09_norme de Deviz

3. CULEGERI DE NORME DE DEVIZ 3.1 GENERALITĂŢI Complexitatea deosebit de mare ce caracterizează lucrările de construcţii, condiţiile în care se realizează acestea şi raporturile dintre investitor şi antreprenor, conduc la apariţia unor probleme deosebite în ce priveşte elaborarea şi aplicarea unui sistem coerent şi eficient de preţuri. Datorită particularităţilor specifice, evaluarea unei investiţii în construcţii nu poate fi făcută global, în întregul ei. Din acest motiv, ea se detaliază, se descompune, până la un nivel în care părţile componente pot fi măsurate şi li se poate atribui o unitate de măsură. În acest stadiu, se determină cantităţile de lucrări ce trebuie efectuate pentru realizarea părţilor componente ale investiţiei şi li se ataşează preţuri. Printr-un proces de recompunere a părţilor componente, se determină preţul investiţiei în construcţii. O investiţie în construcţii poartă numele de obiectiv de investiţii. Obiectivul de investiţii poate cuprinde una sau mai multe construcţii precum şi utilaje sau echipamente tehnologice. Construcţia unei uzine, a unui complex de blocuri sau a unui baraj reprezintă în acest caz obiective de investiţii. Construcţiile din cadrul unui obiectiv de investiţii se numesc obiecte de construcţii. Obiectul de construcţii este o construcţie distinctă, delimitată spaţial, având o funcţionalitate precisă şi care împreună cu celelalte obiecte de construcţii şi utilajele asigură funcţionalitatea obiectivului de investiţii. De exemplu, un bloc de locuinţe cu instalaţiile aferente într-un cvartal, hala de producţie cu instalaţiile aferente la o unitate industrială etc. Obiectul de construcţii cuprinde toate instalaţiile şi dispozitivele care deservesc nemijlocit funcţionarea construcţiei; utilajele şi echipamentele necesare procesului tehnologic pe care le adăposteşte aceasta nu sunt incluse. Evaluarea globală a volumului de resurse înglobate în obiectul de construcţie nu este posibilă. Este posibil, şi se practică evaluarea globală a obiectelor de construcţii pe bază de indicatori globali, prin compararea cu lucrări similare. Indicatorii globali sunt elemente de preţ care au fost determinate după parcurgerea procesului de descompunere - recompunere a obiectului de construcţii, putând fi exprimat în consumuri de resurse sau în expresie bănească pe unitatea de construcţie. Se impune deci parcurgerea procesului de descompunere a obiectelor de construcţii până vom ajunge la o fază care să ne permită să facem măsurători şi deci să operăm cu unităţi de măsură. Se descompune obiectul de construcţie în părţi mai mici, denumite părţi de obiect de construcţie. Partea de obiect de construcţie reprezintă o componentă a unui obiect de construcţie, delimitată spaţial, având o funcţie precisă şi distinctă în alcătuirea obiectului şi care împreună cu celelalte părţi de obiect îi asigură funcţionalitatea proiectată. De exemplu, suprastructura unei construcţii este delimitată spaţial, are o funcţie precisă (preia încărcările şi transmite eforturile la infrastructură) şi, împreună cu infrastructura asigură stabilitatea şi funcţionalitatea construcţiei. Pentru părţile de obiect se pot folosi diferite grade de detaliere: ansamblu, subansamblu, element de construcţie. 1

Elementul de construcţie este cea mai mică parte de obiect de construcţie care păstrează atributele acesteia. De exemplu un stâlp, o grindă, un planşeu, o conductă montată etc. Subansamblul reprezintă o delimitare spaţială convenţională pe considerente funcţionale, structurale sau pe faze de execuţie a mai multor elemente similare executate simultan sau cu continuitate. De exemplu totalitatea fundaţiilor aferente unui obiect de construcţie. Ansamblul reprezintă totalitatea subansamblurilor definind părţi distincte ale obiectului. De exemplu ansamblul infrastructură al unei clădiri cuprinde subansamblurile terasamente, structura de rezistenţă a infrastructurii. Se constată însă că nici elementul de construcţie, diviziunea cea mai mică a unui obiect, nu poate fi măsurat. Din acest motiv elementele de construcţii se descompun la rândul lor, în procesele elementare de producţie care au dus la realizarea lor. Procesul elementar (procesul simplu) este o parte a procesului de producţie alcătuită dintr-o succesiune de operaţii, care se execută în general de către muncitori de aceeaşi meserie, după o anumită tehnologie, pe un anumit loc de muncă şi pentru care se poate defini o unitate de măsură. De exemplu execuţia săpăturilor şi a sprijinirilor, confecţionarea şi montarea cofrajelor, fasonarea şi montarea armăturilor, prepararea şi turnarea betonului etc. Definirea cu precizie a condiţiilor de execuţie, atribuirea unei unităţi de măsură şi a unui simbol şi încadrarea lui într-o anumită categorie de lucrări, transformă procesul elementar în articol de lucrare. Articolul de lucrare reprezintă un proces simplu, executat cu continuitate, de către o anumită formaţie de muncitori, şi care împreună cu alte procese simple are ca rezultat realizarea unui element de construcţii. De exemplu, pentru elementul de construcţie stâlp, se pot defini următoarele articole de lucrare: fasonare şi montare armătură, cofrare, turnare beton, decofrare, tencuire, zugrăvire etc. La acest nivel de detaliere, articolele de lucrare pot fi măsurate, deoarece proceselor simple respective li se pot atribui unităţi de măsură (fasonare şi armare - kg, cofrare - m2, betonare – m3). Articolele de lucrare stau la baza evaluării construcţiilor. Din acest motiv, ele se mai numesc şi articole de deviz. Descompunerea unui obiectiv de construcţii poate fi schematizată ca în figura de mai jos. Fiecărui articol de deviz îi corespunde o normă de deviz. Norma de deviz este o specificaţie tehnico-economică aferentă unui articol de deviz care cuprinde consumurile normate de resurse (materiale, forţă de munca şi utilaje) necesare executării unei unităţi de măsură din articolul de lucrare respectiv.

2

Parte de obiect de construcţie

Obiectiv de investiţie

Obiect de construcţie

Ansamblu

Subansamblu

Element de construcţie

Proces elementar (Articol de lucrare) Articol de deviz

Schema procesului de descompunere a unui obiectiv de investiţie Cunoscând consumurile de resurse necesare realizării unei unităţi de măsură dintr-o lucrare, precum şi preţurile aferente acestora, se poate determina preţul unei unităţi de măsură din acea lucrare. Dacă înmulţim acum preţul unităţii de măsură din articolul de lucrare cu cantitatea ce trebuie realizată se obţine preţul corespunzător procesului elementar. Prin însumarea preţurilor proceselor elementare ce alcătuiesc un element de construcţii se determină preţul acestuia. Continuând procesul de recompunere a obiectului de construcţii se însumează preţurile tuturor elementelor de construcţii ce alcătuiesc subansambluri şi apoi ansambluri ale unui acelaşi obiect, obţinând în final valoarea obiectului de construcţii. Aplicând acest algoritm pentru toate obiectele ce alcătuiesc obiectivul de investiţii, se determină valoarea obiectivului de investiţii. Acest proces de descompunere şi apoi de recompunere presupune cunoştinţe tehnice şi cunoaşterea alcătuirii constructive a unui obiect. În consecinţă stabilirea valorii unei construcţii este înainte de toate problema inginerului constructor. Pentru evaluarea costului unei construcţii este necesar deci, de a cunoaşte cantităţile de lucrări care sunt incluse în realizarea acesteia. Aceasta se face în faza de proiectare şi poarta numele de antemăsurătoare. Antemăsurătoarea este piesa scrisă care conţine informaţiile primare referitoare la cantităţile de lucrări necesare în realizarea unui obiect de construcţii şi se materializează printr-o listă de articole de deviz cu calculul detaliat al cantităţilor de lucrări. În timpul şi după executarea construcţiei, măsurătoarea se numeşte ataşament. Aceasta cuprinde doar cantităţile de lucrări realizate într-o perioadă de timp. Antemăsurătoarea ne serveşte la diferite antecalculaţii precum şi în activitatea de ofertare. Ataşamentul este necesar pentru decontarea lucrărilor între investitor şi antreprenor pe baza situaţiei de plată.

3

3.2 NORME DE DEVIZ. CULEGERI DE NORME DE DEVIZ Procesul producţiei de construcţii-montaj are în general un caracter mai complex decât cel din alte ramuri ale producţiei materiale implicând punerea în operă a unei diversităţi de materiale, cu folosirea de muncitori de meserii diferite şi a unor utilaje diferite ca tip şi capacitate. Această complexitate a impus elaborarea unui număr imens de prescripţii şi normative tehnice, cuprinzând caracteristicile lucrărilor de construcţii-montaj, materialele necesare pentru realizarea lor, precum şi tehnologiile de execuţie a acestor lucrări. Stabilirea încă din faza de proiectare a preţului unei construcţii necesită descompunerea ei până la nivelul proceselor simple. Procesul simplu se compune dintr-un complex de operaţii care se desfăşoară constant pe acelaşi loc de lucru într-o succesiune bine determinată de tehnologia de execuţie. El se execută de către o formaţie de lucru constantă ca număr, calificare, dotare cu scule şi necesar de materiale şi are ca rezultat unul şi acelaşi produs, reluându-se în mod identic odată cu trecerea formaţiei de muncă în alt loc de muncă. Analizarea în detaliu a fiecărui proces simplu de construcţii a permis elaborarea normelor de deviz. Norma de deviz reprezintă o specificaţie tehnico-economică aferentă unui proces de producţie care cuprinde consumurile normate de resurse (materiale, forţă de muncă, utilaje de construcţii) necesare execuţiei unei unităţi de măsură din lucrarea respectivă. Importanţa normelor de deviz rezidă din faptul că ele stau la baza determinării preţului construcţiilor şi a decontării lucrărilor executate. Primele norme de deviz din România cu caracter general şi obligatoriu de aplicare au apărut la sfârşitul anilor 1950. Printr-un proces continuu care a durat mai mult de trei decenii şi în care au fost implicate zeci de institute de cercetare-proiectare şi antreprize de construcţii, aceste norme au fost îmbunătăţite şi completate. Fiind intim legate de tehnologia de execuţie existentă la un moment dat, normele de deviz au un caracter dinamic presupunând îmbunătăţirea şi completarea continuă, datorită apariţiei unor noi tehnologii, materiale de construcţii sau meserii. Acest lucru este evidenţiat şi prin apariţia după 1990 a unui nou set de norme de deviz elaborate de INCERC Bucureşti. Cu toate acestea, legislaţia în vigoare la această dată agreează doar normele de deviz ediţia 1981. Elaborarea normelor de deviz a ţinut seama de o serie de principii generale, printre care: – aplicabilitatea frecventă a normelor în practica construcţiilor plecând de la ideea că elaborarea acestor norme trebuie făcută pentru lucrările care prezintă o anumită frecvenţă; – cuprinderea în norme a tuturor elementelor şi operaţiunilor necesare pentru realizarea completă a procesului de producţie respectiv (articol de lucrare); – generalizarea aplicabilităţii normelor se obţine prin reducerea cât mai mult a variantelor care apar datorită unor elemente sau condiţii de lucru prea puţin diferenţiate; – respectarea prescripţiilor tehnice în vigoare; – organizarea ştiinţifică a producţiei, avându-se în vedere organizarea raţională a locurilor de lucru şi a proceselor tehnologice.

4

La stabilirea consumurilor de resurse materiale, forţă de muncă şi utilaje s-au avut în vedere următoarele ipoteze: - lucrările se execută la lumina zilei, la temperatura de peste 0 0C şi pe un front de lucru nestingherit; în cazul în care lucrările se execută în alte condiţii (înălţimi mari, temperaturi joase etc.) se prevede aplicarea anumitor sporuri; - materialele, utilajele şi sculele necesare executării lucrărilor sunt aprovizionate în depozitul de lângă obiectul de construcţii; - transportul materialelor de la depozitul de lângă obiect până la locul de punere în operă este luat în considerare în cadrul normelor de deviz cu distanţe medii diferite după natura materialului, felul de depozitare şi modul de preparare, considerând că organizarea şantierului este făcută în mod raţional. Normele de deviz cuprind integral consumul de forţă de muncă necesar efectuării operaţiunilor care intervin în procesul tehnologic de executare a lucrărilor, începând de la preluarea materialelor, semifabricatelor şi prefabricatelor din raza de acţiune a utilajelor de ridicare, respectiv de montare şi până la includerea acestora în lucrare. Consumurile specifice de materiale (cantităţile necesare pentru o unitate de măsură din lucrare) din norme cuprind cantităţile de materiale care intră real în lucrare, pierderile tehnologice rezultate prin prelucrare, precum şi pierderile tehnologice determinate de transportul, manipularea şi depozitarea materialelor de la locul de furnizare la locul de punere operă. În acest sens consumurile specifice se pot stabili cu o relaţie de tipul:

Ncm = Ct + Pt + Ptm în care: Ncm Ct Pt Ptm

– norma de consum – consumul tehnologic (cantitatea înglobată în lucrare) – pierderi tehnologice (la croire, tăiere, presare) – pierderi în timpul transportului şi / sau manipulărilor.

În cazul materialelor auxiliare, care nu rămân înglobate în lucrare (cofraje, schele, sprijiniri) se iau în considerare numai pierderile tehnologice şi cele la transport şi / sau manipulare la o singură utilizare, folosindu-se o relaţie de tipul:

N*cm =Pt + Ptm Consumul de forţă de muncă cuprins în normele de deviz reprezintă timpul de muncă necesar pentru efectuarea operaţiilor care intervin în procesul tehnologic, începând de la prelucrarea materialelor, semifabricatelor şi prefabricatelor din raza de acţiune a utilajelor de ridicare, respectiv de montare şi până la includerea acestora în lucrare. Este exprimat pe meserii şi nivel de calificare, în ore centezimale. Consumul de ore utilaj cuprins în normele de deviz reprezintă numai timpii de funcţionare efectivă a utilajelor pentru executarea unei unităţi de lucrare. Este exprimat pe tipuri de utilaje, în ore centezimale.

5

Pe lângă aceste indicatoare de norme de deviz de bază, se mai folosesc următoarele simboluri pentru descrierea operaţiunilor tehnologice necuprinse în indicatoarele de norme de deviz şi care sunt necesare la întocmirea antemăsurătorilor. Aceste simboluri sunt: TRA …

– transporturi auto, astfel:

TRA01A … – transportul cu autobasculanta a materialelor; TRA02A … – transportul materialelor grele cu autocamionul; TRA02B … – transportul materialelor uşoare cu autocamionul (γ < 900 kg/mc); TRA03A … – transportul materialelor cu tractoare pe pneuri cu remorcă; TRA03B … – transportul materialelor cu tractoare pe şenile cu remorcă; TRA04A … – transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de până la 20t; TRA04B … – transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de peste 20t; TRA05A … – transportul materialelor cu autovehicule special amenajate (autorecipienţi, autofrigorifice, autocisterne etc.); TRA06A … – transportul cu autobetoniera de 5,5 mc. Simbolurile se completează cu distanţa de transport, exprimată printr-un număr cu două cifre. De exemplu TRA06A04 – transport cu autoagitatorul la 4 km. TRB + simbol normă de muncă – pentru transporturi manuale şi manipulări mecanice TRI + simbol normă de muncă – pentru încărcări-descărcări manuale YB01 – sporuri pentru cheltuieli cu manopera YB02 – sporuri pentru cheltuieli cu utilajele de construcţie Aceste sporuri se prevăd pentru lucrările ce se execută în condiţii mai dificile (sub circulaţie, sub exploatare, în locuri de muncă unde se folosesc explozibili). AUT MDTA MDTB MDTC NMB

– utilaje independente de construcţii; – montare utilaje de construcţii; – demontare utilaje de construcţii; – transport utilaje de construcţii; – ore manoperă muncitori în construcţii

Pentru a permite prelucrarea automată a datelor, normele de deviz şi resursele care participă la realizarea lucrărilor sunt codificate. Normele de deviz sunt grupate pe categorii de lucrări de construcţii în culegeri de norme de deviz, cele din ediţia 1981 fiind numite Indicatoare de norme de deviz iar cele din ediţiile apărute după 1990 fiind numite Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz. În continuare vom folosi denumirea de Indicatoare de norme de deviz. În Anexa 1 se prezintă Lista indicatoarelor de norme de deviz ediţia 1981.

6

Indicatorul de norme de deviz este organizat pe capitole, simbolizate cu litere (A, B, C, … ). În cadrul fiecărui capitol normele de deviz primesc un număr de ordine format din două cifre (01, 02, 03, … ); în catalogul Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz numărul de ordine este urmat de litera X (01X, 02X, 03X, … ). Variantele de norme de deviz sunt simbolizate cu litere (A, B, C, … ), uneori, atunci când diferă numai sortimentul materialului, cu litere şi numere (A1, A2, B1, B2, … ). Un Indicator de norme de deviz este structurat astfel:  Sumarul capitolelor 

Tabla de materii, a tuturor normelor de deviz



Instrucţiuni pentru folosirea indicatorului de norme de deviz, cuprinzând:

– conţinutul şi domeniul de folosire al indicatorului – condiţii generale de execuţie a lucrărilor – materiale – forţa de muncă – utilaje de construcţie – prescripţii tehnice avute în vedere. La începutul fiecărui capitol există o parte de Generalităţi cu următoarea structură: – conţinutul capitolului, în care se precizează natura lucrărilor cuprinse în capitol – condiţii tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din capitol – conţinutul normelor – consumurile specifice de materiale – consumurile specifice de forţe de muncă – consumurile specifice de ore utilaj – condiţii de măsurare a lucrărilor, care trebuie consultat ori de câte ori avem dubii asupra modului de efectuare a măsurătorii. O normă de deviz se caracterizează prin: – simbol – denumirea normei – unitatea de măsură – consumurile specifice (pe unitatea de măsură) de resurse pe categorii: materiale, forţa de muncă (manopera), utilaje de construcţie. Un exemplu de normă de deviz din indicatorul de norme de deviz pentru lucrări de construcţii C, se prezintă mai jos: C E 21 Arămirea tablei zincate, pentru: A 1 - învelitori; B 1 - jgheaburi, burlane sau glafuri. Se măsoară la: – metru pătrat (varianta A); – metru (varianta B). 7

Codul resurselor Materiale 451231110000 452222250004 451681120002 669420110007 629819110004 219121100001 Manoperă 10721 10711 13121 13111

Denumirea resurselor

UM

Acid sulfuric cu minimum 98,5% H2SO4 monohidrat Sulfat de cupru Amoniac soluţie cu conţinut minim 25% Ulei tehnic de in Cârpe de şters din bumbac de orice culoare Apă

kg Kg Kg Kg Kg m3

0,025 0,035 0,025 0,060 0,015 0,002

0,015 0,022 0,015 0,035 0,010 0,001

Dulgher construcţii Dulgher construcţii Tinichigiu S. Tinichigiu S. TOTAL

ore ore ore ore ore

0,16 0,16 – – 0,32

– – 0,06 0,06 0,12

2.1 1.1 2.1 1.1

Cantităţi A B

După cum se poate observa, resursele înscrise în tabel sunt codificate pentru a permite prelucrarea automată a datelor. În cadrul indicatoarelor de norme de deviz sunt cuprinse însă şi norme de deviz care nu conţin codul materialului sau materialelor principale care se consumă ci specifică grupa de materiale din care fac parte, precum şi consumul specific. Acestea sunt norme de deviz care utilizează liste anexe, şi în care codul materialului este înlocuit de codul listei anexe. Lista anexă reprezintă o listă de materiale, de regulă, de acelaşi tip, care pot fi folosite în cadrul unei lucrări funcţie de necesitate. Această metodă a fost adoptată pentru a se reduce cât mai mult numărul de norme de deviz care ar fi avut consumuri identice, cu excepţia unuia sau mai multor materiale. Un exemplu de normă de deviz care necesită specificarea unor materiale din listele anexe se prezintă mai jos. C D 09 A Zidărie din plăci de ipsos .... 1) în pereţi despărţitori executată cu mortar din ipsos. Se măsoară la metru pătrat.

8

Cod resursă Material 10172 565212100004 218345110000 21921200003 511111263205 301879892402 Forţe de muncă 013431 013411 019921

Utilaj 65700001

Denumire resurse

UM

Cantităţi A

Placi din ipsos … 1) Ipsos Nisip 0 … 1 mm Apă Scânduri răşinoase cl. D Accesorii metalice

mc kg mc mc mc mc

0,072 5,500 0,005 0,020 0,0006 0,200

Zidar 3.1 Zidar 1.1 Muncitor de deservire c-m 2.1 TOTAL

ore ore ore ore

0,31 0,63 0,31 1,25

cu ore

0,04

Bob elevator mobil electromotor de 4,5kw

1

) Se va preciza sortimentul plăcilor din ipsos conform listei de material neexplicitat 10172.

Listele anexe sunt grupate pe tipuri de materiale şi conţin numărul curent al poziţiei în lista materialelor, codul acestora, denumirea, unitatea de măsură şi preţul pe unitatea de măsură, preţ cu care intră în calculul devizului. O astfel de listă este prezentată în continuare: 10172 Material neexplicitat plăci din ipsos Nr.

Preţ Cod material

Denumirea materialului

1 57780010000 Plăci din ipsos pline 666x500x70 fără adaos NII 1213 2 57780020000 Plăci din ipsos pline 666x500x70 cu rumeguş NII 1213 3 57780030000 Plăci din ipsos cu gol 666x500x70 fără adaos NII 1213 4 57780040000 Plăci din ipsos cu gol 666x500x70 cu rumeguş NII 1213

UM mc

U n

mc mc mc

Utilizarea normelor de deviz în elaborarea documentaţiei economice implică stabilirea unei tehnologii aleasă şi gândită funcţie de particularităţile tehnice ale construcţiei, amplasament, încadrarea în ambient şi dotarea tehnică de care se dispune pentru realizarea investiţiei. În toate piesele scrise din documentaţia economică - antemăsurătoare, devize, extrase de resurse - se utilizează aceleaşi simboluri, denumiri şi unităţi de măsură ale normelor de deviz alese. În continuare se prezintă sintetic elementele care alcătuiesc simbolul normelor de deviz: 9

C A 01 D1 Varianta de aplicare a normei de deviz Numărul de ordine al normei în capitol Simbol capitol Simbol Indicator norme deviz

Informaţiile conţinute în normele de deviz sunt utilizate în toate etapele de realizare a unei lucrări de construcţii: 

în faza de proiectare:

- la elaborarea antemăsurătorilor şi stabilirea cantităţilor de lucrări; - la evaluarea preţului în cadrul devizelor; - la stabilirea cantităţilor de resurse materiale, forţă de muncă şi utilaje necesare realizării lucrării de construcţii. 

în faza de licitare - ofertare - contractare:

- la evaluarea preţului în cadrul devizelor elaborate de ofertanţi; - la stabilirea cantităţilor de resurse proprii tehnologiilor fiecărui ofertant şi a dotărilor cu utilaje ale acestora. 

în faza de execuţie:

- la elaborarea planificării execuţiei lucrărilor; - la stabilirea cantităţilor de lucrări realizate într-un anumit interval de timp (ataşament); - la determinarea preţului lucrărilor realizate într-un interval de timp (situaţie de plată); - la urmărirea şi gestionarea consumurilor de resurse pe perioada execuţiei lucrărilor. Astfel, normele de deviz capătă un caracter general de aplicare. Acesta este dat în primul rând de codificarea normelor de deviz, de descrierea acestora, de unitatea de măsură în care sunt exprimate şi de etapele tehnologice specificate în cadrul lor. Existenţa unei mari diversităţi de unităţi economice de construcţii nu mai permite însă impunerea consumurilor specifice existente în indicatoarele de norme de deviz ediţia 1981, cu atât mai mult cu cât tehnologiile de execuţie au evoluat, iar dotarea cu utilaje din ce în ce mai performante nu mai este o problemă. În aceste condiţii, fiecare unitate economică de construcţii este pusă în situaţia de a-şi adapta normele de deviz la propriile realităţi, căutând să aleagă cele mai performante tehnologii pentru creşterea randamentului şi micşorarea pierderilor şi în acelaşi timp să-şi creeze propria bază de consumuri specifice cu care să fie competitivă pe piaţa construcţiilor. 3.3. NORME DE DEVIZ LOCALE (N.L.) În cazurile în care la un obiect de construcţie apare necesitatea de a executa lucrări de construcţie pentru care nu există norme de deviz în culegerile curente, se pot elabora norme de deviz locale. 10

Acestea se folosesc cu acordul şi răspunderea comună a proiectantului, executantului şi beneficiarului. Normele de deviz locale se elaborează pe aceleaşi principii ca şi propunerile de norme noi de deviz cu caracter general. Fişele pentru calculul consumurilor specifice de resurse se pot elabora într-un mod mai sumar; de exemplu consumurile specifice se pot determina prin comparare directă şi corelare cu normele existente apropiate în ceea ce priveşte conţinutul. Consumurile specifice de resurse se calculează astfel: A. Consumurile specifice de materiale: Cantităţi necesare pe o unitate de lucrare Nr. crt.

Denumirea materialelor

UM

Pierderi la: prelutransp. şi crare manip.

În lucrare

1 2 ... ... n

3

4

5

6

7 ...

12

11

muncitori necalificaţi

2

muncitori

1

Consum de muncă pe meserii

calificaţi

Denumirea prescurtată a proceselor elementare de lucru

Consum total de forţă de muncă

Simbol normă de muncă

Nor U ma M de l timp u NT cr [ore . ]

Cantitatea de proces de lucru pe unit. de lucr.

B. Consumurile specifice de forţă de muncă:

Total

Total Total rotunjit

C. Consumurile specifice de utilaje de construcţie: Cod utilaj

Denumirea utilajului

Însumarea orelor de utilaj pe procese de lucru

12

Total ore utilaj

5. DOCUMENTAŢIA ECONOMICĂ PENTRU LUCRĂRILE DE CONSTRUCŢII 5.1 Antemăsurătoarea Antemăsurătoarea este piesa scrisă care stă la baza elaborării documentaţiei economice şi deci, la baza evaluării costului unei construcţii. Antemăsurătoarea este piesa scrisă din documentaţia economică prin care se stabilesc lucrările necesare a se executa în cadrul unei categorii de lucrări cuantificate prin încadrarea în normele de deviz şi se determină cantităţile necesare a se executa. Antemăsurătorile se elaborează de către proiectant pe părţi de obiecte, fiecare parte de obiect de construcţie putându-se executa cu continuitate în aceeaşi etapă a procesului de execuţie. Antemăsurătoarea se elaborează pe baza pieselor desenate, stabilindu-se lucrările necesare a se executa, după care, folosind culegerea de norme de deviz corespunzătoare, se încadrează lucrarea şi se cuantifică. La încadrarea lucrărilor în normele de deviz se urmăreşte: – succesiunea practică a diferitelor lucrări în concordanţă cu procesul tehnologic de execuţie, astfel încât să se cuprindă toate lucrările; – analiza conţinutului normelor de deviz şi necesitatea executării lor pe şantier pentru a nu fi omise unele lucrări sau pentru a nu fi înscrise unele operaţii de două ori. Având în vedere cele de mai sus rezultă că persoana care întocmeşte antemăsurătoarea trebuie să posede o bună experienţă privind execuţia lucrărilor de tipul celor ce urmează a se executa şi cunoaşterea posibilităţilor de pe şantier privind încadrarea cu personal şi mijloace tehnice. În funcţie de modul în care proiectantul a stabilit descompunerea obiectului de construcţii, antemăsurătoarea poate fi întocmită în două moduri: - pe categorii de lucrări; - pe stadii fizice. Categoriile de lucrări cuprind lucrările din cadrul unui obiect de construcţii care au acelaşi specific de execuţie şi care sunt cuprinse, de regulă, în acelaşi indicator de norme de deviz. De exemplu, o construcţie poate fi analizată considerând că la realizarea ei se desfăşoară următoarele categorii de lucrări: - lucrări de terasamente; - lucrări de construcţii; - lucrări de izolaţii etc. Aceeaşi construcţie poate fi privită ca fiind alcătuită din subansambluri sau ansambluri, caz în care, antemăsurătorile vor fi elaborate pe stadii fizice, astfel: - lucrări de infrastructură; - lucrări de suprastructură; - lucrări de arhitectură etc. De cele mai multe ori antemăsurătoarea se întocmeşte pe categorii de lucrări. Antemăsurătoarea se materializează printr-o listă de articole de lucrări, cu calculul detaliat al cantităţilor de lucrări. Cantităţile de lucrări ce trebuie executate se calculează în unitatea de măsură a normei de deviz, pe baza dimensiunilor din planşe şi a informaţiilor din memoriile tehnice şi caietele de sarcini. Calculul detaliat (cu valori ale cotelor din planşe) se înscrie explicit în antemăsurătoare. Valorile rezultate se rotunjesc, întotdeauna în plus, la a treia cifră semnificativă. De exemplu: 1 256 462 kg → rotund 1 260 000 kg 12,3257 mc → rotund 12,4 mc Prin antemăsurătoare se precizează şi alte elemente necesare întocmirii devizelor: – nominalizarea variantelor de articole de lucrări; – stabilirea unor sporuri la manoperă şi utilaje de construcţie. Fiecare parte de obiect de construcţie primeşte un număr, format din două cifre (01, 02, 03, … ). În antemăsurătoare fiecare articol primeşte un număr de ordine (01.01, 01.02, 01.03, … ) care va însoţi articolul respectiv în toate piesele scrise ale documentaţiei economice. 13

În afara normelor de deviz, pentru încadrarea unor lucrări se mai folosesc următoarele simboluri: TRA01A … - transportul cu autobasculanta a materialelor; TRA02A … - transportul materialelor grele cu autocamionul; TRA02B … - transportul materialelor uşoare cu autocamionul (γ < 900 kg/mc); TRA03A … - transportul materialelor cu tractoare pe pneuri cu remorcă; TRA03B … - transportul materialelor cu tractoare pe şenile cu remorcă; TRA04A … - transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de până la 20t; TRA04B … - transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacitatea de peste 20t; TRA05A … - transportul materialelor cu autovehicule special amenajate (autorecipienţi, autofrigorifice, autocisterne etc.); TRA06A … - transportul cu autobetoniera de 5,5 mc. Simbolurile se completează cu distanţa de transport, exprimată printr-un număr cu două cifre. De exemplu TRA06A04 –transport cu autoagitatorul la 4 km TRB + simbol normă de muncă - pentru transporturi manuale şi manipulări mecanice TRI + simbol normă de muncă - pentru încărcări-descărcări manuale YB01 - sporuri pentru cheltuieli cu manopera YB02 - sporuri pentru cheltuieli cu utilajele de construcţie Aceste sporuri se prevăd pentru lucrările ce se execută în condiţii mai dificile (sub circulaţie, sub exploatare, în locuri de muncă unde se folosesc explozibili). Forma de redactare a antemăsurătorilor este următoarea: Entitatea achizitoare:

Pr.nr.:

Unitatea: Proiectant:

Faza: studiu de fezabilitate ANTEMĂSURĂTOARE Pentru lucrări de < categoria de lucrări >

Nr. crt.

Simbol articol Denumire articol de lucrare [U.M.]

1

2

…

………. …………………………………………………………. … < Calculul explicit al cantităţii de lucrare pe baza datelor din proiectul tehnic > Cantitate: …….... U.M. Rotund: ............... U.M.

Cea mai importantă etapă în realizarea antemăsurătorilor o reprezintă încadrarea lucrărilor în normele de deviz. Pentru aceasta, proiectantul trebuie să stabilească tehnologia de execuţie a lucrărilor de construcţii şi în funcţie de operaţiile şi activităţile din cadrul ei, să aleagă acele norme de deviz care se potrivesc cel mai bine. Cu cât prin încadrare se alege o normă de deviz care este mai apropiată de operaţia ce urmează a fi realizată, cu atât costul estimat în etapa de proiectare va fi mai apropiat de costul construcţiei realizate. 14

Exemplu: Să se întocmească antemăsurătoarea pentru pardoseala din mozaic a încăperii din figura de mai jos. 2.00 1.50

1

90 2.10

3.25

4.85

2 ANTEMĂSURĂTOARE Pentru lucrări de construcţii

Nr. crt.

Simbol articol Denumire articol de lucrare [UM}

1

2

01

CG06D1 Pardoseli din mozaic turnate pe loc, fără coloranţi, inclusiv stratul suport de circa 3 cm grosime cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea, executate simplu, în câmp continuu în grosime de 1,52 cm, fără bordură, cu piatră de mozaic din marmură, în încăperi cu suprafeţe peste 5 m m2 4,85 x 3,25 = 15,7625 Cantitate: 15,7625 m2 Rotund: 15,80 m2

02

CG07B1 Plinte din mozaic, turnate pe loc, fără coloranţi, inclusiv stratul suport cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea cu piatră de mozaic din marmură m 2 x (4,85 + 3,25) = 16,20 m Se scade lăţimea uşii: – 0,90 m Total = 15,30 m Cantitate: 15,30 m Rotund: 15,30 m 15

5.2 Devize în construcţii Costul unei construcţii se stabileşte pe baza cantităţilor de lucrări ce urmează a fi realizate şi deci, pe baza antemăsurătorilor. Devizul reprezintă documentaţia tehnico - economică prin care se stabileşte costul unei construcţii şi pe baza căreia are loc execuţia şi decontarea lucrărilor de construcţii - montaj. După modul de elaborare, conţinut, scop şi etapă a procesului investiţional, devizele în construcţii se clasifică astfel: 1. Deviz analitic; 2. Deviz pe obiect; 3. Deviz general; 4. Deviz ofertă; – 5. Situaţie de plată; 6. Deviz financiar.

în etapa de proiectare în etapa de licitare - ofertare în etapa de execuţie

5.2.1 Devizul analitic Devizul analitic reprezintă piesa scrisă principală pe baza căreia se determină valoarea lucrărilor aferente unei părţi dintr-o lucrare de construcţii. În funcţie de modul în care a fost întocmită antemăsurătoarea după care se elaborează devizul, acesta poate fi realizat pe categorii de lucrări, sau pe stadii fizice. Devizul analitic este alcătuit din articole de deviz. Articolul de deviz reprezintă un articol de lucrare căruia i s-au ataşat preţurile unitare pentru materiale, forţă de muncă, utilaje de construcţie şi transport. Costurile resurselor pe unitatea de măsură a articolului de deviz se obţin înmulţind consumurile specifice aferente normei de deviz, cu preţurile de procurare ale acestora. Prin însumarea costurilor pe tipuri de resurse se obţine preţul unitar pe articolul de deviz, defalcat pe material, manoperă, utilaj. Valoarea totală pe articolul de deviz se obţine înmulţind preţul unitar pe articol cu cantitatea de lucrare. Să luăm ca exemplu un articol de lucrare din antemăsurătoarea de mai sus: C G 06 D1 Pardoseli din mozaic turnate pe loc, fără coloranţi, inclusiv stratul suport de circa 3 cm grosime cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea, executate simplu, în câmp continuu în grosime de 1,5 cm, fără bordură, cu piatră de mozaic din marmură, în încăperi cu suprafeţe peste 5 m2 U. M. m2 Rotund = 15,80 m2 Consumurile specifice de resurse din norma de deviz corespunzătoare acestui articol, precum şi preţurile unitare şi totale ale acestora se prezintă în tabelul de mai jos. Nr. crt.

Denumire resursă

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Materiale Ciment M30 Piatră din mozaic din marmură Nisip 0 … 3 mm Piatră de frecat Rumeguş de lemn Apă

7.

Forţe de muncă Mozaicar 3.1

U/M

kg kg m3 kg kg m3

Cantitate

Preţ unitar [lei/UM]

22,050 26,300 0,037 0,253 0,050 0,014

600 1.200 450.000 15.200 350 6.500

13.230 31.560 16.650 3.846 18 91 65.394

0,30

8.300

2.490

Total ore

Valoare totală [lei]

16

8. 9. 10.

Mozaicar 2.1 Mozaicar 1.1 Zidar 1.2 Total

12.

Utilaje Bob elevator mobil cu electromotor de 4,5 kW Total TOTAL

ore ore ore ore

0,84 0,29 0,09 1,52

7.800 6.500 8.200

6.552 1.885 738 11.665

ore ore

0,03

23.000

690 690 77.749

Prin însumarea preţurilor totale ale resurselor se obţine preţul unitar pe articolul de deviz. Preţul transportului pe cale ferată s-a considerat inclus în preţul materialelor. Înmulţind acum preţul unitar pe articolul de deviz cu cantitatea de lucrare se obţine valoarea totală pe articolul de deviz. 77 749 lei / m2 x 15,80 m2 = 1 228 435 lei În aceste condiţii devizul analitic conţine simbolurile articolelor de deviz cu descrierea lucrărilor de executat, cantităţile de lucrări, preţurile pe unitatea de măsură din articolul de deviz, corespunzătoare resurselor materiale, forţă de muncă şi utilaje, valorile pe articole de deviz defalcate pe materiale, manoperă, utilaj şi valoarea totală pe articolul de deviz. De asemenea, mai conţine şi o coloană cu greutatea totală a materialelor principale, necesară determinării cheltuielilor de transport şi manipulare. Devizul analitic este structurat pe următoarele capitole de cheltuieli: CAP. A. CHELTUIELI DIRECTE Acestea sunt aferente articolelor de deviz şi se determină pe baza cantităţilor înscrise în antemăsurători şi a preţurilor unitare pe articole de deviz. Cheltuielile directe sunt constituite din următoarele elemente: - cheltuieli materiale în care se cuprinde valoarea materialelor calculate cu preţul de la producător, fără T.V.A., iar în cazul materialelor utilizate pentru investiţii aprovizionate din import şi taxele şi comisionul vamal; - cheltuieli cu manopera în care se cuprinde manopera aferentă muncitorilor direct productivi şi manopera aferentă manipulării materialelor, la care se adaugă celelalte drepturi salariale stabilite în condiţiile legii; - cheltuieli cu utilajele de construcţii rezultate din orele de funcţionare şi a tarifelor orare; - transportul cu autovehicule al materialelor de la staţia de destinaţie şi de la depozitele intermediare, poligoanele şi atelierele executantului, precum şi transportul semifabricatelor de la staţiile de preparare (articolelor de transport de tip TRA), transporturile tehnologice (transport pământ, beton, mortar, moloz rezultat din demolări), transporturile cu utilajele de construcţii de la baza de utilaje la punctul de lucru şi retur.

CAP. B. ALTE CHELTUIELI DIRECTE În acest capitol se cuprind: - cheltuieli de transport care vor cuprinde transporturile auto, C.F., naval, de la producător sau furnizor, după caz, a materialelor, prefabricatelor, confecţiilor etc., la depozitul intermediar, de la depozitul intermediar la locul de punere în operă în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat, precum şi taxele aferente acestor transporturi; - salariile de bază ale maiştrilor; - contribuţia la asigurările sociale; - contribuţia la fondul de şomaj aferent.

17

CAP. C. CHELTUIELI INDIRECTE Cheltuielile indirecte pot fi asociate unui anumit obiect, dar nu pot fi asociate unui proces de lucru anume. Cu alte cuvinte, acest capitol va cuprinde acele cheltuieli legate de execuţia obiectului, care nu pot fi cuprinse în cheltuielile directe. Cheltuielile indirecte sunt constituite din următoarele elemente: - salariile de bază ale personalului de conducere, tehnic, economic, administrativ, şi de altă specialitate inclusiv salariile de bază ale personalului de pază, alte drepturi, fondul de şomaj aferent; - cheltuieli legate de deplasări, detaşări şi transferări ale personalului de mai sus; - cheltuieli privind micul utilaj de construcţii, scule, dispozitive şi celelalte obiecte de inventar în folosinţă cu caracter de producţie şi uz gospodăresc; - cheltuieli administrativ-gospodăreşti (furnituri şi alte cheltuieli de birou legate de prelucrarea automată a datelor, cărţi, reviste, publicaţii, cheltuieli PTTR etc.); - cheltuieli legate de transportul muncitorilor conform prevederilor legale şi care nu sunt cuprinse în cheltuielile de organizare de şantier; - amortizarea mijloacelor fixe de uz general (clădiri, instalaţii ce deservesc clădirile, autoturisme, dotări şi echipamentele de birou, inventar P.S.I. etc.), calculată potrivit normelor legale; - cheltuieli pentru cercetări, încercări, experimentări, agrementări, studii, proiecte pentru nevoi proprii, invenţii, inovaţii, expertize, consultanţă; - cheltuieli cu protecţia muncii; - dobânzi bancare; - cheltuieli în legătură cu predarea lucrărilor la beneficiar (evacuarea materialelor neconsumate şi a deşeurilor, lucrări de curăţenie, lucrări pentru măsurători şi verificări etc.); - cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor şi refacerilor de lucrări cu vicii ascunse, apărute în perioada de garanţie a lucrărilor; - contravaloarea primelor de asigurare în cazul când condiţiile speciale de contractare prevăd obligativitatea asigurării; - alte cheltuieli (transport obiecte de inventar şi de interes general, cazarmament de la depozit la şantier, cost apă necesară la branşamente, impozitul pe clădiri şi prime de asigurare, taxe de circulaţie, verificările A.M.C., chirii terenuri, rampe gări, curăţire şi evacuare zăpadă în cazuri normale, semne de circulaţie şi avertizare, deratizare şi dezinsecţie, trasare şi topometrie etc.). Cheltuielile indirecte se evidenţiază ca un procent din totalul cheltuielilor directe. Această valoare diferă însă de la o categorie de lucrări la alta şi mai mult, de la o antrepriza la alta. De aceea, pentru stabilirea valorii cheltuielilor indirecte este necesară analiza întregii structuri a antreprizei de construcţii şi a categoriilor de lucrări pe care aceasta le execută. În lipsa informaţiilor se pot folosi cu titlu orientativ, valorile existente în Normativul privind modul de întocmire a devizelor pe categorii de lucrări şi pe obiecte pentru lucrările de construcţii - montaj, precum şi pentru reparaţii curente şi de întreţinere la construcţii şi la instalaţiile aferente acestora, Indicativ P 91 - 83, ediţie 1983. În Anexa 3 se prezintă valorile orientative ale procentelor cu cheltuielile indirecte. CAP. D. PROFIT Profitul sau beneficiul se pretinde pentru orice activitate profesională a economiei de piaţă şi nu poate fi precizat decât orientativ, stabilindu-se ca o cota procentuală din suma formată de primele trei capitole. De cele mai multe ori, profitul este estimat ca un procent cuprins între 5% şi 10% din suma valorilor obţinute la capitolele A, B şi C. Din însumarea valorilor obţinute la aceste capitole se obţine TOTAL GENERAL DEVIZ. Se menţionează că devizul analitic nu cuprinde Taxa pe Valoarea Adăugată. 18

În funcţie de legislaţia existentă la un moment dat, în încheierea de deviz pot fi cuprinse şi alte taxe şi impozite. Este prezentat devizul analitic pentru antemăsurătoarea din exemplul anterior. Pentru materialele care necesită transport auto de la gara de destinaţie la depozitul de şantier şi de aici la locul de punere în operă, se face o analiză de preţ, stabilindu-se în funcţie de kilometrii parcurşi, de natura materialelor şi de tipul mijloacelor de transport, un preţ exprimat în lei / tonă care se înmulţeşte cu greutatea de transportat. În cazul în care transportul auto este inclus în preţul materialelor, atunci valoarea acestuia va fi egală cu zero. Această valoare se înscrie în coloana (5) de materiale, afectând preţul acestora. Salariul maiştrilor se aplică la manopera directă fiind exprimat ca un procent din aceasta variabil în funcţie de categoria de lucrare - înscriindu-se în coloana de manoperă. Contribuţia la asigurările sociale reprezintă o taxă pe care antreprenorul o virează la bugetul de stat şi se exprimă ca un procent din valoarea manoperei directe şi a salariului maiştrilor. Contribuţia la fondul de ajutor de şomaj se aplică tot ca un procent din valoarea manoperei directe şi a salariului maiştrilor. Aceste procente sunt stabilite prin legislaţia în vigoare. Însumând valoarea totală a cheltuielilor directe, cheltuielilor indirecte şi profitul, se obţine valoarea totală a devizului analitic. 5.2.2 Devizul pe obiect Devizul pe obiect exprimă valoarea unui obiect de construcţii şi reprezintă un deviz sintetic. El se obţine prin însumarea valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul, la care se adaugă Taxa pe Valoarea Adăugată. Delimitarea obiectelor în cadrul unei investiţii şi numerotarea acestora se face de către proiectant. Un exemplu de întocmire a unui deviz pe obiect se prezintă în continuare. În devizele pe obiecte valoarea devizelor pe categorii de lucrări se stabileşte pe baza estimării cantităţilor de lucrări şi a preţurilor acestora, neincluzând T.V.A. Cheltuielile privind organizarea de şantier fac parte integrantă din documentaţia de ofertă a contractantului şi vor fi prezentate de către acesta, în cadrul ofertei, ca un obiect distinct, cuprinzând şi T.V.A. În organizarea de şantier se cuprind: - lucrările pentru realizarea bazei de producţie, a spaţiilor de depozitare şi incintei terenurilor destinate pentru organizarea de şantier; - conservare a materialelor, inclusiv a utilităţilor necesare până la limita incintei - lucrări şi cheltuieli necesare pentru asigurarea satisfacerii necesităţilor social-culturale ale personalului muncitor, chirii pentru spaţii de cazare stabilite în conformitate cu prevederile legale, lucrări pentru asigurarea spaţiilor de lucru a personalului de conducere tehnic, administrativ etc.; - amenajări şi lucrări de organizare necesare la punctul de lucru; - transportul muncitorilor nelocalnici în conformitate cu prevederile legale. La ofertă, ofertantul va prezenta valoarea lucrărilor de organizare de şantier, funcţie de organizarea tehnologică proprie, ca o sumă forfetară, prezentând o listă a principalelor lucrări, obiecte şi cheltuieli necesare organizării de şantier, în baza unui proiect propriu al său. Contractantul (ofertantul câştigător) va prezenta până la data stabilită pentru primirea ordinului de începere a lucrărilor, devizele pe categorii de lucrări privind lucrările de organizare de şantier în limita maximă a sumei forfetare cuprinsă în ofertă.

19

DEVIZ PE OBIECT NR. Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 …

Valoarea pe categorii de lucrări, fără TVA

Denumire 1 I. LUCRARI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALATII Terasamente Construcţii ( rezistenta (fundatii, structura derezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare compartimentari, finisaje) Izolaţii Instalaţii electrice Instalaţii sanitare Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare,PSI, radio-tv, intranet Instalaţii de gaze Instalatii de telecomunicatii ………………….. TOTAL (fără TVA): T.V.A. (… %) TOTAL I (cu TVA) II - MONTAJ

mii lei 2

EURO 3

Montaj utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II (fara TVA) TVA (... %) TOTAL II (cu TVA) III - PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III (fara TVA) TVA (... %) TOTAL III (cu TVA) TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fara TVA) TVA (... %) TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA)

Decontarea şi actualizarea valorii situaţiilor de lucrări aferente organizării de şantier conform ofertei adjudecate, se face similar decontării şi actualizării lucrărilor de bază. 5.2.3 Devizul general Devizul general reprezintă documentaţia economică prin care se stabileşte valoarea totală estimativă a obiectivului de investiţii în faza de proiectare - studiu de fezabilitate şi proiect tehnic. Acesta constituie baza elaborării documentaţiei economice ce urmează a se finanţa după ce, în prealabil, valoarea cheltuielilor supuse licitaţiei a fost adjudecată. Conform legislaţiei în vigoare, structura devizului general este prezentată mai jos.

20

ENTITATEA ACHIZITOARE : UNITATEA: PROIECTANT:

PR.Nr.: FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE DEVIZ GENERAL

(Conform H.G.R. nr. 1.179 / 24.10.2002) privind cheltuielile de capital necesare realizării investiţiei: (mii lei/EURO la cursul lei/EURO din data de ……) Valoare (inclusiv TVA) Nr. crt.

1

Din care

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

Total

mii lei 3

2

EURO 4

supusă procedurii de achiziţie publică mii lei EURO 5 6

PARTEA I CAPITOLUL 1 - CHELTUIELI PENTRU OBŢINEREA ŞI AMENAJAREA TERENULUI 1.1 Obţinerea terenului 1.2 Amenajarea terenului 1.3 Amenajări pentru protecţia mediului CAPITOLUL 2 - CHELTUIELI PENTRU ASIGURRAEA UTILITĂŢILOR NECESARE OBIECTIVULUI

3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 4.1 4.2

Reţele de racord, utilităţi exterioare incintei CAPITOLUL 3 - CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE ŞI ASISTENŢĂ TEHNICĂ Studii de teren Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii Proiectare şi engineering Organizarea procedurilor de achiziţie publică Consultanţă Asistenţă tehnică CAPITOLUL 4 - CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢIA DE BAZĂ Construcţii şi instalaţii Montaj utilaj tehnologic

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 4.4 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 4.5 Dotări CAPITOLUL 5 - ALTE CHELTUIELI 5.1 Organizare de şantier 5.1.1 lucrări de construcţii 5.1.2. cheltuieli conexe organizării şantierului 5.2 Comisione, taxe şi cote legale 5.2.1. Comisioane, taxe şi cote legale 5.2.2. Costul creditului 5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute CAPITOLUL 6 – CHELTUIELI PENTRU DAREA ÎN EXPLOATARE 6.1 Pregătirea personalului de exploatare

21

6.2 Probe tehnologice TOTAL PARTEA I: Din care:C+M PARTEA II Valoarea rămasă actualizată a mijloacelor fixe existente incluse în cadrul obiectivului de investiţie PARTEA III Fondul de rulment necesar pentru primul ciclu de producţie TOTAL GENERAL: Din care: C+M

Devizul general se structurează pe capitole de cheltuieli, precizându-se valoarea totală, din care se specifică partea ce se supune licitaţiei. În cadrul fiecărui capitol se înscriu obiectele sau natura cheltuielilor. Conţinutul devizului general pe capitole de cheltuieli este următorul: PARTEA I-a Cap. 1. Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului 1.1. Obţinerea terenului Se includ cheltuielile efectuate pentru cumpărarea de terenuri, plata concesiunii (redevenţei) pe durata realizării lucrărilor, exproprieri, despăgubiri, schimbarea regimului juridic al terenului, scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol, precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură. 1.2. Amenajarea terenului Se includ cheltuielile efectuate la începutul lucrărilor pentru pregătirea amplasamentului şi care constau în demolari, demontari, defrişări, evacuari materiale rezultate, devieri reţele de utilităţi din amplasament, sistematizări pe verticală, drenaje, epuismente (exclusiv cele aferente realizării lucrărilor pentru investiţia de bază), devieri de cursuri de apă, strămutari de localităţi sau de monumente istorice etc. 1.3. Amenajari pentru protectia mediului Se includ cheltuielile efectuate pentru lucrări şi acţiuni de protecţia mediului, inclusiv pentru refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor, precum: plantare de copaci, reamenajare de spaţii verzi. Cap. 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului Se includ cheltuielile aferente asigurării cu utilităţile necesare funcţionării obiectivului de investiţie, precum: alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrică, telefonie, radio-tv, drumuri de acces, căi ferate industriale, care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic, ca aparţinând obiectivului de investiţie, precum şi cheltuielile aferente branşării la reţelele de utilităţi. Cap. 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică 3.1. Studii de teren Se cuprind cheltuielile pentru studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, fotogrametrice, topografice şi de stabilitate a terenului pe care se amplasează obiectivul de investiţie. 3.2. Obţinere avize, acorduri şi autorizaţii 22

Se includ cheltuielile pentru: a) obtinerea/prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism, taxa pentru obţinerea/prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire, conform legii; b) obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racorduri şi branşamente la reţele publice de apă, canalizare, gaze, termoficare, energie electrică, telefonie etc.; c) obţinerea certificatului de nomenclatură stradală şi adresa; d) întocmirea documentaţiei, obţinerea numărului cadastral provizoriu şi înregistrarea terenului în cartea funciară; e) obţinerea acordului de mediu; f) obţinerea avizului PSI; g) alte avize şi acorduri prevăzute în acte normative. 3.3. Proiectare şi inginerie 1. Se includ cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuţie), pentru plata verificării tehnice a proiectării, precum şi pentru elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor aferente obiectivului de investiţie, documentaţii ce stau la baza emiterii avizelor şi acordurilor impuse prin certificatul de urbanism, documentaţii urbanistice, studii de impact, studii/expertize de amplasament. 2. Pentru lucrările de modernizare sau consolidare la construcţii existente sau pentru continuarea lucrărilor la construcţii începute şi neterminate se includ cheltuielile efectuate pentru expertiza tehnică. 3.4. Organizarea procedurilor de achiziţie publică Se includ cheltuielile aferente întocmirii documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei, precum şi pentru multiplicarea acestora, exclusiv cele cumparate de ofertanţi; cheltuielile cu onorariile, transportul, cazarea şi diurna membrilor desemnaţi în comisiile de evaluare; anunţuri de intenţie, de participare şi de atribuire a contractelor, corespondenţa prin poşta, fax, poşta electronică etc., în legatură cu procedurile de achiziţie publică. 3.5. Consultanţa Se includ cheltuielile efectuate, după caz, pentru: a) plata serviciilor de consultanţă la elaborarea studiului de prefezabilitate sau a studiilor de piaţă, de evaluare; b) plata serviciilor de consultanţă în domeniul managementului investiţiei sau administrarea contractului de execuţie. 3.6. Asistenţa tehnică Se includ cheltuielile efectuate, după caz, pentru: a) asistenţa tehnică din partea proiectantului, în cazul când aceasta nu intră în tarifarea proiectării; b) asigurarea supravegherii execuţiei prin inspectori de şantier desemnaţi de autoritatea contractantă; c) plata specialiştilor angajati pe bază de contract conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 906/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe. Cap. 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază 4.1. Construcţii şi instalaţii 1. Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei tuturor obiectelor cuprinse în obiectivul de investiţie: clădiri, construcţii speciale, instalaţii aferente construcţiilor, precum: instalaţii electrice, 23

sanitare, instalaţii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, telefonie, PSI, radio-tv, intranet şi alte tipuri de instalaţii impuse de destinaţia obiectivului. 2. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte, iar delimitarea obiectelor se face de către proiectant. 3. Cheltuielile aferente fiecarui obiect sunt determinate prin devizul pe obiect. 4.2. Montaj utilaj tehnologic 1. Se cuprind cheltuielile aferente montajului utilajelor tehnologice şi al utilajelor incluse în instalaţiile funcţionale, inclusiv reţelele aferente necesare funcţionarii acestora. 2. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie. 4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 1. Se cuprind cheltuielile pentru procurarea utilajelor şi echipamentelor tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale. 2. Cheltuielile se desfasoara pe obiecte de investitie.

4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 1. Se includ cheltuielile pentru procurarea utilajelor şi echipamentelor care deservesc fluxul tehnologic şi comportă durate scurte de amortizare faţă de cele ale construcţiilor. 2. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie. 4.5. Dotări 1. Se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intră în categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar, precum: mobilier, dotări PSI, dotări de uz gospodăresc, dotări privind protecţia muncii şi, după caz, utilaje şi echipamente independente cu durată mare de serviciu. 2. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie. Cap. 5 Alte cheltuieli 5.1. Organizare de şantier 1. Se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj. 2. Aceste cheltuieli se estimează de către proiectant, în baza unui deviz ce ţine seama de tehnologia şi graficul de lucru aferente lucrărilor de bază, de amplasamentul obiectivului, posibilităţile de branşare la utilităţi - apă, canal, energie electrică, termoficare, telefon etc. -, traseele acestora, căile de acces auto şi căi ferate, existenţa construcţiilor, spaţiilor, terenurilor sau amenajarilor ce pot fi utilizate de constructor. 5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier Se cuprind cheltuielile legate de lucrări de nivelări ale terenurilor naturale, dezafectări locale de căi de comunicaţie sau construcţii, branşarea la utilităţi, realizarea de căi de acces, construcţii sau amenajări la construcţii existente. 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de şantier Se cuprind cheltuielile pentru: obţinerea autorizaţiei de execuţie a lucrărilor de organizare de şantier, taxe de amplasament, închirieri semne de circulaţie, întreruperea temporară a reţelelor de transport sau distribuţie de apă, canalizare, agent termic, energie electrică, gaze naturale, a circulaţiei rutiere, căi ferate, navale sau aeriene, contractele de asistenţă cu poliţia rutieră, contracte temporare cu furnizorii de utilităţi, cu unităţi de salubrizare. 24

5.2. Comisioane, taxe, cote legale şi costuri de finanţare 5.2.1. Comisioane, taxe, cote legale - se cuprind, după caz: comisionul băncii finanţatoare, cota aferentă inspecţiei pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii, cota pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii, cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor, valoarea primelor de asigurare din sarcina autorităţii contractante, precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură, stabilite în condiţiile legii. 5.2.2. Costul creditului - se cuprind comisioanele şi dobânzile aferente creditului pe durata execuţiei obiectivului. 5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute a) Estimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor prevazute la cap./subcap. 1.2, 1.3, 2, 3 şi 4 ale devizului general, în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor. b) În cazul obiectivelor de investiţii noi, precum şi al reparaţiilor capitale, extinderilor, transformărilor, modificărilor, modernizărilor, reabilitării la construcţii şi instalaţii existente, se aplică un procent de până la 5%. c) În cazul lucrărilor de consolidare se aplică un procent de până la 15%, în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor rezultate ca fiind necesare în urma efectuării decopertărilor. d) Din procentul stabilit se acoperă, după caz, cheltuielile rezultate în urma modificărilor de soluţii tehnice, cantităţi suplimentare de lucrări, utilaje sau dotări ce se impun pe parcursul derulării investiţiei, precum şi cheltuielile de conservare pe parcursul întreruperii execuţiei din cauze independente de autoritatea contractantă. Cap. 6 Cheltuieli pentru darea în exploatare 6.1. Pregătirea personalului de exploatare Se cuprind cheltuielile necesare instruirii / şcolarizării personalului în vederea utilizării corecte şi eficiente a utilajelor şi tehnologiilor. 6.2. Probe tehnologice 1. Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei probelor / încercărilor, prevăzute în proiect, rodajelor, expertizelor la recepţie. 2. În situaţia în care se obţin venituri ca urmare a probelor tehnologice, în devizul general se înscrie valoarea rezultată prin diferenţa dintre cheltuielile realizate pentru efectuarea probelor şi veniturile realizate din acestea. PARTEA a II-a Valoarea ramasă actualizată a mijloacelor fixe existente incluse în cadrul obiectivului ce se construieşte 1. Mijloacele fixe existente pot fi: construcţii - clădire, construcţie specială, instalaţii aferente construcţiei -, utilaje şi echipamente. 2. Actualizarea valorii mijloacelor fixe existente este o evaluare de patrimoniu şi se face de către beneficiar / investitor. 3. Valoarea prevazută în partea a II-a a devizului general nu se finanţează şi serveste la stabilirea indicatorilor de eficienţă economică şi financiară din cadrul studiului de fezabilitate. PARTEA a III-a Fondul de rulment necesar începerii producţiei Cuprinde cheltuielile pentru asigurarea stocurilor de materiale şi materii prime, energie, transporturi, salariile personalului direct productiv, piese de schimb de mare uzură, necesare pentru primul ciclu de producţie. 25

5.2.4 Devizul ofertă Devizul ofertă reprezintă piesa scrisă inclusă în documentaţia de licitare - ofertare, prin care ofertantul precizează costul unei construcţii în această etapă. În etapa de elaborare a proiectului tehnic se întocmesc liste de cantităţi de lucrări, pe formularele devizului ofertă, fără a se înscrie preţuri unitare şi valori totale. Pe baza preţurilor proprii privind materialele, manopera, utilajele, transporturile şi gradul de dotare a antreprenorilor, aceştia completează devizul ofertă şi îl includ în documentaţia de ofertare. Devizul ofertă conţine simbolul articolelor de deviz, descrierea lucrărilor de executat, cantităţile de lucrări, preţul unitar şi valoarea totală pe articolul de deviz. Conform legislaţiei în vigoare, devizul ofertă are aceeaşi structură ca şi devizul analitic. Preţurile cu care vor fi întocmite devizele ofertă sunt numai cele practicate de producătorii de resurse şi respectiv prestatorii de servicii într-un interval de timp de maxim 30 zile calendaristice anterior termenului limită de depunere a ofertelor. Forma de redactare a devizului ofertă este următoarea:

OBIECTIVUL: OBIECTUL: DEVIZ OFERTĂ NR. … Nr. crt.

Simbol articol

Denumire articol

Cantitate

U.M.

Preţ Unitar

Preţ Total

1

2

3

4

5

6

7

15,80

m2

107.405

1.697.000

15,30

m

22.902

350401

1

CG06D1

2

Pardoseli din mozaic turnate pe loc, fără coloranţi, inclusiv stratul suport de circa 3 cm grosime cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea, executate simplu, în câmp continuu în grosime de 1,5 cm, fără bordură, cu piatră de mozaic din marmură, în încăperi cu suprafeţe peste 5 m2

CG07B1 Plinte din mozaic, turnate pe loc, fără coloranţi, inclusiv stratul suport cu mortar de ciment marca M 100-T inclusiv frecare şi spălarea cu piatră de mozaic din marmură TOTAL GENERAL DEVIZ OFERTA:

2.047.401

Se constată că devizul ofertă nu mai evidenţiază elementele din care este constituit preţul total. Cu toate acestea, valoarea acestuia este identică cu cea a devizului analitic. Acest lucru se datorează faptului că preţul unitar şi valoarea totală pe articolul de deviz din cadrul devizului ofertă, conţin şi ponderea cheltuielilor din încheierea devizului analitic. Determinarea preţului unitar pe articolul de deviz din cadrul devizului ofertă se face astfel: - se calculează raportul dintre totalul general şi totalul cheltuielilor directe din devizul analitic; - valoarea totală a fiecărui articol din devizul analitic se multiplică cu valoarea acestui raport, determinându-se astfel valoarea totală pe articol din devizul ofertă; - împărţind valoarea totală pe articolul din devizul ofertă la cantitatea pe articol, se determină preţul unitar pe articol de deviz ofertă.

26

5.2.5 Situaţia de plată În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii, între investitor şi antreprenor decontarea lucrărilor se face pe baza unui deviz numit Situaţie de plată. La intervale regulate de timp, de obicei o lună, se efectuează măsurători privind cantităţile de lucrări realizate în acest interval. Cantităţile de lucrări sunt înscrise în situaţia de plată, iar prin ataşarea preţurilor unitare se obţine în final costul lucrărilor realizate. Structura situaţiei de plată este identică cu cea a devizului analitic, în plus se calculează cota de T.V.A. aferentă. Considerând că lucrările pentru care s-a întocmit devizul analitic prezentat mai înainte au început, situaţia de plată corespunzătoare la un moment dat va arăta ca mai jos. În funcţie de modul în care s-a încheiat contractul dintre investitor şi antreprenor, preţurile din situaţia de plată pot fi cele declarate în devizul ofertă, sau pot fi preţurile la zi. Revizuirea preţului reprezintă o procedură prin care preţul unei construcţii, convenit la un moment dat, evoluează în timp, în funcţie de condiţiile generale. Aceasta trebuie să se bazeze pe evoluţia preţurilor la materiale, manoperă, utilaje şi servicii care intră în componenţa sau au legătură cu obiectul construit. Pentru revizuirea preţului se aplică două metode: actualizarea şi indexarea. Actualizarea constă în aducerea preţului la nivelul condiţiilor economice din momentul începerii lucrărilor, practicându-se o singură dată în cadrul unui contract. Indexarea constă în corectarea preţurilor în diferite momente ale executării lucrărilor. De regulă indexarea se operează cu ocazia decontării lucrărilor de către antreprenor, respectiv lunar. 5.2.6 Devizul financiar Prin devize financiare, întocmite de executant cu acordul beneficiarului, se determină cheltuielile necesare realizării investiţiilor care se efectuează de către antreprenor, dar care se suportă de către beneficiar în acţiuni care nu constituie producţie de construcţii - montaj. Acestea pot fi: - diverse prestaţii legate de depozitarea şi conservarea utilajelor tehnologice sau a materialelor de import; - chirii pentru terenuri etc. Tot prin devize financiare, întocmite de data aceasta de către beneficiar, cu acordul executantului, se stabilesc cheltuielile aferente producţiei de construcţii - montaj pentru prestaţiile efectuate de beneficiar, dar care se suportă de executant. În cadrul devizului financiar se ţine seama doar de cheltuielile directe. 5.3 Extrase de resurse În vederea stabilirii cantităţilor totale de materiale, forţă de muncă şi utilaje, necesare execuţiei unei lucrări de construcţii, se elaborează extrase de resurse. Acestea reprezintă piese scrise care conţin consumurile de resurse şi se întocmesc pentru fiecare deviz analitic defalcat, astfel: - extrasul de materiale; - extrasul de forţă de muncă; - extrasul de utilaje de construcţii; - extrasul de transport auto (uneori). Cantităţile din extrasele de resurse se determină pe baza cantităţilor din articolele de lucrări prevăzute în antemăsurătoare şi pe baza consumurilor unitare din normele de deviz corespunzătoare. Elaborarea unui extras presupune parcurgerea a două etape: – identificarea resurselor şi calculul cantităţilor, – întocmirea extrasului propriuzis, prin ordonarea resurselor (cel mai frecvent în ordine alfabetică). Uneori în extrase se calculează şi valoarea resurselor respective. 27

În continuare se prezintă calculul extraselor de materiale, forte de muncă şi utilaje de construcţie pentru antemăsurătoarea de la pagina 61. Elaborarea documentaţiei economice presupune un volum mare de muncă coroborat cu efortul de a menţine la zi o amplă bază de date privind: – sursele de aprovizionare cu materiale şi preţurile la care acestea pot fi achiziţionate, – costurile legate de folosirea forţei de muncă, – posibilităţile de asigurare a utilajelor de construcţie şi cheltuielile corespunzătoare. Cel mai adesea timpul disponibil pentru elaborarea documentaţiei economice este limitat. Ca urmare, apare ca o necesitate folosirea programelor de calcul, care asigură o mare viteză de prelucrare a informaţiilor, furnizând rapoartele necesare în forma dorită. Este totuşi de subliniat faptul că utilizatorul de programe de calcul trebuie să vegheze ca informaţiile necesare să fie aduse permanent la zi. Anexa 2 LISTA CULEGERILOR DE NORME DE DEVIZ ediţia 1981 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Simbol Ac At C D E F Fj G H1 H2 I If Iz L1 L2 M1

Domeniu Alimentări cu apă şi canalizări Automatizări Construcţii industriale, locuinţe, social - culturale şi agrozootehnice Drumuri Instalaţii electrice la construcţii Instalaţii frigorifice Foraje Conducte de transport şi distribuţie a gazelor şi lichidelor petroliere Construcţii hidrotehnice la suprafaţa şi în subteran Construcţii portuare Instalaţii de încălzire centrală şi gaze la construcţii Îmbunătăţiri funciare Izolaţii la construcţii şi instalaţii Linii ferate şi înguste Linii tramvaie şi troleibuze Montaje utilaje tehnologice de folosinţă comună şi conducte pentru instalaţii tehnologice

17.

M2

Montaje utilaje tehnologice din industria minieră la suprafaţă şi construcţii funiculare

18.

M3

Montaje utilaje tehnologice din industria chimică, petrolieră, celulozei şi hârtiei

19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27.

M4 M5 M6 M7 M8 M9 P RpA RpAc

Montaje utilaje tehnologice din industria lemnului Montaje utilaje tehnologice din industria uşoară Montaje utilaje tehnologice din industria alimentară, agricultură şi zootehnie Montaje utilaje tehnologice din centrale termo şi hidroelectrice Montaje utilaje tehnologice din industria metalurgică Montaje utilaje tehnologice din industria materialelor de construcţii Poduri Reparaţii ale instalaţiilor de ascensoare electrice Reparaţii la alimentări cu apă şi canalizări

28

28.

RpC

Reparaţii la construcţii industriale, locuinţe, social - culturale şi agrozootehnice

29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41.

RpE RpG RpI RpS S T Tc Tf Ts V W1 W2 W3

Reparaţii la instalaţii electrice la construcţii Reparaţii la instalaţii de gaze la construcţii Reparaţii la instalaţii de încălzire centrală la construcţii Reparaţii la instalaţii sanitare construcţii Instalaţii sanitare al construcţii Tanele Telecomunicaţii Termoficare Terasamente Instalaţii de ventilaţii în construcţii Staţii, posturi de transformare şi linii electrice de înaltă tensiune Reţele de distribuţie a energiei electrice, iluminat public şi branşamente Linii electrice de contact, semnalizări şi centralizări feroviare

29