Transportor cu banda

May 16, 2018 | Author: Alexandru Croitoru | Category: N/A
Share Embed Donate


Short Description

Download Transportor cu banda...

Description

 Transportor cu banda 1. Studiul Studiul solutiil solutiilor or construc constructive tive similare similare

1.1 Consideratii teoretice

Transportoarele cu banda reprezinta tipul cel mai raspandit de transportor transportor continuu, continuu, putand putand fi utilizat utilizat atat ca instalatie instalatie stationara stationara cat si ca trasportor mobil. Lungimea unui transportor cu banda este limitata de rezitenta benzii in ce priveste preluarea fortei de tractiune (benzile cu insertie din bumbac au lungimi de pana la 300 m, in timp ce benzile metalice pot ajunge pana la 500 m). Vitezele de transport sunt variate in functie de natura sarcinii fiind cuprinse intre 0,4 – 4 m/s (vitezele mici sunt pentru sarcini individuale si cele mari pentru materiale in vrac cu granulatie mijlocie, asa cum ar fi cerealele). Transportoarele cu banda se folosesc la transportul produselor sub forma varsata si a sarcinilor individuale in plan orizontal sau sub un unghi de pana la 200 fata de planul orizontal. Principalele parti componente ale unui transportor cu banda sunt : organul de tractiune este banda(4) infasurata pe tamburul (5), tamburul de into intoarc arcer ere e (1), (1), tamb tambur urul ul de antre antrena nare re (7) (7) si tamb tambur urul ul de intin intinde dere re (8). (8). Materialul transportat este impiedicat sa cada lateral de jghiabul (3) fixat pe cadrul transportorului. Actionarea transportorului se face de la motorul electric (10) prin intermediul variatorului de turatie (11) si a reducatorului planetar (12). (12). Susti Sustine nerea rea benz benzii ii se face face cu ajut ajutoru orull unor unor role role de susti sustine nere. re. Unel Unele e

transportoare mai sunt prevazute cu dispozitive de curatire a benzii dispuse pe ramura inferioara a acestora.

Clasificarea transportoarelor cu banda se poate face dupa mai multe criterii: a) dupa destinatie: - cu destinatie generala - cu destinatie speciala b) dupa tipul benzii: - plane - sub forma de jgheab c) dupa materialul din care se confectioneaza banda - cauciuc cu insertii textile - material textile - otel d)dupa modul de descarcare - cu descarcare la capat - cu descarcare pe parcurs  Transportoarele cu banda au constructie simpla, greutate mica, siguranta in functionare si consum de energie redus. Principalele dezavantaje ale transportoarelor cu banda sunt urmatoarele: unghi de inclinare mic, durata de functionare si viteza de deplasare a benzii relative redus, produc praf in timpul functionarii (in cazul transportului produselor pulverulente).  Transportoarele cu banda se folosesc la diverse masini si instalatii zootehnice: tocatori, combine de siloz, bucatarii furajere, fabrici de nutreturi combinate, instalatii de distribuire a hrane, etc.

1.2 Constructia principalelor parti componente ale transportorului cu banda a). Banda este organul flexibil de tractiune si in acelasi timp organul purtator al materialului ce urmeaza a fi transportat. Ea se confectioneaza din cauciuc cu insertii din fire chimice (polyester in urzeala si poliamida in batatura), simbolizate conform STAS 8983-75; PES/PA 125; PES/PA 160; PES/PA 400 in care 125, 160, 250 si

400 reprezinta rezistenta la rupere in N/mm pe o insertie in banda finite comform STAS 2077/1-85. Insertiile taxtele au grsimea de 1,2-3 mm, iar stratul de cauciuc dintre ele este de 0,2-0,3 mm. Insertiile cu grosime mare au urzeala formata din cord textile cu rasucire dubla. Randurile de cord textile sunt legate intre ele prin fire transversale (batatura) commune. Benzile cu cabluri din otel au de obicei pe ambele parti 1-2 insertii care au rolul de a prelua loviturile din partea bucatilor de material, de a asigura rezistenta transversala a benzii si de a proteja cauciucul impotriva taierii din material,de a asigura rezistenta transversala a benzii si de a proteja cauciucul impotriva taierii de catre cabluri la trecerea peste tambure. Insertiile din material textile pot fi formate dintr-o singura bucata infasurata in spirala sau reduse treptat in zona centrala pentru a mari elasticitatea benzii. Numarul de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu insertii textile sunt indicate in STAS 2077/1-85. Latimile nominale ale benzilor cu insertii textile sunt: 400, 500, 650, 1000, 1200, 1400, 1600, 1800 si 2000 mm (STAS10674-86). Pentru a realize o banda fara sfarsit pe o anumita lungime, capetele benzii trebuiesc inadite. Acesta operatie se poate face pe cale mecanica sau prin vulcanizare. Inadirea mecanica trebuie sa asigure flexibilitatea benzii atat in sens londitudinal cat si transversal. Se foloseste legatura prin eclise sau balamale fixate de benzi prin nituri sau suruburi. La acest mod de inadire a benzii gaurile pentru nituri constituie concentratori de tensiune si micsoreaza rezistenta la tractiune a benzii. Acest dezavantaj este inlaturat la benzile imbinate prin vulcanizare. Imbinarea prin vulcanizare poate fi la cald sau la rece. Banda trebuie sa fie:

-

sa fie rezistenta la tractiune si elastica sa fie putin higroscopica sa reziste la actiunea abraziva a materialelor transportate sa se alungeasca relativ putin in timpul functionarii sa se poata inadii usor in cazul ruperii

b). Tambure - antrenarea benzilor se face in general cu ajutorul unui tambur,mai rar cu doua tambure de antrenare. Pentru marirea aderentei dintre tambur si banda, suprafata tamburului se acopera cu un strat de cauciuc de 15-20 mm grosime fixat cu suruburi cu cap inecat, in fig. 3 s-a construit un tambur dublu conic pentru a asigura centrareaa benzii. Tamburele de antrenare se pot executa in doua variante constructive: normala si intarita. Varianta intarita are grosimea mantalei si diametrul arborelui mai mare decat la varianta normala si se foloseste pentru sarcini si momente mai mari

decat pentru tamburele normale.Principalele diametere ale tambure de intoarcere a benzii de transport, tambur de deviere, in scopul maririi unghiului de infasurare a benzii pe tamburul de antrenare sau a tambure de intindere. Aceste tambure se rotesc liber pe ax si nu sunt prevazute cu strat adeziv. In fig. 2 este prevazuta constructia unui tambur de intindere.

c). Sistemul de sustinere a benzii este realizat cu ajutorul tablierelor, rolelor sau combinatii de tabliere si role.

1 – cadru 2 – tabliere 3 – banda 4 - role Sustinerea benzii pe tabliere (confectionate din tabla sau lemn) se floseste in cazul transportoarelor de lungime foarte mica putin incarcata, este o constructie simpla, cu dezavantajul unui consum de energie ridicat si uzura rapida a benzii. Rolele reprezinta o solutie mai complicata si din punct de vedere constructiv, dar mai avantajoase din punct de vedere energetic.

d). Sistemul de intindere a benzii: are rolul de a prelua deformatii permanente ale benzii si a creea forta normala a benzii pe tamburul de antrenare.

Cursa sistemului de intindere este de aproximativ3% din lungimeatrasportorului pentru cu lungime mica (30 -40 m) si 5% din lungimea trasportorului pentru cele mari.

e). Sistemul de incarcare: are rolul de a incarca banda cu un strat uniform de material. Constructia depinde de material incarcat pe banda. Pentru incarcarea benzii cu material cu granulatie mica si care curge usor, schema este reprezentata mai jos.

1 – cos de alimentare 2 - clapeta pentru reglarea debitului 3 – placi de gidare a materialului

f). Sistemul de descarcare: pe traseul trasportorului se realizeaza cu ajutorul carucioruui de descarcare compus dintr-un cadru care poate rula pe roti de-a lungul trasportorului prevazut cu doua tambure si jgheab de descarcare. Dimensiunile caruciorului trebuie astfel alese incat inclinarea maxima a benzii αmax
View more...

Comments

Copyright ©2017 KUPDF Inc.
SUPPORT KUPDF