145_Ocluzia-statica

Ocluzia statică Determinanţii mişcărilor mandibulare Deschiderea gurii Propulsia mandibulei cu contacte dento-dentare

Ocluzia statică  Rapoarte interarcadice ortognate  Sagital (antero-posterior)  Transversal (orizontal)  Vertical (supero-inferior)

 Examinare clinică şi pe modele de studiu  Poziţia de IM

 Clasificarea Angle utilizată în diagnosticul ocluzal în ortodonţie  Se precizează în diagnostic modificarea reperului mandibular în raport cu cel maxilar

Rapoarte interarcadice în plan sagital  Examinarea din normă laterală (dr. şi stg.)  Repere:  molar(M1 mand.)→ Cheia lui Angle  canin(C mand.)  Incisiv

Cheia lui Angle  Raport neutral : şanţul intercuspidian al molarului 1 mandibular se află în dreptul cuspidul MV al molarului 1 maxilar  Raport mezializat: şanţul intercuspidian al molarului 1 mandibular se află mezial în raport de cuspidul MV al molarului 1 maxilar.  Raport distalizat: şanţul intercuspidian al molarului 1 mandibular se află distal de în raport de cuspidul MV al molarului1 maxilar.

desen

Rapoarte interarcadice în plan sagital  Clasificarea diagnostică:  Ocluzie neutrală → clasa I Angle  Ocluzie distalizată → clasa a-II-a Angle  Ocluzie mezializată → clasa a-III-a Angle

Rapoarte interarcadice în plan sagital Reperul canin:  Raport neutral: vârful caninului mandibular corespunde cu spaţiul (nişa masticatorie) dintre C şi IL maxilar  Raport mezializat: vârful caninului mandibular se află mezial de nişa masticatorie dintre C şi IL maxilar.  Raport distalizat: vârful caninului mandibular se află distal de nişa masticatorie dintre C şi IL maxilar.

desen

Rapoarte interarcadice în plan sagital Reperul incisiv  Raport neutral: contactul dintre marginea liberă a incisivilor mandibulari cu faţa palatinală a incisivilor maxilari infracingular→raport/ocluzie psalidodontă (Chateau, Walter)  Raport neutral: marginea liberă a incisivilor mandibulari se află în contact cu marginea liberă a incisivilor maxilari →raport/ocluzie labiodontă  Rapoarte patologice:  Lipsa contactului dento-dentar în plan sagital →Inocluzie sagitală (overjet)  Marginea liberă a incisivilor mandibulari este situată anterior faţă de cea superioară  →raport/ocluzie inversă  Ocluzie inversă cu inocluzie sagitală

desen

Rapoarte interarcadice în plan transversal  Examinarea din normă frontală  Repere:  Molar  Canin  Incisiv

Rapoarte interarcadice în plan transversal Reperul molar

 Relaţii neutrale:  Cuspizii vestibulari mandibulari sunt situaţi în dreptul şanţului sagital al molarilor maxilari (Heckmann, Bredy)

 Rapoarte patologice:  Vârful cuspidului vestibular al molarului mandibular este plasat vestibular de cel al molarului maxilar→ angrenaj/ ocluzie

inversă

 Dacă molarul mandibular depăşeşte vestibular molarul maxilar cu 2 cuspizi→raport/ocluzie vestibularizată  Cuspizii vestibulari mandibulari depăşesc lingual pe cei palatinali→raport/ocluzie lingualizată  (lipsa contactului transversal) →inocluzie transversală

desen

Rapoarte interarcadice în plan transversal Reperul canin  Raport neutral:  Faţa vestibulară a caninului mandibular se află în contact cu faţa linguală a caninului maxilar sau şi a incisivului lateral

 Rapoarte patologice:  Faţa vestibulară a caninului mandibular se află în raport cu faţa linguală a caninului maxilar, dar nu în contact( ex. un spaţiu transversal) → raport lingualizat cu inocluzie transversală  Faţa linguală a caninului mandibular se află în contact cu faţa vestibulară a caninului maxilar → raport invers

Rapoarte interarcadice în plan transversal Reperul incisiv  Raport neutral:  Linia interincisivă mandibulară se află în prelungirea liniei interincisive maxilare →Coincidenţa liniilor interincisive  Linia intermaxilară superioară coincide cu linia intermaxilară inferioară →Coincidenţa liniilor intermaxilare  Linia intermaxilară superioară/inferioară coincide cu linia interincisivă maxilară/mandibulară →Coincidenţa liniilor intermaxilare cu cele incisive

desen

Rapoarte interarcadice în plan transversal Reperul incisiv  Rapoarte patologice:  Necoincidenţa liniilor interincisive →ex. Linia interincisivă mandibulară deviată la dr(stg) cu ..mm  Necoincidenţa liniilor intermaxilare →ex. Linia intermaxilară mandibulară deviată la dr(stg) cu ..mm  Necoincidenţa liniior interincisive cu liniile intermaxilare corespunzătoare →ex. Linia interincisivă mandibulară deviată la dr(stg) cu ..mm faţă de linia intermaxilară inferioară

Rapoarte interarcadice în plan vertical  Examinare din normă frontală  Repere:  Molar şi zona laterală  Canin şi zona frontală

Reper molar şi zona laterală  Raport neutral: contactul molarilor mandibulari cu cei maxilari (P.F: Schmudt)  Rapoarte patologice:  Lipsa contactului →inocluzie verticală  Absenţa unui reper ce determină migrarea verticală a antagonistului →suprapoziţie

desen

Rapoarte interarcadice în plan vertical Reperul canin şi zona frontală  Raport neutral:  Contactul în plan vertical de la relaţia cap la cap la relaţia de supraacoperire 1/3 din înălţimea coronară a incisivilor mandibulari

 Rapoarte patologice:  Inocluzie verticală  Caninul maxilar depăşeşte în plan vertical caninul mandibular cu mai mult de 1/3. →acoperire mai mare de 1/3 → supraocluzie cu 2 variante:  În acoperiş (cu vestibularizarea celor maxilari)  Acoperită (cu palatinizarea dinţilor maxilari)

desen

Observaţii  Raport dentar →se foloseşte atunci când se face referire la o pereche de dinţi antagonişti: ex. Raport invers sagital la 13/43  Ocluzie dentară→se foloseşte când se face referire la un sector sau toată arcada:ex. Ocluzie inversă frontală, ocluzie inversă totală

Mişcările mandibulei  Fiecare punct de pe mandibulă are o traiectorie unică.  Clasificare:  Mişcări – simple: rotaţie şi translaţie – complexe

 Mişcări în plan sagital/frontal/orizontal  Mişcări – voluntare/comandate – Reflexe/automatizate (marea majoritate funcţionale)

 Mişcări – Limită – Funcţionale

Mişcări – Cu contact dento-dentar: propulsia, lateralitatea,retropulsia – Fără contacte dento-dentare: Deschiderea gurii

Studiul mişcărilor mandibulare  Dispozitive extraorale şi intraorale  Metode digitale  Metoda clasică utilă în scop didactic: Metoda Posselt→ Înregistrarea grafică a mişcărilor punctului interincisiv mandibular Diagrame de mişcare în plan sagital, frontal orizontal→ Bicuspoidul lui Posselt

Bicuspoidul lui Posselt

Determinanţii mişcărilor mandibulare  Definiţie: factori ce determină amplitudinea şi direcţia mişcărilor mandibulare  Clasificare:  Determinantul anterior  Determinantul posterior  Determinantul neuro-muscular

Determinanţii mişcărilor mandibulare    

Determinantul anterior Arcadele dentare în întregime Determinant anatomic Factor variabil, se modifică prin carie migrări, tratamente restauratoare, Determină mai ales direcţia de mişcare.

Aria mişcărilor maxime. Aria mişcărilor funcţionale: masticaţie (1), fonaţie

Caracteristici morfologice la dinţii frontali •Panta incisivă→abruptă/lină •Overbite (acoperire în plan vertical)

•Overjet (acoperire în plan sagital) •Mişcările mandibulei cu contacte dento-dentare sunt influenţate ca direcţie şi amplitudine de aceste caracteristici morfologice ale dinţilor frontali.

Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie – 3/21

Overbite

Overjet

Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie – 6/21

Determinanţii mişcărilor mandibulare Determinantul neuromuscular  Muşchii masticatori:  Maseter  Temporal  Ptrerigoidieni

    

Muşchii limbii Muşchii cefei şi muşchii gâtului(cervico-dorsali) Muşchii suprahioidieni Muşchii infahioidieni Toţi muşchii implicaţi în menţinera posturii generale a corpului

Determinanţii mişcărilor mandibulare Determinantul neuromuscular  Efectorul mişcărilor mandibulare  Sub coordonare  Centrală → mişcările voluntare  periferică → mişcările reflexe/automatizate

 Determină amplitudinea şi direcţia mişcării  Se modifică prin patologie: paralizie, spasme,  Limitează prin contracţie amplitudinea mişcărilor maxime permise de ATM la mişcări funcţionale

Determinanţii mişcărilor mandibulare Determinantul posterior  Articulaţiile temporo-mandibulare  Determinant anatomic  Înclinarea sagitală a pantei condiliene  Poziţia ligamentului temporo-mandibular în raport cu peretele anterior al tuberculului articular  Rigiditatea ligamentului temporo-mandibular

Determinanţii mişcărilor mandibulare Determinantul posterior  Determină mai ales amplitudinea mişcărilor (mişcări maxime/limită) dar şi direcţia acestora:  Mişcările condililor:  rotaţie pură - coborârea mandibulei  rotaţie şi translaţie - deplasarea inferioară şi anterioară a mandibulei( deschiderea gurii, propulsia )

 Factor relativ fix(nu poate fi modificat decât de patologia articulaţiei, traumatic sau chirurgical)

Carateristici morfologice ale ATM cu influenţă asupra mişcărilor mandibulei propulsia •Ghidajul condilian : abrupt→mişcări ample pe verticală • : lin →mişcări ample pe orizontală

Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie – 2/21

Carateristici morfologice ale ATM cu influenţă asupra mişcărilor mandibulei lateralitatea Factorii care influenţează mişcarea Bennett: •Morfologia peretelui medial al condilului orbitant •Ligamentul temporo-mandibular al condilului pivotant

Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie – 11/21