07 Context

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

A

C

P

cursurile precedente rhitectura

ontext

eisaj

Criza anilor 60 Utopiile (Archigram, Superstudio, Yona Yona Friedman, Buckminster Fuller) ...si proiectarea (Centre Pompidou) Abordari contextuale: minimalism si sitespecific

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

A

C

P

cursurile precedente rhitectura

ontext

eisaj

Criza anilor 60 Utopiile (Archigram, Superstudio, Yona Yona Friedman, Buckminster Fuller) ...si proiectarea (Centre Pompidou) Abordari contextuale: minimalism si sitespecific

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

uope

criza anilor 60-70

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

…if design is merely an inducement to consume, then we must reject design; if  architecture is merely the codifying of  bourgeois model of ownership and society, then we must reject architecture; if  architecture and town planning is merely the formalization of present unjust social divisions, then we must reject town planning and its cities…until all design activities are aimed towards meeting primary needs. Until then, design must disappear. We can live without architecture…” (Adolfo Natalini, 1971)

Superstudio

Superstudio anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

 ARCHIGRAM

Ron Herron, walking City, publicat in revista Archigram, 1964

Peter Cook, Plug-in City , 1964

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

ARCHIGRAM Instant City : travelling metropolis, moving in the country to provide local, provincial town with an instant, shocking experience of  metropolitan life.

Instant City -Peter Cook anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

“topografii artificiale”

Yona Friedman, Spatial City si Mobile architecture, 1960

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA

context

o1. definitia curenta

din latinescul contextus = asamblaj; contextere = a tese (in lingvistica) ansamblu al textului care inconjoara o unitate a limbajului (cuvint, fraza, fragment de enunt) si care ii lamureste/selectioneaza, sensul, valoarea, efectele,concordanta; set de circumstante sau fapte in care se insereaza un eveniment sau o situatie particulara; (in logica si filozofie) definitia contextuala = definirea unui cuvint sau a unui simbol, explicitandu-l prin semnificatia frazei sau a textului in care este cuprins. exemple de de-contextualizare a unor termeni: (e vorba tot de literatura, dar de literatura de arhitectura) masina de locuit (Le Corbusier); fuck context (Rem Koolhaas)

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

context

loc, non-loc, site-specific

In artele vizuale: - mixarea si bruiajul mediilor artistice traditionale (nu mai putem vorbi doar de sculptura, pictura, arhitectura...ci de situatii complexe, care fac apel la alt tip de sensibilitate artistica) - necesitatea prezentei in situ a subiectului receptor si stabilirea unei relatii directe cu opera (proximitate fizica) - situl incepe sa faca parte din opera (“the site is the work”) - deplasarea intelesului de la situl fizic (fenomenologic) catre unul largit (politic, social, cultural, institutional)

anul III / ACP 2011-2012 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. dr. arh. ana maria ZAHARIADE / lect.dr. arh. celia GHYKA

Robert Smithson, Spiral Jetty  1970, Great Salt Lake, Utah anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

Robert Smithson,  A Partially Burried Woodshed , 1970, Kent, Ohio

Les Halles

Gordon Matta-Clark, Conical Intersect , 1975 anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

C o n ic a l In t e r s e c t

prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA

Situl “fizic” (dar si politic...) To remove the work is to destroy the work.

Richard Serra, Tilted Arc, Federal Plaza, New York, 1981-1989

Situl institutional

Daniel Buren, Painting-Sculpture , instalatie la Sixth Guggenheim International, 1971

context

in arhitectura

se poate considera ca activitatea de edificare (modul in care omul isi construieste artefactele in relatie cu mediul) este/intra intr-o contextura: de exemplu, la fel ca si in cazul textului pentru cuvint, orasul sau mediul natural reprezinta contextul care da anumite semnificatii obiectului de arhitectura, ceea ce aduce noi tipuri de abordare a proiectului si noi perspective de interpretare (deci o largire a ariei de intelegere a arhitecturii).

Acest punct de vedere contureaza o anume atitudine! atitudinea contextuala devine o modalitate de interpretare / intelegere (in istoria arhitecturii si in cercetare), interpretare care devine si fundament (punct de plecare) al proiectului de arhitectura. Despre felul in care a fost teoretizat contextul in arhitectura a se vedea Breviarul, pp. 28-33 anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

context

in arhitectura

Luam in considerare nu numai arhitectura ca obiect construit, ci si arhitectura ca proces/proiect: si ceea ce inconjoara o cladire si ii confera anumite semnificatii, si tot ceea ce circumscrie sau se inscrie in procesul de creatie si de realizare a operei (proiectul, arhitectul, modul de a face, comanda, etc.) si ii confera diversele semnificatii specifice. ORICE OBIECT ARE UN CONTEXT: Ceea ce inseamna ca a intelege contextul in arhitectura presupune multe directii de interpretare: context fizic contextul cultural context social-politic contextul tehnico-economic Diferitele aspecte ale contextului pot influenta proiectarea de arhitectura in mod “automat”, de la sine: ex., contextul cultural al momentului, spiritul timpului, ii marcheaza intr-un fel sau altul pe toti artistii, fara ca acest lucru sa fie neaparat constientizat sau urmarit ca atare de fiecare dintre ei; ori felul in care arhitectura vernaculara reflecta un anumit context cultural specific etc.

 Alteori, poate fi vorba despre o actiune deliberata, o vointa de a exprima un anumit context profesional sau vointa de a urmari cu asiduitate exprimarea unui anumit etos al momentului

ex., cazul Miscarii Moderne in care aceasta exprimare a timpurilor noi devine o deviza; asa cum, in cazul proiectului Euralille, la care se va reveni, Koolhaas urmareste programatic sa exprime noua dinamica a fluxurilor si a unui context politico-economic legat de globalizare etc anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

context in arhitectura contextul fizic:

natural, cu diferite sale aspecte: obiectiv-tehnice vizuale/de perceptie, formale artificial, cu diferite sale aspecte obiectiv-tehnice vizuale/de perceptie, formale

contextul cultural:

se poate referi atit la cultura in sens larg (antropologic), cit si la sensul restrins / clasic, dar si la cultura de specialitate. poate influenta si caracteriza un anumit mod de a face arhitectura, atit prin ceea ce vine din spate (traditia, mostenirea culturala etc.), cit si prin cultura momentului, spiritul timpului (zeitgeist ). conceptul sintetic de GENIUS LOCI (spiritul unui loc ), foarte discutat in cadrul atitudinii contextuale, se situeaza undeva intre aceste doua niveluri pe care le pune in relatie prin experienta umana a spatiului: contextul ca rezultat al experientei umane in sens filozofic /fenomenologic.( a se vedea breviarul)

contextul social-politic:

diversele aspecte tinand de organizarea societatii si de forma politica pe care diversele societati o imbraca influenteaza productia de arhitectura in diverse moduri. nevoile sociale se transpun (automat – prin jocul pietei – sau dirijat prin decizii publice) in anumite tipuri de cladiri; chestiunile legate de reprezentativitatea pozitiei sociale pot cere o anumita arhitectura etc. in unele cazuri, decizia politica este hotaritoare pentru productia de arhitectura, atit prin directia in care canalizeaza investitia publica (tipuri de cladiri in care se investeste), cit si prin optiunile estetice (cu precadere in cazul regimurilor autoritare).

contextul tehnico-economic::

aspectul economic aspectul potentialului tehnic (tehologii de constructie, materiale etc.) anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

context in arhitectura sensul acestei “puneri in context” a arhitecturii (ca proces si ca produs) este acela de a intelege mai cuprinzator proiectarea de arhitectura si felul in care poate lua nastere un proiect. Contextul unui proiect – locul, mediul lui inconjurator – este mult mai cuprinzator decit orasul sau bucata de pamint pe care va sta. Este mai mult decit disciplina istorica, mai larg decit metodologia compozitiei traditionale. Pentru noi, contextul este un concept amplificat, deoarece intelegem ca o lucrare de arhitectura nu rezida numai in constructia operei. Un text, un articol critic, o revista sint obiecte solide, tangibile; fiecare reprezinta un “proiect” analizat in atelier ca si cum ar fi un alt program real. Incepem, ca editori, sa “calatorim” peste granite”, peste limitele arhitecturii. Granita ne retine sa depasim disciplina academica si face ca lecturile si interfetele sa para ca apartin unor domenii straine. N-are nici un rost sa continuam lectura in aceasta traditie. Istoria, formele comune si asumate, si distributiile - care nu se pot regenera prin ele insele renasc astfel si se anima. (Federico Soriano, The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, Actar, Barcelona, 2003)

dar nu la aceasta interpretare teoretica a contextului ne vom referi in mod special in acest curs… anul III / ACP 2009-10 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

atitudinea contextuala IN ISTORIA/TEORIA ARHITECTURII SI CRITICA, atitudinea contextuala este o modalitate de interpretare / intelegere: CONTEXTUL are toate sensurile de care am vorbit anterior. IN PROIECTARE, atitudinea contextuala situeaza LOCUL (cea ce inconjoara viitoarea interventie), cu tot cea ce il caracterizeaza in mod semnificativ - ca fundament al proiectului de arhitectura: CONTEXTUL este inteles numai prin anumite sensuri ale lui (mai ales cel fizic, dar nu numai), care trebuie “descoperite”, intelese, interpretate prin proiect; contextul are o definire mai restrinsa, dar si fluctuanta de la caz la caz.  ATITUDINEA CONTEXTUALA IN PROIECTARE: un joc fin intre caracteristicile semnificative (si constringerile) locului si creativitatea arhitectului: - inteligenta si sensibilitatea definirii si intelegerii acestui “context restrins”, cu caracterul, exigentele si potentialul lui poetic, - capacitatea arhitectului de a transforma exigentele si poezia acestuia in idei ale proiectului (scheme conceptuale, schite de proiect etc.), - abilitatea arhitectului de a da forma acestor idei (prin diverse mijloace exprsive).

atitudinea contextuala in proiectare: un mod de a crea o coerenta intre ceea ce exista si ceea ce va exista, intre “nou” si “mostenit” … Trebuie sa devina clar ca ideea de mediu inconjurator nu este un sistem in care este dizolvata arhitectura, ci – din contra – el este un material purtator de incarcatura pentru proiect, ca ne da posibilitatea de a gasi noi principii de  proiectare si noi metode de a ne acomoda cu spiritul unui teren specific. In spatele acestor noi metode sta modificarea. Modificarea inseamna o constiinta a faptului ca sintem parte a unui tot preexistent si ca schimbind o parte a acestui intreg inseamna a il transforma. (din Gregotti, Vittorio,Territory and Architecture, articol publicat in AD Profiles 5-6, 1985) anul III / ACP 2011-12 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE / lect.celia GHYKA

context in arhitectura sensul acestei “puneri in context” a arhitecturii (ca proces si ca produs) este acela de a intelege mai cuprinzator proiectarea de arhitectura si felul in care poate lua nastere un proiect. Contextul unui proiect – locul, mediul lui inconjurator – este mult mai cuprinzator decit orasul sau bucata de pamint pe care va sta. Este mai mult decit disciplina istorica, mai larg decit metodologia compozitiei traditionale. Pentru noi, contextul este un concept amplificat, deoarece intelegem ca o lucrare de arhitectura nu rezida numai in constructia operei. Un text, un articol critic, o revista sint obiecte solide, tangibile; fiecare reprezinta un “proiect” analizat in atelier ca si cum ar fi un alt program real. Incepem, ca editori, sa “calatorim” peste granite”, peste limitele arhitecturii. Granita ne retine sa depasim disciplina academica si face ca lecturile si interfetele sa para ca apartin unor domenii straine. N-are nici un rost sa continuam lectura in aceasta traditie. Istoria, formele comune si asumate, si distributiile - care nu se pot regenera prin ele insele renasc astfel si se anima. (Federico Soriano, The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, Actar, Barcelona, 2003)

dar nu la aceasta interpretare teoretica a contextului ne vom referi in mod special in acest curs… anul III / ACP 2011-2012 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. dr. arh. ana maria ZAHARIADE / lect.dr. arh. celia GHYKA

context

atitudinea contextuala “atitudinea contextuala apare astazi ca singurul (relativ) consens in lumea foarte diversa, chiar divergenta, a modurilor de a face arhitectura si a varietatii mijloacelor de expresie”. (Fr.Chaslin, Face a la rupture)

… ci la fundamentarea / motivarea proiectului prin interpretarea locului, la relatia proiectului cu locul, care poate deveni astfel o dimensiune estetica si genera potentialul expresiv al proiectului anul III / ACP 2011-2012 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. dr. arh. ana maria ZAHARIADE / lect.dr. arh. celia GHYKA

context

amplasament, sit

amplasament:

are un sens tehnic precis (situare, suprafata, eventuale servituti etc.)

sit:

- este mai imprecis, dar si mai stimulator pentru proiectare, invita la intelegerea mai larga a locului in care urmeaza sa se intervina prin proiect.

definitie generala - din latinescul situs = loc, pozitie; peisaj; configuratie a locului, a terenului unde se edifica, maniera de a se situa; (prin extensie) configurarea unui loc (in raport cu destinatia lui). Dupa dictionarele mai vechi, termenul de sit era o specie din clasa peisajelor. Evolutia semantica a termenului s-a facut in sens invers: azi SITUL subsumeaza peisajul… Notiunea de sit joaca un rol important in protectia patrimoniului. Semnificatia mai generala a termenului  face din el un simptom al locului (...), cu conotatii foarte diverse in limbajul curent si cu acceptiuni mai precise in diferite discipline. (Dupa MERLIN,Pierre; CHOAY, Francoise Dictionnaire de l’urbanisme et de l’aménagement, PUF, 2000)

- poate include tot ceea ce poate deveni semnificativ pentru proiect:limitele (spatiale si temporale), elemente vizuale, alti factori care intra in relatie cu viitoarea interventie etc. se stabilesc in masura in care sint semnificativi/ e pentru viitoarea interventie; sint o chestiune de interpretare constienta, in sensul proiectului. - in constitutia lui intra si alte aspecte decit cele care tin strict de contextul fizic: o acumulare a memoriei locului in starturi succesive, uneori vizibile, alteori ascunse, pe care arhitectul le descopera si care ii pot fundamenta proiectul. ansamblu de trasaturi fizice si culturale, geografice si istorice, totdeauna incomplet si adesea fragil, care va fi transformat prin proiect (Pierre von Meiss, De la forme au lieu) SIT:

anul III / ACP 2011-2012 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. dr. arh. ana maria ZAHARIADE / lect.dr. arh. celia GHYKA

context

sit, lectura sitului

intelegerea si interpretarea sitului:

- ANALIZA (procedeu cu rigori si tehnici specifice) : aspecte obiective tehnice, istorice, morfologice, urbanistice, sociale etc. - LECTURA ( procedeu mai artistic) sensibila, morfologica, socio-psihologica, istorico-geografica, “chestionarea” sitului /”dialogul” cu situl…intra in zona sensibilului si a metaforei poetice; devine INTERPRETARE a sitului, iar  calitatea acestei interpretari da si o parte din masura calitatii proiectului. Ceea ce nu neaga importanta analizelor, ci le include selectiv.

Pierre von Meiss (De la forme au lieu) propune urmatoarele niveluri de lectura: o Sensibila – bazata pe observatie proprie si pusa in evidenta si reprezentata prin orice mijloace capabile sa o exprime: grafice, cinematografice, literare ...) o Morfologica – bazata pe analize (cea tipo-morfologica este foarte uzitata); o Socio-psihologica – bazata pe anchete proprii sau cu specialisti in domeniu (antropologi, psihologi etc.) o Istorico-geografica – bazata pe planurile istorice si/sau pe documente, care atesta transformarile in timp ale sitului respectiv: ceea ce constituie “memoria locului”.  Aceste “lecturi” suprapuse (modalitati de intelegere a sitului) sint folosite in proiectare si in pedagogia proiectului de arhitectura pentru a fundamenta interventia intr-un loc dat. In termeni metaforici, dar foarte sugestivi, se vorbeste chiar de faptul ca arhitectul “intreaba” situl despre ce ar avea nevoie (deci ce program functional s-ar potrivi) si cum (adica despre forma care i-ar fi cea mai potrivita).

un mod de a cauta legaturile corente si fertile dintre ceea ce exista si ceea ce va exista anul III / ACP 2011-2012 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. dr. arh. ana maria ZAHARIADE / lect.dr. arh. celia GHYKA

contextua sm termenul 1970 - Thomas L. Schumacher  + studentii lui Colin Rowe de la Cornell University, Contextualism, Urban Ideal and Deformations

termenul original a fost contexturalism (combinatie intre context si textura), prin intermediul caruia incearca sa probeze ca se poate face un oras bun folosind arhitectura moderna

- inadecvarile si problemele arhitecturii moderne sunt urbane, nu stilistice; - atit solidele urbane (masele construite), cit si golurile (piete, strazi, alte spatii libere) sint forme figurale  semnificatia formei spatiilor publice in crearea caracterului orasului; - ideea functiunilor unei cladiri “ca tip” (cladirea diferentiata (tributara lui Venturi) si “ca textura” = o cladire trebuie sa se adapteze conditiilor urbane fara sa-si ascunda continutul, fara sa-si piarda imageability (vizibilitatea, capacitatea de la lasa imagini in memoria oamenilor, cf. Kevin Lynch) ca forma. anul III / ACP 2009-10 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Colin Rowe & Fred Koetter, Collage City (in anexa) scrisa in 1973 publicata in 1978

capitole: Dupa Milenium, Criza obiectului: dificultatea texturii, Orasul de coliziune si politica bricolajului, Collage City si recucerirea timpului

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Discutia se situeaza intre:

- mostenirea modernista – orasul functionalist al obiectelor de sine statatoare, autosuficiente – de ce s-a propus aceasta prin modelul progresist - mostenirea orasului traditional – cum s-a dezvoltat orasul pina la perioada industriala - critica modernismului si a orasului functionalist in conditiile anilor 1970 in care orasele se distrugeau inca la scara mare - “violarea marilor orase continua”

Ceea ce inseamna ca trebuie sa gindim din nou asupra relatiei arhitectura-oras si obiect-oras. Este ce incearca Rowe &Koetter.

? DE CE O MAI DISCUTAM, DACA DE ATUNCI E POSIBIL SA SE FI GASIT SOLUTII?

-nu s-au gasit, ele se cauta inca, prin intermediul teoriei si al practicii (strategii in care politicul, economical, se imbina cu conceptiile architectural-urb) - Collage City a fost punctul de plecare al multora dintre cautarile actuale pentru ca a dat o cheie de intelegere a orasului si a relatiei obiect oras si a propus o strategie anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

DIMENSIUNEA PROFETICA A ARHITECTURII MODERNE

“A fost o lumina care a generat energie si care, asa cum s-a combinat cu fortele mai blinde ale traditiei liberale si ale directivelor romantice ale unui avangardism inaripat, au conferit arhitecturii  moderne viteza unui proiectil,  permitindu-i sa inceapa secolul 20 ca o descarcare apocaliptica a unei noi arme de foc; si chiar cind s-a mai  stins, aceasta continua sa fie lumina care conditioneaza orice incercare ‘serioasa’  legata de ‘structura’ sau de bunastarea societatii. Dar oricit de luminoasa ar fi  fost, trebuie recunoscut ca aceasta lumina permite doar o viziune restrictiva si  monoculara; deci, privind-o  printr-o optica normala putem recunoaste si vorbi despre declinul si caderea utopiei.” (Collage City/ pag 31)

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

RECONSIDERAREA OBIECTULUI

FUNCTIA URBANA A CLADIRII:  jocul dintre cladire ca tip si cladire ca textura functia cladirii ca space-occupier si space-definer 

Poetica unei anume lipse de libertate

Cum urmeaza sa se deformeze un tip ideal/primar, cladirea “perfecta”, pentru a corespunde unui sit mai putin “perfect”? Cum este compromisa “perfectiunea” – problema la care teoria functionalista nu poate sa raspunda si pe care nici na luat-o in considerare?

Deformarea tipurilor ideale astfel incit ele sa aiba dubla functie:

- ca obiect cu semnificatia proprie care vine din functiunea ei - ca perete al unui spatiu public cu cerintele lui date de estetica urbana si de un anumit mod de folosire

De aici rezulta strategii de proiectare diferite anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Jocul dintre “cladire ca tip” si “cladire ca textura” Deformarea tipurilor ideale astfel incit ele sa aiba dubla functie - ca obiect cu semnificatia proprie care vine din functiunea ei - ca perete al unui spatiu public cu cerintele lui date de estetica urbana si de un anumit mod de folosire Gunnar Asplund (Stockholm, Cancelaria Regala / 1922) vs. Le Corbusier (Plan Voisin/1925)

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

FUNCTIA URBANA A CLADIRI CA RELATIE ARHITECTURA-ORAS: (jocul dintre cladire ca tip si cladire ca textura -poetica unei anume lipse de libertate Functia cladirii ca space-occupier si space-definer , ca figura pozitiva si ca fond pasiv, permitind atit cladirii cit si strazii sa-si exercite personalitatile lor distincte si independente. In plus, cladirile pot deveni intrumente de recunoastere pe teren, stabilizers si mijloace de de orientare colectiva. Eleganta si economia de mijloace a acestei pozitii = critica a procedurilor contemporane (adica a modernismului si postmodernismului). NICI FIXATIA ASUPRA OBIECTULUI, NICI CEA ASUPRA SPATIULUI, NU MAI POT FI NISTE ATITUDINI VALABILE. “Situatia pe care am putea-o spera ar fi cea in care cladirile si spatiile sa existe in egalitatea unei sustinute dezbateri”. O dezbatere in care victoria ar sta in integritatea fiecarei componente; o dialectica solid-gol care ar permite coexistenta - planificarii totale cu o neplanificare autentica, - a perfectei ordini cu accidentul, - a publicului si a privatului, - a statalului si a individualului. In termeni de figura-fond, dezbaterea postulata

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

aici intre gol si solid este o dezbatere intre doua modele care, succint, pot fi reprezentate de tipurile acropola si forum.

roblema incalcarii nucleului tare al obisnuintelor si intereselor constituite in orasul medieval a facut ca roblema noului sa fie una de reactie subversiva, de demonstratie polemica, uneori scoasa inafara rasului. radina = o critica la adresa orasului – afirmarea extrema a ei in aceasta postura = Versailles (un Disney orld aristocratic); poate fi interpretata ca o utopie de reactie, o expozitie de “design total”, controlul otal, o paradigma ultima a autocratiei care se exprima pe ea insasi in mod fatis n opozitie, vila Adriana-Tivoli = o incercare de a disimula orice referinta la orice idee de control; aparent, n amalgam necoordonat de entuziasm discret, nicidecum o dorinta autocratica de expunere. mbele sint opera unor monarhi puternici/absoluti. Care este un model mai util pentru noi? Care dintre ele doua produse (ale unor 2 tipuri psihologice de puteri autocratice, care dispuneau de toate mijloacele e a le pune in practica) poate fi resimtit ca oferind exemplul cel mai util pentru acumularea actuala de et-pieces in coliziune sau intr-o prezentare coordonata?

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Colajul – ca tehnica – putind sa puna in acord marea gama de axis mundi , ... poate fi un instrument care sa ne permita sa ne bucuram de poetica utopica fara sa fim obligati sa suferim neplacerile politicilor  utopice.  Aceasta inseamna a spune ca, deoarece colajul este o metoda care isi extrage virtutile din ironie, fiindca pare o tehnica folosind simultan lucruri in care nu crede, colajul este si o strategie care permite utopiei sa fie folosita ca imagine, ca fragmente, fara sa fim obligati s-o folosim in totalitate.  Aceasta inseamna a sugera ca el poate fi o strategie care, sustinind iluzia utopica a provocarii si a finalitatii, poate chiar alimenta o realitate a schimbarii, a miscarii, a actiunii si a istoriei.

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

collage city orasul colaj si recucerirea

timpului

Pe scurt, omul nu are natura; ceea ce are este...istorie. Altfel spus: ceea ce natura reprezinta pentru lucruri, istoria, res gestae, reprezinta pentru om. Singura diferenta radicala intre istoria umana si istoria “naturala” este ca prima nu poate niciodata reincepe ... cimpanzeul si urangutanul se disting de om nu prin ceea ce este cunoscut in termeni uzuali ca inteligenta, ci pentru ca ei au mai putina memorie. In fiecare dimineata, bietele animale trebuie sa faca fata unei totale uitari a ceea ce au trait cu o zi inainte, iar intelectul lor trebuie sa lucreze cu un fond minim de experienta. La fel, tigrul de azi e identic cu tigrul inceputurilor ca si cum nimic nu ar fi existat inaintea lui... A rupe continuitatea cu trecutul inseamna a il reduce pe om si a il plagia pe urangutan. JOSE ORTEGA Y GASSET  Aceasta inseamna ca alegi si incerci sa continui o linie de cautare care are un intreg subsol de dezvoltare stiintifica in spatele lui: deci intri intr-o traditie a stiintei. Acesta este un punct decisiv, dar unul pe care rationalistii nu-l inteleg suficient in multe cazuri – anume, ca nu putem porni de la zero; ca trebuie sa folosim ceea ce predecesorii ne-au dat deja in stiinta. Daca o luam de la zero, vom fi mereu ca Adam si Eva (sau ca omul din Neanderthal, daca preferati). In stiinta, vrem sa facem progrese, iar aceasta inseamna ca trebuie sa ne sprijinim pe umerii predecesorilor. Trebuie sa ducem mai departe unele traditii... KARL POPPER anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Roma Interrotta, 1977-78

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA

 Aldo Rossi, Città analoga anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA

anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA

collage city excursus LISTA NETERMINATA DE STIMULENTI, a-temporali si, in mod necesar, transculturali, ca niste posibile objets trouvés in colajul urbanistic: Strazi memorabile Stabilizatori  Ansamblul potential interminabil Terasa publica Cladiri compozite si ambigui Instrumente ale nostalgiei Gradini anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Canaletto, Capriccio, 1753 anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

Ofera ideea orasului de colaj , ca tehnica si ca stare de spirit, nu lipsita de o anume ironie fata de omogenizarea modernista si ca alternativa la schemele urbane utopice.  Aceasta metoda bazata pe fragmente este o solutie la problema noului , fara sa sacrifice posibilitatea unui pluralism democratic, care isi poate astfel gasi o expresie legitima.

Contextualismul ofera o cale de mijloc intre doua pozitii extreme: (1) MEMORIE si inghetarea nerealista in trecut, fara dezvoltare viitoare, si (2) ANTICIPATIE si renovarea urbana care duce inevitabil la distrugerea tesutului traditional

anul III / ACP 2012-13 / facultatea de arhitectura / UAUIM

obiect-oras

teorie si proiect dupa modernism

o notabila schimbare de atitudine: Sta la baza diverselor teorii, proiecte manifest, abordari noi, metode de lucru, aplicatii practice. Dintre acestea vom discuta doar citeva (in completare, a se citi din notele de curs): Unele abordeaza relatia arhitectura noua - oras traditional: o1. iesirea din rigorile limbajului modernist (a se revedea prezentarea de la IAC) o2. Collage City (se studiaza la seminarii) o3. abordarea tipomorfologica italiana (ex. Venezia) o4. strategii mai largi pentru oras in sensul refolosirii/reabilitarii/pastrarii coerentei nou-vechi Altele privesc prospectiv rolul arhitecturii in relatie cu spatiul public, in contextul mult mai larg al noilor fenomene urbane declansate de schimbarile in curs ale logicii si ale modului de functionare al societatii postindustriale (informationale…): o4. Archipelago City, Grossform, Bigness o5. L’îlot ouvert o6. Fenomene noi de urbanizare: sprawling city, shrinking city  o7. Proiectul urban o8. Arhitectura peisajului. anul III / ACP 2011-12/ facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE / lect celia GHYKA