086 Crişan Făgeraşu (pseudonimul lui Sergiu Fărcăşan) - O iubire din anul 41042 (4)

in

EDITATA' ,DE REVISTA '

ŞTIINŢA;

o •

CRIŞAN FĂGERAŞU

IUBIRE DIN ANUL 41.042 «

****

Coleclia .Povestiri şiimlifico-Wastica" 86

REZUMATUL CAPITOLELOR

PRECEDENTE

/n ctivtntut său introductiu, autorul iie-a vestit că, deţt trataţie tn anul 50.000, va lnlă(!i.a evenimente petrecute cu 9.000 (te ani îna­ inte de epoca lui, adică in anul 41.011. tn acel an, in mijlocul omenirii trăitoare pe ncnumăfaie planete, a (îţnit „Arca lui Noe", o rachetă plecată prin mileniul 9, da cure nu se mai ţtia nimic. Viteza mare a făcut ca timpul de pe bprdul ra­ chetei $1 cel de pe planete să nu fie acelaşi: In vreme ce pe Pămlnt şi pe celelalte planete au trecut 30.000 de ani, la bordul rachetei n-au trecut decit o mie. Ca rezultat, oamenii de pe „Arca lui Noe" — descendenţi ai navigatorilor cu care racheta îşi pornise zborul — sint oameni de „tip vechi", care, spre deosebire de oamenii anaiui 41.041. mai au obiceiul de a dormi, nu trăiesc pină la vlrsta de 400 de ani, nu slut saaanU cu 20 —30 da specialităţi. Această inferioritate [ace ca adaptarea lor tn mijtocul^noii ome­ niri să fie foarte dificilă, iar utiii chiar încearcă, fără suc^, să se sinucidă. Insă, datorită eforturilor Omenirii, ei işi găsesc IncHul cu Încetul calea: Tini lucrează la o uzină de microbi necesari digeUiei. iar Pit U ajută pe savantul Mils la cercetările sale. Salvarea ,yArc»i. lui Noe" ca .şi reeducarea supravieţuitorilor se datorase In mare mă­ sură lui Ols, un bărbat in virstă de 232 de ani, administrator al Pămintalui. care a devenit planetă de odihnă şi muzeu. Acesta se inte­ resează acum in mod special de Lu, o curajoasă supravieţuitoare de pe „Arcă", prietenă cu Pit,

3

(Conlinuaie

dSn numărul

CAPITOLUL

trecut)

XIX.

S t ă t e a u î n t i n ş i pe I a r b ă . Doi s o r i , cel a r t i f i c i a l , d e n o a p t f , c a r e | i n c n l o t u l fostei Liine ; l c a r e t o c m a i a p u n e a , $1 cel n a t u r a l , c u p r i n s d e fIScSrite r j s â r i t u l u i , l u m i n a u vnstiil p e i s a j d e m u n t e . T r a n d a f i r i a l b i , degi-avilicaji, 1n.il|i d e patrii-ciitci m e t r i , c u p e t a l e l e g r o a s e c i t u n b r a | de om, t o t t i ţ i i n e x p l i ­ c a b i l d e f r a g i l i ţ l SUHVI, r ă p u n î i l e r l p r i n n e c o n t e n i t a lor e x p l o z i e d e m i r e s m e , s e l u a u la î n t r e c e r e cii b r a z i i a l b a ş t r i , a c ă r o r t u l p i n ă l u m i ' n e s c e n t ă , b ă t i n d in v e r d e , e r a intr-cin n e c o n t e n i t d i a l o g c u r a e e l e p a r c S i n r o f i t e In toc ale c e l o r doi s o r i . T o c m a i t r e c u s e ora d e n i n s o a r e . Muntif c o l f o r o s l $1 n e m l ţ c n t i e v o c a u o a p r i g ă l i n i ţ t e , n c t u l b u r a t & d e n i m e n i . Nici o m a ş i n ă d e z b u ­ r a t n - a v c a voie s& p ă t r u n d S s u b 30.000 m in a c e a s t ă z o n ă , ca s ă nii s p e r i e p ă s ă r i l e , î n d e o s e b i s e n s i b i l e l e p r i v i g h e t o r i d e zi. c a r e c l n t a u aiscunse in p a l m i e r i s a u in flonrefl u r i a ş i l o r t r a n d a f i r i . Un v i n t i c e l c a l d f o ş n e a , p a r c ă g e n i i n d s u b p o v a r a m i i l o r d c m i r e s m e ale florilor ţi H e r i u n j e l o r a u r i t e , m a r i cil pumnul — polenul acestei vegetaţii e x a l t a t e . E r a u n u l d i n t r e c e l e m a l r e u ş i t e p a r c u r i d e pe g l o b . n u m r t „ R o m i n i a " , i n a m i n t i r e a r e p u b l i c i ) c o m u n i s t e c a r e e x i s t a s e c i n d v an pp ee « c e s t e m e l e a g u r i . Ei s t ă t e a u liilinţl pe i a r b ă , l&slnd s o a r e l e p r i n cripat ipal străpungă

din

depSrlări.

— T o t u ş i , s p u s e g î n d i t o r O l s , c i n c i s p r e z e c e î n c e r c ă r i d e siti d s r e î n s e a m n ă m u l t . Aş v r e a să ş t i u c a r e | i - e s t a r e a s u i l e l c a s c S . — C i n c i s p r e z e c e nu î n s e a m n ă m u l t , se î n c ă p ă ţ i n ă Lu m i i l l i l , t S - ş l ridice o c h i i . • E r a a d o u a o a r ă c î n d s t ă t e a d e v o r b ă cu O l s , a v e a i J i i i m ef o m u l a c e s t a p u t e r n i c v r e a s-o s a l v e z e d e s i n u c i d e r e ţi s-ci IO1II>I'IIM-A p e n t r u r c c i ş t i g a r e a m a i r a p i d ă a c e l o r l a l ţ i n i i u f r u g i a l l . Nii liidrA/iica i.^-l p r i v e a s c ă ; tofi o a m e n i i d i n j u r li p ă r e a u n i ş t e |lr(lll•^nr| n i i r l şl s t r ă l u c i t o r i , d e loc o a m e n i , u n fel d e o r g a n i s m e s i t p r r i o a r r , niull m a l p e r f e c t e , c a r e iji s c o t o c e s c l ă r ă d e l i c a l e | e sufletul şl l|l «tilrtinc «Iii

.—

d e iute g t n d u r t i e , i n c i t t ' - c l o r ! Îşi amintea de profesoara

pinS şi să m a i g i n d e ş l i în p r e z e n t » e i , s u p e r b a M a l u n i a , i a r a c u m , in

fafa

lui O l s , a v e a a c e e a ş i s e n z a ţ i e d e i n c t i e t a r e . — Nu e m u l t l r e p e t ă e a î n d ă r ă t n i c . 15 a " Î n c e r c a t , e d r e p t , d a r a p r o a p e 1.000 s-au j ! r c a d d p t a t , I n t r i n d in m u n c a . U n u l d i n t r e noi i ţl a j u n s i n c l a s a a 14-a I T i m ţ i - a I r l m i s , o d a l a cu c a d o u l a c e l a s u p e r b , o s c r i s o a r e f o a r t e f r u m o a s ă , iar P i t — a d ă u g ă &a jl m a i s l i n j e n i t ă —, P i t , ştii p r e a b i n e CC d e p a r t e a... — Ştiu, încuviinţă repede Ols, mi-a plăcut ţ! cutia aceea a r t i s t i c i p l i n ă d e m i c r o b i , p e c a r e m i - a t r i m i s - o T i m . Nu î n ţ e l e g I n s ă d e c« n u v r e i s ă pleci p c p l a n e t a Qiind, u n d e e n e v o i e d c t i n e . N u , n u t pr»> t e s t ă el, v ă z i n d c ă Lu v r e a s ă - l î n t r e r u p ă , l a s ă m ă s ă v o r b e s c : Inlol e g , ni!-l m a i i u b e ş t i . . . L u r ă m a s e eu f i g u r a î m p i e t r i t ă , f ă r ă să-i r ă s p u n d ă . — Vezi ? T a c l . _ n u p o ţ i s ă r ă s p u n z i n i m i c . Î n ţ e l e g e , L n , s t a r e i s u f l e t u l u i t ă u m ă î n g r i j o r e a z ă . Şi d e uceua a i u s t ă r u i t al!t d e m u l t c a s ă te e x p l i c i . A c e s t a e s i n g u r u l m o t i v . Allfcl d c ce l a - a j a m e s t e c a In v i a ţ a la 'i De a c e e a v r e a u să-tnJ ejtplicL Lu s e s u p ă r ă : - S i n t l u c r u r i c a r e n u s e pot e x p l i c a I m e d i a t , d i l a r d a c ă sin)!l c ă e x i s t ă un m o t i v . — I n s i s t din n o u ţ l d i n n o u s ă - m i s p u i p r e c i s ; c a r e e s t e >tarcA ta sufletească ? — Ti-am m a i s p u s c ă e g r e u d e e x p l i c a t . U i t e , fă o c a s ă şi o s* î n c e r c să-ti e x p l i c . O l s işi s m u l s e i m e d i a t d e la b r i u r e v o l v e r u l l u m i n e s c e c t . S c o a s e d i n toc c i t e v a foiţe m e t a l i c e şi, s c o b i n d p ă m i n l u l , p a s e i n t r e ele p u ţ i n h u m u s şi c o a j a d e s p r i n s ă d e pc un b r a d d e a l ă t u r i . M e ş t e r i a ş a v r e o z e c e m i n u t e , d e s c n i n d p l a n u l u n e i v i l e şi s u c i n d m e r e u c a d r a n u l r e v o l ­ v e r u l u i . L a u r m ă , a p ă s ă iute pc u n b u t u n . Cu u n u r u i t d i n a d i n c u r i , o p o r ţ i u n e d c p a j i ş t e d i n f a t ^ l o r s e p u s e i n m i ş c a r e . S u b ocliii fcteî, p r i t i l r - u n p r o c e s d e c o m a n d ă şi t r a n s m u t a r e pe c a l e a u n d e l o r , p ă m î n t u l se r i d i c a s i n g u r , t r a n s î o r m i n d u - s e î n z i d u r i , in m e t a l e , in l e i n o , in m a t e r i i p l a s t i c e Şl l u î n d t r e p t a t . în m a r e , f u n n a p l a n u l u i i m p r o v i z a t d e O l s pe t o c u l r e v o l v e r u l u i . Nu t r e c u s e r ă d e c î t c i t e v a c l i p e . Pe l o c u l p i n ă a t u n c i p u s t i u M î n ă l ţ a , cu a d e v ă r a t r ă s ă r i t ă d i n p ă m l n t , o v i l ă cu d o u ă e t a j e . B i r n e l * m a r i dc b r a d l u m i n e s c e n t ii d ă d e a u u n a s p e c t c o c h e t . ~ P o f t i ţ i , v a r o g 1 s p u s e el s o l e m n , i n t r e b u i n ţ i n d p l u r a l u l , In vechea limbă mondială a P ă m î n i u l u i . Lu p ă t r u n s e î n ă u n t r u , r i z i n d s t i n j e n i t ă . O l s t n c h i s * u j a d u p ă el. s c u z i n d u - s e cu u n g e s t ; — D u p ă c u r a vezi, i n t e r i o r u l e d e s t u l d e s ă r ă c ă c i o s . N - a m a v u t t i m p ; o c a s ă s e r i o s c i z e l a t ă n i i - a r fi c e r u t p e p u ţ i n o J u m ă t a t e

o r ă . D a r e r a m g r ă b i t să-fi a i t u s t a r e a s u f l e t e a s c ă ; p o f t i m , f i - a m î n d e ­ p l i n i t d o r i n f a , a c u m i n d c p l i n c ţ t c - o ţ l t u p e a m e a , l a fel d e i u t e . C h i a r n e c i z e l a t ; v o r b e ş t e - m i a ş a , n c ş i e f u î t , c u m e b a n c a a s t a pe caire l « i n v i t s ă ş e z i ; s p u n e - m i ce g î n d e ţ t i , ce s i m t l , d e c e nu vrei s ă p c p l a n e t a C i n d şi c e i n t e n | i i de viitor a l .

pleci

M a s i v şi h o t ă r i t . p a r c ă u m p l e a t o a t a o d a i a , şi Lu s i m j i că nici n u m a i p o a t e să r e s p i r e in f;i|a u r i a ş u l u i a c e s t a . — S ă . mergem totuşi alară, surise ea timid. Credeam că o să d u r e z e m a i m u l t f a b r i c a r e a c a s e i : a m v r u i u n r ă g a z ţ i . . . şl u n simbol. S e l u n g i r ă d i n n o u i n i a r b ă ; O l s , ca s a n u s t r i c e a s p e c t u l p e i s a ­ j u l u i şi ca s ă f o l o s e a s c ă t o t u ş i e n e r g i a I r o s i t ă , e x p c d i e ca!.a p r i n v ă z ­ d u h , la u n c e n t r u de o d i h n ă a ş c x a t p e c e l ă l a l t p o v i r n i ţ al m u n t e l u i , a p o i o i n v ă i u i pe Lu i n t r - o p r i v i r e p o n m c i l n a r e . — S i n t a b i a in c l a s a a 12-a, v o r b i ea i n c c t , la n i v e l u l c o p i i l o r d c 16 a n i . U i t e , in fata n o a s l r ă e r a p ă m i n t şi a a p ă r u t o v i l ă ţ i n - a m p u t u t s ă p r e v ă d c u m v a a r ă t a . L a U I e s t a r e a m e a s u f l e t e a s c ă . Nu pot s-o p r e v ă d . A m i m p r e s i a că voi tlnefi b u t o a n e l e d e c o m a n d ă , E u m i l i t o r . Î n c h i p u i e )î o m a r e nuiltjitie de o a m e n i c a r e u r m ă r e ş t e m u t a ­ r e a u n e i p l a n e t e , şi i n t r e e i , rătiicit, u n c o p i l . Mai m i c . el nu v e d e p l a n e t a , nu v e d e d e c l t g e n u n i h i l o a m e n i l o r i n t r e c a r e s-a r ă t ă c i t . P a r ­ t i d a se j o a c ă la u n nivel p r e a i n a t t p e n t r u m i n e , b u t o a n e l e d e c o m a n d i se atlă u n d e v a , dincolo de înţelegerea mea. — De s i g u r , a r ft s i m p l u , o b s e r v ă O l s , d a c a s u f l e t e l e v o a s t r e a r a v e a n e v o i e d o a r d c - u n b u t o i t şi d e cifiva a r h i t e c ţ i . N u c r e d i n s ă că s u f l e t u l o m u l u i va a j u n g e v r e r ) d a t ă in a c e a s t ă s i t u a j i e . -~ t n orice c a z , vei a v e a c e v a t i m p s ă v e z i c u m e v o l u e a z ă l u c r u ­ r i l e . C r e d c ă m a i al de t r ă i ) v r e o 300 de a n i . V o r b i s e r î z î n d , cu u n r i s m i c , a d t n i r a t i v . şi t o t u ş i

necăjit.

— A, n u , r ă s p u n s e O l s s u r p r i n s , a m a b i a 235 a n i , n u - m i mai r ă m i n e d e t r ă i t d e c i t m a x i m u m 180, d i n t r e c a r e v r e o 15—20 a n i de bătrlncţe. — Şi m i e v r e o 50, cu l o t u l ! r i p o s t ă f a t a . P o a t e c-o să alumg s ă - m i i a u e x a m e n u l d e m a t u r i t a t e Ia v r e o 90 d e ani, t a m . i n b i n e î n a i n i e d e a m u r i . C r e z i c ă a s t a p o a i c s ă m ă l a s e n e s i m ţ i t o a r e ? Mi se î n v i r .

tesc t o a t e g i n d u r i l e in Ols

Cii|'.

zimbi.

— Ş t i i Ce m ă i n t r i g ă ? î n t r e b ă e a . Nu ş t i u c u m a ş p u t e a

fin

E c e v a . . . I n sfirşit... n i c i o d a t ă niî se v o r b e ş t e ia ş c o a l ă d e s p r e cum s a obţinut prelungirea

l

vieţii.

O l s SC d e z i ă n ţ u ! î n t r - u n r i s in h o h o t e . — Eşti p r e a m i c ă , r ă s p u n s e el d u p ă u n t i m p , ş l e r g i n d u - f | m i l c , î n c ă n a i a j u n s l a l e c | i a r e s p e c t i v ă . C o p i i l o r di- v i r a t a î n c ă nu II s e e x p l i c ă a s t a .

iair:-

voastră

Se l e m e a t o l u ţ l să nu d e ţ t e p t c vechiul complex de inferioritate in s u f l e t u l fiinfei s l a b e ţ i i u t e p i e r i t o a r e d i n f a | u s a , c a r e a b i a d e m a i a v e a 30 d e a n i de t i n e r e ţ e în f a f ă . A d ă u g ă d e c i , pc u n t o n c i t se p o a t e de serios : —

U i t e , u n e l e c h e s t i i o s ă ţî le s p u n ă M a l o n l a , în p a r t i c u l a r .

Ett,

c a o m a l e p o c i i m e l e , n u m ă J e n e z s ă le d i s c u t cu o r i c i n e , d a r n u ş t i u d a c ă tu... —

Nici

prevedea dea Sint

eu,

glăsui

panta

îndărăt.

Lu

pe c a r e

dirz,

simţind

va a l u n e c a

că, de

vreme

discuţia, acum

re

n-a

putut

nu mai poate

din neam de navigatori... nu m ă

impresionează

nimic...

P r i n a u r e o l a d e r a z e a l b e bătiiid in g a l b e n , c a r e c u p r i n d e a u lea liii L u , O l s v ă z u —

că o b r a z u l

ei a

Nu

dour

spunem

c e s ă s p u i c ă nu

in f u n d u l

niciodată te J e n e a z ă

ochitor cenuţii-albaştri

nici

uiiicar

minciuni

nimic cind

s i a c ă p i n ă şi a b s e n ţ a h a i n e l o r

un

prole-

licăr

glu­

convenţionale.

v ă d c a ai r o ş i t ? A m

p i n z ă te

Lu îşi m u ş c a b u z e l e ţi vorbi

pie­

roşit.

Noi n u n i i n l i n i n i c i o d a t ă , s p u s e el f o a r t e s c r t o s ţ l - v o i t

sornl, pustrind meţ.

să

N u uita că t o t u ţ i s t r ă m o ţ i i m e i se t r a g d i n m i l e n i u l 9 I

Dc

impre­

ruşinează.

înciudată:

— D a , e a d e v ă r a t , n u m - a m p u t u t o b i ş n u i cu î m b r ă c ă m i n t e a a s t a d e u n d e I Mi se piare m e r e u că s i n t d e z b r ă c a t ă — şi i u t i m p ce Lu s p u n e a a s t a , O l s o b s e r v ă pînă dincolo de umeri. —

i

s-a

întins

E s i m p l u t e x c l a m ă e l , e a t i t d e s i m p l u , î n c î t nici

la

şcoală

nu se m a i e x p l i c ă , a ţ a

că

Toşeaţa

de

pe o b r a z

c u m î n ş c o a l a d e p e v r e m e a v o a s t r ă n u II s e

e x p l i c a e l e v i l o r d e c e s i n t î m b r ă c a ţ i cu h a i n e de p i n z ă . Î n a i n t e h a i n e l e erau

mijloace de a p ă r a r e contra frigului

rilor

şi

a tot ce vrei.

estetIcS-socială dantele

tot

ţi căldurii, contra

încetul cu încetul, ele a u c ă p ă t a t

mai

importantă.

n u a t i t ca s ă se a p e r e d e friK

Contesele,

si

zgirietu-

şi o

funcţie

zicem,

purtau

în b u d o a r e l e l o r , cit c a s ă

se

împodobească, —

Nu t e mal o s t e n i , îl opri L u , i i i | e l e g c ă m a i t i r z i u . c î n d clinwi

a î n c e p u t s ă fie r e g l a t ă , h a i n e l e ţ i - a u p i i : r d u t f u n c ţ i a p r a c t i c ă . T o t u ş i ! e greu nii.

să

te o b i ş n u i e ş t i

Omenirea

cu

un

lucru care a d u r u t

n u r e n u n ţ ă la n i m k

ţ i . . . nu ş t i u c u m

v r e o 30 d e

mile­

să s p u n . . .

totuşi

eslctica... — Funcţia estetică

a s p o r i t | se î n v e r ş u n a

O l s , şi cea m o r a l ă

la

lei, ba a m a i r e a p ă r u t , a p r o a p e p r e d o m i n a n t ă , şl c e a p r a c t i c ă .

Estetic,

hainele vechi m ă r e a u farmecul

frunni-

ţ l m i s t e r u l c o r p u l u i , ii r e l i e f a u

s e ţ î l e şi îl a s c u n O e a u imperfeL|luni!c, El b i n e , r a z e l e n o a s t r e d e azi au a c e l a ş i rol, căci n u m a i s c r i i t o r i i f a n t a s t i c i işi p u t e a u î n c h i p u i că In vremea n o a s t r ă vor exista doar oameni frumoşi. Undele sint scl u i l r a n s p a r e n t e . i a u f o r m ă de f a l d u r i , v ă l u r i e t c , s t r i n s e pe c o r p s a u l a r g i , s u b ţ i a z ă s a u î n g r o a ş ă , d a u u n colorit m a l viu s a u m a i a t e -

nuat, sugerează ţi ascund

ansamblul frumos

al corpului, reliefează unele

părfi

a l t e l e , tn f u n c ţ i e d e g u s t u r i p e r s o n a l e , r n o d ă , f r u m u s e ţ e

c o r p u l u i o m e n e s c fi t o t c e vrei... — Asta înseamnă, interveni

a f ^

Lu cu

un

ziuibct mic

c ă p e r s o a n e l e c o n s i d e r a t e d e vot c a m a i f r u m o a s e d e o a r e c e r a z e l e le p r o t e j e a z ă m a i p u f l n .

ţl

stînjenlt,

'|

sint dezavantajate,

] 'i

O l s î n c e p u i a r s ă r i d a , privi in a l t ă p a r t e ţ i c o n t i n u ă : — O m u l u i p u t e a să-i fie r u t i n e d e o r g a n i s m u l Iul d o a r c i n d m a i î n f n i n f a s ă r ă c i a , liolite. I n t e m p e r i i l e , p r e j u d e c ă ţ i l e ,

j atunci ; viciile, |

i m o r a l i t a t e a ; n u uita că undele noastre de astăzi, p ă s t r i n d foloasele ) n e c e s a r e a l e m o r a l i t ă ţ i i , s p o r e s c Infinit f a r m e c u l ţ i f r u m u s e ţ e a p e i c a r e o i r a d i a z ă u n i t a t e a s u f l e t e a s c ă ţ l t r u p e a s c ă a fiinţei u m a n e . E ) ţ i p r a c t i c : u n d e l e e c o n o m i s e s c s u b s t a n ţ ă , n u au n e v o i e d e s p ă l a t , re¬ d u c t i m p u l d e „ î m b r ă c a t " ţl „ d e z b r ă c a t " la o s i m p l ă a p ă s a r e d e b u t o n , a d m i ţ i n d c ă c i n e v a v r e a „ s ă >e d e z b r a c e " . R a z e l e s i n t i z o l a t o a r e termice ţi antimicrobiene perfecte, lăsînd totuşi l a r g deschljl, p e n t r u o x i g e n a r e , a b s o l u t t o ţ i porii c o r p u l u i , In p l u s , ele fac v e t u s t

\ i : '

v e c h i u l c o s t u m i n t e r p l a n e t a r d c t i p s c a f a n d r u ; se l ă ţ e s c In f o r m e lu-

|

i n i n o - d i n a m i c e şl a j u t ă o m u l ru a l u t t c î c i n d z b o a r ă tn vid, i n j a f a r a r a c h e t e i , s ă - ţ i p ă s t r e z e o x i g e n în j u r , s ă d e s p i c e m a l i u t e m e d i u l i e x t e r i o r . De p i l d ă , c i n d a m s ă r i t d e p e P a m î n t pe r a c h e t a , în apăra¬ rea ta... \ Şl d e o d a t ă O l s se î n t r e r u p s e , i a r Lu s e sintţl r o ş i n d p î n ă la c ă i - ; ctie. Bărbatul de l i n g ă ea nu spusese „ î n a p ă r a r e a rachetei v o a s t r e " d In „ a p ă r a r e a t a " , — S p u n e a i c e v a d e s p r e p r e l u n g i r e a vieţii, I n g ă î m ă ea t i m i d , m a i mnlt ca să schimbe vorba.

? \ ; j

O l s , p u t e r n i c u l O l s , s c i n t i m i d a s e ţ i e l ; se s i m ţ e a m u l ţ u m i t c ă s e : p o a t e r e f u g i a i n t r - o d i z e r t a ţ i e ştiinţifică : — Ş o a r e c e l e , s p u s e el d i n s e n i n , t r ă i e ş t e 3 ani, d a r d e v i n e m a - ] t u r In 3 l u n i . L a fel, m a j o r i t a t e a raamiîerelor cheltuiesc prin c r e ţ - j t e r e c a m a d o u ă s p r e z e c e a p a r t e a vieţii. La o m î n s ă c r e ş t e r e a r e p r e - • z e n t a a p r o a p e J u m ă t a t e d i n v i a ţ ă : b ă r b a t u l c r e ş t e p i n ă la 2 0 — 2 3 - | d e a n i , d a r c o n s o l i d a r e a s i s t e m u l u i o s o s se t e r m i n ă p c la 3 0 . L a fel, p e p l a n s p i r i t u a l , u n om i ţ i t e r m i n a s t u d i i l e d c î n a l t ă c a l i f i c a r e a b i a ^ p e l a 30 d e a n i . O r v i r s t a d e m a x i m ă p u t e r e p s i h i c ă ţ l fizică e r a î n t r e 20 ţ i 30 d c a n i : a s t a s-a c o n s t a t a t ţ i i n s p o r t , ţ i în r e z i s t e n ţ a : psihică. î n s e m n a că omul n-a a p u c a t s ă c r e a s c ă bine, că a ţl Început

j

s ă î m b ă l r i n e a s c ă . A c u m i n s ă , l a o v i r s t ă d e 3(i0 d e a n i , nu f a c e m d e - ; c i t s ă n e s i t u ă m pe p l a n d e e g a l i t a t e tn d r e p t u r i cu ş o a r e c e l e , a d i c ă s ă î f a c e m c a f a z a d e c r e ţ t e r e s ă r e p r e z i n t e a b i a 1/12 din d u r a t a v i e ţ i i : ] r e s t u l d e 40 d e a n i î n s e a m n ă s u p l î n w n t u l c u c e r i t d c o m , f a v o a r e a d e j c a r e s e b u c u r ă el în

comparaţie cu celelalte

m a n i i l c r c . Ar fi t o s t f< ]

p S c a t ca u n o r g a n i s n i

atît de complex s ă se dezvolte n u m a !

pentru

a imbătrîni imediat. — Ai t r e c u t t o c m a i p e s t e p a r t e a cti p r i c i n a . . . — L u c r u l a c e r u t b ă t ă l i i d e zeci de mii d e n n i , c o n t i n u ă O l s , î n c ă d e p e v r e m e a s t r ă b u n i l o r l a i , d e ş i ci, p r o b a b i l , nu l-atr d a t i m p t i r t a n ţ ă . O d a t ă cu c l i t i i i n a r e a t u t u r o r b o t l t o r , s ă r ă c i e i şl a a l t o r r e l e , v i r s t a a s p o r i t in m o d n a t u r a l p i n ă s p r e o m e d i e d e a p r o a p e 1(J0 de a n i . C h i a r in p e r i o a d a c i n d strănio.ţli n o ş t r i s-ati î m b a r c a t p e n a v ă , m e d i a a j u n s e s e la 07 d e a n i — d a r pe n a v ă , d e s i g u r , ea a s c ă z u t treptat, din cauza condiţiilor defavorabile. A d a u g ă condifille p s i h i c e , c î n d p e t o a t e p l a n e t e l e locuite a u ctlspiriit u r m e l e o r i c ă r e i d i v i z i u n i f o r f a t e a m u n c i i şi a d a u g ă , m a t a l e s , m e t o d e l e s u b a t o m i c e de m a i t t r z i u p e n t r u e l i m i n a r e a t o x i n e l o r şi c a p e ţ i d i n t r - u n s a l t 160, v i r s t a pe c a r e vechii g c r i a l r i o c o n s i d e r a u ca l i m i t ă n a t u r a l ă a o m u ­ lui. A b i a d e aicî î n c e p e î n s ă faza c e a m a i i n t e r e s a n t ă . Ii p u s e m i n a p e i i m a E , s-o facă a t e n t ă , il c ă u t ă p r i v i r i l e c a r e Ie o c o l e a u p e ale lui şi o î n t r e b ă ; de

— P o ţ i s ă - m i s p u i c a r e e „ t a i n a " c e f a c e o r g a n i s m u l să c r e a s c ă , la v î r s t a c o p i l ă r i e i p i n ă Ia cea a b â t r i n e ţ i i ? C u m „ ş t i e " o r g a ­

n i s m u l să c r e a s c ă a ş a rinţii l u i ?

şi n u a t t m i n t e r i ? C u m ţ t i e s ă s e m e n e c u p ă ­

— D a c ă p r i n „ t a i n ă " î n ţ e l e g i e r e d i t a t e a , n u m e r i t ă sS te m a i b o s e ţ f i s ă - m i explici. O l s îşi d e z v e l i d i n ţ i i i n t r - a n z l m b e t l a r g ;

o-

— Ti se p a r e c ă ştii, d a r h a b a r n - a i d e e r e d i t a t e . P e n t r u s i m p l i ­ ficare, o s ă - t i d a u e x e m p l u l unei m a ş i n i . U i t e , să p r e s u p u n e m c ă a m o m a ş i n ă d e c a l c u l a t p e c a r e în cinci ani a m d e p r i n s - o să e f e c t u e z e c a l ­ c u l e l o g i c e d e t i p , să z i c e m , 10, 20 şi 30. M a ş i n a - m a m ă va c r e a o m a ş i n ă - c o p i l c a r e ş t i e să facâ e;iact c a l c u l e l e 10, 20 şi 3 0 : n i m i c In piu». D e g e a b a a d a p t ă m „ m a m a " şt-o î n v ă ţ ă m d u p ă n a ş t e r e s ă f a c ă ş i o p e r a ţ i i l e 40, 50 şi 60 : ea m i m a i a r e c u m să i n t e r v i n ă a s u p r a c o n ­ s t r u c ţ i e i n t a ş i n i i - f i l c ă , p e n t r u că a şi n ă s c u t - o . Pe p l a n u l b i o l o g i c , d e ­ s i g u r infinit m a i c o m p l e x , s u b I t ă ţ i ş u r i l e a m i i d e g e n e r a ţ i i ş i i n t i m plări, se a s c u n d e aceeaşi limită elementară. Ereditatea e ,,memoria" materiei v i i : materia o r g a n i c ă „işi a m i n t e ş t e " c u m a crescut o r g a n i s ­ m u l t a t ă l n i şi al m a m e i p i n ă î n m o m e n t u l r e p r o d u c e r i i , şi Imită, c « u n e l e v a r i a ţ i i , a c e a s t ă c r e ş t e r e , p r e c u m şi a c e e a a s u t e l o r d c g e n e r a ţ i i anterioare. Imbătrtnirea,... — î n ţ e l e g i s t r i g ă Lu i n f î e r W n t a t ă . O r g a n i s m u l fiului n u a r e d e u n d e „ s ă ş t i e " ce s-a î n t î m p l a t cu o r g a n i s m e l e t a t ă şi m a m ă d u p ă ce cl a fost z ă m i s l i t . D a c ă , s c h e m a t i c v o r b i n d , I-au n ă s c u t la 30 d e » n i , î n s e a m n ă că el r e p r o d u c e s c h e m a d e c r e ş t e r e 1, 2, 3 , 10, 20, 30 d e a n i : m a i d e p a r t e n u ş t i e . A j u n s aici. o r g a n i s m u l r e p e t ă o p e r a ţ i u ­ n e a 30, a d i c ă s t a d i u l a t i n s la 30 d c a n i , b a t e p a s u l in loc d a t o r i t ă

9

u n u i fe! de i n e r ţ i e n u m i t a m a t u r i t a t e : d a r a c e a s t ă i n e r ţ i e nu a r e su­ port

ereditar,

nu

inseanina

der.vi)ltarc. Deci

iiicepc r e g r e s u l ;

dup&

10—20 d e a n i , c u r b a v i t a l a d e c a d e , p e n t r u c ă o r g a n i s m u l „ n u m a i ş t i e ce

&â f a c ă " :

nu

are

informaţii

înnăscute

despre

felul

in

care

au

e v o l u a t p ă r i n ţ i i d u p ă ce l-;iu năiicut. -

Exact!

— D a r t u ui)!, obiecţii Lu, c ă aici a r e r o l şi e r e d i t a t e a c e l o r p a ­ t r u b u n i c i , o p t s t r ă b u n i c i ţi m a i

a l e s uitl

l u c r u l cel m a i

impsrtant.

Cel m a i a d e s e a , c o p i l u l n i i s c u t din p î r i n t l v i r s t n i c i e m a i s l a b î n z e s ­ t r a t , n t a i a l e s c a p u t e r e fizică. Deci n u poti a m i n a v î r s t a ta c a r e t r e ­ b u i e n ă s c u ţ i capiii fării a iiiipinyi' O m e n i r f a

IJ d e g e n e r a r e .

ţ i n e d i n p ă r i n ţ i b i t r i n i copil reuniţi t i m p d c 3—4 tnui

Poţi ob­

generaţii, dar

nu

nmlt. — Dar

de

ce

asta ?

intrebd Ols,

plesnindu-se

zgomotos

peste

p i c i o r . De ce c o p i l u l n â s c u t d i n piirinfl p r e a b ă t r i n f a r e l e s t r e e r e d i ­ tară mai slabă ? Tocmai pentru că organismul niaţii î n n ă s c u t e d i « t r - o perioadii cind curba

descendentă ; părinţii, cind

săii a c ă p ă t a t

orp;;inismul

l-au

născut,

părinlilo-r

erau

îiitr-o

infoţ-

uniia.O' fază

in

c a r e o r g a n i s m u l lor ,,nu m a i ş t i u " ce să f a c ă şi d e c ă d c a : b ă t r i n e ţ e a p ă r i n ţ i l o r 1 s-a i m p r i m a t p r u n c u l u i d r e p t î n s u ş i r e î n n ă s c u t ă . ne

insă

că

vreo

citi va

oameni

dc

5—6

generaţii

trăiesc

Presupu­ pîjiă

la

160 d e a n i , m a i p r e s u p u n e c ă ei r e u ş e s c , in tnod d e o c a m d a t ă cu totu4 e x c e p ţ i o n a l , s ă a i b ţ . u n copil la v i r s t a d e 80, 00 d e a n i , Iiind incâ

în

p l i n ă m^ituril.ite. Şi ntai inchipiiie-ţl că a c e a s t ă c u c e r i r e e c o n s o l i d a t ă 5 g e n e r a ţ i i la r i n d , t i m p d e 500 d e a n i , d e ş t i i n ţ a

b i o l o g i c ă . Ai deci

copii n e v o i ţ i d e e r e d i t a t e s ă s t r ă b a ţ i u n ciclu d e 8 0 — 9 0 d e a n i : o r C a n i s i n e l c - l i u „ î ş i a m i n t e s c " că d u p ă v î r s t a de 30 d e ani o r g a n i s m e l e p ă r i n t e a u c r e s c u t , f o a r t e lent, d a r a u c r e s c u t t o t u ş i , ori s-au

menţinut

in p u t e r e u n n u m ă r p r e c i s d e u n i . P r e s u p u n e c ă o b ţ i i o a m e n i fortificaţi

şi a s t f e l

născuţi

din

tată-n

fiu, c a r e

rântin

insă

astici maturi

p i n ă la 120 d c a n i . G i n d e ş t e - t e că in d e c u r s d c 1.000 d e a n i a c e ş t i o a ­ m e n i r e u ş e s c s ă a m i n e d a t a n a ş l c r i i copiilor lor d o a r cu 5 a n i , deci cu m a i p u l i n d e 0 , 5 % , ţi i a t ă că n u m a i 4o d e milenii d e d e z v o l t a r e lină, f ă r ă o p i n t e l i l e ş t i i n ţ e i , iţi d a u u n s p o r „ i m e d i a t " dc 200 d e a n i . D a r î n c ă in c o n d i ţ i i c i n d o a m e n i i t r ă i e s c a t i l d e a r m o n i o s , incit... — B r r r 1 s e s t r i m b ă Lu, r i d î c î n d u - s e ţi c u p r i n z î n d u - ş i u m e r i i In­ t r e b r a ţ e l e î n c r u c i ş a t e . N u - m i p l a c e ! E nu ştiu c u m , c . . z o o t e h n i c ! lini a m i n t e ş t e d e v e c h i l e teorii e u g e n i c e . Te p o m e n e ţ i i că a ] i a j u n s şi la n a ş t e r e a d e l a b o r a t o r ! — Ba d e loc. C t o c m a i c o n t r a r i u l e u g e n i e i I — Şliu, ştiu [ rise ea incurcatS, zgribulindu-se m a l departe, i n g e n l a s e b a z a pe r a s i s m , pe e r e d i t a t e a i n v a r i a b i l ă , pe c i n d voi, d i m ­ p o t r i v ă , aţi p u s a c c e n t u l p e t n o ş t c n i r c a t r ă s ă t u r i l o r t i o b i n d i t c , p c

IQ

t r a n s f o r m a r e a e r e d i t ă ţ i i p r i n m e d i u . D a r e s t e e u g e n l c ă , z o o t c i i n i c ă a¬ c e a s t ă d i r i j a r e $i „ p i a n K i c a r e " : c i n d ţ i c u m sS n a ş t i e l e . c t c , b r r r 1 — ţ i d i n n o u L u s e s c u t u r ă : M a i b i n e e r a In t i m p u r i l e vechi 1 O l s i n c e p u s ă r i d ă , o t r a s e d e m i n ă , c a s-o s i l e a s c ă să sc a ţ e z e î n d ă r ă t , l i n g ă c l , d a r ea i ţ i zniuci m i n a şl r ă m a s e in p i c i o a r e , î n f r u n t i n d u - 1 , cu b r a ţ e l e î n c r u c i ş a t e p e s t e piept ţ l c u p r i n z i n d u - ş i u m e r i i . — D e g e a b a l a u z i vreFnurile vechi 1 s p u s e O l s , a m e n i i i ţ i n d - o c u degetul. Tocmai ca

atunci

statul

era

nevoit

şl

îndrituit

să

dirijeze

parţial mişcarea natalităţii : nu admitea căsătoria anumitor bolnavi, punea impozit pe celibat, dădea ajutoare de naştere. Abia m a i t î r z l u , c î n d s-a ivit b o g ă ţ i a c o m u n i s n n j i u i , a d i s p i i r u t orice n e c e ­ s i t a t e d e a s e m e n e a d i r i j a r e . P r o c e s u l d e p r e l u n g i r e a vÎTstei s-a pe­ t r e c u t s p o n t a n . D i n t r e o a m e n i i c n r e a j u n s e s e r ă s ă t r ă i a s c ă IfIO do a n i , d o a r o m i c ă parte a a v u t d o r i n ţ a , curajul s a u inţelepciuDca d c a z ă m i s l i copii ţ i m a i t î r z l u . D a r copiii l o r s-au î n m u l ţ i t , şi n a t a l i t a t e a c e l o r d e v i r s t ă l u n g ă a a j u n s m u l t m a i î n a l l ă : o a m e n i i d e 160 d e a n i a j u n s e s e r ă s ă a i b ă c î t e 10 s a u c l i i a r 20 d e c o p i l , in v r e m e c e s u b c e n t e n a r i i nu d e p ă ş e a u o m e d i e d e 3—4 copil. N - a u t r e c u t d e c l t v r e o 5.000—«i.OOO de a n i , ţ l o a m e n i i c ă r o r a c a l c u l u l e r e d i t a r nu le s o r t e a d e c i t 8 0 — 1 0 0 d e a n i d c v i a ţ ă , v ă / i n d î n t r e ci t o t m a l a d e s e a o a m e n i d e o virstă a p r o a p e dublă, au început să-şi m u s t r e părinţii care-l a d u s e s e r ă pe l u m e p r e a d e v r e m e , ba c h i a r sâ-i b l e s t e m e . — A ţ a c u m m i - a ş b l e s t e m a cu s t r ă b u n i i 1 O l s p ă l i î n g r o z i t o r . C u v i n t e l e ct e x p l o d a s e r ă d i n s e n i n , î n c ă r c a t e d e u r ă , cu d e s p e r a r e . F a ţ a ii e r a s c h i m o n o s i t ă , c o n t i n u a să stea îfi p i c i o a r e , f r u n t e a ei e r a r i d i c a t a p r o v o c a t o r . A ş e z a t pc pămint, O l s o v e d e a cu u n c a p m a i î n a l t ă decit m u n ţ i i d i n z a r e , d o m i n i n d u - 1 , s ă l b a t i c ă , cu ochi c a r e p r i v e a u l u m l u a ţ l pe d i n ă u n t r u , c a ai unei pisici in f a p t u l n o p ţ i i . C o r p u l p l i n d e a r m o n i e ii e r a a c u m c o n l u r s i o n a t : i i u o V c n u s f r u m o a s ă p r i n s e n i n a ţ l n e ţ t i u t o a r e a el î m p ă c a r e c u l u m e a in c a r e t r ă i e ş t e , cl f ă p t u r a g e n i a l ă şi b l i n d a ce s-a r i d i c a t d i n b e z n a m i l e n i i l o r , s-a r i d i c a t de pe b r i n c l , a a j u n s să d o m i n e m u n ţ i i şi florile, şi S o a r e l e şi l u m i n a ţl r e g r e t ă c u i i i i p r a s n i c ă d u r e r e că n u ţ l le p o a t e p ă s t r a p e n t r u t o t d e a u n a , c ă s e v a î n t o a r c e s u p u s ă s u b d o m i n a ţ i a lor, In v e ş n i c e l e s p i r a l e ale n a t u r i i i n d i f e r e n t e , i n c o n ş t i e n t e , a t o t s t ă p i n i t o a r e , f i i n ţ a r e d e v e n i n d lut şi I a r b ă , ţi a p ă p e v r e o p l a n e t ă o a r e c a r e , o s u p e r b ă f r u m u s e ţ e c a r e a l u m i n a t şt a s t ă p î n l t l u m e a p e n t r u o c l i p ă , c a s ă se s t i n g ă i m e d i a t ţ i p e n t r u Voi,

oameni

care

aţi

totdeauna.

trăit 1 Cum

vom

putea

vreodată

să

vă

r e c i ţ t i g ă m ? Să revedem în lata ochilor acea licărire a personalităţii V o a s t r e u n i c e , p e c a r e n i m i c ţ i n i m e n i nu va p u i c a s-o î n l o c u i a s c ă • v r e o d a t ă ; M u l t e va i z b i n d i O m e n i r e a , d a r pc voi, c a r e a t i pierit, cum

vom

putea

vreodată

să

vă

reciştlEăin,

cum

vom

putea

să

ne

b u c u r ă m , m ă c a r o c l i p ă , de acel licăr al viefii v o a s t r e , p e c a r e n i m i c nu p o a t e să-l r e d e a ţ i să-l s u g e r e z e a t i t d e b i n e c a v i a f a i n s ă ş i ? C u m a m p u t e a , m ă c a r o c l i p ă , să-i t r e z i m p e cei m o r ţ i în m i z e r i e şi s u f e r i n ţ ă şi să le m u l ţ u m i m , s ă le a r ă t ă m l u m e a n o a s t r ă d e azi ? C u r a a m p u t e a s ă v ă r e c î ş t i g ă m , s ă v ă a v e m a l ă t u r i de noi ? Tu, D a Vinci 1 Cu c i t ă b u c u r i e a m r e p u n e în m i n a t a d a l t a şi p e n e l u l 1 Şi tu, P a g a n i n i , c e n - a m d a s ă a s c u l t ă m o d a t ă arcuşul lău! Genii f ă r ă s e a m ă n , o p e r e d e i n e g a l a b i l ă a r t ă a n a t u r i i şi s o c i e t ă ţ i i — i n e g a l a b i l ă p e n t r u c ă f i e c a r e aţi fost c e v a u n i c c e n u se p o a t e r e p e t a n i c i o d a t ă t o ţ i s î n t e j i p i e r d u ţ i , i r e v o c a b i l , d e f i n i t i v , şi n i m i c n u se m a j p o a t e î n t o a r c e : in f a ţ a n o a s t r ă se c a s c ă n u m a i v i i t o r u l , u n viilor infinit, f r u m o s şi s t r ă l u c i t o r , d a r c a r e se t e r m i n ă i n v a r i a b i l p e n t r u fiecare o m c u u n u l şi a c e l a ş i p a s în n e a n t . A m î n v i n s n e d r e p ­ t ă ţ i l e , s ă r ă c i a , b o a l a , î n v i n g e m d e p ă r t ă r i l e , t o t u l , d a r a r ă m a s şi r â n i î n e în f a ţ a n o a s t r ă , c a o c r e a ţ i e a i n î i n i t u l u i , m e t e r e z u l „ s î i r ş i t " s a u „ p i e i r e " . U n d e e x i s t ă infinit, a c o i o e şi m o a r t e .

numit

S t r i g a t u l d e t o t d e a u n a a l o m u l u i r ă s u n a s e în cele c i t e v a c u \ i n t e a l e lui Lu, t r i m i s e c u o b i d ă p e s t e m i n u n a t e l e î n ă l ţ i m i ale noii l u m i . OIs suporta

nu p u t u s ă - ş i vederea unui

tacolul

durerii,

revină protest

fusese

clipe în atit de

obişnuit

şir. P s i h i c u l lui n u i n t e n s ; îl î n d u r e r a

întoldeaima

să

împartă

ou

putea spec­ oamenii

p o v e r i şi s u f e r i n ţ e , d a r a c u m , t o c m a i la u n o m d e c a r e se s i m ţ e a

atit

d e p u t e r n i c a t r a s , nu p u t e a i n t e r v e n i cu n i m i c . D e a l t m i n t e r i ,

decenţa

lui b ă r b ă t e a s c ă

veşnica

Umbră,

cu

Protestul

o

îi i m p u s e s e î n t o t d e a u n a uşoară

ironie

fetei i s e p ă r e a

să t r a t e z e D u ş m a n a ,

ncpăsătoare,

indecent,

Jîşnit

din

i n s t i n c t u l u i d e c o n s e r v a r e şi m ă r l u r i s i n d care omul nu

trebuia

r ă u caz, o d a t ă , în foarte tare,

puternici, dar

nu

t r e a c ă t , cu răbda

contra-alto sete

de

putut 1-a

dezgustat

plictisit. C a cu

un

toţi

adversar cu

un

sau,

slăbiciune?

evocat

strigătul

dimpotrivă,

i-a

—

şi

pină

la

urmă,

şi

nici

dacă

fetei stîrnit

admiraţie,

oamenii oricît om

l-ar

fi

străbătut

aşa, nemişcaţi, minute 12

din în

şir,

cic care

domina

senin

curentul

unui

era de

strălucitoare Ols

n-ar

fi

l-a

întristat,

tra

răscolit,

s i m ţ e a c u m îi f u g e s i n g e l e d i n o b r a z — şi a n i i n d o i , î n c r e m e n i ţ i parcă

pe mai

că î n vocea ei m e l o d i o a s ă

sălbatic, ca o fiară, o n ă p r a s n i c ă

Putere?

s p u n e c e i-a

ale

pe c a r e o m ă r t u r i s i s e , şi t o t o d a t ă

r e v o l t a ei, p r i n f a p t u l

răcnea

viaţă.

lupta

tiici o c l i p ă c o r i f a m t a r e a

starea

făţişă.

s a u , în cel

de s l ă b i c i u n e . | - a t a . a l c ă r e i c a p s c ă p ă r ă t o r

munţii, era slabă, prin puternică, prin

ură

adîncurile carnale

niciodată

un zimbet

suporta

cu

o s l ă b i c i u n e şi o d u r e r e

le m ă r t u r i s e a s c ă

Ols putea

putea

are un moment

să

niciodată

trăsnet,

de

rămaseră

I n t r - u n t i r z i u , O l s s e r S s u c i cu f a | a în iiirbS. Ş t i a c ă s-a a p r o ­ p i a t d e r e z o l v a r e a m i s t e r u l u i o m e n e s c c a r e - l p r e o c u p a fi — o r i c i t d e greu ii v e n e a să c o n t i n u e pe a c e a s t ă c a l e i— e r a h o t ă r i t s ă rezolve ecuafia

pînă

la

capăt.

CAPITOLUL XX Urmă, parcă netulburat; — S-a ivit a p o i . cu a j u t o r u l ş t i i n ţ e i , o n o u ă l e g e b i o l o g i c ă . S ă z i c e m c ă m ă n a s c d u p ă 10 g e n e r a f i i c a r e au a v u t c o p i i Ia 2 0 0 — 3 0 0 d e a n i , ţ i a m u n c o p i l la n u m a i 30 de a n i . El b i n e , c o p i l u l m e u işl v a p u t e a p ă s t r a t o t u ţ i t i n e r e f e a p i n ă la p l a f o n u l m a x i m d e 300 d e ani, atins de străbunicii mei. E legea plafonului maxim, ireversibil, căci şi c o p i l u l c o p i l u l u i m e u v a p ă s t r a a c e a s t ă c u c e r i r e . — D a c ă a ş n a ş t e copii, g î n d i Lu cu g l a s t a r e , ci m - a r b l e s t e m a p e n t r u c ă se n a s c c a n i ş t e infirmi : in 3 0 — 4 0 d e a n i a b i a a r a p u c a s ă î m b ă t r î n e a s c ă şi s ă m o a r ă iască prima tinereţe.

lingă

un sot c a r e abia începe să-şi

tră­

— O, nu, se g r ă b i să r ă s p u n d ă O l s , şl p ă l i I a r ă ş i . A r u n c ă o p r i v i r e g r ă b i t ă a s u p r a fetei, şi s e r i d i c ă Iute în p i ­ c i o a r e . A f l a s e t o t c e voia să a f l e şi e r a d o r n i c s ă s c h i m b e v o r b a . S e î n d e p ă r t ă cîţiva paşi cerind prin televizor, pe o voce scoborîtă, ceva d e m i n c a r e . î n t i n s ă pe s p a t e , în i a r b ă , s i m ţ i n d c u m o î n v ă l u i e u n d e p a r c ă şi r ă c o a r e a şi c ă l d u r a , Lu a d m i r a s t a t u r a c o l o s u l u i se afla muşchi

prin care

in p i c i o a r e în f a ţ a ei, u n o m p u t e r n i c , d a r nu î n d e s a i , cu a l u n g i ţ i , cu linii r o b u s t e şi z v e l t e t o t o d a t ă , o f o r ţ ă fizică

s p i r i t u a l i z a t ă . II a d m i r a a ş a c u m a d m i r i o o p e r ă m u z e u , f ă r ă a a v e a p r e t e n ţ i a s-o posezi v r e o d a t ă . — Ols

ia s p u n e , c u m de poţi să faci o c a s ă

de

artă

într-un

şi nu p o ţ i s ă

faci

şi m î n c a r e ? O l s î n c e p u s ă r î d ă : îl a m u z a la ea c e v a d e c o p i l ş i , î n a c e l a ş i t i m p , c i t e a în t r u p u l î n t i n s în f a ţ a lui a m i n t i r e a m a r e l u i efort d e p e n a v ă , c a r e s i m b o l i z a p e n t r u el şi t r u d a o m e n e a s c ă i n f i n i t ă , d a r şi o f o r ţ ă v i t a l ă c a r e p o a t e c ă p ă t a f o r m a u n e i p a s i u n i i n f i n i t e . IV\alonia, s u p e r b e x e m p l a r s u f l e t e s c şi fizic al m i l e n i u l u i 42, n - a v e a a c e a s t ă r e m i n i s c e n ţ ă , de s l ă b i c i u n e şi c o p i l ă r i e : e r a c a o s t a t u i e î n s u f l e ţ i t ă , t ă i a t ă d i n t r - o s i n g u r ă b u c a t ă de m a r m u r ă — C e e de r î s ? se s u p ă r ă Lu.

omenească. '

— C a s a n-o î n g h i ţ i ! I n f i n i t m a i c o m p l i c a t ă e f a b r i c a r e a , d i n l u m i n ă , a unei h r a n e d e m n e de o r g a n i s m u l e m u l u l . Aici n - a m î n a i n ­ t a t p r e a m u l t f a ţ ă de „ A r c a tui N o e " , d o a r la c a l i t a t e şi g u s t ; a b i a acum... S e î n t r e r u p s e , făcu u n s e m n l u n g c u m i n a şi, d u p ă c i t e v a m i -

13

nute, alergind prin iarbă, reveni cu h r a n a l a n s a t ă p r o i e c t i l , ale c ă r u i a r c u r i m a i t r e m u r a u î n c ă .

dintr-un

mic

— U i t e u n b o b d e s t r u g u r e , sp«ise el i n t i n z i n d u - i u n f r u c t a l ­ b a s t r u a c ă r u i m ă r i m e ii e v o c a lui Lu m a i c u r i n d un p e p e n e , u i t e şi p r o t e i n e de f a z a n , cu e x t r a c t a l b a s t r u d e l u m i n ă , u i t e şi... Ii î n ş i r a in f a ţ ă diferite m i n c ă r u r i , f i n ' ^ d m e r e u a s c u n s u n obiect în f u n d u l p a l m e i . — Ţ i - a m a d u s o m a r e r a r i t a t e , r î s e el la u r m ă , p r i v i n d - o l u n g . A m c e r u t ceva p e n t r u o f a t ă c ă r e i a nu-i p l a c e î m b r ă c ă m i n t e a de u n d e şi c a r e prob;ibil nu a p r e c i a z ă nici s u p o r t u l de I w a n ă . A m c e r u t c e v a r a r : u n ş e r v e t a n t i c , ţi î n c ă u m i l d e p î n z ă . Lu, s p u s e el g r a v , î n t i n z î n d u - i m î n c a r e a şi a n t i c u l ş e r v e ţ e l , Lu, tu vei t r ă i m u l t . D e t o x i n i z a n t u l a î n c e p u t să a c ţ i o n e z e : 1(1 d a u pe p u f i n 100 d e a n i . Cit d e s p r e c e ai s p u s , c ă vei n a ş t e o a m e n i c a r e - ş i vor t e r m i n a vlaja a l ă t u r i de un s o ţ c a r e a b i a şi-o î n c e p e , n - a i d r e p t a t e . A s u p r a c o p i i l o r t ă i va a c ţ i o n a l e g e a p l a f o n u l u i m a x i m , in c a z . . . in c a z că... — şi d e o d a t ă O l s , o m al m i l e n i u l u i 42, c a r e nu se j e n a de nici u n s u b i e c t , î n c e p u să se i n c u r c e la fel de i n e x p l i c a b i l c u m se m a i î n c u r c ă şi azi unii c o n t e m p o r a n i ai mei, dupii a p r o a p e 10.000 de a n i . — D a , p o a t e voi a v e a copii de v î r s t ă l u n g ă , c i M i f i r m ă a m a r Lu, în c a z că... în c a z că... în c a z c ă voi g ă s i u n o m al a c e s t e i s o c i e t ă ţ i , u n v i e ţ u i t o r d e 400 d e a n i , u n o m d i s p u s s ă t r ă i a s c ă , t î n ă r , l i n g ă o b ă t r i n ă , să-i î n c h i d ă ochii s a u să t r ă i a s c ă 10 a n i cu ea, c a a p o i , el fiind î n c ă t î n ă r , s ă p ă r ă s e a s c ă m i c a p e r s o a n ă cu m i n t e d e copil şi t r u p de b ă t r i n ă . O c u t ă g r o a s ă r e a p ă r u î n t r e ochii c e n u ş i i ai lui O l s , v e c h e a c u t ă c a r e n u se m a i ivise d e la a p a r i ţ i a „ A r c e i lui N o e " , d i n c u r s a a c e e a c o l o s a l ă p r i n c a r e r e a d u s e s e O m e n i r i i pe s t r ă m o ş i i ei p i e r d u ţ i . — E x i s t ă o a m e n i î n conflict c u v r e m e a lor, v o r b i el î n c e t , c u ochii a ţ i n t i ţ i a s u p r a v e c h i l o r C a r p a ţ i , A m iubit o femeie şi. d e ş i nu m a i e v r e m e a j u r ă m i n t e l o r , a m a v u t s e n z a ţ i a şi s i g u r a n ţ a iubirii v e ş n i c e . Şi t o t u ş i e a s-a d o v e d i i m a i v r e d n i c ă de v r e m e a n o a s t r ă , d e v r e m e a c a r e , f ă r ă s ă ob!ii|e. i n g ă d u i e m a i m u l t e s c h i m b ă r i de c o n v i e ţ u i r e . A fost in p a s cu c t i i n ţ e l e s o c i e t ă ţ i i , a fost m a i v r e d n i ' . ă şi m - a p ă r ă s i t . Azi s-ar î n t o a r i : e , şi î n c ă m ă î n f i o a r ă . . . Lu t r e s ă r i i m p e r c e p t i b i l ; ş t i a c ă e v o r b a de M a l c n i a . — Dar, urmă

O l s , în ea a m p i e r d u t un p r i n c i p i u , o s t a r e

sufle­

t e a s c ă , e g r e u să-ţi explic. Să n u s p u i c ă s î n t u n m i s t i c c a r e c r e d e i n v e c h e a l e g e n d ă a c e l o r d o u ă j u m ă t ă ţ i ale m ă r u l u i d e a u r , c ă u t î n d u - s e p e s t e v r e m u r i . Şi t o t u ş i , şi t o t u ş i , şi totuşi..., i n g î n ă el p i e r d u t , şi t o t u ş i s i m t c ă în viitor o a m e n i i se vor r i d i c a m a i s u s , a d e v ă r a t a v a r i e t a t e a u n i v e r s u l u i n u m i t Om o vei g ă s i î n u n i t a t e , vei g ă s i 1.000.000 d e femei i n t r - u n a s i n g u r ă . U n a s i n g u r ă , l a c a r e , 14

după

ce ţi-ai strîns destulă experienţă tru

de viaţă, să te opreşti o d a t ă

pen­

totdeauna. In

faţa

acestei

micuţe

pămîntene,

Îndepărtată

şl

copilăroasă,

c ă r e i a i se d e s t ă i n u i s e n u m a i s i n c e r , căci s i n c e r e r a cu t o ţ i ci m a i pină

profund,

văzind

atunci, colosul

în

el î n s u ş i ,

poate

mal

adine

p s i h i c O l s , cu 24 de s p e c i a l i t ă | i

oamenii,

decît

văzuse

ştiinţifice,

pen­

t r u p r i m a o a r ă în v i a ţ a lui, s i m ţ i c ă g e n u l a c e s t a d e c o s t u m d e r a z e pe care-l lingă era

purta

d e 235 d e a n i e p a r c ă

ea, pe iarbă,

şi a t u n c i

îşi

totuşi c a m

dete

scama

d e f a p t nu „ c o s t u m u l " , ci a c e a s t ă dezKENESC U. T-IUL

ORGANIZEAZĂ

„m mm si TEunicir la Huzeul tehnîc din Parcul „Uberlăiii", (a

atlţ;USt

Duminică

UaUu SUnca

14 sept. 2rse"iL

— i n g i n e r f.nl a i

C.

D. T.

Energia solară

31 august Duminică

10 dimineaţa

De la zmeu la avionul atomic

Duminică

17

ora

l'rol. u n i v . i n g . I o n G udglu

MecEoica dc-a lungul veacurilor Frol. unjv. ing. Lazar

Stoicescu

Concurs: „Să cunoaştem Muzeul teîmic"

Corferînlele

vor fi însoiife d a

diaîilme, diapozitive, {ilnrjs itnniifice şi vizitarea muzeului .

maîeriale

Infuifive,

LOTO 9

CENTRAI

NUMERE PENTRU PREMIILE OBIŞNUITE

3

NUMERE PENTRU PREMIILE SUPLIMENTARE X Şl Z