07-08- Arghezi - Zdreanta Si Talharul Pedepsit

Definitivat SUBIECTELE 7-8 In lirica lui Arghezi un loc aparte il ocupa poezia pentru copii. El descrie universul marunt al vietuitoarelor fara cuvant ( gâze, furnici, flori, catei , pisici găini, rândunici, greieri si furnici) continuand traditia lui Emil Garleanu si a lui George Topirceanu. Poeziile cuprinse in volumele “Cărticică de seară”, “Stihuri pentru copii”, “Hore” sau proza din volumele “Cartea cu jucării”, “Prisaca” sunt doar cateva dintre creatiile indragite si cunoscute de aproape toti copiii. ZDREANTÃ- Tudor Arghezi Zdreanta este una dintre cele mai frumoase poezii destinate copiilor. Este o scurtă povestire alegorică în versuri, in care autorul personifica un catel pentru a satiriza deprinderea de a fura, prin urmare este o fabula. Poezia are in structura o prima parte- povestirea propriu-zisă si o a doua - morala. Constructia poeziei are la baza personificarea ca figura de stil TITLUL este o metafora care sintetizeaza imaginea personajului principal. CONTINUTUL Inceputul poeziei este o interogatie retorica si are scopul de a capta atentia copilului si a-l implica sufleteste L-ati vãzut cumva pe Zdreanta, Cel cu ochii de faianta? Urmeaza descrierea catelului: frumos, cret, latos, cu parul care-I acopera ochii de faianta. Datorita infatisarii catelului versurile sunt foarte atractive pentru copii: E un câine zdrenturos De flocos, dar e frumos. Parca-i strans din petice, Ca sã-l tot impiedice, Ferfenitele-i atarna Si pe ochi, pe nara carna, Si se-ncurca si descurca, Parca-i scos din calti pe furca. Are insa o ureche De pungas fãrã pareche. Poezia continua cu pozna lui Zdreanta. El isi propune sa fure un ou din cotetul gainilor, sta la panda pana cand vede ca o gaina s-a ouat, intra in cotet, fura oul si-l mananca. Da tarcoale la cotet, Ciufulit si-asa laiet, Asteptand un ceas si doua O gaina sã se oua, Care canta cotcodace, Proaspat oul când si-l face. De când e-n gospodarie Multe a-nvatat si stie, Si, pe branci, taras, grabis, Se strecoara pe furis. 1

Pune laba, ia cu botul Si-nghite oul cu totul. Este insa prins de gospodina si pedepsit. Ca sa-l dezvete de acest urat obicei gospodina a pus in cuibarul gainilor un ou fiebinte, iar Zdreanta cand a vrut sa-l manance s-a fript. "Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. - "L-a mancat!" "Stai nitel, ca te dezvat Fara matura si bat. Te invata mama minte." Si i-a dat un ou fierbinte. Dar decum I-a imbucat, Zdreanta l-a si lepadat Si-a-njurat cu un latrat. Finalul poeziei este un monolog, din care rezulta ca metoda gospodinei de a-l pedepsi te smercherul catei a dat roade. Când se uita la gaina, Cu culcusul lui, vecina, Zice Zdreanta-n gandul lui "S-a fãcut a dracului!" Mesajul finalul poeziei este usor de receptat de copii si anume: furtul se pedepseste. COMPOZITIE Desi foarte scurta poezia abunda de figuri de stil si tehnici artistice − de epitete la constructia portretul fizic al catelului: de faianta, zdrenturos, flocos, carna, ciufulit, laiet, − si comparatii: “Parca-i scos din calti pe furca, “Are insa o ureche/ De pungas fãrã pareche” − aliteratii: “ pe branci, taras, grabis,” − personificare: Zdreanta gandeste si vorbeste in gand − dialogul: − interogatia retorica Versificatia asigura muzicalitate − Ritm: trohaic prima silaba fiind accentuata, iar a doua neaccentuata − Rima: imperecheata − Masura: 7- 8 silabe

2

TALHARUL PEDEPSIT Talharul pedepsit este o foarte scurtă povestire alegorică, în versuri, în care autorul, personifica unul dintre animalele din universul inconjurator al copiilor (un soricel) si satirizează deprinderea lui de a fura, cu scopul de a preveni manifestarea unui astfel de prost obicei. Prin urmare are caracteristicile fabulei ca specie literara Poezia are in structura o prima parte- povestirea propriu-zisă si o a doua - morala. Constructia poeziei are la baza personificarea ca figura de stil TITLUL este o metafora care sugereaza deznodamantul intamplarii descriese in poezie CONTINUTUL Inceputul poeziei fixeaxa locul si timul actiunii: “ Intr-o zi, prin asfintit, “ Poezia descrie in continuare isprava micului animalut: facandu-si socoteala ca este mai mare si prin urmare mai puternic decat o albina, soricelul a intrat intr-un stup sa fure miere. Soaricele a-ndraznit Sa se creada in putere A prada stupul de miere. El intrase pe furis, Strecurat pe urdinis, Se gandea ca o albina -i Slaba, mica si putina, Pe cand el, hot si borfas, Langa ea-i un urias. In stup insa, a dat ochii cu familia albinei, care a tabarat pe el si drept pedeapsa l-a imbracat tot in ceara Nu stiuse ca nerodul Va da ochii cu norodul Si-si pusese-n cap minciuna Ca da-n stup de cate una. Mesajul finalul poeziei este usor de receptat de copii si anume: furtul se pedepseste si unitatea familiei inseamna putere . Nu ajunge, vream sa zic, Sa fii mare cu cel mic, Ca puterea se aduna Din toti micii impreuna COMPOZITIE − de epitete la constructia portretul fizic al albinei: Slaba, mica si putina, − personificare: soarecele gandeste − Versificatia asigura muzicalitate − Ritm: trohaic prima silaba fiind accentuata, iar a doua neaccentuata − Rima: imperecheata − Masura: 7- 8 silabe

3