M. VULCANESCU Razboiul pt intregirea Neamului

MIRCEA VULCANESCU Coperta de DONE STAN

RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI Cu o prefaftr de

TITUS BARBULESCU Postfat[ de

IIORIA STAMATU E F

CI' aO

o (t, .o Editura SAECULUM I.O. ISBN ,et3-9tl tr23a, Editura VES"fAI-A ' ISBN 973-9200-18-4

E m

-

',

"I

@ Toate drepturile pentru aceasti edilie sunt rezervate Editurii SAECULUM I.O.

Editura SAECULUM I.O. Editura VESTALA Bucureqti, 1999

Mircea Vulcdnescu Am cunoscut mai bine seminarul de sociologie qi pe cei care il dirijau. Pe ,patron", Dip. Gusti, nu-l

4?6 371

vedeam decdt la cursurile magistrale. Inlepat, iritabil, fi;ne!. avea o inteligentd aqa de fluturatica - cam aga se exprima Eminescu vorbind de anumiqi boieri conservatori care nu apreciau stilul lui polemic la Timpul, de boiemaq mdrun! de r5zeq de !ard! - incdt parcd qi ideile $colii de la BucureSti de sociologie, ce ni le lansi in prelegerea de deschidere, dobdndiri in lecfia a dou4 a treia, prin repetilie, un fel de str5lucire de prospect publicitar, obsesional: La Vulfi.,rul de mare ca peStele in gheare!.,, Prin ce minrme, in jurul lui, tofi colaboratorii, toli erau de o aleasi si rard calitate: onestitate [i modestie in expunere, terneinic[ pregdtire qtiintificA? lndregosti! de problemeie de fond ali crilturii qi civilizat'ei romdneqti, informali pe teren despre realitatea romdneasc5, de to{i imi aduc aminte cu recunostinld qi emolie; de la fiecare, des,i deosebifi ca formalie ;tiinflficA sau convingeri politice (gama opfi unilor lor politice se intindea de la ,dreapta" ideologiei legionare pind la ,,stinga" socialist-marxistd), am invbtat ceva din ,prospect", rm midulm viu si concret din corpul complex al reattnfii romdnegti dintre cele doui rdzboaie. Cme, evident; tratatii formal ca o tablS de materii nu putea fi decdt veleitate stiinlifici, stropit2i baptismal - adicd metodologic -, cdnd de un G. Tarde, cdnd de un Em. Durkheim; cind de ,,onoratul si marele prieten al nostru - nu-i aga? - d-l X de la Colldge de France!" lfos academic. rostit solemn ;i cam .

Regele Ferdinand

I

decoreazd.

urr dmpel

aqezare

a ideilor gi amintirilor, cand am in fala ochilor

MIRCEA VULCANESCU

Sociologia Militans, sau mai ales Enciclooediu ! 76 A. qi 187 G.). DupI blttlia de la Sibiu, i se va mai adduga gi Corpul I german (Morgen) luat de la Armata I-a (Divizia 89 G. 9i Divizia 71 A. U.).

Diviziile inamice erau mai mobile ca cele romdneqti, fiind constituite numai pe 3 regimente. De;i cu efective mai mici, ele erau dotate cu o putere de foc mult superioara, datorita

num6rului considerabil de arme automate (54 mitraliere de regiment) gi de guri de foc, ce intrau in dotatia lor. Pe deasupra, armata dispunea de o putemicS artilerie grea, rnergAnd pinf, la mortierele austriace Skoda de 305 mm-

ganeralul Krafft von Dellmensingen, dupd un patru zile peste creste*, reuEe$te sA surprindi siguranta Corpului de Olt, ameninland sd-i inchida dinapoi trecdtoarea prin care se leagd cu (ara, Corpul de cavalerie al lui Schmettow, intiirit cu artilerie grea, cobor6nd intre Arrig gi Porumbacu, se interpune cu indrSzreald intre dreapta acestuia si Armata a II-a romini care opereazd in regiunea Fngtuas. In acelaqi timp, Corpul XXXIX (Staabs) dezlinpie impotriva lui atacul frontal in jurul Sibiului. Atacat cu indaq'ire pe stdnga dinspre Dealul Gusleritei (Gregoriberg), Cristian Ei Orlat**, de un inamic care dispune de o superioritate zdrobitoare de artilerie qi arme automate***, Corpul de Olt reziste i 9122-12125 septembrie, peste v6rfurile Str6mbu, Cindrelul, Stefle;ti ti Negovanul, de unde s€ desp54ise un grup apuc6nd spre C6ineni peste muntii Robu gi Murgagul, altul peste Vdrful Mare spre Tumul Rogu, al treilea peste Preajba, spre Boi1a. ** l- ,,izia 76 A- U.51 de Honvezi fi 187 germani. +t* oi baterii contra 18 Si 207 mitraliere contra 39.

56

MIRCEA VULCANESCU

toatd ziua de 13

brie,

seDtem_

cu DirU^" i;-';

st6nga, pe linia Gura_RAu_ lui-Poplaca-gelimbers si

cu Divizia

pe linia

t:,

ta

arinti

Hermann-Saca_

date-Awig. Dar, lipsit

de

releryele timise spre mtazazt sd deschidi cu

forfa defileul Oltului. in

gare coloanele

diviziei

atacate cu focuri -tusesere rn aJun, Corpul de Olt isi lrag_e peste noapte st6nei. pe linia CisnAdia-RAsiniiAtacat din nou, a'doua 4,-. pe dreapta dinspre

Generalul Culcer

.

iru"*

,a#if Htrff j;:Lii#r.{;Alffi namrcul' ocolhd cu dreaota ir" l" vai*", l"lrrl"l1? :p",:p p".iir"i ;H":fu !:T BXl:I*ffi :-8il,,7 de Olt se retrage atunci

br

ft t"j,,fi"#ily"1fl l"-t';tem-Ra"e"ir., l tua a"a;":;;' txeta aduce deznodimAntul batdiei. si fie inviluit d" Krrft;;"',iine .tocAmeninlat fecatoarea Oltului, si Oe Scfme?fr'#; sur ::;

..F",r.u1

pe sub'm'nte, l" C;;;;,;"dd; Tfocaj,,'r pasrtt

;;ui-.";ir;

incapabit n"^*1tl exercitau oeScara; presrunu sringa asripra Divlziei-2i-;; a cedat la Veqrem ii p" i care s_a. rerras s';d; .ff3l*"#,33r3.i1t1it13; resturt tnlnelor, $r-a retas incl din"o-arr'diotul. cursul zilei treriuriie a" i"pt5

!l

!t;

c&dilAbil:?# si;

RAZBOIUL PENTRU INIRTGIRTA NEAMULUI

Borla - di, demoralizat in seara aceleiaqi zile, ordin de retragere fieciruia in rdzlelire. Divizia l3-a lgi refrage oamenii prin st6nga Oltului, peste munte, pe potecile de pe Sunrl, pdresindu-gi artileria; iar Divtzia 23 se retmge prin defileu, decimatii de focul necruFtor al inamicului, care bate qoseaua cu focuri, din loc tn loc, qi care trebuie gonit cu armele de la Gura Lotrioarei.

Reactiunea romAni: ofensiva A'rmatelor a II-a si

IV-a

a

Dezmetici! Marele Comandament romen intervenise intre timp, luAnd mlsuri pentru in&eptarea situa{iei. Trupele proaspete din Divizia 20-a pomiseri diir Regat sA deschidd pe la sud defileul Oltului, ap6rat pdnd atunci cu mijloace improvizate, din iniliativa hotdxati a locotenentului-colonel Toma Popescu. Ele izbutesc sd impingd pe Alpini inapoi, spre munfii Robir qi \4urgagul. In acelaqi timp, Armatele a II-a qi a fV-a primesc ordin sd reia ofensiva.

Bitnlia de Ia Praidu-Sovata Armata de la nord dezllnquie la 14 septembrie ofensiva de la Praidu-Sovata. ln timp ce dreapta ei, invingdtoare la Rigtolila gi la Casva, lnair:;teazl, cdtre Reghinul S6sesc, iar st6nga i se apropie de Cristuml Secuilor, Presan ataci lnspre $iclod gi Atia, amenin{And sd rupd centrul frontului lui Arz.

RAzBoruL PENTRU INTREGIREA NEAMIILUI

BIf{liile

CArfigoai

de la

' br""uu-tliilflJ""

;t

59

Falkenhayn poate reac{iona la timp, imping6nd in golul dintre cele doutr armate duqmane, Divizia 89-a germanS, din rezerva arrhatei lui Arz, trecutii Armatei a D{-a. Degi invingdtor, Crdiniceanu trece din aceastd pricini pe dealurile de la nord de Cinc, prin clipe grele.

Coplegit de superioritatea inamicului la Seligtat gi temItor ca aripa dreaptA a lui Falkenhayn+ s6 nu-i taie calea Braqovului pe la sud de Olt - Crdinceanu ordon6 retragerea Armatei a II-a pe o linie mai scurtii (16-29 septernbrie).

Urmirirea Armatei a II-a: biltilia de la $inca in ceasul primejdiei, Falkenhayn dovedegte cu totul altit t?irie sufleteascd decdt adversarul slu. Fa!6 de

"illlH*i::iTif+"x:" fiff g"Fi,ffiHHij*b{:fr:triFJf

presiunea simultani a celor doue armate romflnegti ce-l inco[esc, el cere gi dobflndegte comandamentul unic al fortelor du.smane din Transilvania (17130 sep tembrie), subordonAndu-gi pe Arz. Credincios misiunii sale generale Ei simfind rmde 'este punctul slab al dispozifivului rominesc, el renunlA sd urmdreasc6 16mAqitele Corpului de Olt ln defileul Coziei, margrnindu-se si inchidd acest defileu cu ajutorul Corpului alpin. Regrupdnd Armata a lX-a, redusd la Corpurile Staabs gi Schmettow, el atacd Arnata a II-a romdn6. Spre a obline o superioritate absolutii in punctul ales pentru lovitr-r[, el nu qovdie de asemeni sE sldbeasci qt mai mult Armata I-a, imping6nd pe rrma Diviziei 89 tot Corpul Morgen, coplegind astfel Armata a II-a romind in retragere, pe carc o ajunge la $inca-Pergani gi o bate (22-23 septembrie/5-6 octombrie), combinAnd

in

*

Care, dupi retragerea Corpului de Olt, nu mai are fata. celor 4 divizii ale ei, decat Divizia 4-a romdn{.

MIRCEA VULCANESCU

ffj".lilT;fi"i: ffiiffir a atacului de front, cu Bitilia de la Vltrdeni

RAZBOruL PENIRU INTREGIREA NEAMULUI

6l

Oprirea opera{iilor de Ia FltrmAnda. Retrimiterea rezervelor spre frontul de nord

lnfi6ngerile din Ardeal determind Mmele Cartier s5-si schimbe din nou atitudinea. Profitlind de faptul ctr victoria locali obfinuti la Amzacrua de Divizia a 9-a, 7 fixat pe inamic in Dobrogea pe linia Rasova-Cobadin-Tuzl4 el renun{d la operaliile de trecere peste Dun6re, lncepute de Averescu la Fllmdnda*, la 19 septembrie/2 octombrie, zddtrmicite de ploi gi de

Retragerea Armatei de Nord

monitoarele dusmaneincnipuinaui;i ctr mai poate tua iniliaiwe, el aruncd iardqi rezervele lui spre rnazdnoaptei,, cu gdndul sd reia ofensiva in Transilvania spre a nirneri linia Reghin-Tg. Mureg-Sighiqoara-Fdgdraq.

Bittrlia de la Brasov.

Retragerea pe grahite Reac$unea e insi t6rzie. Armata a II-a nu se mai poate menfine tn Ardeal. Divizia 2l-a, trimisA ?n ajutorul ei, n-o mai poate ajuta sd apere Bragovul, care cade in miinile inamicului dupd trei zile de lupte dArze in cursul clrora aceasta combind iardsi suoe-

:iffi*!"**$fi*,,,

rioritatea mijloacelor tehnice care sprijin5 atacui frontal. cu ranevre abile pe flancuri**. + Cu Divizia l0-a qi Divizia 2l -a. ** La stinga, rim6;i1ele Diviziei a 4-a; intf,rite cu Brigada II-a, din Divizia 6-a, s-au oprit, si-au ftrcut fa!tr la marginea de miazdnoapte a Bragovului, impotriva diviziei 51-a de Honvezi care le urmirette de la VlSdeni. La dreapta, ->

MIRCEA VULCANESCU

Sositi gi mai t6rziu, DivlzIa 22-a abia poate sI ocupe inaintea inamicului pasul Bran. Proiectul ofensivei tr6buie deci p5risit. Generalul Averescu ia din nou comanda Armatei a II-4 care se retrage, risipindu-se

spre trecdtorile Munteniei*. lnfi'.ingerile suferite de Armata a II-a au repercusirrni, cum anrt vdatt, azupra Armatei de nord, Aceas-

luat pozilie in cdmpia de la rdsdritul orasului, -astfelpe linia Simpietru-Herrnann. Trupele romine acoperd deopotrivf, trecttorile Predealului, Bratocei qi Buzdului. Poziliile romine;ti de la S6mpietru sunt atacate de front de trupele Diviziei 89. Pe cind kupele romanesti rezisti cu greu in pozilii focului nimicitor al artileriei inamice gi nu se mentin decdt contraataidnd fir6 intrerupere, Divizia 76-a austro-ungard lncearcd sd cadl peste munte, in valea Timigului, in spatele apdrdrii romanesti. Nu reutefte insd, datoritt intervenliei Diviziei 2l romdnegti, ca-re tocmai sosegte prin Predeal, in ajutorul Armatei a lt-a. In ajutorul Diviziei 86 inamice sosesc insA Divizia 187 ;i mai pe urm6, Divizia 71. Atacul dispune acum iar de o superioritate de forle zdrobitoare, care-i ingdduie str covarfeascd apfuarea romineascl. El se infiltre^zf, prin poziliile romdne, pe care le lntoarce, extermindnd apArAtorii, care refuzd sA le pAriseasca. Cdnd, a treia zi, Armata a II-a incepe retragerea, unitalile ei nu mai au decat efective scheletice. Divizia 4-a a lnc€tat de a mai exista ca unitate. + in afarf, de rdmdqilele Diviziei a 4-a, c,are s-au retras spre Bran urmlrite de Divizia 76-a inamicd, aceasta armatS. se compune din: Divizia 21, care se retrage spre Predeal urmdritI de Divizia 5l-a de Honvezi; Divizia a 3-a care se retrage spre Bratoc€a ti a 6-a scipatA de incercuir-e, care se retrage spre BuzAu urm[ritd de Divizia 89 inamicS. ln ajutorul lor se indreaptS diviziile fostei Armate de DunAre, care au lipsit ln ceasul decisiv al campaniei din Ardeal. Divizia a 22-a, u;rrnltd de Divizia a l2-a, prin Cdmpulung si Rucdr spre Dragoslavele gi Bran, Divizia a lO-a spre Predeal pe urmele Diviziei 21-a; Divizia 5-a spre Predelus gi Divizia a 15-a spre Oituz ?n Moldova.

-> Divizia 3-a s-a regrupat gi-a

NEAMULUI RAZBOruL PENTRU INTREGIREA

n"ruur,::f, f-'.ff#;ili3'ff n:'*ii$H '4njj*#fig B# i:'i$#* j" .E:fr} g*-r:itr'Yff-;:T;\"'*g!1"i""1"?'1i!"JJi; gianila Moldovei'

asuPra ConsiderafiiTransilvanra cam;;;iei din' Desf bqurarea camlani.

ei

*":ffi

tl;fi "t"ti"Til L

terelairiteresantedp!"!t:J"J"a:ii;;d""armatelor s-a e:

'care s-a concePut $l

romaneEti'

'- crtre comandanlii armatelor S-a obiectat anume oe iiit"l#tre lor' cd ideea miqcdrii armatelor

-tilJ.,' i#aiiJiu r" rransi\gu1;l'::,ffi:f"j:il":T:Tffil

.csre -".Ji^".1""".." spre'"a n pentru generaliile viitoare'

ei soviielnic5' Aceasta cnnca

I t"t[i*il"

semnalatl aici'

ini{iat Eroarea Ptanului. operafii

de

* I-:9::" cd Marele Cartier romin S-a zis astfel, " . .a nord, pe -steaJerur,f '-'iii-.Ii,jr-''."i'"ivot de Armatei

;ilp; -1"""'a-1i,ffih#1gtrg''gi5

ffi Pa*ll*r+un*qi'ffift ar fl princiPal romanesc

#H'H

MIRCEA VTJLCANESCU

RAzBoruL

pENrRu tNTREGryA

65

NB":y!:ul

Amatei I-a austro-ungare, printr-o inviluire - a aripei sale drepte fdcut?i cu stAnga rom6neascd. In acest scop, Armata I-a romani ar fi trebuit si inainteze fulgerdtor spre valea Muregului, prin vdile Ha{egului qi Sebes,ului, unde Muregul e cel mai aproape de vechea granilE romaneascd. An ar fi fost astfel silit sA se retrag5, fdrb lupte, de teama t?lierii ciilor sale de comunicafie qi armata romdn[ ln loc sd-i dispute terenul pas cu pas, ar fi cd^fi in pfinA znnd de admare a Armatei a lX-a, zidtrmicindu-i concenharea gi despa4ind-o de Aimata I-a. in realitate, ofensivL rom6neascd s-a redus la o inaintare de front contra cerea

ariergardelor inamice, pierzdnd astfel toate avantajele pe. care le dd de obicei indrdznefului, rdzboiul de IIuscare.

'ln tetut

acesta, inamicul gi-a putut sfhrgi concentrarea nestingherit, mai inainte ca cele trei armate rominegti sd se fi putut reunui $ a putut apoi ataca gi bate pe rand, cu totalitatea fortelor sale, grupurile romdne rdzlelrte: mai intdi grupul de Jiu, apoi cel de Olt, ale Armatei I-a, pe urmd Armata a II-a, silind la urma urmelor qi Armata de nord si' se retrag5 ilba luptA.

Insuficientele executie'i

Acest viciu de conceplie s-ar fi accentuat - zic aceqti critici - prin lipsa de indrdzneali cu care au lucrat comandanfii Armatelor I-a si a II-a. S-a observat, intr-adevdr, cd dupd avdntul primelor zile de inaintme, Armatele I-a si a II-a si-au domolit

elanul, cea dintdi oprindu-se ca sA sL organtzeze defensiv, in defileul Meriqor gi in fala Sibiului, a doua zdbovind inutil la trecerea Oltului. Singurd Armata de

n#;'.:;fi *';::##m"nlH#rm' i"u"c" itt vdile Tirnavetor' o"neralul Culcer -

acest

:T',".y*. :l^^*:*f,*:it|: K:l;ff"la inarnta ^H:* --^'ji!i"il',1i" ifl^"*-ilcttio de

.

"utt"u Hff;:|"'#fr;.q::g+X*#ili'ff;,.TJ.i#, ;:'x*''Hl$Tf i" H-l5: iJ* s^t"ut"' =^mf*,mg:*Hr* lmpreju

l?';:4. lulJlJrrvt-^--^

.a",

"l^i -.,*oi ':il;t

T:

-'daca ea a

J*e'

ceq

fof 3-ffiIi 'Tiliorj"r,-aupa -aj nenrm ca a nstsuraier,'-. .'uwit. D.T_ ly sixura4a' in olensNa'^'si;;' o situatie

::#..,-a, #er"a'"tffJ-$ t-

il?#"#i"""i''i"""a'

ffi"rfl

i':::t,

MIRCEA VIJLCANESCU

qi prin aceasta sd compromit?i scopul general al operatiilor. Acela,si lucru se poate spune gi cu privire la operaliile Corpului de Olt. O comparaqie poate face judecata mai evidentS. Iat?i pe comandantul acestui grup h seara zilei de 15/28 septembrie, suferind de trei zile, din partea inamicului, o presiune putemica de falZ qi de flanc, destul de asemAhdtoare cu aceea suferita de Foch in preziua bdtZiliei de la Mama, c6nd arrnata pe care o comanda acesta fusese aruncata de Bulow in bdlile de la St. Gond. Daca, h acel moment, generalul Popovici, cu toatd graitatea situafiei in care se gAsea, ar fi avut spiritul ofensiv al colegului sdu francez, care - cu munifiile pe sfirgite qi cu batalioanele reduse la seclii - raporta Cartierului francez situa{ia, in forma pe care legenda a rotunjit-o: ,,Centrul meu cedeazd, dreapta dI inapoi, situalia excelentil, mdine atac!", qi in loc si ordone retragerea ,,fiecdruia pe unde poate", ar fi ordonat a doua zi de dimineald, cu totalitatea fortplor lui, atacul spre rf,siri! dincotro venea Armata a n-a., - nu se qtie dace b6?tlia de la Sibiu nu s-ar fi incheiat cu o victorie a rom6nilor, chiar daci Corpul'de n-ar fi reugit, ca ;i Foch, decdt si se mengin5! ^Olt In imprejurarile in care se producea, aceastS victorie ar fi putut fi decisivd asupra soartei campaniei romanegti din Transilvania. Cei care au citit in memoriile lui Falkenhayn, de ingrijorarea care-l cuprinsese in dimineala zilei de 16129 septembrie, afend de asaltul Armatei a II-a spre vest din ajun, qi cunoscdnd situafia in care se gdsea Schmettow, prins - in urma acestui salt, cu toatl artileria grea ce-i fusese ataqat6, intre cele doud armate rom6negti, - inleleg prea bine uErrarea simfiti de comandantul inamic cdnd i s-a raportat retragerea Corpului de Olt qi isi dau seama ci armata rom6ni a fost la un pas de victorie, care nu sur6de insd dec6t

67

NEAMULUI RAZBOIUL PENTRU bITREGIREA

*3e1?fl# *m;ll3';t#:'5m.l6iu6,f militar, ci aoq il"*.trai*i,

.,'.!aFti:,P:.-"tr

i:ilff";#ilY*k''.'"""Jtffi u*';;"di-;i

nierduse ' sPeranla"'

^1"-

^:Y:

H11"l;

""'j'ff

vrednicl de imitat apare fermitatea

dus:nan, care' dupd infrAngerea spre avea' deschisa calea Munten'ter

ty^*t "o^uia-toi.,; i]".'*"ilii "*a de d,pd ;" lasa prins de 'pedumerirea . *i#;;';; si renun!5 ci victorie". mai pnmleoroastr decAt toate' jd';" aryi ;;;l; :: ;.,"H,1. #? Sl,lfr : ceri ofensive a roma lor #ffi numai mdswi de siguranld' mindu-se sd ia in acea parte-

lilooti,,,,a",,*t"4'f9:;?"SH5il'""t'i:T;#.i'i1"l''"i duce executarea PnnclPar€

;::#-;;ilJa;

nici o criPa din vedere'

conducerii SovIielile t sldbiciuni de De toate aceste erori de concept'ie 9i inzestr'area pana la un punct 'tehmca ".""'*tt"I?-utp.-ae

ffi lt*#)'rai;":trq'illti,i!lqii1?i"?l: de ad *u-i- a"'i"m"eereq fiir#i'aaii,'*J

-ryferit{inta

din lSt6' e parte, a"amoaniei g*"a, ae att orain:'tipsa de t?irie sufleteasci rominesc' Zdruncinat moralmente

romini in prima

i""'"L"t -"i "Nffil"i'i"*er

;

i"'i#.i,G","u'"u,u:9."lL;i"t3":{Bi3-,ff it'ffi 3# a dezlinat' s-a

Prerzanc

efomrl principal al actiunii. lra toc sa-qi;oncentreze initjal - asupra punctului slab i ##;il'ca"durui' -iiailicului, -s-a risipit in reacqiuni sterile' care t-au .l de actiune' liiJ*t- ""-pGt libertatea Ai" primul ceas' a opril' pt"i"ii Astfel, sub impresra

MIRCEA VULCANESCU

in plin

avdnt, ofensiva din Transilvania, sfirsihrl lunii august, f6cAnd-o sd piardE ireparabil la timpul cel mai prefios. gi-a revenit i" u*a

E,-;;;;;;;5t-"" pritJ"n;;;#".

ofensivei; dar rimpul pierdut *"i A savarsrl afi"ulcl o a doua "_" greqeald, trecfurd, u"hi,tit, la exrema 1n&dzneald,hotiirAnd 1:^lu_.:*o"-",pqOe^nld orenslva pe doud fronturi, Ibra sa cumpanea."a Ol"a are- mijloacele necesare. Astfel in ,irrfr;;" ordona reluarea ofensivei in Ardeal, ""4;ji"tral.Ja ;" i" acest fr- ont ultimele rezerve oe armatii, concenbiandu_le in vederea ofensivei de peste Dundre. C6nd lipsa rezervelor a inceDut sd-si p16dg65 frr'Li|a, Marele Cartier, iaragi nesiatorni", u .";;d;'.f";;;. "F""Grc -;;;';il;; de .la. Dunhre, inainte d" ;J fi refimifindu-gi rezervele spre miazdnoapte. Era irxi prea rarzu; pentru ca aceste forte sd mai poatd irfeot i

acolo o misiune ofensivs. T;p"6--dir."p;;;;i"irri" fusesera irosite si rezervele

umple golurile.

"Uii-l:r'e.#';;;":,

.pp""i. pqfr a campaniei romdnesti ,^_F!-"q:rl oecr arrburt

trebuic

ih primul nind erorii de judecata a Vfu."lui Cartier romdneic, care u rip.ii Ardeal, in_ momentul cel mai ;;;" a dispus_de r-ezerve, cdci aceasta "riti.-N"-p;;t " n_m fi adevdrat: ci pentru cA, tuburat de teamd, ,ru u _ui pil;;j.; hB:$^"_yd". 9i .cdnd trebuia sd re intredffi/el---' tscat5, mai t6rziu, asupra ,,rdspunderilof, ,l-oteruca a ramunt cu prisosinli acest lucru. Este iuncie;i s; amrntim ci in timp ce armatele ,.-a"; ;;';;""1 sylgreau secAtuite de rezerrre, presiunea,_"i O"r-# abil, 6 divizti romdne5ti 9,ia6"r-'""ilt Jf,i_#;"'fi vederea unor loviruri i"or

a"-."1";;dJi;"j;

executate.

-"t ".r""prrl,"a"rli$"iprli

Cd infrAngerea de la Turtucaia a avut un

moral

.at6l de horiirdtor, incat u

aet"rminlil"ft

efect

Ul" planurilor Marelui Cariier romdne*; ;;.;g";'#ii

R,AZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMIILUI

cabil, daci ne gAndim cd era vorba de o ameninfare directd a Capitalei - centrul sensibil gi ginditor al 15rii intregi. Aceast?i schimbare de conceplie, in plini desfhqurare tacticd a ofensivei din Ardeal, nu era ilstr justificatd, dacd ne gdndim cd in cumpdnd nu era un oraq, ci biruinla! Chiar dacd Marele Cartier axe scuza

fi

cedat sugestiilor comandamentelor aliate, aceastd gregealS e cu at6t mai dureroasi cu cat pe aceastii reaclirme instinctivd de ap5rare s-a bizuit mai mult inamicul, in planul lui, dec6t pe insemndtatea rca)d a victoriei sale din Dobrogea. Campania din Transilvania s-a pierdut astfel, mai mult din pricina unor lipsuri sufleteqti, dec6t din pricina superioritdlii reale a inamicului. Lucrurile acestea sunt desigur ugor de spus astdzi, cAnd cunoaqtem reztitalele. Mai greu erau de desluEit atunci, in vdltoarea bdtdliei. Vorba proverbului. Faptul acesta atenueazA, desigur, in parte, gravitatea acestor judecSli. Adevdrul lor nu poale fi insa t6g5duit. In misura in care ,,istoria lucrurilor care au fost, e meniti sd fie pildi qi indreptar pentm cele venijoare", ele trebuiesc spuse; nu pentru a invinui pe cineva, ci pentru a face ca m6ine, ele sa nu se mai repete, Ajunge si ne gAndim la ceea ce a putut face iniliativa hotdrdt2i Ei indrAzneali a rmui locotenent-colo-

de a

nel, Toma Popescu, care trecdnd intdmpldtor prin

C6ineni qi ddndu-gi seama de prczenta inamicului in munlii din vecinAtate, a org rrlzat apbrarea trecaloarei Oltului impotriva Corpului alpin, pe care l-a irnpiedicat s-o ocupe, p6ni la sosirea Diviziei a 20-a, numai cu 15 biffini din sat lnarmali cu puqti luate de la inamic, aflale la primdrie; sau la felul in care, alt act indrSzrre!: atacul invdluitor al deta;amentului ScbrlStescu, cdzAnd prin surprindere peste muntele Vdlcanului, a restabilit, la Jiu, situalia compromisa-n urma bdtiiliei de la Merigor, recucerind, in preziua bitiiliei de la Sibiu, tot

MIRCEA VTJLCANESCU

bazinul Petrosanilor, - pentru a ne da seama de eficacitatea pe care ar fi putut-o avea coordsnarea riguroasd a acliunii unor elemente capabile de asernenea eforturi. Pilda Annatei Prezan, care,- pe scari redusd gi la alt grad de densitate a trupelor a anticipal totugi, cu aproape doi ani, tactica ofensivei continue realizati pin inldntuirea eforturilor succsive, in sectoare diferite, care a ficut nemuritoare gloria militard a lui

-

Foch, de mai t6rziu, privin{e.

-

este hotirAtoare

in

aceastd

APARAREA GB{NITEI MUNTILOR Gdsind c6 Falkenhayn inatntlazdprea

in99!-{14;

n$gml"m:;iq"ffi:i*ffi #r*j**'m*r*xW*:m*' pe urmele romAnilor'

du;manI de a trece incerarea ",-ii.i"1i-i surPrindere

Pti'"

de la Pless' Armata Urmarind executarea planului Moldov-ei tp-.'e tstTl r-"""lrirfiJJ"eaE atacl munt'ii Trotuqutut' l,liriiia J'a;fauatd spre sirdt' prin valea

-

":Htf'j

ruL"nr'uvo sfortlrilor - cautA cu..A

il'"-*a 'a

ili,tff

*?-T:ffi,*it't,ffi l-.e," il",*qh. j:,Rfi^Toi _ytl,:, ;

m:t'-f+-fFffi

fr ili.:

'lFq?;#;gtaI-a*

;?"ai'f "t*^ ..T-1.'a""i,iu Generalul Berthelot decoreazd ofiteri romani

contra Armatei

#i i'*Tr.fi:'ffit'#'il*:+ni;;;;

72 MIRCEA VULCANESCU

a

Daci incercarea lui de tdta calea predealului

ttupelor romdnegti care se retrag de Ia Bra5ov. nu reuSe-lte, afa inc6t' Staabs

e stlrt sa atace pieotis 'ci FT^5l9area aparall

rnderJtre- de romAni", Morgen, mar norocos, ocolind cu brigada 8-a mixti peste crestele de la apus de ^Giu_

va.la cade

tlu"']

Ia

spatele Diviziei Eremia Grigoresc,

,*"*:*::r-p:_T

fi"*"#f."

-aini o victorie

Rucdr. in

22 rcmA_ ,para ;;;i

ieftind, Falken_

'p;g3f"g:#+Hi,H#ffi

ffi rE.*r+"f-f

d

;$gr:'r.m*fr'-*r*::,Tr*: ince.rcarea

dea forth manii d up

trecerea mui,gitor incercarea de sumrinde

-f '{-?'ffi}Tt}ii:*tl,lq*}f"H*;

RAZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

la Oituzn Amata a D{-a reia ofensiva impotriva trecitorilor Munteniei, deplas6ndu-qi efortul tot rnai spre apus, cu gandul sA atraga intr-acolo rezervele romanilor. ln acest timp Mackensen atacd ct Annata a III-a bulgard linia Cernavodtr-Constanp, pe frontul dobrogean, slEbit prin retragerea rezervelor romanegti trimise in apirarea mrmlilor. Atacul trecdtoarei Oiuzului nu adupF inamicului nici de data aceasta rm succes apreciabil I u. in schimb, ofensiva dezldnfuit?i contra muntilor Munteniei, dac5 nu reuqegte s[-i deschidl lui Falkenbayn calea spre cdmpie, ll pune totusi definitiv in st2ipdnirea oestelor care domind rmele trecitori. ln valea Prahovei, Staabs, folosind rezervele aduse

sectoarele vecine, a pus $npdnire pe linia Clibucetelor, silind trupele romane$ti sa se retrag6. Dar Viitoianu, care comandd sectorul, q pcupat o noua poz-ilie in fala lui, la nord de Buqteni ' '. In sectorul Ndmdeqfi, Morgen a izbutit sd coboare crestele; dar Gdiseanu l-a imobilizat la nord de CAmpulu4g, pe linia dealul Mateiagului - Albegi - C6n-

din

". 'Mau gravd e situatia in Valea Otnlui, rnde alpirni lui Krafft, atacdnd fbrd intrerupere, au ocupat bazinul Titegtilor, silind frupele lui Petala se ia,pozitie pe' ultimul gir de indllimi, ai mun{ilor Coziei." In s6rsit, un concurs fericit de inifiative transforma in biruin{i romdneascd o prime incercare de strdpungere, efectuat5 de inamic la Jiu, tocmn cand acesta se socotea st5pan pe victorie. Din nefericire, victoria e pl6tit2i cu moartea generalului Dragalina, bral'ul comandant al Armatei I-4 funpugcat in defileul Jiului in cursul unei, gecunoagteri efectuate in preziua dezldnlu irii ofensivei'". desti

74

MIRCEA VULCANESCU

RizBoruL

75

PENTRU INTREGTREA NEAMULUI

operafiilor Ia -Situafialunii srartitul o.ctombrie. I nsemn etatea strategici rezistenfei de la O-ituz.-a Modificdrea ptanui;i-;; rdzboi al inami'cului. Toate aceste operafii n-au adus inamicului succesul strategic dorit. Dac6, in Dobropea

i.s

pivi,iei'?';-;,i;8"?"b:i,.*:?#ffi ?"".l."'ii,l Constanta si'

9 octombrie

gm*u-*m***",'mg

pe unde duce dnunul cel:

trfgil"*rtt;it?H#'tiffiiffitr c"r" J"ra li_r,i"

Stngorescu. pe acolo nu se va'trecei

au fost astfel puse in imposibilitate J'-i*ea I:1r""1 mata tn regrunea Gala(ilor.

x*:*#i*y.iwm-l:rr:w -lrri#;"-ili fi

pnn .aceasra va drn Dobrosea. S,r

a

convingerea cA o ruphlre este posibild daci repetii incercaiea cu- noi forte; evi6nd erorile trecute. ln acest scop, el procedeazl, in a doua jurnatate a lunii octombiie, la o noui concentrare. Shbind oresiunea asupra muntilor Moldovei, el isi intiire$e

i" ti-p ce grosul Armatei de sud, care a cucerit aproape toa6 Dobrogea, e retras intre Nicopole si Rusciuh unde va rdmdne in as1eptare, pAn6' in niomentul in care, odatii ruptura o!tinut{-1t in"ng gi puhoiul dugman revAxsat in cdmpia Munteniei, aceait:i armaa va pirtea trece Drn.[rea spre a da mAna hrr"ut" a lX14

celeilalte.

ficut nefolositoaii

,",i"$;l*l.lldffi T:1"":HdL-u:,';l"TT"g:#l - catre vestul .Munteniei, o"a" or"n.iueiJ;#r;-l:;; qi

una" deri lXj"T_:9pry." _cresleior pana acum sd iasa din treierori, _

;;';iffii

t'paijr"t

TJti,Ji

asuPra Considerafii aPtrrIrii 'munfilor invdlSmintele campaniei de apdrare- a munlilor romAneqti in crusul iunii octombrie I 91 6, sunt de

MIRCEA VL]LCANESCU

76

asemenea wednice de finut minte. Stingheriti

in prima

decadd a hrnii octombrie de superioritatea manewic[ a inamicului, care dispunea de mittrli speciale antrenate pentu a lupta in munfi, rom6nii s-au deprins repede cu condit'ile acestui fel de operaqii gi, incep6nd din a doua jumitate a lunii octombrie, ei n-au mai putut fi dislocaf, de pe creste prin manevre ci numai copleqili de superioritatea mijloacelor tehnice ale inamicului. Paza ilentf a flancurilor, rezistenla elastici, impetuozilatea contaalacurilor gi esalonarea rezervelor in adancime au fost principalele elemente ale succesului rezistenlei rom6negti in aceast2i perioadd. Ea a silit pe inamic sI opereze, cum vdzurdm, o nou6 concentrare de forte lmpotriva Rom6niei, de astd dati cu intenJia ferma de a infrange definitiv, rezisten{a romAneasctr.

RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

paza gafilei mutoase. a Moldovei' pan6 la Trctuq'

l"#ffi

B#""'ifftr, H:#ffi#; #F.'i:'# diviziile date in ajutorul Armatei

i Jlrila*rtiJprin -.are-si ^itttitts"te

fiontul pinl in Vrancea - nu " r^r--ldecAt in prima jumatat€ -a -lunrl r"t it n diiponibiti -Jripa iofra.g"ttu Armatei I-a' cdnd va " i.I#tU", ;;t"*; ile ott qi in btrElia de Pe Argeq' NOTE

r't""'l'#l'*rury@!ql ' ?"g*,#B.ffir ;; ;ifi;;": ;"d"t temporar de Amata a tx-u gqnlular

austrc-rmgar' al I austro-ungare ;r CorpuM "lur O9r11 Targul Ones,ti tpi" ;i i'"ti^i.'C1.r-Oi"tai otioa 1t"d:^t*: obrccuv: acelay au vtG"t 5i comenigti' Amandoua "tiJ' :X';;;&'"i,,'l"tct vale a Trotrr.sului' cit mai la .1d c1t

armat€i

'"H*ft;n"rfi!;;:*t*frry$firffift#; din Mtmtenia, tltind Folt*huT

Nevoia

rezervei strategice

;';i#l .T

Din nefericire, Marele Comandament romin nu dispnnea de nici o fezewd, shalegicd pe care sd o poate anrnca in lupt?i, la nevoie; toate resurse]e sale fiind irosite la intdrirea liniei de rezistenlS. ln fala

acestei situalii" generalul Culcer, comandantul Armatei I-a, propusese pdrdsirea voluntari a Olteniei qi retragerea frontului romAnesc pe Olt. Consideratd ca un atac de sldbiciune, aceastl proprmere prudentil a celui mai bun general de cdmp romAn, determinase Marele Cartier s6-i retragl comanda armatei in preziua victoriei de la Jiu. Grija constituirii unei rezerve generale va deveni insd principala preocupare a Misiunii militare franceze condusd de generalul Berthelot, sositd ajutorul Romdniei (3/16 octombrie). Ea va determina o regrupare a armatelor romAneqti, care vor ldsa pe seama ruqilor

in

t''

Pe cea

ptun"i t"i Ludendorff'

pe- ca1e

try.a

x*r"; lH.:iiim:n*i":'':.3;tr;"S!lttli#1"":f; divergente' in direclii

Bdtdlia de la Oiuz

Oituz' pe unce Ar."ul principal se dd de Schmettow' la laonesti'' Frin Secuilor Tdrgul la ,*":';;;;fi ;;" de q1 BogdAneln' Grgzeqti Hada' Sarata, ioi-u iii"r.

!i{:ur"rff ;it'ff*TT:i"":T*"i;-:ilif #;*;' p;;a ajunge ; se deJparte' Divizia I ttrcd rnunlt

rrsirit,-unde-va fi sositl din- Regat. Divtaa 3 oituzului' de Divizia.2-a romind i;;te;d;-.ti ; tbfileului la nord de Bretcu'.F M"q:tl: pozilie luat ;J:;;;;;,-.r* " i":,"*Lii'"-bi";ri"i zr iusfi-uneare;T" :H€X: de bataii sileste Divizia 2Poiana ocupa inamicul tept"murie' li#"['Jrt"lJ;;"tft La'lb

V,ini.i .i,'.

ffi*,S*le"$hi#:li

lil:l fi

Stuael

"-'fro. oit iriu t5-a (general

Grigorescu) venitd d9 ne lonnrl

*f€''#,,i{nr'ln'i""3;t'xffi '"$l',i""'ilLJ'S

78

MIRCEA VIJLCANESCU

RAZBoIUL PENTRU INTRIGIREA NEAMULUI

Ca€inului (pe st6nga), iegind inaintea dusmanului la Hdriat ocuiegte DMzra 2-d de cavalerie. cair tece in rezervfla aripa stiingtr a grupului, in valea Caginului. incercarile

!i

lui contibuie la slf,birea rezistentei inamice fa[f, de itacul Aontal. Asa c5 rom6nii restabilesc sihra$ia pe linia:

oresirmea

rmde

3.

inamice de a intoarce pozifia romdnl de la Hfia sunt contamanevrate abil din v6ile Caqinului ;i Sldnidului qi zdrolite rma dupf, alta. In fala acestor esecuri, inamicul aruncA-n luptd Divizia 8-a bavarezl.. lnterven{ia ei ajutii la ocuparea l{6rjei; dar noua incercare de a lntoarce pozifiile rom6negti dd greq ca gi celelalte. La 5 octombrie, inamicul, care are acum toate fortele ln linie, ho6ret sA termine, dezl5ntuie un atac general,-tisia. fu prezenta arhiducelui mo$tenitor si a primului-m isau Oir comandantul -han, in ijutonit ceruir i *riili aJ i" br"l, o brigadl din Divizia 8-a, contaatactr a doua zj. ln Drezenta principelui mostenitor mm.4n, rcstabilind situatia pe tof frontul. Atacuri si contraatacuri se succed zi si noaote- de la 6 octombrie, fartr alt rczultat decat hecen;a pozitiiior dintr-o mdnf, in alta, pinl la 9 octombrie, cdnd dusmanul incepe s6 dea serne de obosealtr. Profit^dnd de sihralie, Grigorescrl care a primit.incA o brigad6, dezhnpie un nori contraatac general, reia Hrirj4 coarna Sgneica si in[ltimile de la hotar. aincdnd pe inamic pe linia vechii gianite- .

Muncelu

4.

Lapoqul

-

Poiana

Laptele din valea Bicdzrlrui Mai la nord, in valea Bicazului, DwIAa 72 ausao- ungari alaca la 6 octombrie, odattr cu dezlf,ntuirea atacului general de la Oituz, prin srnprindere, mrmtele Tipcheg pe care-l

trecltoarca Bicaztrlui nu poate fi fortatlt. zi dupd bltf,lia de la Brasov, Falkenhayn, in cdutarea 5. A celui mai scurt drum spre Bucure$ti, ordonf, Armatei a IX-a

fi

doua

sa atace prin surprindere trecatorile Munteniei, patrunzand in

ele indat?t si dacd s€ poate inaintea romdnilor. Corpul I (Morgen) ia direc{ia trecatoarei Branului pe urma resturilor Divi^et 4-a, Corpul X)O(X Arspre cele patu tsectrtori de la sud de Brasov, Divizia 51 spre Predeal pe urmele Diviziei 21, Divizia 189 pe urmele Diviziei 3 spre pasul Bratocei. Corpul Lutwitz ia calea Buzdului, pe urmele Diviziei 6-a' Corpul Schrnettow e trimis spre N. E., h rnrmlii Vrancei, sd coopereze cu trupele Armatei I-a la fo4area tecttoaxei Oitrzului. Desi violente, atacurile indreptate spre pasul Buzdului;i Bratocei au mai mult un caracter demonstrativ. Alacurile orincioale se indreanti sDre trecatorile Predealului si Branului, b" *'d" du" drumirile'cele mai scurte spre Buc'uregti, prin Ploie.sti qi Tdrgovi;le.

dreapta,

inspr€ Agas gi Goioasa. Dar generaulul Istrati care comandl Dritzia 7-a, conhaataca h centru de front (detasamentul colonelului loan) inspre Asiu. In acelasi timp, trimite pe dreapta detagamentul colonelului Boian sI ocoleascf, prin vdile Agosdnului si Agasdui si sA cadd in spatele -de inarnicului de la Goioasa. Impir.rdenta execrjtarii atacului flanc duce la nimicirea driraqamdntului; dar

- Vf. Edera - Vf.

s6 riposteze atacului frontal romanesc, dezlSntuit concomitent. Creasta muntelui dmane pana b urml in mdinile rominilor

se deslagurari astfel la Oituz, Fabini

'Divizia 39 (Molnar) atac6 la I octombrie spre Dbrmdnegti. DupI o zi de lupti nu izbuteste ins6 sA ocupe decdt Poiana Uzului, de unde este de altfel scos de zi, prin contraatacul roman dezldntuit simultan de ? dou4 pe front gi flancuri. La 3 octombrie, Divizia 6l (Grallert) izbutesre insl sd se infiltreze mai la nord, prin viile Suliei si Ciobdnasului

Goioisa

tiia comrmicaliile Diviziel l4-a romine, prin Valea Tarcf,ului. Dar in vreme ce detaqamentul Rogobete rezistd de front la Croesti, deta$amentul colonelului Gherascu conbaataca pe inamic dpre A{a, intorcd.ndu-i pozilia Zadarnic incearca acesta

incerca s[ rlzbeasc[ In valea Trotrs,ului, mai la nod cu Corpul VI. Renunpnd sf, atace de front pasul Ghimes aparat de Divtzta 7-a, el cautl sd intoarci apararea ioni6neasc6, patrurzand cu diviziile lui, in spatele ei,'prin v6ile afluenfloi laterali ai Trotusului.

La

-

ocuptr, inaintdnil spre Croegti, cu gandul de a

Atacul viiii Troaxului

ln tip ce lupele

Uzului.

6.

Atacul Predealului a unei Brigdzi din Divizia 76 care incercase si cadl peste munte, in Valea

Miscarea ocolitoare austro-Lngara"

Tirnisului-in sDatele truDelor romanesti care se retrdgeau de la Bias.ov, e iadamiciti prin intervehfia Divizrei 2l-a; a1a ce Divizia 5l-a de Honvezi tebuie sa atace de front trecttoarea Predealului.

Inamicul e astfel pus in situatia de a nu mai inainia, in acest sectot decat cu greu, cucerind munte cu munte'ii numai dupA vii contestatiuni qi cu mari jertfe Astfel, cu toatE superioritatea lui de artilerie, el nu izbute$te sf, cucereasci definitiv muntele Susaiului Si sA ocupe Prcdealul,

MIRCEA \/TJLCANESCU

dupi l0 zile de lupte indedite (10 octombrie). Diviziile 4,gi 16 rcman€Sti puse sub comanda generalului Vtitoianu, inlocuiesc mult incercata Divizie a 2l-a, ocupand o noutr decdt

7.

8.

pozitie, la nord de AzugA pe linia ClabuceteloL

Surprtnderea de la Rucdr

Mai norocoasi fu operalia inamicului indreptatit contra ,Trecdtoarei Branului.

Aci, Divizia 22-a rcmdnf (general Raat), sosici de la Dunzrc, a inJocui! la 27 septe;b,rie, rAmISiGle Diviziei a 4-a, ocupdnd, la Giuvala, putemica pozilie, piig[ti?t inc6 din ti.mp d9 pace, sprijinitil cu stAnga pe masivul Pietrii Crairdui qi cu &eapta pe mun0ele Fundafic4 lllngf, Moeciul de Jos. Dar tr timp ce aceastii divizie respinge atacul Diviziei 76 austro-rmgar[, car€ incearctr sI pnnmdi, de fron! in valea Darnbovifei, - Brigada 8-a de munte austo-ungarA ocolest€ Piatra Cmiului 9i dade la 30 septernbrie, la RucEr, in spatrile poziliei romdneqti. Divizta 22-a se rctage in grabd, salvAridu-si materialul, spre Dragoslave, rmde ocup6 o noud pozilie. Atacul Drzgoslavelor Atacatd aci, din nou, nou, de inamic, care a adus ln linie si Dljzia l2-a bavar€z5, Divlzia 22-a nu-gi mai poate men$nb poziliile. SltuaFa poz$ile. Situalia este este grava penbu romani. DacA frontul lor cedeazd, inamicul are deschiiA deopotrivi calea Bucure5tilor prin Tirgovi;te si calea Pitejtilor prin -sd-gi Cdmpuiung. 'roade-le de _la la Rucit'' Rucdt'' e pe iunctul ,,Surprinderea de lunctul s5-si dea asjeptate de inamic. ln In aiukrnrl ajutorul Diwi Divizlei 22-a sose$te insA, tot din Dobrcsea. Divizia 12-a a generalului Gfiseanu. Gfiseairu. eontraatacfud eonraatac6nd de de fllni

prin valea Pravdtului pe inarnicul care, socotindu-se invbgEtor. inainta descoperit in jozul vdii Ddmbovilei, il loveste cr"[nplit restabilind situala pe linia: Argesel - Nam5erti, Valea

Pravliului 9.

-

M6gura

-

Mateiatul

-

Prisaca.

Luptele din valea Oltului

De indalii ce Falkenha5m isi d.trrlu seama de perqrectivele sFategice ale surprinderii de La Ruc6r, ordon6 iui frafft sa

inceapa abcul vaii Oltului, spre a razbi, concomitent, in direclia Pitestilor. Folosind aceeasi metod5 care-i reugise la Sibiu, Krafft incearca sA intoarch aripile exteme ale'pivizlit.r ii ;2j romanegi cu Brigada lO-a alpind prin Valea Lotrului ii cu Brigada 2-a pe iniltimile de ld rasaiit de Topolog, in dir;cfia

Curtea de ArgeF. Atacul dezldh{uit la 3 octombrie de Brigada a lO-a alpini co-ntra poziliilor ocupate de Divizia 13-a rcmAnI la apus de Olt pe mrurlii Pietrosul, Veverila gi Chilianetul, nu -izbuti.

8l

RAZBOII,JL PENTRU INIREGTREA NEAMI'LT'I

Contraatacut romen arunc[ de a doua zi inapoi pe duqman p" -o"ti Robu gi Mugums,ul, ftrf, a putea bsa rccuceri

Vladului. ilealul - gtintda 2-a aloind, care coborise inrre timP de pe Surul si cazr.Ge h octonfo,rie, la Sdlatuc, pe liniile de comrmicalie ale Diviziei 23-4 - care tdcea fal[ in mmfii Faglra{ului, Comului alpin- -- fu contiaatacata la octombrie pe &eapta, J" 6it""u-,i"tut Mogoiu dinspre Clocotici, Ei amncatr inaPoi ne muritii Ghitu si Fruntile. Un nou atac rorniinesc pe '**""liitiit" c.ilouir"i $ tihpd rau, detemina rctragerea ei precipitatd, mai spre n