Manual de Conversatie in Limba Rusa_Sima Borlea

''

Sima Borlea Control ~tiintific: conf. univ. dr. docent Victor Vascenco Ilustratii: Eugen Taru

MANUAL

DE CONVERSATIE

IN

LIMBA RUSA

,

1976 EDITURA ~TIIN'fiFICA ~I ENCICLOPEDICA

i ::;ru

··. i : , . : ..

~ · )J~!; ~ i : ..-~

Cuvint inainte

l ,

I':~

·.: ' '(

1

!

·.:... :

JnCi t ):~: ·

f ) :· l

(

·~

·,

Oferim cititorilor Manua/ul"de conversa{ie destinat adultilor care studiazii limba rusa fara profesor. El se adreseaza cel.!Dr care iau pentru prima oara contact cu limba rusii, dar, in egala masura, ~i celor care vor sa-~i reimprospiiteze cuno~tintele de limba dobindite anterior. Scopul acestui Manual este acela de' a facilita comunicarea in limba rusa, in diferite situatii cotidiene. Manualul, axat, in esenta, pe lexicul de baza, uzual, include, inmiisura posibilitatilor, ~i termeni din unele domenii de activitate, cum ar fi: industrie, agricultura, transporturi, medicinii etc., fapt care, neindoielnic, va interesa un public foarte larg. . · Manualul cuprinde cca 3 000 unitiiti lexicale, djntre ca,re aproximativ . jumiitate in partea I (reluate apoi in partea a lht). Ne-am straduit sa oferim celor interesati un instrument de lucru practic. accesibil ~i, pe cit se poate, atractiv. Cartea are urmatoarea structura: Introducere; Par tea I; Par tea a II-a; Scheme ~i tabele sinoptice de morfologie; Vocabular rus-roman; 'vocabular roman-rus; Cheia exerci{iilor. In Introducere sint cuprinse notiuni generale de pronuntare ~i de ' scriere in limba rusii; se prezintii un tabel sintetic de transcriere in care sint inserate cchivalentele in pronuntarea literelor ~i ale unor cuvinte ruse~ti cu litere romane~ti. ' ' Partea I (lectiile 1-40) are ca scop acumularea vocabularului de prim~ , , necesitate ~i insu~irea structurilor de bazii ale limbii ruse. Alciituite~ i.n marea lor majoritate, sub forma de dialog, avind personaje ~i situai.ii im11gin~tre~ textele de baza (primele 24 sint traduse in limba romanii) introduc a:ces.t e structuri treptat. In primele 20 de lectii, textele sint urmate de paragraful JIPOHJHOmEHHE (pronuntare). In cadrul paragrafului CJIOBA H Bh!PAJKEHHJI (cuvinte ~i expresii) sint reluate, in ordinea aparitiei lor in text, cuvintele ~i structurile noi. Explicatia problemelor mai dificile de gramatica sau de Iexie este facilitatii prin scheme sugestive, folosindu-se in acest scop ~i desene. Micile note 5

[.

r· .

da~ indrumari practice_pentru folosirea structurilor respective. Sectiunea cea ma1 mare, YllPA}f(HEHH.fl (exercitii), are ca scop fixarea structurilor de baza ~i a expresiilor uzuale din text. 0 atentie deosebita se acordii exercitiilor cu caracter de comunicare. Exercitiile trebuie rezolvate in ordinea data i~trucit ele sint prezentate dupa gradul crescind de dificultate. Lectiile conti~ ~~ glume, rebusuri simple etc. ~i se incheie cu chenarul notat 3AllOMHHTE! (retineti !) in care sint concentrate principalele structuri din lectia respectiva. Va recomandiim sa parcurgeti primele 20 de lectii in ordinea urmiitoare: 1. pronuntare; 2. cuvinte ~i expresii; 3. textul de bazii (incercind sii-1 traduceti singuri, dupii ce ati inviitat cuvintele); 4. explicatii gramaticale ~i lexicale; 5. exercitii. Dupii parcurgerea acestor etape se va traduce in rusii varianta romaneascii a textului de bazii, ceea ce poate constitui un exercitiu in plus . . . ~ Par tea a 1{-a. (lectiile 41-60) reprezintii lectii de con versa tie propriuZisa. Pentru maJontatea textelor au fost folosite materiale din diferite reviste sovietice, adaptate conform scopului ~i profilului Manualului. In aceastii parte a. Manualului atit textele urmate de dialoguri cit ~i exercitiile lexicogra~atica!e sint axate pe o anumitii tematicii ~i contin diferite structuri, cuprmse m Partea I. Schemele . # tabelele morfologice, listele verbelor care indica r!!gimul cazual, folosirea verbelor de mi~care etc. vii vor ajuta la rezolvarea exercitiilor. Astfel, tabelu1 nr. 31 prezinta folosirea verbelor de mi~care cu ~i fiirii prefixe, iar in tabelul nr. 32 sint incluse, in ordine alfabeticii, cele mai dificile v~r~e ~in Manual c~ conjugarea la timpurile prezent, trecut ~i viitor, precum ~~ md1carea cazulm cu care se folosesc aceste verbe. Vii sfatuim sa le consultati de fiecare data, cind intimpinati greutati. Vocabularul rus-rom/in cuprinde lexicul vehiculat in intregul Manual. Echivalentele in romana sint stabilite in raport cu contextul respectiv. Vocabularul rom/in-rus cuprinde cuvinte ~i expresii necesare in efectuarea traducerilor ~i in rezolvarea temelor de la jocurile distractive. Cheia' cu care se teiminii Manualul se dii numai pen,tru exercitii mai · dificile, notate cu asterisc (*). · Va recomandiim s-o consultati numai dupa rezolvarea exercitiului respectiv! · . · Dorindu-vii succes in insu~irea acestui cod de comunicare, limba rusii, ne exprimiim speranta cii prezentul Manual vii va ajuta in aceasta intreprin· .dere. Ne exprimiim, totodatii, sentimentul de sincera gnititudine fata de colegii no~tri de la catedra tie filologie rusa de la Universitatea din Bucure~ti §i fata de alti colegi de specialitate, Pentru sfaturile lor competente. ·Autoarea

•

lntroducere

Alfabetul rusesc este format din 33 de litere, din care: 6 vocale simple: a, u, o, y, I>I, ~ 4 VOCale iotate: e, e, 10, B (alciituite, respectiv, din: i+3, ii+o, i+y, i+a) o semivocala: ii ' 20 consoane: 6, B, r, Jl:, *• 3, a:, JI, M, u, n, p, c, T, 4», x, ._, '1, m, .._ 2 semne care nu redau sunete: L (sem:nul tare) §i • (semnul moale). Pent.r u a u~ura celor nefamiliarizati cu alfabetul chirilic citirea §i pronuntarea cuvintelor ruse~ti, transcrierea a fost data, intr-o forma simplificata, cu alfabetul latin, introducindu-se in plus citeva semne: 1) semnul ., indica pronuntarea vocalei o in silabele 2, 3 etc. protonice (inaintea celei accentuate) ~i in silabele posttonice (dupa cele accentuate), ca un sunet scurt intre o §i a : a) b) c) d) e)

2 1 xo-po-m6

[hara~6],

r6-pop; (g6rnt)

2) semnul i indica redarea unui sunet asi1abic scurt, asemanator romanescului i in cuvintele: mai, plai, copii etc.: Tpa.MBaii [tramvai], MY3eii [muz'ei)

3) apostroful pus dupa o consoana indica o pronuntare muiata: coJII> [sol'], ,o;o'll> [doc'], ]l;elll>rn [d'en'ghi], asemanator cuvintelor romane§ti coli, roci, bani etc.; (litera i in cuvintele transcrise red a sunetul rusesc B: po,o;IiTeJiu [rad'it'e·li], asemanator lui i din cuvintul romanesc no~tri). 4) punctul pus dupa voca1a e neaccentuata indica pronuntarea acesteia ca un sunet intre e ~i i: TenecJ.>6H [t'e·l'e·f6n]

5) linia (-). deasupra unor consoane indica pronuntarea lor alungita: OTAb!XllTb

[acfihat'), p;mimn,I:li [dliliii)

6) Sunetul notat cu litera 3 se pronunta ca un sunet intre e din cuvintele romane~ti element, estetica, Europa ~i i din cuvinte ca: ista, bilti etc. Yn transcriere i1 vom nota cu e. ·

Citeva reguli de pronunfare

~i

de scriere

•I. Ca ~i in limba romana, in limba rusa literele care alcatuiesc un cuvint se citesc legat, in silabe: lK)'p-Han [jur-nal], mK6-na

[~k6-Ia]

etc.

La fel se citesc ~i cuvintele precedate de prepozitie sau negatie: . o6......,3TOM [abet:Jm], B......,r6pot~e [vg6r:Jd'e·], He......,noHHMaiO [n'e·p:Jpimaiu]

2) Vocalele accentuate nu sufera modificari in pronuntare: t~oM

~i

[dom].

t~eTH

[d'etil

3) Vocala neaccent.Yata o, dupa consoane dure in prima silaba protonica la inceputul cuvintului, se pronunta a: 1 6onL-m6H:

[bal'~oi], , oKH6

7. Consoanele sonore 6, s, r, ca perechile lor , asurzite n, c)l, ..:,

"acTo [ceast:J],

Alfabetul rusesc TABEL SINTETIC DE TRANSCRIERE Lit ere de tipar

de minii

1

2

Denumirea literelor

Se pronuntii ca literele

3

4

men

[~ol],

m, ._ care sint intotdeauna dure:

lKemi [jina]

ti~m Jbp], a.:biil:TH [v (iti], ..110M [dom], KJiy6 [klup], TLI [ti]

b) l'nain tea vocalelor u, e, e, ro, s ~i a semnului moale (L ). toate consoanele, cu exceptia consoanelor ~, m, ._, se pronunta muiat: . OHJICT .[biiet], aeceno [v'es'e·l:J], .!ICTH [d'eti], JII06mb [IiubliuJ. THxO [tlh:J] ~' m, ._ nu au perechi, . ~Hb l)izp.'], IIHPK (tirk], BH.ZJ:Hlllb [v}di~]

c) Consoanele

fiind intotdeauna dure:

.. . , ,, d) Consoari.el~ .. , .._ sint intotdeauna muiate: nn6II{a.ZJ:L

[pl6~iat'],

nnaii{

BB

J(.n: Ee

6) Majoritatea consoanelor limbii ruse constituie perechi dura - muiata, in functie de pozipe. a) lriaintea vocalelor a, o, y, Lr, 3 ~i a semnului tare (L), toate conSOl:l,~~~e1 cu exceptia consoanelor q ~i .._, se pronunta dur: · ·

A a

Tr ~,

[pla~c'],

.!IO'Ib [doc']

8

Exemple

roman~ti

5

)(

li6

caeT [sv'et], tieJILril: [b'elii], P»A [reat]

verb Ia pers. a 11-a sg. ; TYWL

HillY [i ~ ciuJ.

cen6 [s'e·l6], pa66TaeM [rab6tae·m]

Regula nu se aplica la consoanele

cuvintului se citesc

9. Dupa consoanele .. ~i .._ in cuvintele de origine rusa nu se scrie niciodata s ~i ro; ci numai a ~i y :

2 1

Dupa consoane, ele arata ca acestea se pronunta muiat:

sfir~itul

TLI BH.ZJ:HWL [ti vidi~]. TLI 'iHTaeWL [ti cit !ie-~1 [ tu~J --'- substantiv de gen feminin .

ro-ao-pHT [gavarit], 6br-cTpo [bfstra]

exaTb [iehat'], HCHO [iasn:J], CeMbH [s'e·m'ia]

la m, c :

3yti [zup], lleTp6a [p'e·tr6f]. Mor [mok], 3aa6t~ [zav6t], HOlK [no~] . colin [saius]

[akn6]

5) Vocalele iot.a te e, e, ro, B se pronunta ca diftongurile romane~ti ie, io, iu, ia, daca ele se afla la inceputul cuvintului, dupa vocale, dupa 'L (semnul tare) ~i L (semnul moale):

T,

8. Dup~ consoanele ~. m intotdeauna se scrie 11 (de~i se pronunta Lr). Semnul moale (L) dupa aceste consoane are doar functie de marca gramaticala:

in toate celelalte pozitii, vocala neaccentuata o se pronunta ca un sunet scurt intre o ~i a: 4) Vocala neaccentuata e s·e pronunta ca un sunet intre e ~i i:

~. ~, 3

.A a

a

a

arpoH6M [agran6m], ao.n:a [vada]

:E d'

63

b

iiLrTL [bit'J. oHneT [biletJ

:r' t 1Jg-

B3 rj

v . g

.ZJ:)

d

e

e, ie

CeMh [s' em'J, exan [h\haJ]

e

io, o

Moe (maio}, wen

5J(;

ee

£e

t

)I(

:J/CJIC

)I(

3 3 liH j}:JI:

KK

i

BbiCOKHH (vis6kii}, BHHO (vin6) ra3eTa [gaz'eta], rep6A [ghe·r6i] .110M [dom), .!ICTH (d'eti) (~OJ)

ll()

j

lKHTL [jit')

3 I

33

uu.

H

z i i

arpa [igra], .IJ:8Ma [d'lma] • .n:eTH '[d'eti]

Uu

J£1£

Jl: (H Kp!iTxoe) xa 3JI (JnL)

1aa6.n: [zav6t], 3eMmi [z'e·mlea] TBoii [tvoi], TpaMsaii [tramvai)

(i scurt) k

KTO [kto),

JiaMIIa [Iampa], cK6JILKo [sk61'k:IJ

KHJIOMCTp [kilam'etr]

MM HH

Jll..u. J[H

3M

I m

311

n

HOC [nos], neT (n'et]

Oo

{) ·0'

0

0

.n;oM [dom], coH [son]

.JI

JI

,.Jl, """

MaTh [mat'}, MecTo [m'est:J]

9

I

1

IJn

-I

2

3 -

nn

-

3. ' Cititi urmatoarele perechi de cuvinte, urmarind 'p ronuntarea consoanei finale muiat~ ~i a sunetului i no tat cu litera ll:

s

4

CXaTL-CXaJIR (iehat' - iehali), CTpO'llTeJib-cTpOHTeJIH (stralt'e·l' -

'

p

oapTa (partaL neTL [p'et']

Pp

fft'-

3p -

r

pL16a [riba],

C'c

ce

3C

s

CLIH [sin], ceMLJi [s'e·m'ia]

T3

t

TyAa [tuda], TeiiepL [t'e·p'er'J

TT

JfCm

Yy

cyf

03

-

AHAPC:it [andr'ei]

[uie~u)

y

u

AYMaTL [dumat'J, yeAY

cr>t~~

fP f/1 .

3llJ

f

l(lpoHT [front], nopTI(IeJIL [partf'el'J

Xx

Xx .

xa

h

xop [hor], DJioxH:e [plahie·) IIHPK [tirk], yJIHua [ulita]

li.ll

·~q. .

1.13

t

l.l'l

~"t

'le

ci, ce

'~AcTo

[ceast:>], "')'lK6A [cluj6i], .n.o'IL [doc'

IIIm

CUlm

ma

~

~lll

w,"i-

~a

~i

DJI6~.D.L (pl6~iat'], RUUIK [ia~ik)

'b

'lr

TBep,D.LIA . 3HaK

~

C'beJI [siel],

hi

t.C,

hi .

h

ir

MJiqadt 3HaK

:Ja J0H1

3 10

iu

10r [iuk]

,!Js,

Jl

ia

ti6.rroKo [iabbk:>], RlUHK

3 .JO

J 10

Jill

aiuc6Jia [~k6la], IUHp6KHA [~ir6kii)

i

.

Ch!H [sin],

-

o6"LliBm~HHe [abiavle~ie]

Mhl

[mi)

6oJILm6it [bal'¢i], Man. [mat']

intre e ~i ii

:ho [et:>], 3KOHoMHCT [ek:>namist]

[ia~cik].

EXERCITII

· 1. Copiati

~i

invatati

alfabet~l

rusesc.

2. Cititi perechile de cuvinw de mai jos, pronuntind corect sunetele i scurt ~i i, ~otate cu literele respective ii ~i a: rep6ii-rep6a [gher61 - gher6i], TpaMBAii-TpaMBaa [tramval - tramvai], Moii-Moa [mol- mai], TBoi-TBoa [tvoi- tvai], MyJeii-MyJea [muz'ei- muz'ei]

10

straft'e•li), aBTQ-

M05HJJb-aBTO~W6HJIH [aft:>mabil'- ~ft:>mabili], roBopB:n.-roBopHJiH [g:>vadt'- g:>varili]

4. Copiati textul de mai jos, acordind atentie legarii literelor intre ele in cadrul cuvintelor.

It

Partea I -

..

• ITEPBbiH .YPOK

YPOK 1

.1 KTo 3To?

Cine este (acesta, aceasta)? · Cine sint ·(ace~tia, acestea)? Ce este aceasta? Ce· sint acestea?

~KTo

-

Cine e (acesta)? ·(Acesta) e tata. Cine e (aceasta)? (Aceasta) e ·mama.

·-

Cine e (acestaJ? (Acesta) e "tilal. Dar aceasta cine este? (Aceasta) e fiica.

:ho? -3To oTeu. -KTO :ho?. -3TO ·MaTh. -KTO JTO? -3To ChiH. · -A JTO KTO? -3To ~o'lh: -KTO 3To?-. - 3To Muxaii:, a 3To HliHa. . -A JTO KTO? .. - 3To Hplllia H EneHa. ·- qTO. JTO? -3TO ~OM. -A JTO 'ITO? -3To om6. -qTO JTO? - 3To illKOJia, a 3To 6oJihHHD;a.

.-

Cine sint (ace~tia)? Acesta e Mihai, iar aceasta e Ntna, Dar acestea cine sint? _ Acestea 'sint Irina ~i Elena.

·-

Ce e ace-asta? e o casa. Dar asta ce · e? (Asta)- e. o fereastia. Ce sint astea? Asta e o ~coala, hu asta e un spital. (Acea~ta)

UPOiflHOWEIDIE

Pronuntati de niai multe ori ~uvintele transcrise.

•

o --)- [a]: oTeu [at'et], omo [akn6], 6oni>ffiiua [bal'nita] o --)- [a]: 3To [eta] T --)- [t'] : MaTh [inat'], oTeu [at~et] "' --)- [c'] : ~O"'h [doc'] JI --)-[I']: 6oJihmi:ua [bal'nita] "' - l - (~] : 'ITO (~to] 15

• YTIPA)J(HEHH.SI

CJIOBA KTO cjne 'ITO ce :iTo acesta, aceasta, on!Q tatii MaT!> rnamii CbiH fiu

a iar, dar fiicii u si ~oM casii. OKHO fereastrii wKoJia ~coalii OOJibHHQa spital ~o'lb

ace~tia,

acestea

1. Cine sint rnembrii acestei familii? Yntrebati ~i raspundeti! Model

a) -KTo :ho? -3To ... 1, 2, 3, 4 b) -KTo :ho? -3To ... ,a :ho .... 1-2, 1-3, 1-4, 2-3, 2-4, 3-4 4

2

3To oTeu, a :ho ,L(O%.

2. Yntrebati ~i raspundeti, folosind ilustratiile. Model a) -KTO JTO? - 3To HHI