura lui, iar mâinile, cumva, i se \ntindeau s`-l cuprind` pe dup` gât. Daniel se \ntoarse \ntr-o parte [i o strânse lâng` el, cu duritatea trupului s`u aprinzându-i o reac]ie \nv`p`iat` \ntr-al ei. Lani se ag`]` convulsiv de el [i-l auzi gemând, \l sim]i cutremurându-se lâng` ea. Dintr-o dat`, gura lui deveni insistent` [i poruncitoare, desp`r]indu-i brutal buzele pentru a-i sonda interiorul catifelat cu o ferocitate care nu f`cea decât s`-i \nte]easc` excita]ia. |l l`s` s-o \nve]e cum s` se mi[te, blocându-[i \n minte orice gând, mai pu]in nevoia de a se supune [i a face tot ce-i cerea el. |n sfâr[it, Daniel \[i desprinse gura de a ei [i mârâi gros: – Ei...? Lani nu putu decât s`-i geam` numele. Nu avea idee ce voia s` spun`. – Vrei s` m` opresc? \ntreb` el ner`bd`tor. Ar fi putut s-o posede u[or, f`r` cel mai mic protest din partea ei, \[i spuse Lani, cu min]ile \nc` tulburi. Dar se ]inuse de cuvânt [ii cerea consim]`mântul, iar pe acela nu i-l putea acorda, atâta vreme cât n-o iubea. De[i sim]urile ei inflamate cereau contrariul, [opti:

TITLU

143

– Da... las`-m` s` plec. Daniel \njur` printre din]i [i se ridic`, privind-o cu o expresie vecin` cu ura. Apoi murmur`: – M-am s`turat s` tot a[tept. {i o cuprinse pe Lani \n bra]e, acoperindu-i gura cu a lui, dureros de posesiv. |n cele câteva secunde petrecute \n afara \mbr`]i[`rii lui, Lani \[i venise \n fire. Cum putuse coopera la propria ei seduc]ie, aproape d`ruindu-se unui b`rbat care n-o iubea? N-avea s` \ng`duie s` se mai \ntâmple. |i \mpinse umerii [i \ncerc` s`-[i elibereze gura, dar Daniel \i rezista la fel de u[or ca un arm`sar alungând cu coada o musc`. Un moment mai târziu, fu imobilizat` sub el, neputincioas`, cu gura \ndurerat` de brutalitatea s`rutului. Iar de ast` dat`, când \ncet` s` se mai zbat` [i r`mase inert`, p`ru doar s`-l \nfurie [i mai mult. Mâna lui cobor\ la catarama centurii, iar spaima o f`cu pe Lani s` opun` o rezisten]` \nnebunit`. Apoi auzi un sunet ascu]it \n urechi [i-[i spuse c` probabil avea halucina]ii, din cauza isteriei.

144

AUTOR

Capitolul 10

Sunetul continu` câteva secunde, sâcâind insistent mintea buim`cit` a lui Lani pân` când \[i d`du seama c` era telefonul. |l distrase [i pe Daniel, care \ncremeni doar atât cât s`-i lase timp s`[i elibereze o mân` [i s` \nha]e telefonul. Nu putu scoate nici o vorb`, doar un gâfâit sufocat, chinuit. – Daniel? Ce se-ntâmpl` acolo? Era glasul lui Robert Bradley [i, \n timp ce Lani \ncerca s` g`seasc` un r`spuns, Daniel \i smulse receptorul din mân` [i morm`i repezit: – Da? T`cu o clip`, apoi \ntreb` furios: – Ce mai vrei [i tu? Urm` o nou` pauz`, \n timpul c`reia v`zu chipul furios al lui Daniel devenind alb, [ocat. – Ce-a f`cut? \l \ntreb` el pe Rob, cu un glas la fel de uluit ca expresia fe]ei. Da data asta, pauza fu mult mai lung`. Daniel st`tea cu capul

TITLU

145

rezemat \n palm`, murmurând câte o interjec]ie din timp \n timp. Când \n sfâr[it vorbi, glasul \i era frânt de durere. – |mi pare r`u, Rob. Dac` nu m-ai fi sunat... cu Lani, pur [i simplu \mi pierd min]ile... Rob \l \ntrerupse cu un comentariu menit s` risipeasc` tensiunea, c`ci Daniel zâmbi. – Asta [i am de gând. Fiindc` [tii ce-o s` se \ntâmple dac` n-o fac. T`cu un moment, pe gânduri, apoi continu`: – De luni \ntr-o s`pt`mân`. Vreau s`-mi fii cavaler de onoare, Rob. Lani sim]i c`-i fugea sângele din obraji. Cavaler de onoare? Cu cine pl`nuia s` se \nsoare? Cu Michi, ca s-o foloseasc` drept paravan \n acea situa]ie imposibil`? Sau cu ea \ns`[i, din remu[care [i, poate, atrac]ie fizic`? Daniel \nchise telefonul [i o privi solemn pe Lani, care ascultase atât de atent` conversa]ia, \ncât uitase c` avea halatul descheiat. |nchizându-i-l la loc, Daniel i-l leg` strâns cu cordonul. – Era s` te \neci, dup` care era s` fii violat`. Ce mai sear`...! |n tonul lui se sim]ea mustrarea de sine. – |mi pare r`u, iubito. Când te-am g`sit cu Rob, ceva a... cedat \n mine. Iar când mi-ai spus s` m` opresc, n-am putut... [i eram furios c` tu te puteai opri. Cl`tin` din cap, dezgustat de el \nsu[i. – Situa]ia asta nu mai poate continua. Ne c`s`torim lunea viitoare, iar dac` n-ar trebui s` plec mâine la New York, am face-o chiar mai devreme. Lani cl`tin` din cap, cople[it` de durere, c`ci trebuia s` refuze tocmai lucrul pe care-l dorea din toat` inima. – Sunt de acord... nu mai putem locui \n aceea[i cas`... dar n-o

146

AUTOR

s` ne c`s`torim. Atrac]ia... atrac]ia asta fizic` dintre noi nu e deajuns. E nevoie [i de iubire. – O s` vin` [i iubirea, r`spunse r`gu[it Daniel. Ai \ncredere-n mine, Lani. |i d`duse o ocazie clar` s`-i spun` c` o iubea, dar el n-o f`cuse. O durea atât de tare \ncât, o clip`, Lani sim]i un r`u fizic, dup` care o cuprinse o amor]eal` binecuvântat`. Cl`tin` iar din cap. – Nu, spuse ea ferm, uimit` de propriul ei calm. Nu folose[te la nimic. De ast` dat` \ns`, obiec]ia ei nu f`cu decât s`-l \nfurie pe Daniel. – Termin`, Lani! De ani de zile m` tot contrazici. Când ai s` recuno[ti c` [tiu ce e mai bine pentru tine? – Ce arogan]`...! Exclama]ia ei nervoas` fu retezat` când Daniel o trase \n bra]e [i se aplec` s-o s`rute. Gura lui era blând` [i persuasiv`, iar Lani nu mai avea nici o putere s` se apere. Un spasm arz`tor de dorin]` \i str`b`tu tot trupul [i, cu un geam`t, \ncepu s`-i r`spund`. Dup` câteva momente de explor`ri tandre, Daniel se retrase, spunând amuzat: – A[a am de gând s` m` ocup de refuzul t`u. Ai de ales, prin]eso. Sau accep]i s` te m`ri]i cu mine lunea viitoare, sau te iau f`r` cununie. Chiar acum. Lani deveni ]eap`n`, c`utând cu febrilitate un mod de a-l face s` asculte de glasul ra]iunii. – {i... [i ce s-a \ntâmplat cu promisiunea ta... c` voi fi fecioar` \n noaptea nun]ii? – Vei fi, dar mai \ntâi trebuie s` accep]i nunta. Când o facem, Lani? Acum, sau lunea viitoare? Dintr-o dat`, Lani \[i d`du seama c` pân` \n lunea urm`toare putea s` se \ntoarc` \n California, ca s` scape de toat` acea situa]ie

TITLU

147

nou` [i chinuitoare. – |n regul`, atunci, spuse ea supus`. Lunea viitoare. Daniel \i zâmbi. – Presim]eam eu c` a[a aveai s` r`spunzi. Lani \l l`s` s-o ia de mân` [i s-o conduc` \n biroul lui, unde Daniel deschise un seif din perete, scoase câteva casete de bijuterii [i alese un inel antic superb, cu diamante [i rubine. – |ntotdeauna am... vreau s` zic, a[ vrea s`-l por]i ca inel de logodn`. A fost al bunicii mele, apoi al mamei. {tiu ce p`rere ai despre familia mea, dar m-a[ bucura foarte mult dac` l-ai accepta, prin]eso. Lani \l l`s` s`-i pun` inelul pe deget, adânc mi[cat` c`-i d`ruia un obiect de o asemenea valoare sentimental`. – E pu]in cam mare, dar mâine diminea]` o s`-l ducem la bijutier, continu` el. Avionul meu decoleaz` la amiaz`. Vom avea doar atâta timp cât s` ne scoatem certificatul prenup]ial [i s` alegem verighetele. Am s-o sun pe m`tu[a Marilyn, ca s-o rog s` te ajute cu preg`tirile. A[ dori s` ne c`s`torim aici, cu pastorul meu, dac` n-ai nimic \mpotriv`. Lani d`du din cap, admirându-i \n sinea ei eficien]a, mai ales c` nici nu se gândise la c`s`torie pân` cu câteva minute \n urm`. Apoi, Daniel o lu` \n bra]e [i o duse pe culoar pân` \n dormitorul ei, unde o vâr\ \n pat. – Noapte bun`, prin]eso, zâmbi el. {i vise pl`cute. *** Visele ei fur` oricum, numai pl`cute nu. Z`cu treaz` ore \ntregi, neputându-se hot`r\ dac` s` mearg` \nainte sau nu, [i pân` la urm` o fur` un somn agitat [i tulbure. Pân` diminea]a, se hot`r\.

148

AUTOR

Avea s`-i fac` jocul pân` pleca la New York, apoi urma s` se preg`teasc` pentru plecarea din Hawaii. {tia c` dac` r`mânea pe insul` Daniel ar fi g`sit-o, iar a doua oar` nu i-ar mai fi dat de ales. Cât despre durerea de a-l p`r`si pe Brian, Lani \ncerca s` [i-o alunge din minte. Trebuia s` fac` ce era cel mai bine pentru b`iat [i, l`sând la o parte considerentele legale, Daniel avea s`-i d`ruiasc` o familie, iubire [i fericire, precum [i mari avantaje materiale, cât` vreme ea nu i-ar fi putut oferi decât ani de eforturi [i de chin. Diminea]a, Daniel intr` \n camer` cu un zâmbet pozna[ pe fa]`. – Pentru o fat` proasp`t logodit`, nu pari prea vesel`. Lani morm`i ceva despre noaptea nedormit`. – Din cauza emo]iei, cred, ad`ug` ea cu voce slab`. Brian primi vestea logodnei cu non[alan]a tipic` a copiilor, comentând pe un ton plictisit. – M` a[teptam eu s` v` c`s`tori]i. Tot mereu vrea s` te strâng`n bra]e. Cum, necum, Lani reu[i s` reziste pân` la prânz f`r` s` izbucneasc` \n lacrimi. Rela]iile lui Daniel f`ceau ca formalit`]ile, ca analizele sangvine [i ob]inerea certificatului prenup]ial, s` mearg` strun`. |i ceru s` aleag` el verighetele, dou` inele simple de aur care-o \ncântar` – [i-i sfâ[iar` inima, [tiind c` pe-a ei n-avea s-o poarte niciodat`. – Iar acum, s` mergem s-o anun]`m pe Michi, spuse Daniel, \n timp ce ie[eau din magazinul de bijuterii al Hotelului Maunalua Bay. Frumoasa manager` era ultima persoan` din lume pe care Lani dorea s-o vad`. Cum [i-ar mai fi putut p`stra calmul, [i a[a destul de [ubred, \n compania femeii pe care Daniel o iubea cu adev`rat? Când Daniel \i d`du lui Michi vestea, privirea lui era atât de tandr` [i iubitoare, \ncât lui Lani \i veni s` fug` din \nc`pere.

TITLU

149

Reac]ia femeii nu f`cea decât s` confirme ceea ce b`nuise \nc` dinainte. Daniel acceptase faptul c` Michi mai ]inea doliu dup` so]ul ei [i nu-i putea \mp`rt`[i sentimentele; altfel, \n veci nu s-ar fi c`s`torit cu Lani. C`ci \ncântarea lui Michi nu putea fi altfel decât sincer`. – Era [i timpul! M` bucur c` \n sfâr[it vei fi [i tu fericit, Daniel. – Nu \nainte de lunea viitoare, r`spunse el ab`tut. Va fi cea mai lung` s`pt`mân` din via]a mea. Le s`rut` pe amândou` \n semn de r`mas-bun [i ie[i din birou, s` prind` avionul. – Stai jos [i hai s` bem o cafea, o invit` Michi pe Lani, cuprinzând-o de talie. Sau, dac` stau s` m` gândesc mai bine, a[ suna la room service, ca s` comand dou` Bloody Mary. Pari s` ai nevoie. O conduse pe Lani la canapea [i o ajut` s` se a[eze. – {i acum, spune-mi ce te chinuie[te, draga mea. Cu siguran]`, faptul c` te m`ri]i cu un om care e absolut nebun dup` tine nu justific` lacrimile astea. Lani o privi cu ochi mari. – Dar nu e nebun dup` mine, spuse ea cu voce gâtuit`. Daniel nu m` iube[te. Chiar i-am spus c` e nevoie [i de iubire, c` atrac]ia fizic` nu ajunge, [i a spus... a spus s` am \ncredere-n el... C` o s` vin`... – Evident, presupunea c` vorbeai despre propriile tale sentimente, nu despre ale lui, replic` Michi. Daniel te iube[te de ani de zile. F`cu o pauz`, \ngândurat`. – Dar dac` nu ]i-a spus asta, cum de-a ajuns s` te cear` \n c`s`torie? O ascult` cu r`bdare, iar când Lani termin`, nu f`cu decât s` cla-

150

AUTOR

tine din cap. – Sunte]i \nc`p`]âna]i ca ni[te catâri, amândoi. |l cunosc pe Daniel. E prea nesigur de sine ca s`-]i spun` c` te iube[te, dac` nui spui tu mai \ntâi. {i \l iube[ti, nu-i a[a? Lani o privi uimit`. Daniel Prescott Reid? Nesigur de sine? Era imposibil. Cumva, Michi \[i f`cuse o impresie complet gre[it` despre el. – Da, \l iubesc, recunoscu ea, dar... dar el te iube[te pe tine. Am v`zut... \n felul cum te prive[te... – Ce lucruri ridicole spui! Pentru numele lui Dumnezeu, Lani, so]ul meu [i cu mine am fost doi dintre cei mai apropia]i prieteni ai lui Daniel. Ne-am sim]it onora]i c` ne-a \ncredin]at sentimentele lui pentru tine. Sigur c` mi-a fost un prieten foarte drag [i bun, de când a murit Keith, [i ]inem mult unul la altul, dar numai ca prieteni. F`cu o pauz`, apoi zâmbi, \n stilul ei tachin`tor. – De fapt, Daniel ar vrea s` m` combine cu cineva. Recunosc c` \ncep s` m` gândesc la rela]ii noi, [i de vreme ce Daniel tot laud` calit`]ile lui Rob Bradley, s-ar putea s` m` hot`r`sc s` descop`r cât adev`r e \n toat` propaganda asta. – Cred c-am s` beau cafeaua aia, murmur` Lani. |i era imposibil s` cread` ceea ce auzea. – Nu mi-ai spus niciodat` nimic, \i reaminti ea lui Michi. Nici m`car o dat` nu mi-ai dat vreun semn c` ai fi crezut c` Daniel ]inea la mine. – Cum s` nu, de[i mi-a interzis categoric s` suflu o vorb`. |n prima zi când ne-am \ntâlnit, ]i-am spus c`-i era greu s`-[i p`streze calmul când era vorba de tine. Turn` cafea \n dou` ce[ti [i reveni la canapea. – Am insistat s`-]i dau de \n]eles cât de distrat era \n ultima

TITLU

151

vreme, [i abia s`pt`mâna trecut`, dup` ce Elizabeth ]i-a d`ruit atât de m`rinimos doza de otrav`, ]i-am spus c` un lucru \ntâmplat acum [apte ani l-a f`cut s` \ntrerup` rela]ia cu ea. Trebuia s`-]i dau \n cap, ca s` pricepi mesajul? Lani sim]i c` se \nro[ea ca focul [i sorbi din cafea, ca s`-[i ascund` jena. – {tiai despre aia? \ntreb` ea cu voce slab`. – Sigur c` da. }i-am spus doar, Keith, Daniel [i cu mine am fost foarte apropia]i. A fost atât de zguduit de reac]ia pe care o avusese fa]` de tine, \ncât a \ncetat leg`tura cu Elizabeth. Desigur, asta s-a \ntâmplat \nainte s`-l fi cunoscut – noi ne-am angajat la Prescott & Thomas cam \n perioada când a murit mama ta. A trecut aproape un an pân` s` ne spun` ceva despre tine, iar \ntre timp se \ndr`gostise de-a binelea. Te g`sea minunat`, cum aveai grij` de Brian [i de Jonathan, [i mai matur`, la [aisprezece ani, decât majoritatea fetelor cu care se \ntâlnea el aici. Totu[i, \i f`ceai ni[te probleme \ngrozitoare, [i n-avea de gând s` se lase c`lcat \n picioare. Zâmbi cu expresia ei glumea]`, pe care Lani o g`sea absolut fermec`toare. – Tare mi-ar mai fi pl`cut s` v`d [i eu unele dintre discu]iile alea! Crede-m`, dac` ar fi fost dup` el, ai fi ajuns mireas` \nc` de la optsprezece ani, adus` la ordine [i subjugat` pentru totdeauna! – Nu \n]eleg, spuse Lani, \ncepând \n sfâr[it s` cread` c` era posibil ca Daniel s` ]in` totu[i la ea. – Jonathan nici n-a vrut s` aud`. Considera c` erai prea tân`r`, c` dac`-i permitea lui Daniel s` se \nsoare cu tine, ai fi r`mas toat` via]a la discre]ia lui. A insistat c` aveai nevoie de mai mult timp ca s` te maturizezi, s` devii independent`. Keith [i cu mine am fost de aceea[i p`rere. Daniel era absorbit de cariera lui [i i-am atras aten]ia c` ar fi putut folosi urm`torii patru ani mult mai profitabil concen-

152

AUTOR

trându-se asupra afacerilor [i a[teptându-te s` termini colegiul. |ntre timp, lui Lani \ncepuse s`-i mai revin` buna dispozi]ie – [i, o dat` cu ea, o und` de pic` la adresa lui Daniel. – {i sentimentele mele? Nu era cam arogant, s` presupun` c` m` va g`si coapt`, numai bun` de cules? Michi se mul]umi s` râd`. – Jonathan i-a promis c`, dup` ce-]i termini studiile, te va convinge s` te mu]i iar \n Hawaii. Daniel [tia c` te sim]eai atras` fizic de el [i a tras concluzia c`, dac` se purta cu tine cu blânde]ea, r`bdarea [i considera]ia cuvenit`, ]i-ar fi câ[tigat [i dragostea. – Blânde]e, r`bdare [i considera]ie? Era ca un t`v`lug, trecea peste toate obiec]iile mele! protest` Lani, apoi ad`ug` \ngândurat`: desigur, [i eu eram total imposibil`. Nu voiam s` recunosc ceea ce sim]eam, [i mi-era team`... Cobor\ ochii, jenat`. – ...de felul neru[inat \n care-l doream. – {i el a avut acelea[i sentimente pentru tine, ani de zile, o tachin` Michi. Dar, când a murit Jonathan, totul s-a schimbat. Termenii testamentului s`u au fost poli]a de asigurare a lui Daniel – [tia c` nu l-ai fi p`r`sit niciodat` pe Brian. Totu[i, te \mpotriveai tuturor ini]iativelor lui, [i era atât de frustrat \ncât uneori \l \nvingea enervarea [i exploda pur [i simplu. |n caz c` n-ai observat, Lani, Daniel e un om foarte emotiv. |[i permise un oftat ironic. – Dac` mai trebuie s` iau doar un prânz sau o cin` cu el, ascultându-l cum \mi poveste[te c`-l sco]i din min]i, s-ar putea s`mi pierd eu min]ile. Am de administrat un hotel aici. Apropo de care, \n dup`-amiaza asta vin un prin] [i o prin]es` din Europa, iar s`pt`mâna viitoare, un [tab de pe continent. Crezi c` Daniel s-ar sup`ra dac` a]i amâna luna de miere?

TITLU

153

– Nu cred c` i-ar pl`cea, replic` Lani ro[ind, [i cred c` nici eu na[ vrea. Apoi o lu` pe Michi de mân` [i-i spuse: – Nici nu [tiu cum s`-]i mul]umesc. Ai f`cut atât de mult pentru noi, amândoi! A[ fi onorat` dac` ai fi doamna mea de onoare. – Orice, numai s` v` v`d c`s`tori]i! r`spunse Michi, cu o lucire \n ochi. *** Vineri spre prânz, Lani \i conduse pe prin] [i prin]es` la aeroport, dup` care oft` adânc, u[urat`. |n sfâr[it, avea câteva ore libere, [i se hot`r\ s` se relaxeze la piscina hotelului. Trecu mult timp pân` reu[i s` se destind`, dar \n cele din urm` a]ipi \ntr-un [ezlong. O trezi senza]ia c` se uita cineva la ea. Deschise ochii – [i d`du cu privirea de ultima persoan` din lume pe care ar fi vrut s-o vad`. – Ei, ei. M` mir c` te g`sesc aici, remarc` Elizabeth Thomas, pe un ton care d`dea de \n]eles c` \ntâlnirea nu era deloc \ntâmpl`toare. Trebuie s` te felicit, scumpo. Pentru o mic` nimeni de pe continent, e clar c-ai ag`]at un pe[te cât toate zilele. – Nu l-am ag`]at, Elizabeth, r`spunse Lani rece. |ntâmpl`tor, m` iube[te. |i t`cere, \[i spuse c` snoaba domni[oar` Thomas mo[tenea tot ce aveau mai r`u membrii familiei ei. – Serios? M` \ndoiesc. Toat` lumea vorbe[te cum te-a scos aproape goal` din casa lui Rob Bradley. {i \n halatul lui Rob, nici mai mult, nici mai pu]in! Nu e nevoie de prea mult` imagina]ie pentru a ghici ce s-a \ntâmplat pe urm` – nu-i a[a, scumpo? F`cu o pauz`, apoi continu` pe un ton mali]ios:

154

AUTOR

– Ce abil` ai fost, s`-l prinzi a[a \n plas`. Era firesc ca Daniel s` procedeze onorabil [i s` te cear` \n c`s`torie. Niciodat` n-a suportat bârfele. Lani fu [ocat` c` atâta lume aflase despre incident, dar \[i spuse c` Elizabeth \l interpreta \n felul ei propriu. – Era s` m` \nec, replic` ea. Cât despre onoare, dac` `sta a fost motivul lui Daniel, atunci s-ar fi \nsurat cu tine acum [apte ani, nu? Elizabeth se r`suci pe c`lcâie [i plec`, umblând cu nasul pe sus. De[i Lani era mândr` de felul cum o pusese la punct, tirada veninoas` a lui Elizabeth \i d`dea de gândit. Nu avea decât asigur`rile lui Michi c` Daniel o iubea. |i a[tepta nervoas` \ntoarcerea, duminic`, jurând ca imediat ce r`mâneau singuri s`-i spun` c`-l iubea [i c` spera s` aud` [i din partea lui aceea[i declara]ie. Numai atunci urma s` aib` \ncredere \n c`snicia lor. Dar Daniel nu se \ntoarse duminic`. D`du telefon ca s` spun` c` era nevoit s` fac` o escal` \n California, dar avea s` ajung` acas` luni, cu destul timp \naintea orei dou`, când era programat` ceremonia. Glasul \i era tandru, [i \ncheie cu cuvintele dr`g`stoase: – Mi-e dor de tine, prin]eso. Dar nu-i f`cu nici o declara]ie de dragoste, iar Lani se ab]inu [i ea. Voia s` i-o spun` \n fa]`. |n zorii zilei urm`toare, sosi un al doilea telefon. – Avionul are probleme la motor, Lani, dar \ncearc` s`-l repare. S-ar putea s` aduc` altul. Vin cât pot de repede, cu alt avion, dac` altfel nu se poate. De data asta, tonul lui era repezit [i furios, iar Lani se sim]i datoare s`-l consoleze, amintindu-i totodat`, mai \n glum`, mai \n serios, c` nu puteau \ncepe f`r` el, a[a c` trebuia s`-l a[tepte oricum. So]ii Prescott sosir` la ora unu, urma]i imediat de Michi [i

TITLU

155

Robert Bradley. Lani le spuse ce se \ntâmplase, iar Richard sun` imediat la aeroport. Avionul decolase cu o or` \ntârziere, apoi ap`ruser` iar probleme la motor [i se \ntorsese la Los Angeles. Acum urma s` soseasc` peste o ou` [i patruzeci de minute. Tommy se duse la aeroport cu costumul de mire al lui Daniel, ca s` se poat` schimba \n timp ce a[teptau bagajele. Ma[ina ap`ru pe alee la ora dou` [i jum`tate, iar peste câteva momente Lani auzi acordurile pianului – semnalul c` \ncepea ceremonia. – E totul \n regul`, \i spuse Michi. Dup` ce se termin`, ai s` te sim]i mai bine. Richard Prescott o a[tepta la baza sc`rii. O lu` de bra] [i o conduse spre cel`lalt cap`t al livingului, unde a[teptau Daniel, Robert Bradley [i pastorul. Lani era ame]it` de foame, emo]ie [i team`, a[a c` parcurse ceremonia ca prin cea]`. Cumva, reu[i s` dea r`spunsurile potrivite, \n timp ce bra]ul lui Daniel o sprijinea de talie. Dup` aceea, so]ul ei o s`rut` u[or pe gur`. Michi avusese dreptate – se sim]ea pu]in mai bine, c`ci zâmbetul lui fusese atât de tandru. Dup` prânz, Daniel o trase deoparte [i-i spuse s` se duc` sus [i s` se schimbe. Aveau de prins un avion care s`-i duc` la Kona, pe Big Island. Ajunser` la hotel aproape de ora [apte seara, continuând conversa]ia din avion, despre c`l`toria de afaceri a lui Daniel la New York [i s`pt`mâna petrecut` de Lani acas`. Era o discu]ie straniu de impersonal` pentru un cuplu proasp`t c`s`torit. Se cuno[teau de paisprezece ani, \[i spuse \n panic` Lani, [i totu[i se purtau ca doi str`ini. Abia a[tepta s` ias` din sala de mese [i s` r`mân` singur` cu el. Dup` cin`, Daniel o \ntreb` dac` voia s` danseze. – Unul dintre hotelurile din apropiere are o forma]ie bun`, ad`ug` el.

156

AUTOR

Nervii \ntin[i la limit` ai lui Lani cedar`. – N-am putea s` ne ducem sus [i s` termin`m odat`? izbucni ea, nefericit`. Ochii lui Daniel devenir` reci [i t`io[i ca o]elul, iar buzele i se strânser`. – N-am vrut s`... – E-n regul`, o \ntrerupse el. |n]eleg ce sim]i. Când ajunser` \n apartamentul cu dou` camere, Daniel deschise u[a salonului [i se preg`ti s` intre. – Cheam`-m` când e[ti gata. Eu am s` m` schimb aici. {i aproape c` trânti u[a \n urma lui. „R`u le mai \ncurci pe toate!“ \[i spuse Lani, nefericit`. Se duse \ncet la valiz` [i o deschise, iar sprâncenele i se \n`l]ar` de uimire când v`zu cutia din`untru. O deschise; o c`ma[` de noapte alb` [i sub]ire st`tea cuib`rit` \n hârtia de m`tase, având pus deasupra un colier cu diamante [i rubine. Pe cartona[ul al`turat scria: „Scumpei mele so]ii, Lani.“ Se demachie, \[i lu` pe ea c`ma[a de noapte, stinse luminile [i desf`cu a[ternutul. Apoi deschise u[a [i intr` \n salon. Daniel st`tea lâng` u[a glisant` a balconului, \ntr-un halat flau[at scurt, privind soarele care asfin]ea peste ocean. Nu se \ntoarse pân` când Lani \i spuse \ncet: – |]i mul]umesc pentru cadouri, Daniel. Sunt minunate. Abia atunci o privi, iar r`ceala din ochii lui fu \nlocuit` de o expresie pasional` [i posesiv`, \n timp ce-i studia trupul. – Hele mai, spuse el r`gu[it. Vino aici. Lani se supuse, adorând faptul c` i se adresase \n hawaiian`. Era minunat de romantic. Daniel \i puse mâinile pe umeri, murmurându-i la ureche: – E un loc foarte frumos, nu-i a[a?

TITLU

157

Nu schi]a nici un gest de a \ncepe s` fac` dragoste cu ea, iar Lani \ncerc` s`-[i ascund` nervozitatea cu o glum`: – Ce e, Daniel? Te temi s` nu-]i pierzi inocen]a? O \ntoarse cu fa]a spre el, privind-o cu o privire blând` [i intens` \n acela[i timp. – Nu, r`spuse el \ncet. Mi-e team` s` ]i-o iau pe a ta. S` nu te doar`... F`cu o pauz`, apoi ad`ug`: – {i numai Dumnezeu [tie, dup` s`pt`mâna trecut`, câte motive ai avea s` te temi. Voi fi cât pot de blând, dar pentru o femeie... prima oar`... uneori e dureros. Oricât de atent ar fi b`rbatul. Lani \l cuprinse cu bra]ele pe dup` gât. Dulcea lui m`rturisire \i umezise ochii. – O, Daniel, [opti ea. Aloha au ia oe. „Te iubesc“ \nsemnau acele cuvinte, iar Daniel nu avu nevoie de alt` \ncurajare. O lu` \n bra]e [i o duse spre pat. Lani avu un junghi de dezam`gire când nu repet` [i el declara]ia, dar \n câteva minute nu mai p`ru s` aib` importan]`. O excita cu o iscusin]` tandr`, mângâindu-i trupul ca pe o comoar`, s`rutând-o cu o pasiune controlat` [i atât de dulce \ncât ac]iunile lui \i dovedeau c` o iubea mai mult decât orice cuvinte. Apoi nu mai urmar` decât mi[c`rile sigure ale mâinilor [i trupului lui, care f`cur` ca pe amândoi s`-i str`bat`, \ntr-un final, fiorii \mplinirii. *** Epuizat` emo]ional, Lani \l privi pe Daniel cum trecea \n cealalt` camer`, de unde se \ntoarse cu o scrumier` [i o ]igar` aprins`. A[ezându-se pe pat, \i spuse pe un ton de conversa]ie:

158

AUTOR

– M-am l`sat de fumat cu ani \n urm`, dar tot \mi mai e poft` de câte una, dup` ce fac dragoste. O s`rut` u[or pe gur`. – Presimt c` luna asta de miere va fi foarte nes`n`toas` pentru pl`mânii mei. Apoi strivi ]igara \n scrumier` [i o lu` pe Lani \n bra]e. – Aproape [apte ani mi-am f`cut fantezii cu momentul `sta, Lani. Am vrut s` fie... fantastic. Lani \l privi, f`r` a [ti ce s` spun`. |ntr-un târziu, \l \ntreb`: – {i a fost? – Pentru mine, da. Fiindc`, dac` la o atrac]ie fizic` intens` mai adaugi [i dragostea adev`rat`... – Ce-ai spus? \l \ntrerupse ea, nevenindu-i s` cread` c` Daniel era gata s`-i spun` \n sfâr[it ceea ce dorea atât de mult s` aud`. – Am spus: „dac` mai adaugi [i dragostea adev`rat`...“ F`cu o pauz`, apoi \i zâmbi. – Credeai c` nu ]i-am spus-o, hmm? Dar ]i-am spus-o \n sute de feluri diferite, de-a lungul ultimilor [ase ani, \ncercând s` te ajut, s` te cru] de orice suferin]`, chiar [i prin gelozia mea. |ns` tu refuzai s` \n]elegi. Glasul \i deveni mai sc`zut, mai tandru. – Dac` ai fi avut mai mult` experien]`, ai fi [tiut c` un b`rbat se poart` a[a numai cu o femeie pe care o iube[te. Se juca \ncet cu o [uvi]` din p`rul ei, apoi \i mângâie trupul, de la um`r pân` la [old. – Vreau s` fac din nou dragoste cu tine, murmur` el, cu buzele pe gâtul ei. Lani d`du s` se \ntoarc` spre el, apoi se r`zgândi. – Nu, declar` ea ferm. Nu acum. – Cum adic`, nu?

TITLU

159

– Adic` „NU“. D`du s` se ridice, dar numai pentru a se sim]i tras` \napoi. Dup` o scurt` lupt`, se pomeni imobilizat` de trupul lui, cu bra]ele \ntinse deasupra capului. – Vei pl`ti pentru aceast` mic` rebeliune, doamn` Reid, o amenin]` Daniel. Când Lani nu r`spunse, se aplec` [i o s`rut`, explorându-i p`tima[ gura. Iar când se retrase [i-i v`zu dorin]a din ochi, expresia \i deveni mai \ng`duitoare. – Te doresc, [i o s` te am. |n]elegi asta, prin]eso? – Da, Daniel, r`spunse docil` Lani. – Ai s` te \mpotrive[ti? – Nu, Daniel. T`cu o clip`, apoi ad`ug`, \mbufnat`: – Dar nici n-am s` m` rog de tine. Niciodat`. – Asta vrea s` fie o provocare, doamn` Reid? \ntreb` el t`r`g`nat. – Da, Daniel, zâmbi Lani. Apoi \l l`s` s`-i dovedeasc` faptul c` era o mincinoas`.

– Sfâr[it –