Ion Baiesu - Alibi

Băieşu

Alibi Comedie în d o u ă părţi

Personajele GICU CRUCESCU — şeful Secţiei Parcuri şi lacuri, 50—55 de ani ELEONORA — soţia lui, 45 de ani GABI — fiica lor, studentă, 21 de ani BUBULAC — adjunct de şef la ICRAL, doctor în ştiinţe juridice, burlac, 44 de ani, neapărat , chel FEMEIA — 40 de ani Acţiunea se ZZZFLPHFUR petrece în

GRIPCÀ — şeful Serviciului Personal, 50—55 de ani VALENTINA — şefa Sectorului Părculeţe, 28 de ani POPOVICI — soţul Valentinei, 30 de ani BEBE — 25 de ani MILIŢIANUL — 40 de ani POŞTĂRIŢA — 30 de ani zilele noastre.

P A R T E A

I

Sufrageria şi holul apartamentului locuit de familia l u i Gheorghe Crucescu (Gicu), personajul principal, î n t r - u n bloc n o u , l a parter. F a c e m această precizare deoarece unele dintre personaje n u se v o r sfii să intre în casă direct pe fereastră. Dealtfel, decorul v a fi construit astfel încît să se vadă şi o parte d i n curticica blocului, în care diferiţi locatari şi-au făcut parcele pentru cultivarea legumelor şi a florilor. Deci, acţiunea se v a desfăşura pe ambele planuri : înăuntru şi afară. L a ridicarea cortinei, Eleonora scutură ceva l a fereastră. Afară, Bubulac prăşeşte pe mica l u i parcelă d i n faţa blocului.

B U B U L A C : Bună dimineaţa, stimată vecină. E L E O N O R A : Bună dimineaţa. Ce prăşeşti acolo ? B U B U L A C : Dovleacul. E L E O N O R A : Păi, şi i e r i prăşeai t o t d o vleacul. B U B U L A C : D a , îl prăşesc z i l n i c . A s t a e a cincisprezecea praşilă. E L E O N O R A : De-a i a e aşa d e f r u m o s . B U B U L A C : l - a m p u s îngrăşăminte c h i m i c e . L a fiecare săptămînă, cîte c i n c i k i l o g r a m e . Plus biostimulatori. E L E O N O R A : Ce vorbeşti ? B U B U L A C : Pe cuvînt. D e import. M - a u costat o groază d e b a n i . A p r o a p e o m i e d e l e i . V i n în p l i c u r i m i c i , ca p i p e r a i . E L E O N O R A : Păi, merită ? B U B U L A C : S i g u r c ă merită. Ştiţi cît creşte u n dovleac faiostinvulat ? Cît u n p u r c e l . Şi è m a i gustos c a pepenele. E L E O N O R A : A p r o p o , parcă a c u m u n a n cultivai pepeni. B U B U L A C : N u p e p e n i , c i pepene. U n u l s i n gur a m oultivet. E L E O N O R A : I I ştiu. E r a g r o z a v . B U B U L A C (melancolic) : D a , e r a o splendoar e . (L-am semănat încă d i n l u n a m a r t i e . E L E O N O R A : N-a fost prea devreme ? B U B U L A C : B a d a , d a r i - a m făcut o instalaţie d e încălzire Specială, u n fel de re^ou subteran... Cu termostat... M i l - a construit u n prieten, specialist. M - a costat o m i e . E L E O N O R A : Şi-i m e r g e a b i n e ? B U B U L A C : C u i ? Pepenelui?! Excelent. I n t r - o lună, Ise făcuse d e p a t r a k i l e . I n două, de opt kile... L - a m fotografiat, l - a m f i l m a t . . . E r a u n fenomen... E L E O N O R A : Şi ? B U B U L A C : Şi, ce ? E L E O N O R A : A fost gustos ?

B U B U L A C : De u n d e vreţi să ştiu eu ? A m a p u c a t să gust d i n e l ? M i l - a u f u r a t . (Ii vine să plîngă.) A v e a o p t k i l e şi d o u ă sulte d e Igrame... Mă costase peste d o u ă m i i . . . A c u m , c u l t i v u n dovleac... Ştiţi ce plantă sensibilă e d o v l e a c u l ? Dimineaţa, oînd v i n să-î stropesc cu apă proaspătă şi să-i p u n îngrăşăminte l a rădăcină, îl s i m t c u m îşi ridică f r a n z e l e spre m i n e , c u recunoştinţă. Îmi d a u l a c r i m i l e de emoţie. E L E O N O R A : D a r , d e cînd a d a t peste d u m neata p a t i m a asta, a a g r i c u l t u r i i ? B U B U L A C : 'De cînd a m constatat că u n o m sau u n a n i m a l t e poate înşela, d a r o plantă, n u . Ştiţi că şi c l i n i i p o t f i lipsiţi d e caracter ? E L E O N O R A : N u , n u ştiam. I i credeam u n monument d e fidelitate. B U B U L A C : E i bine, eu a m a v u t u n cline, p e care f i i u b e a m ca p e o c h i i d i n cap ; d o r m e a c u m i n e în acelaşi p a t şi-mi a d u cea în fiecare dimineaţă z i a r u l , pe care poştaşul m i - 1 vîra p e sub uşă — s i n g u r u l s e r v i c i u p e oare i-1 p r e t i n d e a m . E i b i n e , d e l a u n m o m e n t d a t , a refuzat să-mi m a i facă acest s e r v i c i u . M a i m u l t , d n d vedea z i a r u l , mîrîia şi scotea colţii la mine. E L E O N O R A : Despre ce z i a r e v o r b a ? B U B U L A C : Z i a r u l „Sportul". E L E O N O R A : V o r b i n d în p r i n c i p i u , dumneata c r ezi că p l a n t e l e eînt superioare animalelor ? B U B U L A C : IndiscultabM. U n e x e m p l u : în t i m p ce a n i m a l e l e sînt insensibile la muzică, f l o r i l e sînt a h t i a t e după s i m f o n i i . I n p l u s , ele n u latră, m i r o s f r u m o s , sînt colorate, sînt... E L E O N O R A : I n s c h i m b , n u se gudură, n u d a u l a p t e şi carne...

ZZZFLPHFUR

75

B U B U L A C : E i b i n e , dacă o luăm aşa>, n i c i o m u l n u c Epsit de defecte. G A B I (apare din camera ei, îmbrăcată de plecare): M a m ă , eu a m plecat l a facultate. E L E O N O R A (o îmbrăţişează) : L a revedere, draga m e a ! F i i atentă c u m treci strada, c u m te u r c i în a u t o b u z , c u m . . . (Gai)i a plecat.) B U B U L A C : Superbă fată aveţi 1 Mă u i t Ia ea şi n u - m i v i n e să cred. Ce repede a crescut... Parcă i e r i era pionieră, şi alaltăi e r i , l a grădiniţă. E L E O N O R A : D a , c o p i i i cresc aproape c u aceeaşi viteză c u care îmbătrînim n o i , părinţii ! (Ezitînd.) Spune-mi, mai ai m u l t d e prăşit ? B U B U L A C : De ce mă întrebaţi ? E L E O N O R i A : Aş f i v r u t să stau u n p i c de vorbă c u d u m n e a t a . Cîteva m i n u t e . B U B U L A C : C u m a r e plăcere. Să v i n î n ă u n tru ? E L E O N O R A : Dacă eşti a m a b i l . B U B U L A C (vine cu sapa) : Vă s t a u l a dispoziţie. E L E O N O R A : 0 cafeluţă ? B U B U L A C : Mulţumesc, a m băut. Spuneţi-mi despre ce le v o r b a . E L E O N O R A (în dificultate) : N u - i chiar aşa d e uşor. Ε v o r b a d e u n sfat. A d i c ă , v r e a u să-ani d a i o părere. Sîntem v e c i n i de at.itia a n i şi n c - a m înţeles b i n e , n u a m a v u t conflicte... B U B U L A C : Îmi place să f i u corect, a m a b i l şi să n u cer îimprumut. E L E O N O R A : I n p l u s , d u p ă cîte ştiu, d u m neata a i făcut d r e p t u l . B U B U L A C : L a fără frecvenţă. Adică, l - a m început şi l - a m t e r m i n a t la m a t u r i t a t e . Vă mărturisesc că a m făcut-o d i n pură plăcere. L a e e r v i c i u , l a n o i , l a I C R A L , n u m i se cer decît s t u d i i m e d i i . D a r eu, ce m i - a m zis ? Dacă a m p o s i b i l i t a t e a , de ce n u ? Vă ascult. E L E O N O R A {ezitînd) : D u m n e a t a o cunoşti pe Gabi ? B U B U L A C : F i i c a dumneavoastră ?! C u m să n-o cunosc ? De cînd era l a creşă. E L E O N O R A : Ştii cît d c m u l t o i u b i m , eu şi soţiil m e u , f i i n d u n i c u l n o s t r u c o p i l . B U B U L A C : Îmi i m a g i n e z . E L E O N O R A : E i , află c ă sîntem pe cale să p r i m i m o grea lovitură în privinţa e i . B U B U L A C : Se căsătoreşte ? E L E O N O R A : N u . Ε c u m i n t e ca u n c o p i l d i n poveste. N u - i v o r b a de aşa ceva. E a n u ar e n i c i u n amestec, n i c i o vină. (Varsă o lacrimă.) A apărut m a m a ei ! B U B U L A C : C u m , m a m a e i ?! N u sînteţi dumneavoastră m a m a ei ?

E L E O N O R A : Douăzeci de a n i , această fem e i e n u a dat n i c i u n semn de viaţă. A c u m , a apărut. B U B U L A C : Şi, ce vrea ? E L E O N O R A : N u ştiu. E u n - a m văzut-o. A v e n i t l a facultate şi s-a repezit, plîngînd, s-o îmbrăţişeze pc G a b i : „Fetiţa m e a , fetiţa mea !" N u m a i ea poate f i . Dacă m i - o cere înapoi ? B U B U L A C : E x c l u s , doamnă. G a b i e m a joră. E L E O N O R A : Intr-iadevăr, e majoră. D a r n-aş f i v r u t ca ea să afle, t o c m a i a c u m , că n u e fiica mea. I-aş f i spus eu însămi, în z i u a căsătoriei. Aşa m i - a m p r o p u s . D a r , altceva e m a i g r a v : soţul m e u . Dacă află, s-ar p u t e a să se întâmple o n e n o rocire. Eşti şi d u m n e a t a bărbat şi ştii cît de orgolioşi sînt bărbaţii, în astfel de s i tuaţii. Ε în stare să mă părăsească sau să m ă ucidă. Mă înţelegi ? BUBULAC : Alie-mi spuneţi ? Am fost şi eu, odată, căsătorit, cînd eram f o a r t e tînăr şi n a i v , a v e a m o soţie d r ă guţă, c u care mă înţelegeam perfect şi pe care, într-o z i — imaginaţi-vă — a m s u r p r i n s - o c u u n u l , n-are importanţă cine. l - a m s u r p r i n s în casa m e a , p r o p r i e t a t e personală. E L E O N O R A : Şi ? B U B U L A C : A m l u a t u n cuţit de bucătărie şi m - a m r e p e z i t să-i u c i d . L a care, e i ce m i - a u spus ? „ D o m n u l e , f i i serios, n u u m b l a cu p r o s t i i , că n u e ceea ce crezi d u m n e a t a . N o i ne i u b i m şi v r e m să n e căsătorim". Adică, t i p u l respectiv venise să-mi ceară soţia în căsătorie şi f a p t u l că-i găsisem c u m îi găsisem n u avea n i c i o importanţă. I n f i n e , z i c : „ D o m n u l e , dacă vreţi să vă căsătoriţi, eu n u stau în calea f e r i c i r i i voastre, aveţi consimţămîntul m e u " . „Stai, zice t i p u l , că n u e c h i a r aşa de s i m p l u : ne d a i nouă a p a r t a m e n t u l " . „Bine, zic, v ă d a u a p a r t a m e n t u l " . „ D a , d a r ne d a i şi maşina..." I n t r - u n c u vînt, m i - a u l u a t t o t — c h i a r şi ţigările d i n b u z u n a r — şi m - a u d a t afară d i n casă. N i c i n u v ă imaginaţi cît a a v u t de' suferit o r g o l i u l m e u m a s c u l i n . Mă t r e zeam n o a p t e a plîngînd. C u m să n u v ă înţeleg ?

E L E O N O R A : N u . I n z i u a în care s-a născ u t ea, a m născut şi eu o fetiţă, care s-a p i e r d u t după cîteva ore. M a m a e i , adică a l u i G a b i , care era necăsătorită şi născuse acest c o p i l fără ştirea părinţilor e i , m - a întrebat dacă n u v r e a u să-i i a u eu fetiţa, fără să ştie n i m e n i . Şi, a m l u a t - o .

E L E O N O R A : Ce m ă sfătuiţi să f a c ? B U B U L A C : D i n ce p u n c t de vedere ? L e g al sau personal ? E L E O N O R A : D i n p u n c t de vedere... (Intră Gicu, întunecat şi aspru.) A v e n i t soţul... (Fîstîcită.) T o c m a i v o r b e a m cu v e c i n u l Buibulac despre legumicultură... A i văzut ce dovleac m i n u n a t a r e ? G I C U : N u . (Către Bubulac.) A i u n dovleac minunat ? BUBULAC (vrea să plece; e teribil de speriat) : D a . Ε s u p e r b , puteţi să-l vedeţi. Ce e d r e p t , îi a c o r d o îngrijire specială.

B U B U L A C : Şi ?

G I C U : D a r , d e ce p l e c i ?

76

ZZZFLPHFUR

B U B U L A C (e agitât : nu cumva Gicu şi-o fi închipuit ceva ?) : Mă d u c eă prăşesc. (Către Eleonora.) I n chestiunea respectivă, m a i stăm d c vorbă. N u intraţi în panică. G I C U : Ajveţi d e v o r b i t ceva c o n f i d e n t i a l ? M ă retrag. B U B U L A C : N u , v a i de m i n e ! V r o i a m doar să-i d a u cîteva s f a t u r i l e g u m i c o l e . G I C U : A t u n c i , i a loc. (Către Eleonora.) Nu n e faci cîte o cafea ? B U B U L A C : Mu/lţuimesc, eu a m băut d e j a , l a m i n e acasă. E L E O N O R A : D r a g u l m e u , n u - m i povesteşti şi m i e cu/m te-au a v a n s a t ? B U B U L A C : V^au a v a n s a t ? E L E O N O R A : D a . I e r i a fost n u m i t şef de secţie. B U B U L A C : Ce f e l de secţie ? ELEONORA : Şeful Secţiei Parcuri şi l a c u r i pe t o t oraşul. B U B U L A C : E x t r a o r d i n a r ! Felicitări. G I C U : Mulţumesc. E L E O N O R A : Spune-ne c u m a fost. G I C U : S i m p l u : ne t r e z i m , brusc, cu p r i m a r u l , ne c o n v o a c ă într-o şedinţă şi ne a¬ nunţă că s-au d i s c u t a t în C o m i t e t u l exec u t i v al Consiliului popular propunerile m e l e p r i v i n d n o u a organizare a p a r c u r i l o r şi l a c u r i l o r şi că acestea a u fost găsite excelente... Le-a plăcut şi ideea cu f l o t a istorică, şi chestia cu s u b m a r i n u l . . . E L E O N O R A : Şi d e m u z e u l s u b a c v a t i c , ce-au zis ? G I C U : Că e g r o z a v . Se face... Şi t e a t r u l l a c u s t r u . . . P r i m a r u l i n - a p u p a t în faţa salariaţilor... E L E O N O R A (cu lacrimi in ochi) : I n sfîrşit, ţi se recunoaşte şi ţie o dată g e n i u l . Cred e a m că ieşi l a pensie şi n u m a i a p u c i să-ţi v e z i ideile realizate. D e cîte o r i te v e d e a m , în u l t i m a v r e m e , lucrînd asupra l o r sau v o r b i n d despre ele, m i - e r a frică să n u te ratezi... A c u m , t r e b u i e să te p u i pe treabă. G I C U (tulburat) : D a , o să mă p u n pe treabă... E L E O N O R A (vine lîngă el) : Ce-i c u t i n e ? N u te simţi b i n e ? G I C U (se stăpineşte) : N i m i c . . . Sînt obosit... N u mă m a i ţin n e r v i i . . . A m trăit prea multe azi. E L E O N O R A : t n t r a d e v ă r . . . Mă d u c să-ţi fac o cafea. (Pleacă spre bucătărie.) B U B U L A C (ar vrea să dispară) : M ă b u c u r , r e a l m e n t e , de n u m i r e a dumneavoastră... Realmente... Deşi sîntem v e c i n i d e atîţia a n i , n - a m fost p r i e t e n i , d a r , o r i c u m , eu imă b u c u r sincer., ca v e c i n i . . . ca... Mă d u c să prăşesc. A m u n dovleac aşa de m i n u n a t . . . Mă duc... G I C U : M a i stai... B U B U L A C (speriat)

: M a i stau.

G I C U : M a i s c h i m b ă m şi n o i o vorbă... De m u l t v r o i a m să stau de v o r b ă cu d u m neata. A i d r e p t a t e : eîntem v e c i n i de atîţia a n i şi n - a m d e v e n i t p r i e t e n i . Poate, şi p e n t r u că eu sînt atît de ocupat... (Pau-

ză.) S p u n e - m i , e adevărat că d u m n e a t a eşti d o c t o r în ştiinţe j u r i d i c e ? B U B U L A C : D a . D a r de ce v ă miraţi ? Credeţi că n-aş f i c a p a b i l ? G I C U : B a da. De ce n u ? T o c m a i în acest sens v r o i a m să-ţi cer o consultaţie p r i e tenească. B U B U L A C : Cu plăcere. I n măsura în care m ă p r i c e p . Dacă n u e ceva prea complicat. G I C U : Păi, zici că eşti d o c t o r ? B U B U L A C : D a , dar... N u sînt p r a c t i c a n t . A m făcut t o t u l la fără frecvenţă. Ştiţi c u m e la fără frecvenţă : n u se învaţă mare lucru. G I C U : Într-adevăr, p e n t r u m i n e a fost t o t d e a u n a u n m i s t e r c u m o i ajuns d u m n e a t a d o c t o r în d r e p t . Iartă-mă că ţi-o s p u n , d a r te v e d e a m v e n i n d acasă n u m a i d u p ă m i e z u l nopţii. Să n u - m i s p u i că veneai de la bibliotecă, la ora a i a . B U B U L A C : Dumneavoastră crez e u , d c doişpe a n i ? GICU : La ICRAL.

uitaţi

unde l u -

B U B U L A C : De şapte a n i , sînt a d j u n c t de şef de c e n t r u . Păi, e c i n e v a , d i n oraşu' ăsta, care să n u f i t r e c u t p r i n mina m e a ? Care să n u f i a v u t nevoie de m i n e ? Căruia să n u - i f i făcut eu u n e e r v i c i u ? Păi, n u era o crimă să n u f i p r o f i t a t şi eu de-o facultaite şi d e - u n d o c t o r a t ? A d i că, fac fotbaliştii d r e p t u l , şi eu eă n u - 1 fac ? Ştiţi c u m a m l u a t „Penalul" ? Pe u n perete. P r o f e s o r u l v r o i a să despartă o cameră m a r e în d o u ă , p e n t r u d o i c o p i i . I i t r e b u i a aprobare, îi t r e b u i a l u c r a r e . A v e n i t la m i n e , i-am r e z o l v a t treaba şi-am l u a t şapte. E l a v r u t să-mi dea nouă —- peretele era c u calcio vecehio — d a r e u , n u , modest : şapte m i - a j u n g e . „Civil u l " l - a m l u a t p e - υ η raşchetat, „ R o m a n u l " , pe-o faianţă. L u c r a r e a de stat m-a costat o masă l a u n r e s t a u r a n t de l u x , p e d i n d o u ă c u r e s p o n s a b i l u l , că o f o l o sise şi e l . Pe urmă, ce m i - a m zis : h a i să-mi i a u şi d o c t o r a t u l , deşi, l a n o i , l a I C R A L , e b i n e şi cu s t u d i i m e d i i , d a r n u se ştie ce v r e m u r i v i n . Şi l - a m l u a t : p e u n s c h i m b de locuinţă şi u n h o r n . . . L u crarea de d o c t o r a t a fost m a i scumpă : a m d a t u n p o n t de plecare, c o m b i n a t cu s c h i m b , a p a r t a m e n t l u x , u l t r a c e n t r a l , uşi glisante... G I C U : C u m poţi f i atît de sincer ? ! M ă uluieşti. B U B U L A C : E u n u mă l a u d , ca alţii, c-oi fi vreun învăţat M - a m învîrtit. Ştiţi care-i n e n o r o c i r e a ? A c u m , n u m a i ţine. Gata ! S-a dus p o m a n a . Aţi a u z i t că R ă dueanu η-a i n t r a t l a I.C.E.F. N i c i D o b r i n η-a l u a t b a c a l a u r e a t u l . Teaşcă, cu d o u ă facultăţi, şomează. E u a m p r i n s u l t i m a cursă. D a r de ce m-aţi întrebat de s t u d i i ? GICU : Vroiam

să-ţi cer

o

consultaţie.

B U B U L A C : Şi dumneavoastră ?

ZZZFLPHFUR

77

: D a r cine ţi-» m a i cerut ? B U B U L A C : I l ştiţi p e Stanică, de la p a t r u ? Preconizează o căsătorie eu Velceasca, v e cină-sa. I n ce sens ? I n sensul să spargă peretele d i n t r e garsoniere şi să facă u n a p a r t a m e n t cu şemineu. Care e p r o b l e m a ? Că, dacă I C R A L - u l n u le aprobă să spargă z i d t i l , n u se m a i căsătoresc.

G I C U

G I C U : Şi ? Le aprobă ? B U B U L A C : L e - a m spus să vină la m i n e c-o cerere scurtă, u n t i m b r u şi-un c a l u p de K e n t . T i m b r u l poate f i şi poştal, K e n t - n l să n u fie scurt. A p r o p o , cu c i t v - a mărit leafa, d u p ă avansare ? G I C U : N u m - a m interesat. BUBULAC : Ce consultaţie cereţi ?

vroiaţi

să-mi

G I C U : Ναι e ceva i m p o r t a n t . . . B U B U L A C : A t u n c i , m ă duc să trag u n p u i d e s o m n . Vă s p u n d i n p r o p r i e experienţă : dacă cumpătarea e m a m a sănătăţii, s o m n u l de după-masă e tatăl e i . (Se ridică.) L a revedere. M a i prăşesc u n p i c şi m ă culc. (Iese afară şi începe din nou să prăşească. Gicu e vizibil îngîndurat şi frămintat.) G I C U : B u b u l a c ! Totuşi, dacă eşti a m a b i l , v i n o să v o r b i m u n p i c . B U B U L A C : Cu plăcere. (Vine înăuntru.) Vă ascult. G I C U (se decide cu greu) : Dragă B u b u l a c , e o chestiune s t r i c t confidenţială. Ştii să păstrezi u n secret ? B U B U L A C : V a i de m i n e ! Dacă aţi şti cîte ştiu eu... G I C U : Dragă, m i s-a întâmplat ceva îngroz i t o r ! A b s o l u t îngrozitor ! B U B U L A C : Cînd ? G I C U : Aseară... (li şopteşte ceva la ureche.) B U B U L A C (uluit) : N u se poate ! G I C U : Pe c u v î n t ! B U B U L A C (impresionat, îi pune o mînă umăr) : într-adevăr, e groaznic. (Eleonora intră cu cafeaua.) ELEONORA : Ce s-a întîmplat ? Ce groaznic ?

pe

e

B U B U L A C : I i povesteam ce-am păţit cu pepenele acela... C u m m i l - a u f u r a t , c r i m i n a l i i ! (EleOnora se întoarce în bucătărie ; către Gicu.) D a r c u m s-a întâmplat ? G I C U : A m să-ţi s p u n i m e d i a t . Ştii, d e c i , că a m fost p r o m o v a t , r i d i c a t în m u n c ă etc.' Cu p r i l e j u l respectiv, colegii a u adus cîtev a sticle de şampanie, ca să sărbătorim e v e n i m e n t u l . N - a m băut m a i m u l t de d o u ă p a h a r e . M i e n u - m i plac băuturile d u l c i . După care... (Pe uşă intră Gabi.) G A B I (solemnă) : T a t i , aş v r e a să vorbesc c e v a c u t i n e . Ceva e x t r e m d e i m p o r t a n t . (Bubulac se retrage, prudent, spre fereastră.) G I C U : A i păţit ceva ? G A B I : Propriu-zis, n u , dar trebuie cutăm. Ε foarte g r a v .

78

să

dis-

G I C U : B i n e . Ceva m a i tîrziu. A c u m sînt ocupat. (Gabi intră în camera ei, adică în stînga.) B U B U L A C : Să reluăm discuţia. Mi-aţi r e l a tat despre o crimă. G I C U (îngrozit): M a i încet ! B U B U L A C (pe un ton scăzut) : Aţi rămas l a şampanie... G I C U : D a , la m i c a festivitate pe care col e g i i au organizat-o în cinstea mea. B U B U L A C : Şi ? G I C U : Pe urmă, a m plecat. T r e b u i a să trec, d i n fugă, pe l a p a r c u l „Privighetoarea'", să controlez ceva şi să v i n a p o i acasă. M - a m u r c a t l a v o l a n şi a m plecat. Mă •duc în p a r c , r e z o l v p r o b l e m a , ies, plec şi, la p r i m a curbă, s-a întîmplat n e n o r o cirea. (Pauză.) Îmi apare u n t i p în faţă, n u m a i a m c u m să-l e v i t şi-1 lovesc. B U B U L A C : A m u r i t pe loc ? G I C U : N u ştiu. B U B U L A C : D e ce ? G I C U : P e n t r u că n - a m o p r i t ! A m mers m a i departe. BUBULAC (oripilat) : D a r asta e foarte grav 1 G I C U : Ştiu. Ε foarte g r a v . D a r n - a m p u t u t să opresc. î m i p i e r d u s e m minţile... M e r geam înainte ca u n disperat, fără să f i u En stare să p u n p i c i o r u l p e frînă. M - a m o p r i t a b i a peste u n k i l o m e t r u , după ce făcusem o pană d e cauciuc. B U B U L A C : Şi ? G I C U : A m înlocuit roata, m i - a m r e v e n i t , m i - a m d a t seama de gravitatea f a p t u l u i şi m - a m întors l a l o c u l c r i m e i . (Suspans.) V i c t i m a n u m a i era acolo. BUBULAC : Bineînţeles. Fusese ridicată. (Pauză.) V - a văzut cineva cînd l-aţi l o v i t pe i n d i v i d ? G I C U : N u ştiu. N u - i m i d a u seama. B U B U L A C : L-aţi l o v i t p u t e r n i c ? G I C U : D a . D i n p l i n . Cu a r i p a . A z b u r a t în şanţ. B U B U L A C (sincer afectat) : Ce chestie îng r o z i t o a r e ! Aţi anunţat miliţia ? G I C U (dezolat) : N u . încă n u . B U B U L A C : Vă înţeleg. (Pauză.) D a r , poate că v i c t i m a a scăpat, totuşi. G I C U : N - a scăpat. B U B U L A C : De u n d e ştiţi ? G I C U : Scrie-n ziar. (Scoate un ziar din buzunar şi i-l dă.) B U B U L A C (citeşte) : „Aseară, în j u r u l orei douăzeci şi treizeci de m i n u t e . . . (sare peste cuvinte)... a fost l o v i t . . . Cine poate da relaţii, să telefoneze l a . . . " D a , e olar. T r e b u i a să v ă duceţi i m e d i a t . Aveaţi c i r cumstanţe atenuante... G I C U : N u a v e a m n i c i o circumstanţă atenuantă. Băusem a l c o o l . B U B U L A C : D o u ă p a h a r e d e şampanie. G I C U : N u contează cît. Contează că băusem. B U B U L A C : Şi f a p t u l că aţi f u g i t d e l o c u l a c c i d e n t u l u i c l a f e l de g r a v .

la

G I C U : D a , e g r a v . D i n p u n c t de vedere m o r a l , m a i ales.

ZZZFLPHFUR

B U B U L A C : A r t r e b u i să consultaţi u n a v o cat. E u n u simt p r a c t i c i a n , n u mă p r i cep la cluchiţe. G I C U : N u , n u v r e a u să discut cu n i m e n i . V o i hotărî eu s i n g u r ce c de făcut. B U B U L A C : Maşina are v r e u n semn ? G I C U : N i m i c . A b s o l u t n i m i c . N i c i măcar o zgîrietură. A s t a e curios. B U B U L A C : A t u n c i , s-ar putea să f i i i salvat. G I C U : C u m să f i u salvat ? B U B U L A C : N - a u c u m să vă descopere. G I C U : Crezi ? B U B U L A C : D i n m o m e n t ce n u v-a văzut n i m e n i şi n u există u r m e pe maşină, p r a c t i c , n u a u c u m să dovedească n i m i c . G I C U (cu glasul stins) : F i i serios. A\i ei s i stemele l o r . U n f i r d i n stofă, dacă a rămas pe maşină, e. s u f i c i e n t . N u se poate scăpa. Cunosc cazul u n u i fost coleg de l i c e u , care a fost p r i n s după şase l u n i de zile. B U B U L A C : D a , şi eu cunosc u n caz asemănător. T i p u l s-a autodemascat: a v o r b i t în s o m n . D a r să discutăm chestiunea la irece, şi pe toate feţele. A m să vă a j u t să luaţi o hotărîre bună. Doriţi ? G I C U : Fireşte. B U B U L A C : Să ne întoarcem l a împrejurăr i l e concrete. Cînd aţi săvîrşit c r i . . . (Se — opreşte la timp — tocmai intră Kleonora şi schimbă vorba,) Cînd aţi săvîrşit... c r i teriul ? E L E O N O R A : Despre ce c r i t e r i u e v o r b a ? B U B U L A C : V o r b e a m în general... E L E O N O R A : E u sînt gata cu masa. A ven i t Gabi ? G I C U : D a . Spune că are de d i s c u t a t o p r o blemă foarte importantă. D u - t e şi v e z i despre ce-i v o r b a . E L E O N O R A : D o a m n e fereşte ! (Intră la Gabi.) G I C U : Te r o g , vorbeşte m o i încet. N u vr eau să afle soţia. M a i ales, soţia. B U B U L A C : Dacă veţi f i p r i n s , o r i c u m v a

afla. G I C U : A t u n c i , da. D a T a c u m , n u . V r e a u s-o ocrotesc cît m a i m u l t cu putinţă. Suferă c u i n i m a . B U B U L A C : Să r e v e n i m l a problemă. G I C U : Cred c-ar f i m a i p r u d e n t să discutăm în altă p a r t e . B U B U L A C : Veniţi l a m i n e . P u t e m discuta în linişte. Poate găsim şi o soluţie onorabilă. N u se poate să n u existe o soluţie onorabilă. G I C U : D i n păcate, n u există. N - a r e c u m eă existe ! Chiar dacă n u mă p r i n d ei, n u p o t să scap de m i n e însumi. (In şoaptă, patetic.) D u m n e a t a n u mă cunoşti. E u sînt u n o m c i n s t i t şi corect pînă-n m ă d u v a oaselor. E u n - a m f u r a t u n l e u în viaţa mea, n - a m m i n ţ i t pe n i m e n i , n u a m pîrît pe n i m e n i , n u m i - a m înşelat nevasta, n - a m făcut n i m i c n e d e m n . Conştiinţa mea e atît de curată, încît n u poate s u p o r t a o asemenea pată d e n o r o i . . . 0 asemenea mocirlă... N u poate ! B U B U L A C : Şi, a t u n c i ?

G I C U : Tirchuic sâ mă p r e d a u . B U B U L A C : Cînd ? G I C U : Chiar a c u m . B U B U L A C : N u . N u vS grăbiţi. N u m a i contează, dacă întîrzia.ţi o zi sau două în p l u s . Cred că p u t e m găsi o idee salvatoare. Aiin deja u n a în cap, d a r n u ştiu cu η s-o f o r m u l e z . G I C U : N u mă poate s a l v a n i m i c . (Dispera!.) A m să-mi anunţ f a m i l i a şi mă p r e i a u . 0 z i , poate f i scuzabil — pînă m i - a m r e v e n i t , pînă m - a m d e z m e t i c i t etc. D a r , dacă întârzii m a i m u l t , ticăloşia d e v i n a a b jectă. (Strigă.) Eleonora ! E L E O N O R A (apare de alături) : Dragă, spune că n u arc n i c i o problemă... Sau sc ascund e do mine. G I C U (hotărlt) : D r a g a mea, te r o g , fă-mi bagajele ! P u n e - m i două p i j a m a l e , c i n c i Cămăşi şi c i o r a p i groşi. Cît m a i mulţi cior a p i groşi. E L E O N O R A : D a r u n d e v r e i să pleci ? BUBULAC (ca să evite inevitabilul); Ε elieimat u n d e v a . . . Ceva u r g e n t şi i m p o r tant... 0 deplasare în străinătate... Peru... Paraguay... E L E O N O R A : P e n t r u cît t i m p ? G I C U : N u se ştie. (Către Bubulac.) S-ar putea să fie m a i m u l t de p a t r u a n i ? B U B U L A C (confidenţial) : N u cred. Intră l a

imprudenţă. E L E O N O R A : D a r despre ce-i v o r b a ? G I C U (decis): D r a g a m e a ! E u a m comis o... B U B U I A C (în ultima clipă) : U n m o m e n t , să n u ne grăbim cu v o r b e m a r i . V r e a u să vă e x p l i c m a i întîi ideea despre caro v - a m p o m e n i t . (Către Eleonora.) Vreţi să n e lăsaţi niţel s i n g u r i ? Vă r o g f o a r t e m u l t . Ε o problemă strict bărbătească. (Eleonora iese spre bucătărie, profund nedumerită.) G I C U (resemnat şi fără speranţă) : Despre ce idee e v o r b a ? B U B U L A C : L-aţi c i t i t pe Dostoïevski ? G I C U : D a . I n tinereţe a m c i t i t „Crimă pedeapsă". L a ideea asta te referi ?

şi

B U B U L A C : N u . L a a n s a m b l u l operei l u i . (Derutat.) Sau, s-ar putea să fie v o r b a de Balzac... N u - m i aduc b i n e a m i n t e . Sau d e Dickens... I n orice caz, într-unui d i n t r e aceşti m a r i a u t o r i există următoarea idee : u n o m b u n , care a făcut, d i n i m prudenţă, u n m a r e rău, se poate considera eliberat de p o v a r a sufletească în faţa semenilor săi dacă îşi spală acest păcat cu o faptă excepţională, deosebit de p o z i - ' tivă, în favoarea umanităţii. D e pildă, dacă descoperă u n v a c c i n , u n m e d i c a m e n t , dacă salvează viaţa u n u i o m a f l a t în p r i m e j d i e . (Patetic.) Salvaţi viaţa u n u i o m şi veţi avea conştiinţa eliberată şi curată ! G I C U : Pe c i n e să salvez ? B U B U L A C : N u ştiu. Găsiţi pe c i n e v a . G I C U : M ă r o g , de găsit n u e g r e u , mă d u c p r i n spitale şi s a n a t o r i i , găsesc u n m u r i b u n d , d a r cum să-l salvez ?

ZZZFLPHFUR

79

B U B U I A C : Ştiu şi eu ? Vă dăruiţi u n o r gan : u n r i n i c h i , u n ochi, u n deget, ceva d i s p o n i b i l , care poate salva viaţa cuiva... G I C U : F i i serios. Im p r i m u l rînd că l a n o i n u se fac t r a n s p l a n t u r i . I n a l doilea rînd, n u se i a u organe decît de l a o a m e n i morţi. îmi p r o p u i să mă s i n u c i d ? B U B U L A C (plin de idei) : D a r dacă, să z i c e m , vedeţi u n t i p care se îneacă i n t r - u n l ac ş M salvaţi ? ! G I C U : înot foarte prost. N u rezist m a i m u l t dc zece m e t r i . B U B U L A C : Folosiţi o barcă. (Salvator.) Staţi aşa ! A m găsit soluţia : vă duceţi la m a r c şi vă angajaţi la „Salvamar". GICU : Ε stupid ! B U B U L A C : E , d a r n u contează. Renunţaţi l a serviciu pe t i m p u l v e r i i . Adică, n u ! Vă luaţi concediul legal, mergeţi l a m a r c s i n g u r , a c u m , în sezon, şi v ă angajaţi t e m p o r a r , e v e n t u a l voluntaT, l a „Salvamar". G I C U : Ţi-em

spue că n u ştiu să înot !

B U B U L A C : Şi ce, n-aveţi o pilă ? Dacă n-aveţi, a m eu. Pe şeful t r u s t u l u i . I - a m făcut u n beci şi-o cămară. Vă angajează imediat G I C U (frămîntat) : C u m , d o m ' l e , l a „Salvam a r " , o m bătrîn ? ! V o i p r o d u c e stupoare ! B U B U L A C : N-are importanţă. Staţi în 'barcă şi urmăriţi o a m e n i i în apă. Cînd vedeţi că u n u l n u m a i poate, îi aruncaţi c o l a c u l , îl salvaţi, şi gata, vă daţi d e m i s i a în aceeaşi z i . N i m e n i n u ştie n i m i c , în afară d e n o i d o i . Veniţi acasă c u conştiinţa e l i berată de orice povară. G I C U : Dragă B u b u l a c , îţi mulţumesc p e n t r u asistenţa sufletească p e care m i - a i acordat-o. Simţeam o n e v o i e acută să mă confesez c u i v a . M i - a m d a t seama că a i p a r t i c i p a t sincer l a z b u c i u m u l şi l a nenorocirea mea şi că a i încercat să faci t o t u l p e n t r u m i n e . Iţi mulţumesc. Eşti u n o m d e s u f l e t D i n păcate, n u p o t accepta u n astfel de c o m p r o m i s . L a revedere ! B U B U L A C (se ridică) : A m i m p r e s i a că n u aţi l u a t în serios ideea pe care v - a m propus-o. Poate că n u a m ştiut c u m să m ă e x p r i m şi c u m să v-o demonstrez. Departe d e a f i u n sistem creştinesc de a u t o p u r i f i c a r e , este o metodă foarte v e che — indiană, chineză sau arabă, n u ştiu exact — de r e s t a b i l i r e a e c h i l i b r u l u i şi a echităţii m o r a l e . Rău contra rău, b i n e c o n t r a b i n e , c u i pe c u i . Gîndiţi-vă. G I O U : Mulţumesc (Sună telefonul. Răspunde.) Da. E u . Cine ? (Sever.) D a , ce doriţi ? A c u m , n u . N u p o t . T r e b u i e să plec. O r i cît a r f i d e u r g e n t , n u p o t . Plec c h i a r în c l i p a asta. Bună z i u a . (închide. între timp, Bubulac a ieşit. A apărut Eleonora.) E L E O N O R A : Cine a sunat ? GICU : Valentina. E L E O N O R A : Care V a l e n t i n a ?

80

G I C U : V a l e n t i n a P o p o v i c i . Lucrează l a n o i . Şofa Sectorului Părculeţc. N-o ştii. E L E O N O R A : C u m să n-o ştiu ? ! N - a m făc u t a c u m u n a n r e v e l i o n u l cu ei ? ! GICU : Exact. E L E O N O R A : Cînd a i reuşit t u să-mi s t r i c i seara şi să mă faci să plîng. G I C U : De ce ? E L E O N O R A : A i u i t a t că, la „Periniţă", te-ai lăsat sărutat după urecho ? De-abia m - a m abţinut să n u - i zic ceva... G I C U : E u n u - m i aduc a m i n t e . E L E O N O R A : E u m i - a d u c . Aşa ceva n u ee uită. Şi, ce v r e a ? G I C U : Să discute cu m i n e o problemă de s e r v i c i u . Ceva u r g e n t E L E O N O R A : Şi ? G I C U : I - a m spus că n - a m t i m p . E L E O N O R A (rea) : A c u m , că eşti şeful e i , a i obligaţia s-o asculţi. V r o i a să vină a i c i , acasă ? GICU : Da. E L E O N O R A : Ce neruşinată ! G I C U : M i - a i făcut b a g a j u l ? T r e b u i e să plec imediat. ELEONORA : C u m , să pleci imediat, şi unde ? G I C U : Stai jos. A m să-ţi e x p l i c despre ce e v o r b a . (Se glndeşte cîteva clipe.) Ca să scurtez şi să n u m a i l u n g i m povestea : c u m m a i s t a i cu i n i m a ? E L E O N O R A : Mă înţeapă. G I C U : A t u n c i , a m s-o

i a u m a i pe d e p a r t e .

E L E O N O R A : Ε clar. Ştiu despre ce-i v o r b ă. Te-ai încurcat cu u n a , eşti la m a r e a n a n ghie, p r o b a b i l , îţi' face u n c o p i l şi t r e b u i e să pleci dc-acasă, să ne părăseşti. Eşti şantajat ? (Varsă fulgerător o lacrimă.) Este exact vîrsta l a care bărbaţii fac cele m a i t e r i b i l e tâmpenii. B i n e , d r a g u l m e u , dacă m e r i t a m eu asta d i n partea ta. . . (Se sună la uşă, Eleonora se duce, deschide şi revine, însoţită de Valentina.) V A L E N T I N A (cu tupeu) : Vă r o g să mă iertaţi că, totuşi, a m îndrăznit, d a r e r a m l a d o i paşi şi a m c o n t a t că m a i întîrziaţi u n pic. N u vă reţin decît c i n c i m i n u t e . (Către Eleonora.) Tovarăşă, n u v ă supăraţi, d a r vă r o g să ne lăsaţi s i n g u r i , e o chestiune de s e r v i c i u . E L E O N O R A (se uită lung spre Gicu, dă de înţeles că a priceput despre ce e vorba şi pleacă, demnă) ; D a , desigur, n - a m să v ă stânjenesc. Dacă doriţi, v ă fac şi cafele. M a i d u l c i , m a i a m a r e ? (Iese.) G I C U (către Valentina, antipatic) : Vă ascult. V A L E N T I N A : întîi, t r e b u i e aă mă aşez. Sînt obosită. A t r e b u i t să f u g . (Se aşază într-un fotoliu şi oftează.) Vă imaginaţi că n u făceam imprudenţa să v ă v i z i t e z şi să vă creez p r o b l e m e în f a m i l i e , dacă n u era ceva foarte g r a v . Ştiu că soţia dumneavoastră mă antipatizează, făţiş, îşi imaginează că n o i d o i a m a v u t sau că a v e m ceva împreună. Toate eoţiile sa-

ZZZFLPHFUR

lariaţilur .noştri îşi închipuie că l e f u r bărbaţii. E l e îşi imaginează că orice femeie frumoasă t r e b u i e să f i e , neapărat, şi i m o r a l ă . în t i m p ce toate urîtcle şi balabustele sînt c i n s t i t e . A p r o p o , d u m n e a voastră, ca şef, ce părere aveţi despre mine ? G I C U (sobru) : N u e m o m e n t u l , a c u m , să ne facem c o n f e s i u n i . V - a m spus că sînt grăbit. V A L E N T I N A : Mă luaţi cu p l u r a l u l . T r e b u i e să înţeleg că-ani vorbiţi o f i c i a l . Credeam că p o t conta pe dumneavoastră şi ca amic. G I C U : Spuneţi-mi despre ce e v o r b a . V A L E N T I N A : Soţul m e u a înnebunit. G I C U : D a ? ! Mă m i r . Părea u n o u i l a l o c u l l u i . Aţi c h e m a t u n m e d i c ? V A L E N T I N A : N u e v o r b a de n e b u n i e ρτοpriu-zisă. A r e o cri?A de f u r i e . V r e a să m ă ucidă. M-a ameninţat. G I C U : De ce ? V A L E N T I N A : Ε gelos. Groaznic dc gelos. I s-e spus că aseară, în parc, m-«in sărutat c u cineva. I n p a r c u l „Privighetoarea". G I C U : Şi, care-i adevărul ? V A L E N T I N A : Adevărul e că mă a f l a m i n parc, d a r în interes de s e r v i c i u . E r a m în inspecţie. G I C U : Şi eu a m trecut aseară p r i n p a r c u l „Privighetoarea", d a r n u v - a m văzut. V A L E N T I N A : E u v - a m văzut. Eraţi grăbit. GJC'U : Şi, c u m vă p o t a j u t a ? V A L E N T I N A : F o a r t e m u l t şi foarte s i m p l u . Spuneţi că aţi fost c u m i n e . I n interes de s e r v i c i u , desigur. v

G I C U : D a r , parcă ziceaţi că soţul v-a văzut sărutîndu-vă c u c i n e v a . V A L E N T I N A : N u e l , u n văr de-al l u i . G I C U : Şi, a t u n c i , ce să spun ? Că vă sărutaţi c u m i n e ? V A L E N T I N A : Da... Ceva Că e r a m împreună...

în

genul

acesta...

G I C U (sever) : TovaTăşă V a l e n t i n a , d u m n e a t a n u eşti l a p r i m a abatere de acest gen. (Intre timp, Bubulac a ieşit tn curte şi îşi reia prăşitul, trăglnd cu urechea la ce se discută tn casă.) E u cunosc p r i n ce m i j l o a c e a i u r c a t d u m n e a t a pînă l a p o s t u l de şefă a Sectorului Păreuleţe. V A L E N T I N A (fără insinuaţi ?

indignare)

:

Ce

vreţi

să

G I C U : Ştii d u m n e a t a ce v r e a u să insinuez. Ştii d u m n e a t a cîte v o t u r i de b l a m a i pe conştiinţă... Cîte cariere vA distrus . . . N u m a i departe, cariera tovarăşului aceluia, a d j u n c t u l de l a I C A B . . . B l o n d , cu ochi allibaştri... V A L E N T I N A : E l s-a legat de m i n e . . . G I C U : Bineînţeles. D a r d u m n e a t a t r e b u i a să-i răspunzi l a a v a n s u r i ? V A L E N T I N A (varsă o lacrimă aproape sinceră) : Tovarăşe Crucescu, recunosc că a m a v u t şi rătăciri, u n e o r i , d a r în cazul

acesta... vă mărturisesc ca u n u i tată... (Rectifică.) N u , ca u n u i frate... Ε ceva sincer... Sînt îndrăgostită de u n bărbat. Ε u n o m m i n u n a t . . . F l o r i c u i t o r . . . Şi el mă iubeşte ca u n n e b u n . Cînd e lîngă m i n e , vibrează ca u n arc. Ca să-i dau v o i e să mă sărute, a mers în g e n u n c h i aproape u n k i l o m e t r u , pe aleile p a r c u l u i , în u r m a mea. M i - a adus lalele negre... Şi cu picăţele. Plus o p e t u n i e , e x e m p l a r u n i c , creaţia l u i personala, p r e m i u european. N - a m a v u t încotiro, i - a m d a t voie să mă sărute. G h i n i o n u l a fost că t o c m a i a t u n c i a t r e c u t p r i n parc u n văr de-al soţului m e u şi ne-a văzut îmbrăţişaţi. U n văr care mă urăşte. Vă r o g , daţi-i u n telefon soţului m e u şi spuneţi-i că a m fost împreună. G I C U : Păi, dacă e v o r b a de o i u b i r e atît de sinceră şi de frumoasă, divorţează şi căsătoreete-te cu acest f l o r i c u i t o r . V A L E N T I N A (dezolată) : Ε căsătorit şi e l . Pînă divorţăm — şi eu, şi el — se d u c e . d r a c u l u i i u b i r e a . A m experienţă, a m m a i încercat de cîteva o r i . M a r i l e i u b i r i , c u m d a u de t r i b u n a l , se ofilesc. I n p l u s , n i c i n u " doresc să mă despart de soţul m e u . U n bărbat atît de înţelegător n u m a i găsesc. întotdeauna m-a înţeles şi m-a crezut. Chiar cînd arri minţit grosolan. G I C U : Şi, de ce n u te-er crede şi d e data asta ? V A L E N T I N A : N-am alibi. (Bubulac ciuleşte urechile, atent.) G I C U : C u m , adică ? V A L E N T I N A : N - a m acoperire. Vă r o g f r u mos, liniştiţi-1 p e soţul m e u : daţi-i u n telefon şi spuneţi-i c - a m fost împreună. G I C U : Şi că ne sărutam ! V A L E N T I N A : N u contează. I n d u m n e a v o a stră are încredere. Îmi sînteţi şef... 0 să-i spun că g l u m e a m . N e j u c a m . . . N e hârjoneam... G I C U (indignat) : Tovarăşă V a l e n t i n a ! B U B U L A C (vine, discret, Ia fereastră) : Pst ! P