Mari Experimente Stiintifice

Pt. Mirun

Scan by waspul

P LAN ETA i N RO TIR E

Anotimpurile

1

FOIosit i carioca pent ru a desena 0 linie in jurul mijlocul ui min gii. Aceasta

2

punet i la nterna pe carti i n asa fel Incat sa lumineze jum atatea de mln ge de

3

l.uminati Ecuator ul cu la nt erna asHel

lncat aceasta sa aru nce lu mina egal a

reprezinta Ecuatorul . Asezati mingea

dea supra Ecuator ului. Este vara in

in fiecare ernisfera. Acest lucru este

deasupra bo lu lui astte l i ncat linia

j umatatea de rninge de deasupra

echiva lent c u primava ra si toamna , cane

Ecuator ului sa se i ncline usor.

Ecuatorului, unde lumineaza lanterna, $i iarn a de cealalta jurnatate a lum ii.

teats lumea .

Puterea solara ~

Soarele revarsa energie pe Parnant sub forma de ealdur a si lumina . Cantitatea de energ ie pnrnita i n oriee loe de pe Parnant se rnodif ica odata eu anotimpu rile . Aeest lueru se datoreaza faptulu i ca axa Parnantu lui este lncl mata. Vara, 0 jumatate a Pamantului e inc tinata spre Soare, $i aeolo este ma i eald. larna nu mai primeste asa mu lta lumina de la Soare, $i atunei e mai reee.

zilele

~i

nopti le sunt de aceea si durata in

Construirea unui termometru Orbita

Pa mantul ui

MARTIE ,

prirnavara i n nord $i toa rnna in sud

Soarele

IUNIE

vara in larna i n nord $i vara in sud

nord $i iarna in sud SEPTEMBRIE toarnn a i n nord $i primavara in sud

1

Turnati apa rece in tr-o st icla pana se ump le la doua tre imi din ca pacitate.

Adau gat i niste colorant alimentar. Mulat i paiul i n apa $i slgilat i bin e gatu l stic lei cu adeziv refolosibil .

4

i nt r-o zi fierbinte , caldura Soare lui va face ca aeru l $i apa sa se di late,

tortano nivelu l a pei din pai pest e se m nul tacut pentru te mperatura camerei. Rac iti termometrul i n frigide r. Remarcati nivelurile diferite .

2

i mPinget i palul in jos spre a perm ite aer ului sa mai patrunda in sti cla.

Dupa cateva secunde, presiunea aeru lui

3

Taiat i cartcn asu l $1 Inf igetl-l pe pal. l.asatl sticla sa stea putln . Faceti un

semn pe ca rtonas in dreptul nive lului apei

suplimentar din inter ior va torta nivelu l

pent ru a ilust ra temperatura camere i.

ape i sa se ridi ce pe pai in sus.

Ducet i-va termometrul afar a.

11

PAMANTUL NOSTRU NEOBO SIT

Fazele Lunii un a este eel mai apropiat vecin din spatiu al Pamantului. Stirn mai multe despre Luna decat despre orice alt corp ceresc deoarece astronautii , au aterizat pe ea ?i i-au explorat su prafata. Luna este singurul satelit al Pamantului. Ea mascara 3.476 km in diametru - avand aproximativ un sfert din marimea Pamantului. Se invarre in jurul Pamantului la 0 distanta de aproape 385.000 km, ?i face calatoria aproximativ 0 data pe luna. Luna nu emite niciun fel de lumina proprie. 0 vedem pentru ca rerlccta lumina de la Soare. Lumina solara Iurnineaza diferite parti ale Lunii pe masura ce luna trece prin ea. Din aceasta cauza, Luna pare ca-si schimba forma. Luna se rotcste incet in timp ce inconjoara Pamantul, astfel ca aceeasi parte a sa este intoarsa tot timpul spre Pamant. Vedem Luna Iuminata complet doar 0 data pe luna, dar nu trebuie sa asteptati 0 luna spre a vedea schimbarile formei sau ale fazelor sale. Proiectul acesta va va ilustra in doar cateva minute cum trece Luna prin fazele sale.

L

..... Fata Lunii Aceasta imagine l nfati$eaza 0 priveliste a Lunii vazuta de pe Parnant, Cano lntreaga Luna este luminata, a$a eum apa re aic i, 0 numim Luna plina. Regiunil e mai Intunecate ale suprafetei sale sunt campi: lntinse de praf, numite marl. Zonele mai luminoase sunt muntii. Acestia sunt presarat i cu eratere ce au uneori diam et re de sute de kilometri. Mu ntii de pe Luna au mai bin e de 6 .000 de metr i l nattime.

Creatl-va propria voastra Luna VETI AVEA NEVOIE DE : minge de fotbal sau volei, lipici, pensula de lipit, st lcla, foita sau

: . ~- '"

:f . ....

fol ie de staniol, foarfeca, adeziv

...... ...

refolosibil, lanterna .

ASigUrat i.va ca mingea e spalata ~i uscata complet inain te sa 0 tolosltl! l ntindeti lipiciul pe toata suprafata mingli, Asezati-o pe 0 sticla sau ceva sernan ato r, pentru a 0 mentine nemiscata .

1

12

Taiati atent hart ia sau folia de staniol In patrate mar io lnveliti mmgea In folia de stan iol. Incercat: sa tacett supratata ei cat mai neteda posibil. Acum avet i propria voastra Luna!

2

F AZ ELE LU NII

A ~ e z a t i -v a

3 un mic ghern de adeziv refolosibil

4

puneti-va un prieten sa stea la un capat al mesei pentru a tri mite cu 0 lanterna 0 raza puternica de lumina asupra Lunii voastre. Mergeti de partea opusa a mesei. Priviti-va Luna dupa ce ati stins toate celelalte lumini din camera.

Treptat. miscati-va i n jurul mesei, uitandu-va inca la Luna voastra. Veti vedea formele diferite pe care Ie ia. Aceste forme sunt fazele Lunii.

~

Cand va aflati in parte a opusa priete­ nului vostru, zona min gii care da sp re voi reprezinta Intunericul. lata ce se intarnpla 0 data pe luna pe cerul noptil, Putem vedea doar 0 fasie subt ire de lumin a, pe care 0 numim Luna noua sau serniluna. Pe masura ce va miscati in j urul mese i, 0 portiun e mai mare din minge este luminata de lant erna, Toat a va fi lumi nata cand va vet i af la in spatele priete nului vostru. Cand acest lucru se inta mp la cu adeva rata Luna, 0 nu mim Luna piina. Miscan du-va In j ur, min gea cade treptat In int une ric. Cand va afl ati iar in partea opusa prietenului vost ru, veti vedea iar 0 Luna nou a.

Luna nou a (se m iluna)

faza prim ului patra.

Luna plina

faza ult imulu i patrar

Luna no ua

Luna pe

0

rnasa. Fixati

sub rninge. Acest a 0 va t ine i n loc ~i 0 va imp iedica sa se rostogoleasca de pe masa .

5

Trecerea prin faze

1~

PAMANTUL NOSTRU NEOBOSIT

Fluxul

~i

refluxul

aman tul e albastru cand e privit din intunericul spatiului cosmic. Aceste lucru se datoreaza faptului ca 70 % din su prafata lui e accperita de oceane. Ele ocupa peste un milion de milioane de milioane de tone de apa. La fiecare 12 ore, apa marii se ridica, iar apoi coboara. Aceste ridicari ~i coborari sunt numite maree (flux ~i reflux). Cand apa se ridica, spunem ca este flux. Cand ea se retrage, spunem ca este reflux. Miscarea apelor oceanice este determinata de Luna ~i de rotatia Pamantului. Forta de gravitatie a Pamantului atrage Luna. Pe masura ce Pamantul se roteste, Luna atrage ~i ea apa oceanica, facand-o sa se ridice. 0 ridicare asemanatoare a nivelului marii apare de partea opusa a Pamantului, unde apa creste, ca rezultat al miscarii de rotatie a Pamantului. In aceste locuri e flux. Sase ore mai tarziu, Pamantul s-a rotit cu 90°. Marea se retrage apoi in puncrul sau eel mai scazut, ~i arunci apare refluxul. Cele doua experimente opuse explica cresterea ~i descresterea nivelului oceanelor tara nicio schimbare a cantitatii de apa marina, ~i felul in care revarsarile mareice de apa raman in acelasi loc dedesubtul Lunii, pe rnasura ce Pamantul se roteste sub ea.

P

..... Vecinul apropiat Luna este un desert sterp de piatra . Nu are nicio atmosfera care s-o protej eze de razele periculoase ale Soarelui, ~ i niciun fel de apa care sa susti na viata. Forma Lunii pare sa se schimbe in decursul unei luni. Num im aceste sch lrnba rl ale formei sa le fazele Lunii. Luna are nevoie de 29 de zile si jumatate pentru a se modifica de la 0 serniluna subtire (ultimul patrar) la un cerc plin ~i apoi iar la ult imul patrar,

Cum apar mareele Luna

orbita

Maree le se ridica dedesubtu l Lunii pe masura ce Parnantul se roteste. Gravitatia Lunii rldica apa oceanelor, at ragand-o spre ea.

14_

o data

la doua saptarnanl, Soarele ~i Luna se allnlaza cu Pamantul. Forta lor de atra ctle cornbinat a creeaza 0 mare e de sizigil , 0 maree ma i lnalta decat de obicei.

o saptamana

mai tarziu, Soarele ~i Luna se afla la unghiuri drepte unul fata de alt ul. Orientandu-se in directii opuse, ele produ c 0 maree mai joasa decat de obicei, num lta mare e moarta.

F LUXUL ~ I R E FLU XUL

Fluxul

~i

refluxul

l nete da, ap oi urnp leti -l pe jumatate cu

A~ e z a t i cas tronu l pe 0 su prafata fixa ,

2 mingii

A~ e z a t i -va ~i

a mbele maini de as upra

Irnpinget i-o cu grija In apa .

apa . Pun et i user mingea In apa, astfel

dar ferm . Privit i ce se intarnpl a cu nive lul

i ncat sa pl ut easc a in mijlocul castronului ,

apei. Se rid ica lntr-un "flux" .

3

l.asati m ingea sa se rid ice iar us er,

Puteti vedea ac um apa d in cas t ro n

scaza nd. Astfel ma reea s-a rid icat !;>i s-a retras, desi cant itatea de apa a rarnas tot

du pa cu m va ilu st reaza imaginea .

tim pul nesch imbata .

Revarsarea mareei VETI AVEA NEVOIE DE : Flux ~i reflux: un llghean de

plastic , apa, minge de plastic

pentru a reprezenta planeta .

Revarsarea mareei: lipici tare , 0

sfoara subt ire cu lungimea de 20

em $i ooua bucau de stoara de 40

em, minge de plast ic pentru a

reprezenta planeta, lighean de

plastic , perfo rator, apa.

3

RUgat i un prieten sa traga de sfo ara Iiplta de m inge sp re el sa u ea . Exista

mai rnulta apa Int r-o parte a m ingii decat

l

LiPit i fo art e bine sfoara lunga de 20 em de minge ~i lasati -o sa se usuce.

2

Trecei i cate un fir de stoara lung de

40 em prin fiecare gaura

~i

iegati

Intre t imp, cere t i-i un ui ad ult sa va

sfoara de marginea ligheanulu i. Umpleii

per foreze dou a gau rt la mar gin ea

pe jurn at at e ligheanul de plastic cu apa ~i

lighe a nului, una de fiecare parte.

lasati m ingea sa pl ut easc a in ap a.

4

Luna at rage apa, dar ~i Pama nt ul face acela si lucru. Acum cereti-i pr ietenului

sa iina mingea pe loc In timp ce arn an do l

in cealalta, Aceasta este revars area

tragef sforile legate de llghean pana

mar eei.

sc him ba form a.

l~i

5

Acum exista 0 reva rsare a ma reei de am bele parti ale planetei . Unul d in voi

sa intoarca mlng ea use r. Put ei i observa cum reva rsarile mare ice se misca In j ur ul planetei pe rnasura ce ea se lntoarce . 1C:::

P AM AN T UL NOSTRU NEOBOSIT

Valuri

~i

curenti oceanici M

area este rareori calma. Chiar ~i intr-o zi llnistita, veti observa valurele p e sup rafa ta ei. Valurile se misca pe suprafata oceanului. Ele su n t purtate mai ales de vant, Cu cat sunt mai puternice van turile ~i m ai lunga distanta pe care au strabatut-o, cu atat sunt mai mari ~i mai inalte valurile. Valurile afecteaza de obicei numai suprafata apei. Pe rnasura ce ele circula, valu l se apropie de dop apa insas! nu se rnisca, Ea doar se ridica ~i ... Mari puternice coboara cand valul trece Pe vreme rea, valuri uriase se ina Ita prin ea. La nivelul ~i se sparg , tras to rrnand marea lntr-o rnasa t urnultoasa. dop ul lsl mentine pozitia profund alunor oceane, apa se misca 'in suvoaie uriase, numite curenti, Acestia pot fi calzi sau reci, ~ i p ot afecta clima lumii. Curentii oceanici sunt deterrninati mai degraba de diferentele de salinitate valul circu la, sau de temperatura ale apei decat de vant. dardopu l nu Primul proiect ilustreaza cum se crecaza valurile, iar al doilea cum sunt provocati curcntii de bataia va ntului. Curcntii cum sunt cei din al treilea proiect se produc pe 0 scad mult mai mare 'in cele mai intinse ...Trecerea valului oceane ale lumii. Diagramele de mai sus ilustreaza trecerea valulu i pe suprafata apei , in timp ce obiec­ te le de pe apa abia daca se misca putin.

Crearea valurilor VETI , AVEA NE VO IE DE: lighean dreptungh iu lar de plastic , cana , apa , cada sau bazin gonflabil cu apa put in adanca ,

plasti lina,

l

A$ezat i ligheanul pe podea sau pe 0 rnasa. Alegeti un loc unde nu

contea za daca se sc urge put ina apa.

16

2

Suf,at i foarte user peste suprafata ape i. Vefi vedea ca apa Incepe sa se valu­

reasca acolo unde suttati, Tot asa se

Umplet i ligh eanul cu apa pana cane

forrneaza valurile oceanice prin rnlscarea

ajunge aproape la mar gine.

aerului, deci cane bate vantu l.

Pt. Mirun

Scan by waspul