Iorga, Nicolae_Istoria Românilor prin călători (volumul 3)

o

g(16("g

pou..4

o

14.Z

1

C4

LIZ.2

=og

ce

tum to,,,

[.iii»i11:"4\"\11* ,11.111:1iiivi:lil'ill'iiiii'i): 0«i«uidoli

g404

)11

PO)

Malenboonsom

"Ma .41,f

*40.41

MORMIONVIN

N. IORGA

1STORIA ROMANILOR PRIN CALATORI EDITIA a II-a adaugitsä

Vol. III.

BUCURESTI

EDITLTRA CASEI SCOALELOR 1929

I.

CSIIitori germani prin Ardeal. Stirile despre Ardealul românese sfint foarte rare si de obiceiu Intovdrdsite de judecAti rduvoitoare ve-

nite de la strdinii dusmani Cele cateva Insemnäri care ni s'au pastrat ineritd deci sd bic infdtisate aici inainle de a troce la continuarea In Principate a regimului fanariot, de la 1800 lnainte. Cu alat mai malt, eu cal din lumea satelor ardelene vine dinooace, prin resultatul indelungii munci devotate a un-ui Samuil Clain, mini 5incai, unui Petru Maior, curentul de Inoire nationald. Intre hArtiile lui Engol se and astfei o Vollstandige llandschrift fiber Siebenbürgen", care Infriti-

seaza stdrile do dupd 1765. Se aratd supt raportul comercial o sum it de lucruri interesante: vinul, acuna

opril, se aduce, ca si porcii si alte vite", prin pasul Buzduluil, pe unde ar fi Intrat, crede scriitorul sas, la 1543, Petru Bares, de i, cela ce el uitd, acest Voevod stdpdnia Moldova. Prin Oituz tree MEd, nu numai mdrfurile aduse Pentru Moldovexii de negustorii sasi din Brasov si de Amend din Giurgiu-Siln-MiWird mit andern Waaren sehr selten besuchet; ms. geogr. 24 (Rildr 24 szilm") din Museul National de la Budapesta.

4

clAw, la cari se adaugd cele doudzeci i cinei de familii armenep din Szép-Viz, ci i ciobanii ardeleni cari merg sd-§i pd§uneze turmele In vdile terii vecine 1 Negotul se face adesea prin_ schimbul produse_lor Intre ele2. In ce prive§te rolul Romilnilor ardeleni, el se reduce la cdrá.u§ia celor din Cohalm.

toamna-i afld cineva In toate prirtile Ardealulur. Sincerd §i dreaptd e judecarea situatiei nenorocite Ardelenilor. Citám verbal aceste riinduri de asprá §i meritatd criticd: In. general teranul supus sau loba gul ardelean e, In ce priveyte starea lui, cel mai nenorocit (eran ce se poate afla oriunde pe lume... E un adevárat sclav al domnului Trebuie sil se istoveaseil. (sclunachten) ca o vità... Impovárarea apd.sarea acestor supusi din parlea doinnilor lor sánt riesfftr§ite si eseesele sdvar§ite contra lor, de necre-

zut. Si se enumerd: datoria de a duce dijma la locul unde se ala stdpanul plmántnlui, cale de §ese, opt i mai multe zile, atribuirea cdtre acelasi stápiin

a tot ce 15.zuieste, ce adauge la cultinq siiteanul rob. pe când in Principate aceasta rdmânea proprietalea

tul, etc. Pentru ces mai miel greeald bielul cm e aruneat in temnità, care e o gaurd roa, intunecatk aflátoare supt pámânt''. In zddar s'a reglementat de Giwernul impárdtesc la 1769 tratamentul iobagilor romftni

i

unguri. Cu toate acestea, mai ales In

Die Cronstadter Kaufleute und Armenier von SzentMiklos ffihren ihren meisten Handl mit der Moldau durch diesen We,eg, und viele Vieh-Hirten, welche auf dem moldauischen Gebfirg Weide suchen miissen, gebrauchen ihn (ibid.).

2 Nicht selten mit Tausch und Umsatz. 3 Ueberhaupt ist der siebenbargische Unlerthan oder lobbagy in Betracht seiner Situation der ungliicklichste Landmann welchen man nur irgendwo finden kann... Ein wahrer Sklawe seines Grundherrn.

5

ce privc.4te aducerea serviciilor cläcii si deosebite alle vexatii, esoosele sant foarte dese." Teranimea

ruge cu grámada In Thra-Romaneasca si in Moldova.

O Descriere sumara a Marelui-Principat al Ardealului" din acelasi seco! al XVIII-lea presinta. pe Romani ea ramasita posteritatea vechilor colonii romane i formeaza partea coa mai tare si cea mai insemnala din locuitorii Ardealului"1. Antorul anoncint ea limba lor samanä cu latina si italiana; de a1Lfel si mancarea lor, mai ales mamaliga, Imbracamintea, multe obiPeiuri sant ca la Italieni. Numard Romanilor ardeleni e de 60.626 barbati si 58.604 femei la unifi, iar la neuniti de 286.838 lá 271.218.

Trecand la aceasta despartiro confesionald, el afirma ca neunitii sâut cei mal multi. Preotii lor pot abia sa ceteascd $i sà cante si totusi multimoa li

-o supuncre oarba, pana la idolatrie; do altfel ei ii curio,c legea ntuuai din nume. Abia tunul la doua."7,eci stie spune 'Fatal Nostru." Descriorea conti-

nua spunandu-se ca. Romanul e desfranat i betiv, foarte murclar, lenes la lucrul campului, ,,rasbunaior, usuratcc i foarte aplecat la omigratie". Dar In schimb se (Esfinge prin putero si rabdare, prin. Mdentanare fireasca si. o indiforenta Uta

de moarte eu tolul speciall, caro nill se afla usor in aceiasi masura la alte neamuri; cei ce se fac soldati, ca si Romilnii In genere, sant toti vitedi si inilnosi 2" Daca n'ar fi o rea c.restere i ar avea buni Ein (berbleibsel und eine Nachkommenschaft der alíen riimischen Colon:en und den stdrksten und betrdchtlichsten Theil der Inwohnern von Siebenbargen ausruazhen (d'id , fol. germ. 284). 2 Vieile natal-fiche Geschicklichkeit und gegen den Todt 4-hm

ganz hesondere und bey anderen Nationen nicht

6

preo0, ar lipsi si defectele semnalate. Dar, mai ales_

ii face astfel cum sânt robia: supusenia

i robia mai mull ca. a sclavilor" ('mehr als skluvische Unterthanigkeit Lind Knechtschaft). De altfet conlucreaza

la aceasta si despretul general pe care li-1 aratii toate celolalte natii aflAtoare In aceasta tara. Ei

cA nu au nimic al lor, cd putinul pe care-1 stapid n.esc In adevdr std In primejdie sa li fie rapit in once clipA de domnii lor. Ei vAd zilnic casuri in care li se ieau locurile lAzuite In sudori de sAnge, cu grea trudä i muncA, i anume de-odalii, cand se asteaptà mai putin, In schimb, cel mult, pentru o foarte micä platA a lucrului lor, adese ori ar trebui chiar sA zic: de cele, mai dese ori chiar fAra nicio despdgubire." i scriitorul continua astfel asprul lui act de acusare: AceastA serbie din cale afard de asprA, aceastd sarcinA peste mAsura, pe care le vdd ei proa bine, trebuie fireste sä produca

usurltate, nestatornicie si multe alte Insusiri rete. sA distrugA cultotul sarguinta i harnicia." i Indah acest pasagiu, de cea mai mare Insemndlate, fiindca un strain e acel care afirmA cul regimul de dincoace de Carpati era nesfarsit superior celui din Arderd: O dovadà care convinge foarte mult s aflA' la Romanii cari locuiesc dincolo, In Tara-Romaneasca si In Moldova. Vedem necontenit, an de an, un mare numIr de Romani ardelani cari trep In Tara-RomaneascA si In Moldova, dar vedern foarte rar un numAr Insemnat din Romanii de dincolo cari ar veni In Ardeal. Causa e foarte usoarA de. gAsit, daca se line sainul de faptul cà fostul Domn muntean, printuL leicht in so

voller Maas vorfindende Gleichgfiltigkeit; tneistens sea jene welche sich in den Soldatenstand hegeben, so wie die Wallachen fiberhaupt, alle bray und herzhaft.

7

Canlacuzino" (ceteste: Constantin Mavrocordat) In-

tre anii '30 si '40 ai acestui veac (anul insmsi nu-mi este anume cunoscut) a desfiintat iobAgia sau serbia In chip solem.n i in asa chip Incat in Tara-Romaneascg. si In Moldova numai Tiganii Ii shnt supusi, pe chnd Romanii Insii sant indatoriti sä dea stdpânilor lor de mosie numai robote foarte mediocre si o taxd anuald l'n bani, tot a.sa de medlocrd. Resultatul este

cà ambele aceste provincii vecine, intru cht

nu shnt pustiite de rdzboiu si de ndvAliri dusmane, se a116 deplind inflorire (in dem besten Flor stehen), cg. binevoiloarea naturg., prin lucrul silitor i neobosit al chmpiilor i ogoarelor, al livezilor, al viilor, etc., dd o productie bogatä i binecuvântatd, cit teranul multdmil i Indestulat i cd el stie cum cd lucreazd folosul lui insu.si, asa incht SO face pentru binele

shrguincios, de unde urmeazä cd e foarte departe de a se gdndi la emigratie." De altfel In Ardeal gritnieerul represinta cu totul altceva decht iobagul..

Chad se vor lua mgsurile cuvenite, cu vremea se va putea crest° din acesti Romani un popor foarte bray, Indemdnatec i excelent", ein sehr braves, geschicktes and vortreffliches Volk.

Revenind la cler, scriitorul vorbeste de cel unit, Cu Vlddica din Blaj, incunjurat de sase canonici,

unul econom, altul preposit, un al treilea vicariu, precum si de teolog, de secretariul consistorial. Sfint

patruzeci de protopopi (arhidiaconi"), iar numdrul preoplor, cart abia poi ceti i scrie, i se pare a covarsi cu mult adevhratele nevoi ale pgstoritilor. De partea eealaltd, neunitii au pe Vlddic,a lor de la Buda, cu secretarul, plenipotentiarul", vicari-ul general, notariul general, arhidiaconul catedralei", optsprezece ase9ori eonsistoriali, top arhidiaconi", cloudzeci i ase de alti protopopi. Sibiiul si Bra-

8

cum stim efimeri" greci, bine platiti, cu o culturà deosebitd, pentru companistii" balcanici cari se zic Greci". Este si

sovul au elerul lor deosebit,

un sobor mare si unul mic: cel d'intgiu pre,sidat episcop sau vicariu, cel de-al doilea de un protopop. Apelurile se fac la Mitropolitul sárbesc din Belgrad, sau, mai cardad, la cel din Carlovgt, mai bine vg. zut de Guvern. Pentru comertul cu Principatele se dg. o tabelg. din 1769, scoasg. de la Kaiserlich-Kemigliche Cammeral-

Buchallerey". Ea priveste numai importul de vite in Ardeal; pretul boului era de 21 florini si 20 de erditari si al vacii de 10 florini, al vitelului de 2, dupà socotelile ce se friceau pentru vamg la Bran. Valoarea totalà a intregii cantitgli de vite adu.se in Ardeal de la noi era pentru acel an de 67.187 florini si 20 de crgitari. Mácelarii dg.deau o suma mai mica: 53.015 pentru 1.783 boi, 1.661 vaci, 1.159 Tòrzer" si 475 vitei. Se exportá din Ardeal postav prost, wallachisches Kotzentuch". Comertul. pggubit prin rgzboiu, se poate relua acum, dupä pacea incheiatà la 1774.

Un al treilea informator a strábátut Ardealul dupg. Sestini §i Spallanzani, ale cáror observatii le-am reprodus In al doilea volum din aceastg. lucrare. Autorul unei scurte, dar interesante Lustreise im Herbst '796"1, trece pe la Bokai", unde vede ruinele castelului, vechiului castel al printului Barcsai din veacul al XVII-lea: proprietarul il spune cà tata sgu a pierdut cu prilejul mi§cArii lui Horca bei dem walachischen Aufruhr"-20.000 de florini. La Bintinti Museul National din Budapesta, fol. germ. 288.

Q

(Benthenth"), paguba pe carel i-o declara baronul Orbán e de 40.000. Unii dintre serbii lui au fost de fata la pradarea casei, si pe acesti oameni trebuie vada el aman zilnic langa dânsul. Ofiterii tineau

cu teranii contra nobililor. Unul din ei face sa fie batut catare. domn de pamant din acele parti, anume de un caporal, care era serb al lui Orbán, In strigatul: Sehlag den verfluchten nemes cmber", bate pe blastamatul de nemes ember". La

Ludesti, langa botar, Romanii sant simpli unii chiair gusati, dar buni; nu se vorbeste de talharii". Cu tolla altfel de la Geoagiu (Gyôgy) la Zlatna, unde

sant oameni räi, hoti, si din causa vecinatatii minelor de aur. La Mintia, Márosneméthy, proprietarul, Alexandru Bare.sai, e rud cum si-ar Inchipui cineva pe un nobil din veacul al XIII-lea i". La Bobaln.a -se

afla mine de fier, i Romanii socot cä pe vremea Jidovilor (asa numesc ei vremile vechi In general se zidia acolo pe fier (auf Eisen gebauet...)". In Jurnalul unei cAlatorii de la Sibiia peste B111grad" se pretuiesc Romanii din Zlatna ca fiind 6.000 neuniti si 2.000 uniti, castigati zilnic de preot, caro

e zelos. La Abrud, cei mai multi locuitori sant Romani neuniti; dupd ei mai numerosi sant unitarii. Sant i reformati, Romani uniti i catoliei." Calatorul stie ca la Carpeni s'a nascut Glasea.

La 1793 se tiparia, la Frankfurt, cu indicatia in titlu: Frankfurt si Lipsea", un volum anonim de calatorli de la Press.burg In Ardeal i inapoi, Reisen von Pressburg durch Mihren, begde Schlesien und Ungarn nach Siebenbiirgen und von da zuriick nach So roh als man sich vor einen Edelmann aus dem 13. Jahrhundert vorstellen kam.

0 Pressburg. El ni va transmite stiri noud de,spre rostul Romanilor In acele pdrti ardelone, un.de ei dridurd sirul de tulburdri provocat de opunerea inddrAtnicd la religia oficiahä, intpusg., a Unirii si, la capat, pornirea rdsbundtoare a lui Horca. Pe Romani Incepe a-i gdsi cdldtorul, amestecati

Cu Rutenii, Rusnecii", hied de la Wastnar". contelui Kgrolyi li par deosebit de bine ingrijite si el vorbeste de locuilorii cari duc o viatä rindtrunild fara a precisa cdrii natiuni Ii apartin, cand

nu skit Germani. La Careii-Mari vede gimnasiul Piaristilor

castelul aceluiasi conte. Intrand in Ar-

deal, recunoaste cd natia Romanilor oste ca numg.'r poate mai tare deck toate celelalte natii In Ardeal Impreung.1". Dar sant robii Ungurilor, i situaia e mai rea decal a locuitorilor dincolo de munti. La Czög" etildtorul arid Romani ingroziti sd nu li se lea ceva fAng. bani, ca de obiceiu, Ingrozit e, la Sobor", Gernumul nostru, care trebuie sti manance, din mand romdneased, mamtiligti, Brod von tarkis-

chem Waizen. La Baska", In cala spre Cluj, afla gospoddria buni a limn preot: fiica lui se intelege ca strdiniul prin vorbe scrise pe hdrtie. TWAT Baska Balea stAtea pe o indltime un bdtran Valah, care trecuse de o sutà opt ani: privia ca impictrit la soarele ce era sd se ascuncld indatd. Capu-i era descoperit, plir alb ca zdpada-i acoperise anticul cap; clung barbd dadea Infdtisarea unid palriarh;

ochii mari aruncau foc cdtre soare, dar bratele picioarele erau foarle sldbite. Ptirea ca simte primdvara aceasta ca fiind cea din urrnìt a lui. Pe iarbd, manile Incrueisate pc piept, èl multdmeste mcii destul 1 Die Nation der Wallachen ist an Seelenzahl vielleicht starker als alle andre Nationen in SiebeniMrgen zusammen genommen; p. 199.

11

de zdravdn 1." La Gariza", han românesc: in odaia de mâncare miere albd frumoasd, oud, unt, fdind aleasd, pane i toate cele de nevoie". Cdmara nu s'ar fi putut Oda deck cu patru sute de f/orini. Se oferd via vochiu din oald. Ca multdmita, Valahul"

e descris, dupd spusa cdrdusilor, ca fricos si hot, rob al domnului de pdmânt, care-i poate da garbace, si exploatator al teranilor. Dar scriitorul recunoaste cd Românii singuri hrdnesc neamul Ungurilor In Ardeal... Ca multdmita pentru hrana ce li-o da Romanul, 11

c(oboard ruai jos dealt erice clasil a omenirik

Dacd Romanul nu e cum lrebuie sd fie, motivul e cd n'a fost fdcut altfel." La Cluj, oras nepavat, se semnaleazd prdvaliile bo-

ale Armenilor. E vorba de Universitate, de casa Rhedey, in care se dau baluri : la OradeaMare putinlel inainte, cum se vede din amintirile gale

unui musicanl german, printul episcop avea orhestrd clAdea petreceri cu procesiuni mascate pe stradd. La Turda afld targul de sAptdmfin,ii. Trece rdpede peste Aiud, cu biserici frumoase i un gimnasiu. AlbaTuba nu-1 opreste mai mult. Sibiiul, pe care-1 mai vd.zuse cu cinci ani In urind, ii place; vorbeste indelung de fostul guvernator, baronal de Bruckenthah e al:an-at de Invinuirea cd In vremea lui a fost rds-

ooala Valahilor" prin aceia cd nu din pricina lui Guvernul civil n'a dispus din inceput de armatd. Se i lauda tipografului Hochmeister. La Avrig se descrie palatul lui Bruckenthal. Il intereseazd, in rdzboiul care se urnik i ispraprIvile generalului Turati, fiu de general austriac, el Insusi odald naedic la Curtea munteand, la CMface

neni

i Cozia: ar fi crutat comorile mdiastirii, pe

1 pp. 209-10.

12

care apoi le furd Turcii i; el moare In luptele din pa-

sul Buzdului 2, dar dusmanii nu-i pot avea capul, pe care Vodd-Mavrogheni pusese un pret de o mie de galbeni 3. Acesta e descris ca un om care stia comunico curaj, dar nu pricepea cillusi de1 putin ce trebuie sà priceapd un soldat"; n'avea ce era de nevoie ca sä iea, cum fAgruluise, Ardealul. Partea mili-

tara o Ingrijia un bimbasd turc; oastea era compusd din ,,cea mai miserabild adunAtura ce o poate da Valahia", Tigani, fiinti färä disciplind i randuiald, gloatd strAnsä laoIaltí, adusd in ranguri prin bätäi si foame" 4;

§i

supt tunuri cautau capee,

chiar i roman' esti, pcntru a le duce Domnului, in schimbul rdsplAtirii de un galben. Granieerii romilni nu-i atacau Insd bucuros. Turcii dau tunuri i trupe

orAnduite, dar ajung a-si bAnui vasalul: atunci se dau loviturile la pasul Vulcanului si al Buzilului, se laceara o alta, a lui Vodd In,susi, prin. Câine.ni asupra Sihiiului, sese sute de Asiatici pradd in N'atea Ha-

tegului. Dar himbasa e prins la Rilmnic i dus la Alba-Iulia, printul de Hohenlohe urmAnd goneralului Fabris, care atacA la baionetA pe ai lui Mavroghoni5. In lama 1879-90 Laudon, In Banal, lntreba pe boierii munteni si pe SArbi dacd-i pot hrdni frupelo. Se ocupd tara, dar provisdile nu tin decitt pAnii in Decombre. Zdpada cade, gerul so lasd, i bolle Intrd In oa-

ste 6 Incercarea contra Giurgiului, cu tunuri do la Petruvaradin i Alba-Iulia, cade; generalul artileriei e uds. P. 278.

2 Casa Tedesculi" de acolo (p. 389) e: a Dudescului, nu a Germanuluil 3 Pp. 281-2. 4 P. 285. 5 P. 297. 6 P. 301.

13

C6.15.torul riscä o excursie la Caineni, can orau fie ocupati de dusman; descrierea e foarte pitorescgt. Intre Caineni i Contumatä bejonari munteni, in borcresteau vitele. Bordeiele deie, lucrau pgmantul

i se par foarte curate, oamenii ca multg grijg de

sine. $i aici se spune cg. acesti oameni nu recunosc pe Romanii din Banal si din Ardeal ca Romani, ci li dau alt nume". Casete din Caineni intrec cu mult pe cele romanesli din Banat; se noteazg i biserica. Boierii bogati, din Craiova, Râmnic, Bucuresli scriilocuiau In Sibiiu,

torul crede cä sant iTigani

dar au trebuit sä piece, acusati ea voiau sI predea o-

rasul in 1788; femeile-i par gAtite fail gust si lip%ite de educatie; foarte putine stiu frantuzeste. Se infatdsea.za lucrul la Caineni: truda statornica" a soldatilor, schimbarea senlinetelor, randuiala Arnautilor supt conducgtorul lor cam aspru Stoian, vAlmtisagul pe care-1 caw= cavateria i infante,ria, zgomotul mucu sicii, striggtul te,ranilor cari aduceau provisii2.

acest prilej anonimul rec,omanda exportul de uleiu de nucä de la noi 3. El 'audit produsele ardelene combate importarea altora din alte parti ale. monarhiei: ptin,za de Zips ori do Ardeal, zisA silesiang.", a invadat Iasul i Bucurestii, i negustoril greci de acolo vin sa cumpere In mare4. Casa Barker din Silau se gandia la navigatia pe 01t5. Io Sibiiu se cetesc reviste germane; e si un teatru, pe Care locuitorii suburblilor n'au voie sg-1 visiteze. La intors, se noteazg. Sas-Sebesul, decAzut: meste-

rul Oeschlager de acolo, originar din Iiiinigsberg, 3.

2

pp, 327 si urm. p. 331. Pp. 337-8. P. 351. Pp. 369-70.

14

toarna clopote "I. De aici la Deva, Dobra, abia pomer nite. In cale un soldat roman din regimentul Oross.

Lugojul a suferit de pe urma razboialui: nota critica a Wallachenschaft"-ei, dornica' de jaf i lenesd,

La Timisoara dadea mese printul de Coburg. La Seghedin se pdrdsesc locuintile liomanilor 2".

.5i el

Ii apdra: Ce ar fi Banalul, de n'ar locui Romanii In el?". Cantoral iea In ocrolirea sa si pe lencsa" femeie romanca, dupd ce a vdzut-o torcand si in drumul spre casa. Iea-o cum o vrei, dar Romancele sant de sigui- barnice." lar, daca. sant iubeate", cum zice Miren Costin, vina ar fi, ca si. la Italionce..., a Mrndligii!

Avern a.stiel un numdr de mArturii si de judecAti din Ardeal chiar, venind din panca Sasilor 'sau ba, care dau, miicar in parte, dreptale pop orului rom anesc.

Altele vin din terile germane. Cilei se poate zice ca si In secolul al XVIII-lea, din punclul de vedere al filosofiei" reformatoare, filantropice, care stapania afluid, daca nu. Inca din acela al sentimenlului pelara dreptul national., corand libertate pentru erice nema, o chestic romeineascel existd. i acei cari o sim-

tiau duc lupte contra egoismului unguresc ca contra despretului cu care germanismul administrativ in. servicial Casei do Austria, stdpand in Ar-

deal si In Banat, trata popoarele inferioare". Beneficiau astfel i Romanii de acea simpalie care se

adresa catre oamenii primitivi", trdind in ararà de civilisatie. Dar si experienta personald a caldlorilor 2

P. 401. P. 421.

3 Was whre das Banat, wenn keine Walachen darinnen wohnten? (p. 22).

15

se adauge pentru ea ei s poatd rdspinge batjocurile färä margeni de care eram acoperiti. N'am la dispositie cartea unui Giinter, care a lost prin aceste pdrti pe la jumdtatea veacului al XVIIIlea. Descrierea, din. 1785, a lui Johann Lehmann, in Reise von Pressburg nach Hermannstadt in Siebenbiirgen, e insa de o insemndlale deosebila. Omul a fost de cinci ori in Ardeal i spunc singur cd. in 1782 era de fatd, in Deva, cand, cu toatd lipsa de pane, preotii romani nu (Mclean voie credinciosilor lor sd calce postul pentru a manca de frupl. Data a-

ceasta, venind de la Pressburg, el trece Tisa la Seghedin, se indreaptd d acolo, prin San-Micla.usul Mare, la Timisoara, oras liber de la 1782, in care no-

tenä celo doua Rathhause: al Sarbilor, mai vechiu, eel non, al colonislilor germani, unul cu teatru, celait ca o redula", casa comitatului, ,,casina", cele cloud manastiri franciscane i cladirile frumoase din Fabrik". Trece la Lugoj, oras romanesc i oras nemtesc, cele cloud cartiere fiind despiirtite prin apd: aici and o cafenea cu biliard i admird castelul contesei Saro", proprietara celor mai multe terenuri. Pe pdmanturile ei, bine ingrijite, direct, Lehmann se indreaptd spre Fagot, .cu doua sute de case roman.esli treizeci poate germane, avand cloud ldcasuri ale noaslre i unul al Minoritilor din Lugoj; de aici spre miserabilul" sat Rusavita. Intrand in Ardeal pe la hotarul Cu cruce, el Amalie uimit, din nou, fatdde

frumuseti naturale fard pareche La Dobra, supt administratia tunui maior, said cloud sute de case romanesti, uncle frumoase; grdniceri fac exercitii numai

Dumineea. La Deva, inlre vii, In margenea cdreia hangita se descopere o Parisiand, domnul de pdmant e conlele Haller: sant supt castel cloud sute de case, cu o frumoasd grddind, doud biserici catolice, unarefor-

16

matd, una singura a noastrd; in suburbii sLau Bulgari.... La Ordstie cele vre-o trei sute de case sant ale Ungurilor mai ales: i se pare scrillortilui cä pe lang,d bi-

serica franciscana si reformatá esto si una armeneascd. La Sas-Sebe, o sutd de case sant ale populatiei sdsesti mai ales, Romanii, dar si Sasi, ba cbiar

noi veniti din Baden, stand in suburbil; este si. a bisericd. franciscand. Cu un preot sas, la ApoldulMic locuiesc Ilomani, ca si la Amlas. Spre Sibiiu se trece prin satul Rusciori, Reisdörfer, unde se vor[leste románeste de fostii Bulgari, cari au si un predicator luteran; in suburbiile orasului sant Tigani. Autorul trece glumind asupra Sibiiului, pe care-1 va descrie poate cu alt slie cä sant acolo si Romardi civilisati" si Romance vdpsite". In calca lui, Leh.maim a vdzut ici si colo pe acesti. Valahi". Locuintile lor sant adesea uniile, cAnd na vorba de satelo grdniceresti; se vdd i feresti inhise cu bdsici de porc. ()amena Ii apar urâti, slabir fdrd vlagd, cu pdrul lumg, Cu vesmintele murdare_ Copiii cei multi nu se pot desvolta dupd putere, hrana compusd din mdmáligit Unii din teranii romani se fac cdrausi, dar de obiceiu strainul e dus de

Unguri, cari injurd In cale crucile romanesti grosolane" de pe margonea drumului. In, catare cask daca bdrbatii erau la jude, sd bea rachiu, fomeile coseau, teseau, torceau, ajutate si de fetite, pe cand bdietii se jucau in surc,ele. A intalnit preoti manand

din urmd vuele po drum de iarnd. Are aslfel si din oe a vazut cu ocliii olementele neoesare ca sá. rdspundd criticei care se aduce Romanilor, considerati ca Spitzbuben", 1enei, hoti, ucigasi. Nu e pe lume o socotintä mai neamenaasd si mai usuratecd.", spune el, ca aceasta despre un.

17

neam 1ntreg 1." Oamenii sant gata sd vie In ajutor si Rill plata, cum nu face populatia germand, care In genere e cea mai grosoland, mai neerescutd, mai fdrd simtire", incapabild de a servi pe cineva, chiar (lac/ i se pldteste 2 PArdsit In mlAstinile Banatului, de eonationalii sli, el Insusi a fost scdpat de Romani,

la prima vedere, Mil a li se spune un cuvânt", Calomniatorii unei In.tregi natiuni, ucigasii sufletesti

(Serlenmörder) al fratilor lor oameni" ar trebui sl vadd icum Infloresc satele grdnicerilor, cu scoli, la care, cu toatd opunerea hdtranilor, un intreg tineret Invaä i nemteste, d'and tdlmaci drumeitilor. Cei ce nu sufdr incultura romtmeascd, sd tie si ei scoli ea si Impdratul! Românii sant soldati temeinici. Dacd vitejia lor o intrebuinteazd In fapte sangeroase afard de nevoile ostirii, ei cred numai eä rdsbund astfel o jignire, cd luptä Cu o nedreptatei: asa se face cd unul

si altul Intrd In pddure ori se ascund la Turci, pe iarnd, dand birul pentru addp.ost ; rdpede se, strange o ceat5 In jurul tor i satele-i ascund de fried; spre toamnd, având nevoie de bani pentru lunile moarte, ei s'ant mai eruzi, gata de omor. Ard si sate, tiirguri, ea Oravita. Spanzurdtorile, care mArgenese soseaua, Sperie: sant bucuro§i cA mor In satul lor; muninjoseste, fdeutd, mai ales, departe de saca

tul tor. Daed ar avea preoti mai buni, ar fi altfel, si dacd ar avea stdpani mai buni. Cdci sant oameni priceputi, i ierburile n'au taine pentru Toatd consideratia o are pentru felmeie, roaba a bdrbatului, roabd, dupd el, a blietilor. DArn chiar Es giebt keine unmenschlichere, leichtsinnigere Behauptung als diese von elner ganzen Nation (p. 9). 2 Ueberhaupt muss man átif der ganzen Reise, weder auf Dienste, noch NOthillfe der deutschen Bauern rechnen.

Es ist das grObste, ungezogenste, gehililloseste Volk (p.

11).

18

cnivintele lui: Pe cat barbatii romani pierd In comparatie cu alii, pe gala castiga feineile alaturate cu cele de sama lor, din alte par". Romancele sant Cu totul smerite, prietenoase, placute In purtari i foarte sarguincioase 1"

So sehr die Mannerwallachen verlieren im Verglhich mit andern MAnnern, so sahr gewinnen die Welber im Vergl .tch mit andern ihresgle:chen aus andern Gegenden. Die Wallachen-weiber (sind durchaus demdthig, freundlich, ge-

lding und sehr fleissig (p. 27).

Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal sT Moldova la sfRrsitul secolului al XVIII-lea. Un, cglAlor incomparabil mai important deal toti cei de mai inainte cunoscutul, celebrul (=temporan al lui Spallanzani, geologul austriac Hacquet, autor al =or cAlAtorii In Alpii nordici, In alte pdrti ale lor i chiar in Dalmatia, la fratii nostri de sange llorlahii 1 Fusese i secretar al coMisiunii economice pentru Cambia 2 E i un bun desemnator, de mana caruia avem, In plan.; colorate, terani, boieri, Lipoveni, Tatari i Tigani. Ace& om, InvAtat, de o mare hgrnicie In. cercetdrile

sale, ite-a cunoscut bine ç1 prin relatii directe, locale. A fost pria pIrtile noastre çi Inainte de anul 1789, cand ocupatia austriacl In Moldova i-a usurat cX1Ntoria, si el Insusi mIrturiseste cA, viind din

liwitenia, a petrecut In Ardeal, prin Secuime, ca medic, poate medic militar, Inca din 1763-4, InvAtand romaneste 3.

Reisen durch die nordischen Alpen, Ntirnberg 1790; Physikalisch-politische Reisen durch die Alpen, Lipsca 1783; L'Illyrie et la Dalmatie, Paris 1815.

2 II, p. 74 3

I, pp. XI, 120; II, pp. 59, 115-6.

20

Observatiile lui, foarte Imprastiate, dar de o marebogAtie, sant de diferite feluri. Intdiu cele mai multe &Ant simplele lui impresii de drum. Unde n'a fostt La Dorna, al cdrii name i se pare cd In.seamnd: piatrd, la Baia, care I se ndzare a fi fost de amnia., la Botosani, la Zvorastea, unde a cunoscut pe un. Septelici, coborandu-se

vorb2V.e un naturalist!

dinteo-

familie ande s'au ndscul septe copii hate° land, patru rámanand In viatd; la Harlan'. La Hotin a fost In logdrul austriac, si a vdzut pe cel ru,sesc, In cursul

unui asediu *in care aliat'i färä arlilerie lungiau un asediu Inm.triva a 8-9.000 de Turci cu 180 de !aknuri, exiloatand populatia vecind romá'neascd, per care Busii n'o pldtiau mdcar, i unii i altii bdtanr du-si joc de femei 2. Evreii din Polonia si din Moldova se Ingramddiserd dupd castig 1a Imperiali; pieturile erau foarte mici; o paldrie plinä de visineo park o =0 Intreagd zece! A Intampinat pe toate drumurile pe nenorocitii cdrausi din Galitia, pierzandu-si vitele i cele care scapd sant furate de Mol-

doveni, imitand urletul lupului ca sd le Imprdstiesi prápddindu-se ei Inii. de osteneli. A Inoptat si el pe dealuri. dupd o zi de rdtdcire, de frica talharilor In Moldova apuseand a dat de Arndutii In serviciul austriac, cele mai role elemente ale natiei moldovenesti", der Auswurf des moldauischen Volks", cdldreti sd:bateci, cu capul ras supt cdciuld, In vesminteturcesti, brune i galbene, cu flintd sau pdscd, patrontas, doud, trei pistoale, hanger si ciocan en

varf; turbanul, alb sau verde, era sä facd pe seful lor, maiorul Ganiflorj", un ,,viteaz", sd fie ads, de husarii cari-1 dilduserd jos: 1-a scdpat numai un I

I, p. 20.

2 Ibid., pp. 23, 26.

21

-port.épé&' imperial, pe cara 1-a ridicat In sus 1. A vlzut spinii, ceretisul de care se sangerau cdtanele In lupta de la Focsani. Cate un Roman spanzurat ea spion ii apare, ori hoti dusi In butuci2. Pddurile Moldovei rdidritene, cumplit arse, sant pline de fugar!, cari duc cu ei vite, oi, perci. Langd muntele Taldrus státea, la trccerea lui pe acolo, printul de Coburg, care, Cu ajutorul rusesc Cu tot, avea doar -25.000 de oameni, lar Turcii 90.000, pe cand la pierderi, fatd de 1.500 de Imperiali, Turca Inseamnd de 4epte ori pe atatia. In ce privesle Ardealul, el trece In aceastd provincie prin Secuime, ai cdrii locuilori i se par a fi

nici mai mult nici mai putin decat Pacingi, cand Saii, aceia sant Daci, sau adevdrati Italieni dacien Presenta trupelor 11 opreste de a merge spre Brasov. Trecand muntele In lung spre Bistrita, afld

la Uifaldu Romani (meistens Wallachen, Romuny"), de lege rdsdriteand, cari vorbese Insd ungureste4; din vochiul lor port pdstre.azd numai opincile: Dialectul secuiesc 11 cunoaste,

i

i se pare ne-

plAcut." (widerivcirtig) pentru lungirea lui 6, mai a-

les. La Regbin afld §i Unguri, cu biserica lar, si e tratat cu grosoldnie de vicespan, care-i ccre hartille §i nu le afld suficiente, pentru ca apoi, dandu-si sama incF e aldtorul, sii-1 polleascit la masd. Si Ilacquet

exclamd: O popor scilic, cand oare Iti vei pIrdsi mandra asprime? Poale niciodatd, ori vor trece secolé pd.nd ce, In general, te ve! civilisa5." Bistrita 3 II, pp. 49-50. * Ibid., pp. 51, 53. 6 lb:d., p. 95. Sie sprechen aber n:cht wallachisch, sondern ungrisch anit etwas hunnischem gemischt (II, p. 111). 2 Ibid., p. 136.

22

se ridicd intre campii roditoare

lanuri do Po rumb; satele vecine, marl, au case In liuie, destul de curate. Orasul Msg. e decdzut; prosperitatea lui, pecare o hrdnia mai ales negotul ca bldni) a Incetat odatd cu. a Sucevei. Clddirile cu feresti gotice siint goale In randurile de sus. Marea bisericd n'are cine s'o -ample. Locuitorii nu-i plac: firea lor italiana" i

fAcutd din §-iretenie, netinere de cuvant, lasitate, ca a Evreilor; sant dulci ca strdinul, pe care-1 Intreabd:

Woher sint ir", pind ce vdd dacd pot castiga de pe urma lui. Sant harnice mai ales femeile, dar urdsc tot ce nu e Sas. Despre acesti Romani ardeleni el vorbeste cu un. mare simt de dreptate §i cu un sentiment de compd.timire care-1 onoreazd. Ei au pretutindeni cel mai_ rdu pdmant, §i poate goni de pe dânsul, nu

num.ai domnul de plmant, dar si sdteanul vecin, dacd e Ungar ori Sas. In schimb, tratat ca ultimul dintre oameni, Auswurf des Menschengeschlechtes. Romanul n'are voie, ca Tiganul,sd se apropie delmprejmuirea de gard a satelor strdine. Cele mai injositoare pedepse sant pentru dansul: la Bistrita o femeie De care, militia o luase ca sine urla iu piata publicd supt sfásrcul biciului. Niciodatd nu i se arata prietenie, i astfel Valahul nu e 1ntrebuintat la nimio decalt la lucrdrile aspre, servile, si cele mai joase. NiciodatA. nu se bucurA ca aproapele) nici do bine. nici de zile bucuroase, Numai atunci li e Ingdduit sA se amostece, cand Un,gurul sau Sasul nu poate purta povard, In care cas Romanul, ca o via de povard,

are sd duca ce e mai greu, dacd nu. tot, §i atrunci bine venit. Arnett, niciodatd. Stdpanul 11 stoarce, stdpanul 11 judecd. E ca negrul din America In plantatii. Se poate sä nu se gandeascd la fugd, la rdsbu-

nare? Asa s'a ajuns la reoenta Horiadd". Nobilii,_

23

cari n'au nicio grija de sufletul oamenilor, Ii i ucide

fail mill: cutare a Impuscat pe judele care nu-i aduRese oameni lo. munca i, condamnat la 20 de florini amenda, n'a vrut plateasca. Fugan i dincoace

de min* au fost, de aceia, si nu, cum se zice, din motive de religie, 13.000 de familii numai In Tara Romaneasca, platind o contributie In valoare de 112.000 florini; 11.000 de familii erau din Ardeal. Alta

tree In Moldova, In Serbia, ba autorul credo ca In Siberia chiar. Secuii moldoveni se tot inmultesc. Nu-

mai In Polonia, wide serbia e Inca mai grea, nu trece nimeni.

Iubirea de libertate e asa de mare la acest neam, incat cutare batran teran de la Sinca-Maro, a lut spunea murind, i autorul, ca medic, era de fata: ,,Mor bucuros ca nu las niel mulerea, nici In roble" I-.

ce bunt acesti oameni: agricultori destoinici, carausi i calauzi siguri Ca Romanul e, in toate

om, aceasta am incercato mai mult decat odata, cand locuiam intre el. Cum i s'ar face inima de Nina, de 1-ar trata ca pe un frate/... Oricat de asprä ar fi natia, am vazut la multi din el, timp de doi ani, cat am fost Intre dânii, trasaturi care ar fi stralucit si la eel mai civilisat om. Cat n'a stricat ura apasarea fata de aceasta matte a Monarhiei, °data' asa. de stralucita (herrlich) si de mare! Oricum fle, naria romaneascd are, 0 in ce privefte multimea, ca i dreapta stdpdnire a terii, meritele ei proprii" (als auch wegen des rechtmassigen Besizes des Landes die eigenen Verdienste" 2).

Pe la Bargau, Rodna i muntele Caliman, Hac2

Ibid., p. 116. II, p. 89, 112, 173.

24

quet venise in Bucovina, do unde prin Moldova sosise In Ardeal. 5i iatä cum se presintd provincia de

curand anexatd, pe care o cunoastom, cam la aceiasi datd, prin raportul generalului guvernator Splényi.

Trecand pe la Horodenca, uncle era spitalul de lemn al generalului print do Coburg, el vlzuse Cerndutul, bine garnisonat, oras de 600-700 de case, dintre

care cele noud do piatrd din dealul Tetinei. Pe la Vicov, cu 'Acura din imprejurimi, ajunge la mAndsUrea Putnei, unde poarta std, pe vreme de rdzboiu, strict inchisd. 5tie cd aici zac oasele lui Stefan, des grossen Stephan-Voda", ale sotiei lui Maria, ale fiilor

Petru si Bogdan (de alminterea va desemna si o inscriptie a lui Constantin-Vodd Duca, gresind numai

data: 7161); mormintele sant per'manent acoperite ca perdele de matasa rosie brodatet ca aur (goldgestickte rothsammeto Decken"). Biserica e zugravitä pe din atarei, trztreagd, cu nesfarsite chipuri de sfinti, precum i cu infAtisarea Corului si a Iadului si cu ingeri i draci In toate colorile"'. 5i la Sucovita cu doudzeci de cAlugdri va gdsi aceiasi podoabd, dar

clildtorul se sperie do lipsa de moralitate In atitudinea sfintilor 2 Asa e si la Humor, unde s'a instalat pitdrie pentru trupe, si la Solca, undo a fost un magasin de provisii. Cdlugdrii din Putna nu stiu ce esto i aici se inseald: doar acolo funclioo bibliotecd nase o scoald, oarecum superioard, a lui Iacov Put1 Unendllch vele Figuren von Heiligen..., wie auch mit Himmel und Halle und m:t allerley gefärbten Engeln und Teufeln.

2 Die Gemiihlden gleich und oft nichts weniger als erbaulich. Wenn der Mahler die Schwelgerey hat ausdz-bcken wollen, so sind oft de Stellungen ganz à la Sanchez" (I, p. 105).

25

neanull Ei se Incura la once Introbare asupra amintirilor istorice. II acquet mai ajunge a cunoaste schitul lui Daniil Sihastrul, pe care-1 preface In Toma". Radautii, loc miserabil", ca o ,,mica, nelnsemnata bisericute, neglijatg., i Cu O locuintd pArasitA de episcop, mutat la Cernguti, 1N.sand aici pe vicariu cu ceva cdlugari. Apoi FrAlautii, cu saisprezece case germane, Arbu-

rea, unde iaräi li se glise un cuib, un Sat-Mare" de Germani, Sireliul, veche resedinta episcopal, cum a cetit In Sulzer; aici afla pe viitorul Impdrat Francisc, cu care vorbeste frantuzeste. Apoi Campulungul ter an esc, schitul de la Plosca, Putila. tie schitul lui Mihai Racovild la Varna i da o traducere foarte exacta a inscriptiilor; apoi i biserica Sant' Onufrie.

Suceava, In care Intra pe vechiul pod de lemn, are cateva sute de caso de lemn, locuite de Armeni Evrei In centru. Se vad, din marirea trecuta, turnuri, ruinele cetatii: °data fusesera, i s'a spus, 70-80 de biserici; acum abia bieto patru. Marele negot de curelArie spre Rusia a disOruit. La 1788 a mai fost o pribegie. In apropiero Inseamnd mAndstirile Rinke", Sântilie, Ilisesti, do unde a fugit egumenul, Meletie arhimandritul, satul Zaharestilor. La Iacobeni 11 intereseazI minee. Apoi pe la Titu" i Dealul Rogozului va trece In Pocutia. A cunoscut putinA lu.me boiereascA, traind dupà

moda veche. Femefle sant lenese (el o crede), trecandu-si vremea cu cafelele. Dar li descrie costumul, Cu anteriu, rochie, bland rosie cusuta cu aur, iar In

picioare papuci. Viata e simpla: zac pe sofalo miinftneil un Fingur fel la masa (1). De ncgustori nici-

un cuvant Dar stie 'ca Armenii i Grecii, mai ales cei sireti de sase ori cat Evreii i deprinsi a lua pe nimic, Imprumutand bani cu dobanzi mari,

26

manN. pe munti boi de ingedsat i cai de aceia tata-

resti pe cari-i duta inainte de rAzboiu In Moldova, maiorul austriac pentru remont5., Cavallar 1 Padurile

mari, care se taie luira reguld si in care e vinat mult (se .aratal cu cate parale se cumpard un cerb si o caprioara , sant, in Apus, pline de hoti. Teranii sant oameni frumosi, dar rdu ingrijiti. La Putna, la Fralauti a vazut batandu-se la talpi, i ainu-e.a oamenii, chiar copiii indurand un numar necreint de lovituri. Ritzboaiele au Aspandit pg.ná." In munter

Pe langd Roman locuieste Tiganul, care face linguri, cosuri, dar culege i aurul din. Bistrita, Aurie. Tiganii de la Marea-Neagr1, pontici", ar fi alta

spetA, mai Albateci, tra'ind munai din furt si

din_

gacit 2. Peste Roman a venit, cu pribegii, colonistul.

Si Racquet descrie pe Germanii adusi In parte opt din Imperiu, din Reich: la FrAllauti (16 case), langa Suceava, In Salu-Mare", ei se inlind f Ara margeni, si se ridicA plangeri contra lor. Sant trei sate unguresti i allele secuiesti, f5.r6( livezi: Se-

colonii

culi se imprAstie lesne 3. Rusii au fost asezati numai In Laudonfalva (disparut i in Curtesti (90 de faApoi Lipoveni, lncrand la frangliii, la tesut. inul, vin de la Tatari si din Moldova, Cu toata °pre-, listea, bled. din 1784: ei se arid la Varnita, la Fant'anaA166.4 BArteni,foarte sdraci, sant fixati. la Luitak"

apoi la Molodia, Dragomirna çi Rosez" 5. Si, In sfarsit, de-a lungul drumur Her se slrecoara, Indreptati spre Cori:anti, spre Polonia, cu voie, Mr& I, p. 167.

211, p. 223 si urm. 3 lbid., p. 116 §i urm. 4 ¡bid, pp. 127-33. 6 Ibid., p. 132.

27

vote, pribegii boieri ai Moldovoi tulburate de rdzboiu; padurile sant pline de bdjenari mai Arad. Odatd ocupatia austriaca se Intinsese pAnd dincolo de Baia. Acuma toatd partea dintre Siretiu si munte

e In manile Imperialilor, cari sperä s'o pdstreze la pace, formand astfel o noud Bucovind. Hacquet, In to-

vdrdsia un.ui medicinist rus si unui teolbg valah", profitd. de ocasie ca s'o vadd, dar el va Incepe Cu Moldova dintre Siretiu i Prat pe care o tin Rusii, supt comanda lui Solticov la Hotin, a lui Rurnientov

odatd la Iai, iar acum a lui Potemchin, vechiul generalisim locuind langd. Iasi, la o cask de boier. A vd.zut el Insusi balciul de la Mohildw. Oricum, 11

descrie cu admiratie. Aici vin Turci, Talan, Armeni, Groci, Evrei, Poloni, ba chiar, erode el, Francesi (?), Italieni (?) si Germani, fiecare aducandu-si marfa: Turcul bumbac, cafea, capete de lulea, Tatarul vite,

pe care, cum e obiceiul comertulai In. naturd, le schimbd cu postav i panzd. Un alt balciu basarabean ar fi la Podlipciani", de fapt Lipcani, langd Hotin, unde vin. Turci, Romani, Tigani, din linprejurimi, cari trdiesc In. bune relatii, cutare sal primind_ 1.-Lapoi pe fostul lui spahius ca pdstor al vitelor terdnesti2. Alt balciu important, mai frecventat, spune Hac-

quet decitt oricare din Austria, e la Botosani, oras foarLe populat, cu o mie de case si mai multe bise-

rici de lema, care a scdpat de prada Turcilor. Se aduce aici, pentru cumpdratori loarte luxoi, i marfd englesil, francesd, stole turcesti scumpe pentru femei, ndframi frumoase sau tulpane. Greed, Armeni, Evrei trdiesc In oras langà localnici, cari nu fac negot. TarI, pp. 22-3, 114.

2 II, p. 32 si urm.

28

-gul-Frumos nu samAnd cu mandrul lui nume: sant -vre-o cloud sute de case in paiantd, cu câiva negustori greci Iasul 2, pentru el Augusta" anticd, lace mara impresie de departe. I se pare lui Hacquet cä acoperemintele rosii ar domina. Sant cateva case boieresti nouä cu cloud randuri i cerdac, cdrora li se zice,

ambilios, palate", dar altfel e un sat mare" in mijlocul vastelor cur¡i si al grddinilor. Induntru, lo-

.euinla cea mai bogatd nu oferd deck, dupà moda turceascd, divanul de jur imprejur, un dulap, cateva scaune occidentale". Bisericile sant Intunec6ase, pre-olii lar ignoranli. Nu sant biblioteci, nici lucruri vechi. 0 singurà stradä lungd e acoperitd cu loan, cu

pod". Balciul e Insd mai mare si decat la Botwill, Mil a mai aminti un si mai bog,at trecut. Grecii aduc stofe de Stambul, de India, de Alep, de Chios, muscling., brocart de aun, tulpane de cloud sute

de lei si mai mult, i cu pietre scumpe 3. Alte mdrfuri vin apoi din Austria, Germania, Franla, Angla, ca: mdtasd, postavuri, panzd, dantele, ga/oan,e, obiecte de metal. Italia trimete coloniale, pietre scumpe, mdrgaritare. BlnlIe vin din Rusia. Cdldlorul se coboard pe la Barlad spre total distrus, dar nu merge mal jos, cdci aici se and trupele lui Suvorov, in retragere de la Galai spre Tecuciu, tdrand dupd sine bejenari cu vitele, Romani,

dar si Talan, Bulgari, Lipoveni, Tigani, Evrei caraiti Sarbi, rdu privii, Tatari", foarte darnici, vorbind romaneste, ar fi fost aserali In colonli langd Birlad 5. 1 Pp. 36 0 urm., 57-8. I E aici in Iunie 1789 (p. 62). $ lb:d., p. 58 si urm. 4 Pp. 78-80.

P. 90.

29

Dino°lo de Siretiu, Hacquet vede si Inseamna mai putine lucruri. La Piatra, localitate miserabild" si aceasta, se vad multe bisorici ruinate; In apropiere,

tot In acest iudet al Neamtului, la Baznoseni (?), constata petrol. A trecut prin Farauanii Romanului prin Roman chiar, langä care oras, cu bisericile albe tntre cateva sute do case de learn, vede caruta acoperita cu postav alhastru, purtand crucea alba si pre-

cedata de doi calareti, In caro se afla un arhimandrit" care e probabil chiar episcopul de Roman'. Greci, Armeni fac aici negotul, i Imperialii au principalul lor magazin. La Ocna, vorbeste Indelung de lucrul In saline, unde osanditii au fost Inlomiti de comanda austriaca prin mesteri germani; sare,a se vinde In basici cu doi trei lei ce,ntenariul" (Zentrier), ciar pentru vite lea fiecare cat ii trebuie. Oraselul e

ars de Turci, fard a scapa macar bisericile si tot ce era de lema In gropile de sare chiar; locuitorii, cu vitele lor, au fost luati de armata turcoasca in retragere 2. Foarte amanuntit deserisa Magura Odobestilor 3. Hacq-uet afla Agiudul distrus, Focsanii In flacart cu Mavrogheni aproape Ici i colo, fara sistem, dar i fara vre-o pretenr tie, se dau stiri genorale despre Moldova. 0 tarä sistematic: stoarsa, si de Voda-Moruzi, afirma caldtorul, In Crop de patru ani i Ilacquet cunoa§te pe fratele acestuia, care face specula cu ldna lângä Pesta, dc Alexandru Ipsilanti, prins de Imperiali pentru, ca Poarta sä trimeata In loc pe bunul Voda-Manoli, Yellin' toti Fanariotii are cuvinte grele. Costachi Moruzi vindea larnai lan.ga Gonstantinopol ceia ce e 1 2 3

II, p. 55.

II, p. 43 §i urm. P. 57. Pp. 95-6.

30

fals, Ipsilantestii se coboarg, dintr'un blXnar, Mawoghend e un Cutovlah (Kuzufalk),

interesantg pg-

rere, tare n'ar fi contrazisg de faptul cg. venia din insule, unde elementul albanes, legat asa de mult cu al Romanilor, era foarte bine represintatt Odatà tara dIdea un venit de 2.800.000 de lei pe an, acum nicio treime, lucru care mt e de mirare când populatia a sazut la abia o jurngtate de milion. Dintre dKri, capitatia ar face 200 de lei la un sat de o sutg. de case; dar se lea suma si când mungrul caselor scade, asa Incdt, dupà o plâ.ngere &Manned Inaintea phreglabului local, oamenli Impung fuga 2 Si ce air bogatgl E ca o grIding. roditoare si bine

Will". Merele domnesti ar fi mari cat un cap de copil". Numai de la albine, un stup roind alte zece, cinsprezece, se fac 72.000 de lei pe an, pe când In. Tara-Româneascg. productia e cu o treime mai micl; dar Hacquet prevede timpul când exploatatii lacome vor distruge poienele i cu ele priskile. e pkcat, cki mierea din Sudul Basarabiei, pe care candva o Intrebuinta si el, e tot asa d aleasg ca aceia din Franta, de langg. Narbonne4. Nu mai putin de 40.000 de vite se fierb pe an pentru cervisul care se vinde la Constantinopol, carnea aruncandu-se. Pieile de miel nefglat, extrem de fine, se tree in Polonia O., se afirmg Ong. departe In Asia Centrala, Alaturi rontgie prin dumbrAvi patru milioane de capre5. Cascavalul de munte, brânza se fabricg. de localnici, earl, 42resc i porci. P. 102: Ein elender Schuhputzer des Hassan-Pascha, oder ein sogenannter Kuzufalk". 2 P. 65 i urm. is

P. 69.

P. 73 0 urm. o P. 82.

31

To.a.Le aceste bogäii l

exploateazd, cum a mai

spus i aiurea, sLrlinii. Armenii intrec in ldcomie pe Evrei, i, cu privire la acestia, cAldtorul observd

cd sant de o spetd mai aleasd, avand putinted, cu barba i caflanul lor, infdtisarea boierilor. Evreul de la noi nu e supardtor pentru aproapele, pe cand Evreul polon e de sigm- fiinta coa mai josnicd si mai porceascd. (scluisch), care, plind de toatà falsilatea spiritul national de intrigd, nu catA decal sd Insole pe vecin, fie si cat de putin" Scdpat de un rdu Guvern, acest popor vrednic do mild" (pedauerns-

wiirdig) (al Romani1or) ar putea sà aibd ce

i se

cuvine e".

Aproape in acelasi timp, la 1782, un Polen, Mikoscha, a cdrui caldtorie, tradusd In limba germand, s'a tipdrit la Lipsca In 1795 2) strabdtea Moldova pe calea urmald de Hacquet La Hotin, cetate cu santuri i tunu.ri, unde se afla, ca negustori, Turci, Armeni, Evrei, cAldtorul, pe care-1 caduzeste Giuliani, tAlmaciul la hotar, dintr'o familie levantind pe caro o cuneastem, apatd foarte rdpede, fdrà nicio cereetare serioasd a persoanei

scopurilor sale, carte de trecere mai departe, prin capuchehaiaua moldoveneascd. In tovdrdsia unui Ar-

meany trece apoi la satul Mmlt1iga, unde OsmanBairactar, Turc supus voii lui Dumnezeu, aminteste cuvintele pdrintelui sau des pre vitejia Polonilor, cari

vdd astAzi prdbusindu-se gloriosul lor Regat Cine fir fi crezut", spunea el, cd, folosindu-se de faptul in.-

ferioritdtii fillor fatd de pdrinti, Muscalul din gheturile lui va ajunge sd partmceascd. In aceste locuri 1 Pp. 88-89. 2 P. 11. 3 Reise eines Polen durch die Moldau nach der Tiirkey.

32

si ca. Polonia va putea fi Impartita In folosul Dar vremea caderii noastre a sosit." Dincolo de Prut, vamesul moldovenesc al ca.rui rost nu-1 Intelege Polonul, °data ce e o singura.

Imprätia

pandee, In plin camp, pe calatorii cari tree. La 6 Iunie se porneste spre Botosani peun drum pustiu, fara sate, fara lanuri, vinul fiind dat In gropi acoperite cu scanduri. In orasul destul de mare sant case frumoase, mai ales ale Armenilor, cari tin negotul Impreund cu Greci i cu Evrei. In fiecare sapta.mana e targ de vite si de cal, la care ar putea veni i negustari din Polonia.

De aici drumul e periculos. Un Eyre% din Polonia care mergea spre Galati finese de curand ucis si se pradasera trei Turci i doi Armeni cari merge,au spre Hotin. Plata vamii orasului, a venitului podu-

lui (2 lei de car), a pomenii pentru bisericile In lucru face pe Mikoscha sa nu intre In Iasi. Cand sq-te la Vasluiu, afld -de depunerea D6mnului, Constantin Moruzi, i pentru cä pusese piedeci negotului

cu Polonia, si de pecelluireia averii lui; Pasa cel nau de la Hotin trecea in sus. Barladul e munai ceva mai bun decat Vasluiul. Pank la Galati regiunea, frumoasd, fusese parasitl de locuitori. Galata sant un port bun., dar n'au cat trei sute de case, In care locuiesc Greci, Armeni, Evrei, Turd, alIturi de Romani. Corabii vin din Constantinopol pentru grau, si din nou patriotul polon se gancleste la comertul pe care 1-ar putea face tara sa. Pe una din aceste corabii pleacä el la 22 ale lanu i, In cale, va vedea Isaccea, ca castelul, Tulcea, pm- turceasca, cu un alt castel; mai rainasese, ceva din podul care °datä de pe malul acesta dobrogean ducea la IsmaiL

33

Pentra eomparatie cred bino sit adaug aici ce poveiste*te dospre Tara-Romaneascd In 1791 un clIgtor german, avand legAturi Cu von Diez, ministrul Prusie,i pe lingd. PoartA, cu Knobelsdorf, succesdicul lui, cu unul din curierii cari de la Constantinopol se trime-

teau la Berlin. Lucrarea lui, manuscriptd pdnit asidzi, se chiarnd Tagebuch ein,er Reise von Potsdam sus, durch Sachsen, Bayern, Steyermark, Venedig nach Constantinopel und zuriick, Ctber Bukarest, Siebenbiirgen und Ungarn (mit einigen Zeiclumngen) VOM 8 April 1788

May 1799" si se pdstreazA la Mu-

seul National din Pestal. Pier..And din Constantinopol, se pare, undo vazu.se

la laglir pe noul Vlah-beiu, Mihal-Vodd" (Sutu), In April 1791, anonimul ajunge la Giurgiu, In zitia. de 6 Decembre al aceluiasi an. Cu un mehmeadar romAnesc, el trece Dundrea si se oprest, ta Copdoeni. Peste Arge§, underi cade ceasornicul In apd, se indreaptd spre Bucuresti. Sosind el aici pe negurd, Domnul trimete inaintea aeestui diplomat prusiart pe secretarul sän. Intdia visitd o face trimesuf turcesc pentru pace, RatikbEfendi. La ceasurile unsprozece, a doua zi, 9 Decembre, in trdsura trfineasd de Vodd, oaspetele merge la audientd, pe care scurtele insemndri n'o descriu. In amiss' zi Merkelius, Agontul austriac, vine de-1 visiteazd pentru a-1 poi ti la masd, cu Insotiitorii, carierul prusian Schmidt L un aflame Bock. In acesto zile de petrocere in Capitala munteand, cAldtcrul are legdituri, neplAcute, cu socretaral domnesc Panaioti Kodrikas, de la care capdtd o saubero Antwort". Pleoarea se lace cu greutate, lrebuind interventia uInd Monsieur Ebert"; cu Grecii i cu Valahii melrge Fol. german 1072, 2 volume.

34

si mai rdu decAt Cu TUrdi". Popasul se. face la Vd1eni, apoi, In ziva urmdtoare, la BrItIseanea. La 14

e la Canipina, cu cca mai frumoasd vreme"e ar fi vrut sd vadd izvoarele de petrol, dar era prea departe'. Peste cateva ceasuri vin scrisori de la Knobelsdorf, prin Tatarii Do:nnului. Prin ,iSeide" (Zeiden, Codlea), In sfarsit se face sosirea la Brasov. Deosebit, In al dollea volum al notitelor sale, cAldtorul deserie 1 judecd Imprejurdrile din tara pe care

Cu atata rdpeziciune o strIbAtuse. Când a venit In Muntenia pe la Seve.rin, In toamna anului 1790, a observat antichitatile de acolo, despre care serie asa: Turnul lui Severin (der Thurm Severin) e ase.zat .pe un muncel round (e:n.-r rundon Knipe). E rotund de jur Imprejur, Incunjurat cu un pnt (ein gemachts Precipice, als ein Graben), greu de suit. Este un zid (cine Wand) gros de doulsprezece picioare, lung de 25 si lat de 20."

Regiunea are deosebit de frumosi fagi i brazi". Craiova se InfAtiseazd mai frumos de departe. Co-, borandu-se La Dundre, i e urmeazd cursul, pe la Zimnieea, scheld de negustori turci, cu un han pasabil", pe la Petrosani (Pietrosban"), ,,sat m'are", Cu o casd de-asupra pdmântului" 2. In satele de-a lungul Dundrii, de la ZimnIcea pand la Giurglu, sint tot oameni Instdriti", cn bol, bivoli, ol, glini, gAste, rate.

Altd serie de note, dupd obaervatii asupra Grecilor de la noi, dintre cari multi ar fi originan i din Trapezwit, lar Scanavi din Chios, privesc calltorla .de Intors, din 1791, a Prusianului. La Cdlugdreni, pe

Ialomita (sic), este o veche capeld si In mijloc o Ich ging nur wenig aus und wolte auch die Steln:0111Quel:en gehen (sich); es war aber zu weit. 2 Es ist auch ein liaus ilber die Erde darintieh.

35

cruce de zid (gemauert Creuz)"; crede ca numele ar veni de la vre-o mAnastire de calugdri. Drumul, mldstinos, e greu i pe vreme buna; podu-

rile sant tot asa de rele ca si In Polonia". Copacari urmeaza, sank un loc miserabil". La Bucuresti e de mirat distanta mare !litre case, scandurile de pe poduri In tot orasul". Se descrie personalitat2a lui Ratib-Efendi, i, vorbindu-se de vi-

sita secretarului do:nnesc, se adauga ca a venit cu complimente grecesti, adeca a oferi totul si a nu face nimic". Trasura donaneasca de parada avea vaso cai si era Intovarasita de patru ciohodari, dar era din acelea

cum se afla o mie la Berlin". Un om cuminte

nu-si poate Inchipui cat e de saraca i pretentioasa aceasta Curte,.care tine pentru fast pana la 3-400 de ameni."

Ceva mai tarziu e un calator german care a strabatut In 1802 Moldova, ajungand In Bucovina, pentru trece de acolo prin Galitia spre Viena. Joseph Roh-

rer a pus In scris, supt forma a douazeci i una de 6crisori, cdlatoriile sale. Ace.st Vienes cult, capaba de a Indrepta pe Sulzer

In ce priveste hotarele Bucovinei, a fost bine priinit pretulindeni, In orase ea si la tara, -Linde a vazut

vatafii bdtanduli cu crnzime subordonatii. A fost In casa unui Mavrocordat, cu framos palat la inosie,

la un Bals din. Botosani, de sigur Vasile, col cu proprietdti In Bucovina, care traduce un roznan" al lui Voltaire si are o biblioteca numai din asemenea carti. A admirat frumuseta_ femeilor, facand uncle reserve. A catcat pragul caselor con.sulare: a lui Timeni Austriacul, a maiorului rus Malinotti, en fenieia cea Invatata si asa de interesanta.

36

Dar e un om cu gusturi grele de satisfacut. Docat patul moale, gAtit 'de ArnAut, preforl lavita ete'la han. Se plange ea e prea pompoasA caleasca trasri. de patru cai. Vede bisorici proaste cu popi afark de unul din Dorohoiu, umblat pe la Viena Trieste, dar care a Uitat mai tot. Musica Tiganilor nu-1 Incana, e sill de -robia acestoi rase, cAreia_ i-ar permite sä scuipe po capil, cu toate consedntile, cum nu Ingkluie boierii neumani, Il oboseste ceremonia dulcetilor cafelei, pe care o descrie eu de.-amdmmtul i i se pare c6. e obiceiul ca dupà masi boierul sA-si spele barba In lighianul undo oocoana si-a clAtit gura, oaspetii invii avand dreptul de a-si lutinge minile In acelasi licvid. Bade de basmaIele colots-ate, indieno, caro se Intrebuinteazg.. I se pare cA In casele undo so scrie pe genuncin usagiul liartiei e rar. Sc sperie de podurile rudimental-e, asa_ de deosebito de cele din Bucovina. Doar daca-i place la Iasi, mai urat decat ()rice oras german, casa cii

trei caturi a lui Mavrocordat, Wide va local non/ Domn Alexandru Moruzi cel bland, prieton al stiintilor", ca i Constantin Ipsilanti, care va face se uite zilelo crudului i rApitretului" Mihai Sutu. Nu lipseste InsA, altituri de roproducerea ;mini firman din 16 Octombre 1783 pentru suditi, oarecare statisticA, Insemnandu-se exact do cati florini se ex.portà canepa, lana i alte marf tug. In Bucovina, cu. 259 de sate, se scoot 11-12.000 do familii.

Bemerkungen auf einer Reise von der idrkischerr Griinze fiber die Bukovina durch Ost- und West-Galizien, Schlesien und Mdhren nach Wien, 1804. Resumat de dScariat Callimachi, In ziarul Adevdrul, din 10 Novembre 1928.

Ofiferi ruso-francesi i rusi despre r6zboaie1e din 1789-92 si 1802-1806.

In rázboiul pe care-1 incheie pacea de la Iasi, in 4793, jueá un rol militar important generalul de Langeron, emigrat frances in serviciul Rusitei ca si Ro-

_ger de Damas 1, care ni-a lásat Intime

i

bogate

memorii.

Parte,a de povestire tehnicA evident cu mult mai intins6 nu ne priveste 2; vom culege din ea InsA ce se raportá. la conditiile, supt toate raporlu_lile, ale terilor noastre in cursul acestor douAzeci de .ani.

Memoriile incep chiar Cu o descriere a Principatelor. Se dit o privire istoriet asupra lor, inceptlnd 4e la Daci si de la Romani, al cáror nume e Wat cu oomplesentà" (!) de Valahi": e sigur cri ei par sit aibit oarecare similitudine Cu m'ea popor, asa

4e láudat, dar aceastd similitudine a scázut foarte, prin vreme i prin regimul la Jure sant supusi". Autorul recunouste rolul nostru de a fi oprit Inaintarea Turcilor, dar i se pare cit socoteala lui Stefancel-Mare de a-i primi ca suzerani era poate gresitd. I Pe care-1 cunoaste; Hurmuzaki, Supl. 13, p. 100.

2 fusa despre asediul Hotinului In 1788, p. 85 si urm.

38

Regimul fanariot la care s'a aju.ns e judetcat aspru, si In lipsa de dreptate a Divanurilor judeatoresti._ vezi Insa Nu se face niciun fel de esceptie

mai sus casul lui Moruzi: voiu afirma ca nu exista pe pamAnt o ceatd de ticAlosi mai imundA decat Fanariotii"; amb:tia de a fi Domn o platesccu mil:0am, pe care le ieau apoi dintr'o tard sarAcita

si dusl la de.sperare. Si se Insird mijloacele de a stoarce bard: confiscatil pentru trAdare, scoaterea la mezat a tuturor demniiatilor. Si pentru a sprijini judecata sa Langeron citeaza casuri vazute: la 1808, un Sh.rdza, ispravnic de Tseuciu, mehmen2ar pe langd ge-

neralul rus, se pierde In fata unui Ienicer, curier turc, si, ridicandu-se In picioare la ivirea lui, D. prer sina In genunchi" pipa earuta. Grecul Apositolachi Stamo, trecut apoi In serviciul Rusiei, se puirea In.

brand la Bucuresli, In 1811, ca sa ajute pe Galib, Reis-Efendi, a se sui pe cal'. Descrierea boierilor, cu Imbracdrnintea lor, cu casele lor de tard, cu calaria lor solemn.d, avand

dupa sine o gloatd In zdrente, n'adune nimic natl. Toti au spiritul fin si tot asa de plkut ca si vechii Greci... SAnt, cum se spune cd erau Atenienii, viol, usurateci, inconsecvenj, caust:ci, neastAmparati, seditiosi 2 si eniusiasti. Multi stiu bimba franeesá si toti foarte bine pe cea italland". Cun.osc bine Constan-

tinopolul, dar pe la 1790 i s'a IntAmplat lui Langeron sd vadd pe un boier cu barba deasa si lunga" vorbind despre Paris, unde nu fusese, ea mai multa prieepere decal printul Gagarin, care locuise acolo 3. Pe Munteni li descrie ca lacomi si risipitori. 1 lb:d., pp. 73 §i 353. 2 Un Cant_cuzino §i un Catargiu slut chiar executati ea

bou, §i Bujor spune cA avea complici boieri; p. 218 3 P. 75, nota 3.

39

(un loe de ispravnic aduce 7-8.000 de galbeni pe an,. cel. de Aga. 15-20.000, ce! de Spdtar .15.000, Arnutii lui filnd adevarati hoti, cel de Vistjer. 3040.1Y,',0). Dar sant destepti, buril, i in alt regim. ar Femeile sant frumoase, sentimentale, ei i Cu galante, dar apatice, rau crescut structie" : cA n'ar sti frantuzeste e o inchipuire a scriitorului i cd. s'ar primpe sd. joace numai hora, care

i se pare ridicull, o alta (el preferd. jocul grecesc", cu conducdtorul In urma cruia merg femeile unte altfel recunoaste cA, dacaL prin ndiramele ce tin). la 1866 mai erau fernei In, costurn oriental si ju.%cand danturi vechi, o rdpede revoluthe supt ocupa-

Ve a schimbat si una si alta. Se aduc trasuri din Apus i bucdtari francesi; tinerii pun fracul 3. Ca petreceri, nu se Ingaduie teatrul, concertul de diletanti. Ofiterii rusi cari o faceau pd.reau ciudati. LìuLarii represintl musica. i zeee pisici Intr'un pod sant mai plAcute de ascultat decat cei d'intaiu ciintareti din Iasi". De literaturd n'au habar, de si se

spune cd. limba e dulce si monotond", destul de bogall. Populatia de la tarl, 1.500.000, dupd. ce 200.000 au

perit din, causa razboiului, e solida. si, mai ales In Muntenia, IndrAzne,all Femeile, brune, de staturd. frumoasa, sprintene, se trec rdpede. Casa terilneasca. e descrisä dupà realitate; la feresti nu sant geamuri, ci bd.sici. Caldlorul Ii da. sama bine ca descriptia acestor case se potriveste i cu cele din Ungaria, din Banal, dinteo mare parte a Poloniei si a Ucrainer. 2 Pp. 182-4. 3 Fata lai Manolachi Bal§, Catinca, mAritatA cu Fillpescu, fusese InsA e escutA la Petersburg; p. 186. Cf. p. 187 nota

2; p. 183 nota 2. 6 P. 79.

40

Nu 1n4elege luth bisericile, care-i par ,;murdare mai putin impodobite decat grajdurile din An.glia". Prasele, ura.te, au in Moldova o mare proportie de Evrei, pe 'ANä cari mai multi torani. Podurile sfint infecte. Boierii si-au fAcut caso de piatr6,

Curtea e foarte mare), dar cu putine podoabe". Tenle produc totusi mutt stäpa'nilor lar: 300.000 de piastri Moldova, Tara-Romaneasa, dublul. Se trimet pe an 100.000 de oi la Poartl. Aceasta atrage crestini

doritori de a le libera. Rusii sant cei mai cruzi: e de ajuns ca un ofiter rus sA intre in casa teranului moldovean pentru ea acesta s ineremeneasdil. Si se citeazA casul lui Camenschi, generalul care in. 1788 tAia capul vacilor, dAdea foc caselor, gonind pe locuitori in apadl, i fura vitele2. Cei mai multi cal pier din causa transporturilor lui Potemchin: cu eel rmasi teranii se ascund in Widuri. Galatii3, de

earl se zice cä au o bogatie do pus alaturi numai cu frumuseta de positie a Isaccoi i eu Dundrea la Tulcea, sant arsi ca distractie de acolasi Camenschi. Potemchin visase de stäpanirea ambelor teri. In. loe ca Austrieci i Rusi sal-si dispute acest bogal pamant si acesti oameni nevinovati, ar fi mai bino ca i unii

si alii. sä le recunoasel drept o barierà" necesarii intre ei.

Ca evenimento, Langeron a väzut balurile de la Iasi ale lui Potemehin, cu participarea damolor

ruse care urmau Curtea4": intro altele o cloamnd de Witt, fata unui Grec slrac, adusd de sotul ei, cea

mai frumoasä femeie din Europa". La 10 Ianuar 1 P. 80.

2 Se aduce §i mArturia generalultd Ivanov (p. 81 3 P. 101, nota 1, V. §i p. 111: ,.ora q foarte mare, foarte bine zidit §i foarle bogat". 4 P. 92.

41

1791 el era pentru Intgiasi data.' in

unde vazu

pe Poteanchin tronand ca un Sultan pe atat vesel, pe cat de afectuos, intrecandu-se In .amabi-

'Hate cu =genii sai". Am petreeut" adauga scriitorul, putine seri mai placute decal acelea cand hasartlul m'a apropiat de dansul la Iasi." NIoldovenii, pattiti la baluri pentru a-1 vedea stropit de diamante,

eran considerati ea ultima clasa a supusilor lui". In 1791, Sultanul" moscovit dt baluri la Petersburg, si Repnin comanda in Moldova. Langeron re-

vine in Iulie la Iasi pentru a relua serviciu supt acesta . La Galati, Potemchin sta. intr'o prea-frumoasa" casa mobilata de dansul: bolnav, trece la

Husi, sat placut", si de aici, furios pe toti cl nu se indreapta, trimetand °Mori superiori dupg man.-

carile lu,i favorite, se aseaza la Cardac", casa de tarA departe de Iasi, clod verste, pentru a se insanatosa si a pleca la Moscova'.

Pornind din Iasi in Septembre, scriitorul nu e lata la ceremoniile, pentru. ingroparea lui Potem-

dv

chin, mort in calea spre Nicolaev, la patruzeei de verste de Capitala A1oldovei 5. Aproape de Iasi, cu imn. vdiutant si doug slugi, Rumientov duce viata ..shiet" 6.

In noul razboiu din 1806-12, apoi, Langeron explica teruporamental Domnilor; Moruzi, bun admi-

nistrator", singurul bun; Ipsilanti, de patrumci cinci de ani atunci, om de spirit, dar fara judecata censeeventa, avand ambitia de a fi rege al Daciei 7. 2 3 4 fi

6

P. 98. Ibid. P. 103 nota P.

104.

P. 105. P. 106. P. 109.

42

Il sfaluia ministrul" slu, marchisul de St.-Aulaire,. diplomat ale., om de treabd, desinteresat", dar deun turiperament focos i gata -de hotArAri bruscei. Fkrd sí-si arate partea, el destrie amAnuntil. ocuparea Bucurestilor de Miloradovici, dupd resistenta

celor trei sute de A.rvati" sau Arnduti",- la Radu:Voda capetele Turcilor tdiath, cu lumanAri pe ele, &AJA infipte de alti Arvati" la scara Curtii, pentru. intrarea generalului. el *era la Bucuresti, asistand la balurile care serbatoriau biruinta. Numai la 18 Deoembre 1806 para-

seste orasul 3. In Ianuar 1807 era la Bender, unde generalul Hitrovo Nra. grane, leame de constructie si tot ce putea servi la utilitatea si impoclobirea caselor çi mosiilor sale la Odesa i". Tal asa faje i cmazul Cantacuzino, care oon,duce amestecul de Greci Moldoveni si Rusi din care, La Odesa, Richelieu fdouse un earp de vo1untari5.

Luptele din Basarabia sant descrise deci de 1.kn martor ocular. Langeron se bate la Ismail. El vede cum locuitorii turci din coM, de si se supun, sant du.si ca robt in Rusia 6.De aici excelente descriexi, ca aceia a Cbiliei. In acelasi timp insd destdinuieste intrigle de la Bucuresti, rolul lui Gonstantin Varlam,

fost ofiter rus in 1769 si sef al partidului favorabil 'bid. Cf. si pp. 135, 189. Despre consulul francesReinhard, p. 113. 2 P. 116. P. 118. 4 P. 120. P. 121. $i un Chica In armata ruseasca; pp. 131-2, 175. Un maior Corbea comanda reg.mentul nobil:or d'n Cherson (p.

147). Erau acolo banditi sarbi sau valahi

moldoveni" (ibid.). Pentru pandurii lui Curt, p. 164; ieau Lom, Cinbru i Rahova; p. 299 si nota 1, p. 360 e P. 126.

43

ocupatiei, campus din, Ghiculesti, GrAdisteni, Brinooveni i Nenciulescul, al lui Gon.stantin Filipesaii, a cäruì fatà n'a fost amanta pardsitA a lui Miloradovici2, ci. sotia lui% El ctmoaste aici i pe micul" Ledoulx, fiul unui cofetar din Moscova 4. Zugráveste spaima Bucurestenilor cánd s'a aflat de marsul Turcilor contra ora.sului Dar s't recunoaste meritul lui Miloradovici

de a fi oprit panica b, I se dà pentru aceasta o sabia de aur. In Septembre 1807, Langeron se retrage din ordin

de la Ismail, 1h salutul cavaleresc al Turcilor. Dar ránAne, dupa alt ordin, In Básarabia. Se stabileste apoi la FAlcliu, unde vine si Prozorovschi. Ajunge a cunoaste astfel pe presidentul Divanului", Cusnloov, si pe boieritiasul Crupenschi, ,itAnár fin, dibaciu, desghetat, moral, interesat", pe Roseti Hoz-novanu, cel mai bun cap din toatI Moldova", si alti boieri7. A vázut la lasi pe fostii voluntari ceránd de pomang 8.

Allá. tara compleet ruinatá.: Focsanii, Rá'mnicul, Bu--

zául pustii, Locultoril fiind la munte, i numai trei case in tárgul Troian 9. El Insusi are lagárul la Tabac, 1 Pp. 184, 320, 323. 6 Pp. 134, 138, 158 nota 2, pp. 159, 161, 184, 187, 189, 193, 193, 197 nota 1, 199-200, 237, 215, 216, E vorba

si de jaful lui Matute beiu, pp. 185,198, nota

1. Pentru, Bditdretu, pp. 1m7, nota 1. In partidul lui, Hagi-Moscu, Fack Romaniti, Belu,

Stezzio", Manu; p. 186. Pentru VAcArescu, mil", si be tivul Mitropolit DosofEei, p. 4 Pp. 146, 156, 186, 323, 6 Pp. 139-40, 142. 6 P. 151. 7

188.

lb:d. Un Hrisoverghi, p. 168. P. 152. La Falciu, bolnav, pp. 133, 155.

» P. 153.

44

lii apropierei. Descrie si pe negociatorii cei d'in,tdin ai pitcH cu Turcii2; era atunci la Ia§i, In casa lui, Culuzov3. Totusi presintd pe larg B1dila4. In A.pril se afta din nou la Tabae i incerca Ismailul. Cal:1MA apoi eor. pul de reservd", menit a ocroti Principatele a preveni un eventual atac a Austriacilor 5. E sigur cit a salvat Aluntenia", cdpdtrind recunostinta Impdratului 6 . 11 gdsim la Bucuresti In ziva de 5 Augukst 1809, venind din Galati 7. Expune insusi opera lui de re-

lacere. In Oltenia generalul Isaiev, care trilla cu o Greacd, considera tara ca o mind de aur" 8 vama putea sil dele 25.000 de galbeni pe lund., 5-6.000 numai

de la Zimnicea8. Langeron merge si acolo, si Cernetil ar§i ii par a fi fost un ora § frumos. Cunoaste pe panduri, cari trebuiau sd formeze §i un corp de Bul-

gari10. La intors, trece pe la Turnu-Mdgurele. Cu putinek trupe ce are incearcd posibilul, i aceasta de si bolnav greu, pe mdna medicilor greci. Totusi are curajul de a da o luptd biruitoare la Frasina.

Din Muntenia apoi el se ocre la Bagration in Bulgaria, la Silistra, unde actiunea ruseascd nu reuseste, i apoi in Dobrogea. Mal tdrziu colaboreazd eu Camenschi, in aceiasi provincie, la HArsova ". I so 1 P. 154. P. 155

2

3 P. 159. Pare a cenoa§te §i Severinul; p. 163, nota 1. 1'. 165.

5 Pp. 172-5. P. 175, nota 1. 7

Pp. 188-9, 190.

P. 193. nota 1. 10 Pp. 194-5.

lt Deserierea ei, ce inoseneile, asutele de lema varuite, gradini le i miche prgvAlii, p. 239.

45

Ineredinteaz1 si luarea Si1istr.ei. Gontinuind campania, el' e ami& care prinde 1,á ftazgrad pe Scarlat limachi, com foaite blând, foartc politico; si destul lustran", pe eare-1 trirnete *la Harcovi. La asedint Suinlei are o parte putin Insemnatà, dar eapIll apoi misiunea de a lua Rusciucul i Giurgiul. Cinstea so

dKdu lui Camenschi, primit triumt al In Bucureti; cât despre Langeron, el trecu, In Novembre 1811 prin Iasi, la Petersburg. IntorS, primeste conducerea interimarà a intregii armate. Alei af1X, dup. exilarea fami1iei Filipescu,. ca stApA.n pe Varlam, care exileazà pe un Vkareseu_ ki pe un Ghica2. Peste putin era s5.-I inioctliascI'bktranul Cutuzov, care expuse Indatl scandalul legiltuiilor sale cu d-na Gulian45, apoi d-na Leventi, a unei BArcAneste, In vrAstA de patrusprezece ani,

nepoatI a lui Varlam s. In acest timp Zass pradà la Craiova, unde 6tringe In doul Niti 60.000 de galbeni In aur'. Noul comandament diidu InsS. ordin de a se eruta nenorocita tarX. Dar o band4 de jAluitori 11 IneunjurA., i Caimacamul cel nou la Craiova, contele" Dudescu, avea pea mai uritä reputatie, ea fost corespondent al' lui Pazvantogiu; dupit

Langeron, Vistierul Samurcas merita executat: agentil lui biciuiau oopiiii i puneau femeile pe ciirbunir Bezak, viitorul consul, Coronelli, regele Bulgarilor", furlt. Crupenschi mi era mai bun ca P. 251, nota 1. Cf. p. 259. 2 P. 321. 3 Pp. 327, 381-2. A Pp. 327, 365 nota 1. UngA el secretarul grec Mavros. viitorul general Nicolae Mavros (p. 357), si attAl lui Cesar Boliac, medicul Bogliaco, proprietar de club (p. 382), ctisAtorit cu o Bucuresteancl.

46

Caceagov, vemt In ajunul pdcn, puse pe Nencmlescu In local luì Varlam 1. In 1828, alt rdzbotu era sd mai aducd pe la nol pe biltranul general el va mIrturtsi cd a gdsit o altd generalie, de care s'a despArtd numat Cu lacrniai de recunostmtd 2.

Sarcina de a Inch= pacea cu Turcu a fost lucredirtatd de Tarul Alexandra, nerdbdAtor, amiralultu C.leeagov, bine cunoscut i prim legdturile ltu ca I-iu i pr1n partea po care a avut-o pe urmd In apdrarea Rusiei contra lui Napoleon. Memorlile redactate In limba francesd, cuprind i ele deci muriii, care se pot addugi la acelea pe care le preAida Lange.ron 3

Din ele alldm cd Tarul lust's]. cuno§tea excesele trupelor rusestt In Moldova si In Tara-Romaneascd", escese care au exasperat pe locintori", »Indulgenta care stApdniau total, incapacdatea lui 41. intriga"

Cutuzov, Itpsit de energie, de bundvaintd, de rdpeztraune In executie", fund prea bdtriin i avand un caracte.r rdu. Plangertle locultorilor furd Incredintate lui Cic,eagov, cu observatia nu pot sd. mat sufdr asemenea grozdvn", ceia ce face sIt i se atribuie de noul guvernator vestda propositie, pusd In sama mulfora. Li vom /Asa ocha sd plangd"

Ca ajutator anuralul Ii lea pe pribeagul moldovean Sturdza, fost Vistier, rudd Cu Moruze§ta., am crescut, cum stim de murea, In Germania, la Lipsca P 389 2 P 184, nota 1, cl p 343, nota 1 Trei ed tu iñai vechi ine,omplecte Berlin, 1855 qi 1858.

Leipzig 1862, apoi in Badoothèque russe, VII, 18.62, integrala de Charles Gr Lahovary, Mémotres de I andral Paul 7 ch tchagof, , Paris-Bucure§ti 1909

47

Alexandru, si el alipit la misiune, vorbia scria cinci limbi: viitorul secretar imperial e cun.oseutul cogrtAtor Stourdza.

i

seriitor pplitic, Alexandre de .

Informatii. despre terile noastre le-a mai luat de la un Barozzi, dinteo familie levanlinl, care incä din se-oalul al XVIII-lea avea misiuni pe aici 1 A cunoseut si pe Chirico, consulul rus din Bucuresti, pe Nedoba,

agentul din Serbia, pe Fazardi, pe Minciaki i e Pini. Sef al cancelariei era Capo-d'Istria, viitorul presedinte al Greciei.Inviate care avu astfel i dfinsul

prilejuIde a eunoaste terile noastre, unde mai tarziu, intr'o situatie mai inaltl, avu leg,dturi cu dAdu cca d'int/lu stire despre Eteria filomusilor" ea despre o socielate culturall pentru cresterea europeanl., in Apus, a tinerilor Greci talentaw.. Comandantul In sef al armatei Dundrii, noted Màri i guvernator general al. principatelor Moldova si Muntenia 3" pleacI din Petersburg la 20 April

-stil vochiu 1812. In memoriile sale el consacrà un capitol fntreg rlzboiului pe care venia s5-1 Inc/wk. Gonstatl. IntAiu cl el a plecat de, la nepriceperea graba .Germanului Budberg, Tninistru al Afacerilor Strline dupä ce ambasadorul la Gonstantinopol, Italinschi, cApAtase toate satisfactille posibile. In tot cursul ocupatiei, generalii rusi se max/earl unii pe altil. Prestigiul armatelor imperiale dispare altfal, dupX ncsuccesul de supt Ismail, boierii ziceau Merge-inddreit lui Meyertdorf, fleandu-i si cfmteee,

o Imboggire a cunostiintilor despre literatura polilorga, Acte ;i fragmente, II, p. 346. 2 V. Karadja, In Revista istoricel, pe 1921, p. 181 §i urm. (1. Revue contemporaine din 15 Mart 1855 (la Labovary, ed. eitatä).

48

ticA a timpului. Michelson poartk rAz1)oiu cu Vodit-

IpsUanti mai mult decal cu Turcii, Prozorovschi, dusman. al Grecitor", la optzeci d9 ani nu putea fi ridicat din asternut decAt prin pAhare del maderl. frictiuni. Ar fi vrut SA treacA DunArea la Galati si

s1 meargl spre* Constantinoporl Se vorbeste de risipirea corpului romAnesc format de Ipsilanti; n.eplAtiti, soldatii se intorc la vetre ari deserteazI la Turci. Trecerea*DunArii supt noul comandant Bagralion aduce -urgía asupra malului bulearesc, orase si sate fiind nimicite fitrá nevoie i mii de locuitori

adu.si de cea1alt1 parte a jluviulni ca sil. moarA de lipsA. Asa se ajunse "a se insela speranta popoarelor care pAnA atunci a.steptau armatele noastre ce trebuiau sil. le libereze de relele de care erau coplesiti

de doulzeci de ani prin rlzboalele lluntrie,e Intre cArjalii i aianii Rumelieil." In principatul muntean.

chiar, in cursul unui an, Alain 1809-Maiu 1810, tree In spitale peste o sutA d niii de bolnavi ai foametei suferintilor ce-o urmeiazA. Furios pe Romani, ca si cum ei ar purta vina,sosesteCamenschi fiul. Si el, in noile operatii peste Du-

nAre, strAmutA peste 40.000 de locuitori ai malulu,i drept, ca aeeleasi triste resultate. Boierii trimet tot ce au la Sibiiu; sAtenii se gAtesc a fugi si ei in Ardeal. Mitropolitul Ignatie, un Grec, care, afiliat Eterie, se retrase apoi la Pisa, cercetA pe generalisini ca sA-i spuie desperarea credincio.silor sAi. Aoeasta aduse o indreptare, i Camenschi ar fi ajuns astfel Ainsi on parvint à tromper l'espoir des peuptes qui jusqu'alors attendaient nos artnées comme devant les affranchir des maux dont ils étaient accablés depuis vingt ans par les guerres intestines entre les kirtzalines et lee. ayans de Rournélie; p. 370.

49

idolul" Roinânilor, cind moarlea-i iea pe pAntiintul lar.

Cutuzov ar fi fost multdmit cit are ntuletur (petit fossé) al Dundrii ca garantie. Soarta-1 serveste Insd cAnd trupele Marelui-Vizir sänt Inchise In insula Slobozia, langg. Giurgiu, de generalul Marcov.

Era vorba de granita Siretiului, pe caro Sultanul o refusd hotdrilt.

Sosit la Iasi, In ziva de 31 April, Ciceagov nu bagä de samg. cí presedintele Divanului moldovenesc,

senatorul Milasevici, dd do stire lui Cutuzov, ca Indemnul de a iscdli cat mai rdpede paeea, ceia ce se i face.

In. calea spre Bucuresti, aflg. case, pArdsite, pAduri pline de bejonari; soldatii rusi pradg. si de la terani §i

de la negustori. Os-tile In cartiore prkildesc tara; disciplina lor e cu 1otul sclzutd; bolle se Incuibase,rit si In trupe; la Divanuri viermuiesc consiliciri, revi-

sori, interpreti, secretan; provisiile slut furale de eontabili,

asa Incat tara, cu un venit de pesto

1.500.000 de galbeni", nu poate hrgni o armatd scgzutg. O rechisitie de cinzeci de care Inseamnd In realitate doug sute, ba chiar cid i siftel. Si totusi tara

e o mind de aun", capabilrt de a da anual vrero doudzeci de milioane de ruble in argint, o cincime din ce dg. Rusia. In Capitala munteanà e o Capud; bltrinul Cutazov face pe placul tiitoarelor lui, jortfind si bogatele vdmi de la Dunilre,; odatä a trimes cu sila In Rusia pe sotul uneia din ele. Ciceagov Incearcd Indreptiiri; cantonamonte sdng.-

toase langd magasiile de provisii, restabilirea autoritdtii Divanului, InfrAn.area hotilor, supravegherea Locuitord räscumpArà carul Cu doi-trei galbelii de &care bou.

50

vdmilor, lngrijirea productiei, care eonstd mai mult In parumb, fiindcd. el cere lucru de doudsprezeee zik, edei pane mdnancd doar boierii, negustorii bogati, lar restul grAului se exportd. Se &india si la

o armatd romaneascd, supt un sef bun, si redactd un proiect de organisare,", la rdscoala In Bulgaria §i Bosnia, la un mers spre Adriaticd. Voia sä facd si o hartd. a Principatelor. Mitropolitul, pe care-1 presintd ca om fdrd prejudecdti", avand legáluri in Grecia si pAnd la AH-Pasa de Ianina, pe ldngd care

trdise fArd a se putea impdca, departe de a

fi

trecut In Rusia pentru cá fusese ardtat ca mfincdtor de carne In post e intrebuintat ca sd cdstige de la All Ineredintarea cd nu va luptà contra Rusilor

va opri si pe flii sdi, din armata otomand, de a luptd, atacdnd chiar pe alti Pasi, credinelosi. In schimb, 1-ar fi fdeut rege al Epirului". Se capiltri asigurdrile Pasei de Vidin. Peste Prut Ciceagov a tri-

mes pe bdtrânul Sturza ca guvernator civil al Basarabiei si al pArtil din Moldova cedate de Poartd", cu un regulament special: va trebui, spunea el, ca de acolo sd se lucreze i asupra spirituhii populallei vecine (23 Iulie). In Miel insd greutAtile din Rusia aduceau chemarea In sprijin a armatei Dundrii, abia 35.000 de oameni dupil stabilirea micelor garnisone In cetdtile de ap.a."rat. La 13 August, Ciceagov ie§ia din Bucuresti, trecea la Giurgiu, Brdila i Ismail, dar el alergd la Iasi cdnd primi vestea cd. Aus1ro-Francesii ar sta sd intre In Moldova. Neadeverindu-se stirea, pArdsi definitiv Principatele.

IV.

RIzboiul ruso-turc din 1806-12 In descrierea cAlAtorilor strAini Veacul al s'ar ptdea incepe si la noi de pe la 1791, cand In cererea boierilor munteni de a nu tnai fi considerati ca locuitorii unui sangeacat sau pasarle", caci mai curand i-ar Inghiti pamantul

ea pe cei din Lima sau Lisabona, ci ca natie valabil", se vede Inrauriroa imediata a ideilor Revolutiei fraucese. i Indala, la 1802, vede,m pe boierii Moldovei plangfindu-se do aceleasi abusuri turcesti, provociindu-se la aceleasi drepturi traditionale i dorind acelasi regim oranduit, ,,de Stal" constituit, avand deci si el o Constitutie, caro va fi tinta tuturor revendicarilor, In limp de douil generatii, de o potriva insufle-

lile de gandul refortnelm-, pana la triumful acestor idoi de refacore i restituire In dreptul eel vechiu, Im-

bracat lusa In formele molla ale veacului, prin Regulamentul Organic", ami constitutional, de la 1831. Pe turna o literatura moderna avantata va duce mal

departe idealul unoi natiuni care acum se va simti una singura, peste hatarole Principatelor IntMu, peste ,corpul chiar al Imperiului otoman, In care nc tinca sila, pe -arma. Asemenea fenamene sufletesti, adesea greu de observat si care, mai ales, dat fiind seopul i riscul ur-

52

iiìltririi lui, trebuiau ascunse de strdin, afard de casiit clind acesta insusi era un initiat, un indemnlitor si, un sprijinitor po-xibil, se Intalnesc, fireste, putin i tdrziu in_ paginile cAlátorilor, preocupati do colorate. sau bizare

lucruri interesante, fdrii 'a cheltui inullä vreme pentru a-si da samd de unde vin aparenteie i spre ce VInUt se indreaptd realitatea aeoperitd de dansele. Dar, in c.! priveste prelacerea dupd Apus in .cladirea casei,

In port mai alas si mai curand al feinoilCor, In felul de petrecere, in ceremonii si pompe, acestea saut lucruri care se observii linediat si a cAror ponienire, plind de recunoastere, de mirare sau, mai adesea, de ironie, se Intalneste de la unui din visitatorii strdini la cA.lalt. Am vdzut i cu atiitea alte prilejuri c,d acesti visita-

tori vin la noi, nu pentru noi, pentru incetul proccs de transformare al vietii noastre nationale, i nici, deocamdatd, pentru a cunoaste bogAtii la a cdror exploatare ar voi sd participe, ci pentru evenimentele de politicd generald, pentru conflicte mondiale, *mire se petrec pe teritoriul c,elor doult ter! românesti.

Veacul al XIX-lea uu presintd in.sd niciunul din aceste evertimente pAnd la acel rdzboiu ce se deschide

la 1806 intre Rusi si Turci, supt pretextul cd Sultanul a cdlcat garantilile acordate prin tratate Principatelor inldturand Domnii btinuiti de trAdare fatd

de ruo, dar, in realitate, din dorinta lui Alexandru I-iu de a participa fa ImpArtirea de pánifinturi pe care o deschise,se glorioasa aventurd napole,oniand. Altfel, un Rus, consilierul de colegiu Pavel Sumarocov, va putea vorbi In 1799 numai de Basarabia, antune, de ambele maluri, mdrgenite cu Malle ier-

buri, pe care le pase cirezi, ale Nistrului: Tiraspolul, plin si de Rornânii, Benderul, cuib turcesc, Md-

53

Cu femeile care merg torcilnd, Cu alte localitAti de Moldoveni pAnA la DubAsari, unde, iarA0, ei n.0 lipsescl. De la diplomatia francesA IntrebuintatA In Orient de Napoleon I-iu pentru scopurile, foarte mari, dar lipsdte de basa nece,sarA §i chiar de o definire suficientl, pe care le avea fatA de Imperiul otoman, afarA de ale generalului franni vin singarele §Uri ces in serviciul Rusiei, Langeron, de care ne-am ocupat mai sus pe care le avem esupra InfAti§Arii Principatelor In cursul aceatui rAzboiu de §ase ani, menit sA se termine cu pierderea Basarabiei. Cine serie e sotia, germanA, a diplomatului frances Reinharct, fast ministru la Florenta §i In Elvetia, cArnia i se Incredintase tocmai In anul hotIrAtor 1806, la 18 Mart", o misiune specialA la Iasi 3. Reinhard, cu sotia i cu un copiI, IntrA inutul locuit de Romfini pe la Seghedin i urmeazA calea pe ca. re o cunoasFtem. Si scriitoarea vede hoti In furci §i mule de isprAviIes bandelor, a cAror alcAtuire era determinatii, cum §tim, de abusurile administrative de o grea tiratiic, nationalA i sociall. Valahii",

in care presupune Slavi, ii apar servidi fatA de autoritAtile care-i apas6; 0 ea vorbe§te de preotii lar ignoranti. In Banat ti place, In treacAt, doar parcul contelui S., din familia eontesei de care vorbesc cAIA-

torii germani. Pe la Lugoj, ea se indreaptl spre poaria" Ardealului §i intrA in aceastA provincie pe la Dobra, care i se pare un sat miserabil", mai 1 Ofiginal german din 1802, traducere suedesA din 1805. C. Karadja, in Revista Istoricti pe 1928,

Notiiii de d.

nl Oetombre-Decembre.

Hurmuzaki, Supl. 13, p. 341, no. CDLXXV1I. 3 Une femme de diplomate. Lettres de Madame Reinhard

2

sa nusTe (1798-1815), Paris 1900.

54

ales ca diplomatica familie e reditsá a dormi e -douit malddre de fan. Este totusi si o briránd contoà ma-

ghiarii, a cárii aristocraticä ocupatie e sä creascl porci. Orrstia-i apare insd ca un ordsel civilisat, legraurd cu bunahl otel pe care-1 allá aici. Sas-Sebesul

e numai pitcresc. Sibiiur, prrdsit de Guvern, care s'a inutat la Cluj, isi prstreazd La Turnu-Rosu, ande din partea Austriei are paza hotarului un maior cu sotia germana, se infatiseazd, cu compliniente orientale pentru ui.inistiui frances, mehmendarul numil de. Domnul 'maltean. Tara sperie pe cAldloare. La col dintiliu popas, stdpana ca-

sei se muta in grajd" pentru a face loc oaspetilor

dar patul lor nu e numai lavita aooperitr bu o

scoartd. De aici alaiul, cu doi Tatari, doi Arnduti, paznici, mehmendarul i aize,ci de cai, ajunge la care ar putea sá fie, Suici, In A.rgeis, Aici sepresintd ispravnicul cdlare, Cu o intre,agd suild, care,

la capritul discursurilor de intiimpinare, dupii lea mána lui Reighard si o sáraLa. Ia casa boiereascr unde i s'a prstrat locuintd, nu s'aafi aflat, pe la.ngd mrreata sobd, decilt o canapea. La Arge§ i se vorbesle crlatoarei de Neagoe Basarab, dc legenda vesnicitd prin cantee. La bisericar foartc stricatd, lucreazd doi zugraoi, aindnunt intereSant; cdlugdrii, cu toatd presenta acolo a m'Ami erpisoop de valoarea culturald a .lui Iosif, flu il"' nido

Mai rail e la Pilesti, targusor cu strazile inguste, Casa boiereascd e plind do plosnite, i ministrul frances, desperat, cere imperios sd se treacit peste tot planul cálátoriei pentru a pleca imediat spre Bucuresti. In cale se semnaleaza aspectul feudal" pecare-1 are castelul brdncovenesc de la Mogosoaia.

La Bucuresti, gazda e iarrsi Inir'o locuintd de bo-

55

ieri cu soba in mijloc. D-na Reinhard se pldnge crt In casa tu multe divanuri, pe care se tolog,esc i slugile, nu aria oglinda, nici masa de scris. Se primeste visita consulului francas, de Saint-Luce, a senatorului

Ledoulx, a boierilor. La izvoare", adecrt la Herastrau, din caleasca, ea poate sa vacía pe elegantele Ca-

pitaleifanariote in rochii care i s'au Parul de moda greceascg, cálduros blanite si vara, si avAnd pe piept un supliré fichu. La audienta, In trásurä de gala, cu sese, cai, ministril' se allä aláturi de Letloulx, pe cfind consalul conduce pe sotia lui. Ea trece printr'o curte cu grajduri. Salle sil-abatate pana la gineceul ggini Doamnei, pana la harem", sdni inlunecoase, ràu pocolo, prin mílite dite, ingramddite cu slugi. Ici avdnd la ferosti perclele proaste crate cu var cdte-o oglinda.

Dar sotia lui Cons'ant:n \roda Ipsilan!i, -restabitil prin vointa Imparatului rusesc, In posesiunile canija, dupa ce fusese ca un rege dacic, va avea sa-si ispra-

veasca viata de pribeag, arata a fi lost foarle frumoasa"; o slim de alminterea din porta-Out care infatiseaza pe aceasta odrasla, cu fa(a rotunda, grasrt, cu ochii mari, cu. sprint:anclo iinbinate, a neamului VacarestLlor. E imbracata euro pe an, intr'o rochie de crep rosu. Fetele de casa poartìl vechiul vesmAnt de curte; ca ele sdnt i domnitele. Pentru Sainle-Luce talmaciu s'att ptts scaune ; facie slau pe margenea divanului ; Doamna visitatoarea se aseazii

gricesle dc-asupra, iar, cdnd apare Reinhard, cu Postelnicul, se ridica In, picioare pentru a saluta. Persoancle princiare nu stiu destul frantuzesle pentru a putea punta o conversatle. In schbub, cti sorvetul la gilt, d-na Reinhard iea duleela(ä i cafea, e stropita i aftunala cu parfumuri.

56

A doua zi, pe cdldura amiezii de 16 Tulle, masI la Curte. Visitatcrarea e asezatd Intre DoamnA §i mA-

tusa ei, c,are stie itaheneste. O intereseazd mai mutt Vodd. Printul Ipsilanti are o fisionomie in.termantd; trdsAturile... &Ant fine si tipul grecesc; expresia e din cele mai atrdgdtoare, i i-ar c&stiga de sigur simpatia stdpanului lumii; privirea lui spume mull, de si mai mult ascunde. Mi-a vorbit in limba noa-

strd, pe care o vorbeste clu-ent. S'a interesat de cd.1,1toria noastrd si a fAcut sA reiasd cleosebirea mo-

ravurilor noastre... O sd vA placd mai mat la Iasi, uncle totul aminteste Europa civilisatd."

mai departe, dupd ce spune cd, In cloud audiente, Donanul a Intrebat pe Reinhard dacil Napoleon are, cum crede el, ceva Impotriva lui, pe care, de altfel, putea strivi: lIospcxiaral face impresia unui om foarte detept, cunoscand in cele mai mici amdnunte politic.a Europe?; e ambitios, viitorul II nelinisteste, i purtarea i se Indreaptd numai dupd socoteala interesului personal." Pare a se teme, cum o aratd Postelnicul, de un razbeiu, care In aclevar e. a sd izbucneascd In toamnd. La plecare, prin acelasi Postelnic i prin secretara Doamnei, Reinhard capdtd o tabachere ca diamante, sotia lui cloud casmire, pe care binevoie-ste a le

gdsi frumoase. Cum tabacherea valora 2.000 de lei, ministrul france o lasd lui Parant, agentul frances1, ca expresia pdrerii de rail cd instructiile ce are nu-i Ingiduie a o primi. Imi fdce plAcere sd. recunosc", asa se Incheie scrisoarea, cd Va1ahii ni-au ardtat tot-

dealt= cea mai mare prevenientii i cd erau recanoscAtori de cea inai micd. atetntie ce li se ardta." moare la trePteci de ani, In Novembre.

57

Drumul spre Iasi trece peste campul de bátálie de la Rámnic, unde mehmendarul aratá vechile transee náprbdite de báltirii. Ici si colo turme; in loctui iniAstinoase ciobani stau In custi de ráchitd, la care

se suie pe scarl. La jumátate de coas de Focsani se infátiseazd ispravnicul mi un alt mehmendar, tandr de bune maniere. Aceiasi primire solemnd, aceleasi compli-

mente. Mokidvencele vin in rochii apusene sá roage pe oaspeti amána plecarea inai departe. Ea

se fac,e numai a doua zi; Doamna-si trimisese calea; ca pentru sotia ministrului, cáruia, do la Paris, Talleyrand nu-i recunostea decát calitatea de cole,u1 general 1; secretarul o Intrebuinteazá. ba fiecare popos, se allá din bielsug pásári i plácinte. La G alat a asteaptá trásurile do ceremonia cu perno

de brocart de aur, i alaiul. Cu toatá ploaia si noroiul, trebuie sI se urmeze ceremonialul. Intre ostasii de curte, cu uniforme albe, iar In cap cá.ciuli, Reinhard se infdtiseazá cu consuhd, avfind Hingá el pe ,secretarittl Fornetti, viitorul consul; Muga sotia lui cancelariul Martin.

Doamnei Reinhard nu-i plac nici podurile sparte ale strázilor; nici lugubrul" otel al comulatului. Aici

are sI instaleze frumoasa mobill de Viena, si va avea rágaz sá se corte cu slugi dintre care num,ai u,nul stie frantuzeste, dar nu e de ispravá.

In palatul provisoriu al Domnulni

edait e a-

proape gala are loc audienta; casa e aproape goald, fárá covoare mdcar. Alexandru Moruzi cfistigd si el, de la Ineeput, simpatia sotiei diplomatului francos:

un om bine Vazut la Poartá, caro tine cu Sultanul reformator el insusi o corespondenta secretá. Hurmuzaki, Supl. 13, p. 3.17, no. CDI,XXXI.

58

Dupd ce a cctit scrisoarea lui Talleyrand, el vorbeste

in bina despre marile pregatiri ale Rusilor, ver sA treaca. prin terliz noastre In Serbia. revoltata¡ se plAnge de bAnuielile c. ar tinca cu dánsiit. Rein-' hard crede cA poate da asigurarea unei eventuale interventii militare francese. Se observa in lumea boiereascí lipsa cadourilor domuesti. Mai mult Ii place insii. calAtoarei de Doanina, care:

de si bunicA, e inca foarte fruncioasA; ar43 gratie si. maniere plácute", e plina. de bunatate verbaste cu farmee in limba francesa, si literatura noastrá. n.u-i e necunoscuta". Ea aseaza'

visitatoare

langki dilnsa, pe divan, si acesteia i se pare cá. ar

fi la o Curte din Europa". Doar fatele din casa daca, mirandu-se de rochiile slrainei, le si. pipilie. Lumea-i pare obosita, strivita de roble, lenesi ca oamenii de Sud, tristi ca acei din Nord. Nicio fata vescla, niciun ras pe strada. Sc hrdnesc insuficient, din usluroiu (sic), pepeni, fructo crude, páne grea. Ncgotul 11 au in máni Greci i Non* ambulanti, E-

vrei, cari strarig multi bani, dar cari siint asa de rAspingAtori, de nu-ini vine sA cuinperi de la

Impartiti in trei clase, cu barbi (lupa rang, bolera, In slujbà pe un an, se inchind unii ;Atora, ca sarutari de ridini si de peale, lar toti, lui VodA. Fenbeile sänt foarte plAcute; de infatisare dragutá. (avenantes) ea Raliencele, dar mi poate fi verba la ele de o adevaratá. crestere". Obiceiuri ita-

liene": soma dupa amiazi, plimbare la o valcea un-de e chioscul Doamn.ei", ori la Copou, 'Mire stejaii,

mide Domnul a pregAlit un pldoul loc de inlálnire In margenea unui izvor". Se oprese ca 3 Pasagiul (p. 209) e 'melar ill traducere. Nu inteleg ce raport poate avea ambasadorul frances Sébastiani ca Cabinetul din Berlin §i ce legaturi puteau exista Mire Fanariotii nostri §i politica Prusiei".

59

la Apele Dulci Magri Constantinoix)1. se scoi perdoainnolo se aseazd pe iarbd. Nu e teatru, utici all loc do adunare." Seara, se joacii cìírtite. Prilejuri de petrecere siint nuntile. Astfel accia pe care a vrizul-o la Curte, mireasa pleciind genunchiul inaintea Doainnei, care o ridicì i o sii-

raid pe frunte. Donmul aduce po inire. Sala tronului slujeste do bisericid; Mitropolitul oficiazd. Isaia antuieste" Ii pare un. joc de ursi. Joacd i eittare femeie caro sud. sit nascd, i peste cilleva zik d-na

Reinhard o afld in. pal cu perdolo iperne de matase avAnd galoa,ne si franjuri de aur, dolpietitd, dar in rochie de satin alb cusutd cu aur i impodobild

cu pietre scampe; loagdnut e o minune. Nuntile in trei zile. Dinlre consuli, familia Reinhard are legillitri cit Haintner, orientalista!, viitorul istoriC al Imperiului otoman, care si-a adus mobile do la Constantinopol si lace sd-i vie publicatii. Consulul rusesc, Bolcun.ov, e un fanfaron", ea care relatille nu sibil bum_ Peste putin, câiid se petrece schimbarea Domnitory apare si agenjul extraordinar al Misled, Grecul Rodofinichin., intrebuintat ca agonl si in Serbia; la halal dat de Hammer in ziva de t Octombro, el e el-out i uniforma lui Anil de d000ratii atrage bate privirile: mic, nogru, vorbe,ste usor i mutt si se zbuciumd neoontenil; nu so incurcd sa critice pe boierii tribidavi". Calld Poarta izgonesle, pentru banuieli de lraIpil:tuti dare, dupd indeinnul liti Sébastiani,

zilei",

pe Moruzi, acesta prolostil de sentimentele lui fratn-

eese. Doamna, care so gAtia si intre in palatal' cet nou i cdreia-i murise unul din oopiii mai mdruntei,.

e foarte necdjitd, do i asemenea schimbari nu sibit noi pentru dânsa. Familia pleacd la Septombre,

60

Cu favoritul lui Vodl, boierul Manu. Boierii regretI pe Moruzi, si poporul 1-a IntovIrAsit cu binecuvântAnte aruntand pane §i flori în cale-i ca arte eâte nenorociri a ajutat el In tard". Doamna se porneste pe urrmà spre a-1 gAsi la Varna. Cilt despre Ipsilanti, el ,,se pregAtise de mult" i, supt pretext a merge la Afumati, trece prin Ardeal spre Rusia, 16.silnd In

,.garda" neplAtitd §i gata de rAs-

coa16.

Dupà un interegn, In care zilnic boierii tin Divan, presidati de Mitropolit, Veniamin Costachi, noul Domn, Scarlat Callimachi, soGe§te. I se atribuie un caracter exclusiv grecesc; ar veni cut Greci, a aror atitudine politied rata de Rusi inspiril mai multa incredere. Caimacamul lui nemultamise prin totala lipsA de interes, pe cand In largul terii pradà cinc

vrea. Domnul cel nou grabeste sosirea lui, luAnd suitA micà i refusand ceremonia Indatinatit Galata; a§teaptà pe Doamnd fata liii Mavrogheni, pentru a indeplini ceremoniile traditionale. Cand Reinhard e primit In audienia, soarta lui ScarlatVodA era insA hotAriltd; Rusia biruise, mazili erau sti fie opriti In cale i retrimisi la scaunele lor. Depunerea lui Caliimachi soseste dupti abia cloud zile potrocute la Cnrte: trAsurile boierilor se ingrdmAdesc la consulatul Rusiei, dar, sosind stirea

biruintii lui Napoleon la Iena, gavanoaselé de dulmap, se IngrdmAdesc In dulapurile consulatuIui frances.

Moruzi nu revine, si nu trimete mlear un Caimacam. Peste calm zile Rodofinichin dà ordine In calitate de comisar militar, §i In dimineata zilei (le 29 Novt.mbre ava.ngarda de 600 de Rusi intrii, odata cu mntäia ninsoare, in Iasii fard Donin. Ulna Moruzi sail In Capitala sa, uncle so pomenia Tara' in bi-

61

scrici, Reinhard si familia furo.' trimesi, ca de rAzboiu, contra criara obisnuinti internationale,. spre Rusia, pe la CrAuleni la DubAsari; li se spusese cd vor fi Indreptati spre Suedeava... SA adAtigim cá., In cele cAteva luni ale petrecerii In Moldova, autoarea acestei interesante corespondente iesise din Iasi ca sA vadul la cutare iarmaroc

de lucruri folositoare" terani cari nu i se par a se ridica mai sus (leca animalitatea", Tigani destepti, vioi í cinici, ca aceda pe cari-i VAZUSC i In tabArA la Copou si ea spune cum boierul Sturva (Scarlat), crescut, cum stim, In Germania, cAuta a deprinde cu lucrul In fabrica sa del postav, intrebuintAnd mesteri germani, un numAr de tigInusi aeestia mor de lipsa libertAtii, iar unul din pdrinti oferA saizeci de lei ca sA-si scape odrasla. A fost si la Neamt, la Agapia, si a vAzut acolo frunioasele lucrAri cu acul pe care le conducea InsAsi Doamna lui Moruzi1. Rapoartele consulare ale lui Reinhard. Insusi Minaresc asupra afacerilor politice a cAror grijd i se

daduse. Sébastiani era nemultAmit si de Reinhard si de Parant pentru cd ofensaserd Poarta". Acesta e cuprinsul rapoartelor Triinesului, care sosi, in drumul spre PoartA, la Bucuresti In ziva d 2K plecA In ziva urmAtoare. Cunoastem interesanta lui conversat-ie Cu Ipsilantl, cAruia-i cerca sa mi sprijine revolulia Sarbilor, pe care de fapt DomIulie 2

nul din. Bucuresti o ajutase din toate puterile3. Intre documentele care se pAstrau Inainte de rdzboitt 3 Hunnuzaki, Supl. P, p. 346, no. CDI,XXX. lbid , p. 358, no. XD1V. 3 Cf. Revista istoricd, VII, pp. 142-3; Bulletin de l'Institut pour l'étude de l'Europe Sud-Orientale, VIII, p. 67 §i

62

In Biblioteca Acadomiel Bonidne era td o scurld descriero francesd a treeerii ambasadorului extraordinar frances, aveam copia ei Intre hArtiile mete: In momentul do latd n'o regdsesc, dar originalut se af/d probaba printre piosole care. In 1916, au fost transportate In Rusia. Englesul Thomas Thornton. nogustor, fost consta la Odcsa 1801), Insoanma In titlul chiar al lucrdrii

sale din 1807 (a 2-a oditio 1809; multe traduceri Starea de lata a Turciei" tradusa, partial, i in ron-tan/este, dc Dinicu Goleseu (Buda 1826 , dupii u note semne, (NO altele de un scriitor necunoscut

calitatea sa do a

petrecut cinsprezoce ani In Constantinopol si in provinciile turcestr. Avem dovada ea el a fost si la noi in nota prin care spuno ea fi

a ata la Iasi cum ea un casap-basa, boier do prima cla.srt" (!), a lost biltut de Vodd en Uttzduganul

chiar atunci, pentru cd Insolase la furnituri. In luerarea lui el reservit un capitol Principatelor, tragibidu-si inforinatia si din lecturi, de la Raieevich la Carra. Cea istoried e de Imprumut: observatiile lui filotogice n'au vre-o valoare. Descrierea insA a dealuritor cc se apleacd spre sestil munlean, :Impera de vii, aratd o experientd personald, dar si. aici se Intrebuinteazd izvoare din secolul al XVIII-lea, notele

generalului rus Bauer. Tot asa si In ce se spunc despre productia solului; însil ert vinul nostru samAnd cu asa-numitul cassis din Proventa aceasta aratii omul care a tarad dintrInsul. Dar iatil cum rosteste el impresia puternicrt pe care i-a piodus-o natura terilor noastre: Ain strAbltut ambole Principate in toate directiilo, amintesc cu o vie plàccrelnlipàririle co mi lera ldsat miiretul i romanticul ion peisagiu: sivoaiole care se aruncd In prrtpdstii si

63

serpuiesc prin vili, mireazma Tincântilloare a florilor

si a ierburilor dIcate In picioare de turma ce paste, coliba sing,uratecil a ciobanului pe Wirral muntolui, muntele Insusi ridicAndu-se, departe, mai presus de

nouri, acoperit pote tot, dad de regiunile ca zrtpadl, de un strat adAnc de piimfint vegetal si prretutindeni impodobit cu inalti i maiostosi copaci tic) priaure ori cu o verdeatg bogatil si vioaie, tot acest amestec de frumusetil, care odatg.-mi multainia vede

rea, Ind mil intereseazd In iooana pe care mintea o pgstreaz6 1." Loeuitorii,

cari i-a vrtzut i in satolo de gusati din munte, Ii fac impresia unor Ripturi Inddrittnice, care so cell' lAtute ca srt dea ceva. Vesinfintul lor apare sglbatoc, i totusi sânt atitt bicisnici 1 Toti inaltratoazg: Turci, Greci,'Nernti si RuSi. In vreme de razboiu. Cel din urnia caporal austriac loveste Inalate de a vorbi. De, aceia vederea unui dregritor, unui

stain lace ca toatg lumea sg MO. Si totusi co oameni buni! MergAnd Cu un. Frances de la Gonstantinopol la Viena, prin Bucuresti, cei trei Arnratti ce-i pgzesc provoacä spaima obisnuitg, dar ,,cateva pa-

rale date copiilor sau, dacà nu so aflOu pe acolo, cilteva parale date unui teran ca sil cumpere, filra a limita, ceva vin bun din sat si o mica nisplatg la Intors, dovedind sltenilor cil n'ave,am de gand a li stoarce nimic, ni dddeau toate din biolsug. N'am inWilli o Indatorire mai grgbitA, i, Cu toato ca noobisnuita cheltuialà era prea neInsemnatd ca sit merite pomenitg, nu iesiam dinteo c.asg. HA a fi Incunjurati de toatä familia i une ori do toti bArbatii din sat, cari de bunà vole sprijiniserà trAsura noastrg prin grele ori noroioase, la Intrare." I Sit' fi vAzut §i in Basarabia care-1 scrie a§a p. 354 nota).

laeul Ovid5u1ui",

64

Venind n Bucure$i ca treisprezece cal la cdrut.k. el a aura zvonul multor clopote; i se pdrea c sant atatea biserici i nadndstiri de-ar ajunge pentru bate satek amanduror terilor. A vdzut dantul molatoc voluptoaset. A asistat la zgomotoasa intoarcere a Arndutilor donmesti, din corpul format In Tara-Romanea.scd. la 1802, dupä ce-si rdzbunaserd contra unui

boier pe caro 1-ar fi bdlut la tdlpi pentru cd-i ddduse afard din casa lui, coia co ni se pare foarte Indoielnic2. Nu-i place nici Capitala munteand, nici a Moldovei,

podurile murdare, inoite la cinci-sase ani, cu case boieresti maxi strivind bielde oolibe, cu bisericile fard g,ust, greoaie, purtand icoane ,,grotescr 3. ell

cu pivnitile-carciume care otrAvesc poporul. De boieri

vorbeste fIrä simpatie, dar rocunoaste cd a fost primit bine in casele lor de tard 4 . Poinenind si de legäturile cu strdindtatea aminteste 5 §i de Stainaty, doritorul de consulat frances noi, care s'a presintat la Conventie cu Anacharsis Cloots, represintantul natiilor apdsate, Thornton doreste unirea noastrd. Supt Austria, ea ar opri pe Rusi; supt Rusi ar aduce sfarsitul Imperiului oto-

man. Oricum, aceste provincii nu mai pot rdmânea mull timp supt o stdpanire impd.rtitd", dar

nici nu se pot ridica la indopendentd cluid puternice impetrii le Incunjoard din once pprte" 6 1 Si la p. 345, nota 1, din vol. II, editia a 2-a, seriitorul

spune eä a fost pe la noi only a traveller through the country". 2 Pp. 347-8. 3 P. 363. 4 P. 370. 6

P. 373, nota. P. 378.

65

D. C. Karadja a descoperil de curilnd i ciudata cdlatorie fdcuta In terile roiminesti la 1817 de un Ger-

man cu mintea plind de mis tice consideratii religioase, J. F. J. Borsum1. Calfd. de eroitor, de loc de blingd Hildesheim, el vine

In cdutare de lucru ,prin Liov spre fasi, in tovd-

rasia conationalului sdu Meyer, In vara anului 1817. Din Cernduti, el se indreaptd spre granitd, mide un

vames void sà imparlà cit dânsul camasile care-i erau pe plac, primind in schimb laxd san ceia ce i se parea cuvenit. Pana la Iferta drumetii dau de boieri cu Arnaui, de neguslori poloni, iar In acest sal moldovenesc, cu dirciumd evrciascA 6 parale prdlizul de Tigani i alti indigeni liorosi. Dincolo de Iferta, codrul vestit, uncle se ralaeise un E-

vreu Cu lulele, altd spaind. In fata unor terani cari

se dovedird cei mai politicoi oameni din lume. Ca sa ajungá la Dorohoiu, incunjurat ca lanuri de po-

rumb, incà un popas la dirciumd: milniriligd la masd si pal de lemn cu rogojini. lar codru, iar fricá iar ajutorul dumnezeiesc prin trecerea unor boieri o sutil cu Arnauti. La Bolosani aIlä ocupatie, de lei pe an la un conational din Posnania, insurat cu o Unguroaicd. Aici ni:Manca harbuji, ascultd musicd de Tigani la cafencaua Cu Muelle imbrdcate in rogojini si vdd un vinovat biitut la falangrt, apoi frecal la tdlpi Cu sare. La Iasi, dincolo de o regiune splendidd, 20.000 de locuitori in 2.000 de case, intre care cdteva palate Reise t I Constuntinopel, Palaestina og Aeggpten eller aebenbart bevis paa, hvor naadigrn Gud tager sig af Den, der slader sin hid ti! Ham. Efterarbeidet af David Traugott Kopf. Paa Dansk, a fter den anden Orig:nalutgave af T. Ph. Hansen, Copenhaga 1828. Resumat in Rev. istorica-

pe Octombre Decembre 1928.

66

boieresti, case de consuli, ateliere de fierari si rotar, cafenele cu ldutari, plus un birt german, ldudat foar'e mult. Vodd Scarlat Callimachi trece intre luxoii lui Arnduti.

In drum spre

13'arlad,

turmele Indreptate spre

Constantinopol. Scdpiin.d de carantind, croitorul ajunge, pentru a o regdsi, la Galati, cu case de lemn, dar mult negot, tocmindu-se la un Evreu, inlre alti multi, care-1 hrdneste cu carne putredd, riicituri si pdtldgele vinete. Zilnic pleaca din comercialul pJrt

optzeci pand la o sutd de cai de olac la casa de postd, cu un cdpitan, un logofat, un ceau§ si un Tatar. Ne-ontenil vin cordbii care aduc orez, smochine, Mufti, pentru cereale, ceard si miere, pastramd, brdnunt §i stiu. Plecand, el observa ca Moldova ar numdra, in oraele cu populatia amestecald, in satele acoperite cu stuf i fere§tile de lifirtie unsd, pd.nd la 550.000 de locuitori români.

In Muntenia, Beallla, vdzutd in treacdt, de pe un vas cu gitne, are 10.090 de locuitori. La Sulina patruzeci §i cloud de vase asteapta incelarea furtunii. Cum se va intoarce dupd Eterie, va gasi, in 1821, toamna, la Galati, numai resturile caselor mistuite de foc.

1 Ca retetà cafea Cu

V.

CAlgtori de la riipirea Basarabiei 0116 la Eterie (1812-1821).

Ca un Invdtat, membru al Academiilor din Varsovia, Cracovia i Neapole" si cetdtean polon onorar

al Republicei trecdtoare din Cracovia, vine la Bucuresti, supt Vodd-Caragek oontele Auguste de La

garde, caro si-a publicat in 1828 cnitoria de la Moscova la Viena prin pdrtile noastre1.

In Chiev (Junio 1811) el gdseste ca guvernalor p, generalul Miloradovici, care comandase la noi. Dar tot aici intälneste pe Constantin-Vodd Ipsilanii. cdruia-i fusese recomandat de fiul lui, Alexandru, prieten de la Petersburg 2. Bogatul pribeag std de doi ani In orasul asupra cdruia plutia amintirea lui Petru Movild, din neamul Inaintasilor lui pe Scaunul Moldovei. Costumul oriental al Doamnei, al Domnitilor ii aminteste familia lui Tippoo-Saib, printul indian. Ipsilanti tatd1 avea legdituri In aristocratie, si

tocmai stdlea sd facd o visitä la Uman.

1 Voyage de Moscau ez Vienne, p7r Kiew, Odessa, Con

stantinople, Bucharest et Hermanstadt ou ¿cures adres sées it Jules Grill th, Par:s 1824. I). C. Karadja cunoaste o forma mai intinsa. 2 In alta serie de amintiri, lAgarde vorbeste de mint jucat la Viena de be'zadeana-general.

68

frumoasei contese Sofia Potocka", cum se §lie o Griacd din Mudania, foastd §i d-nil Witt. Atexandru

,

e crescut de Tarul §i Inscris la Inceput ea iuncdr In cavaleria gardei imperiale, pentru a fi apoi gene-

ralut schilodit de o ghiulea In lupia de la Liitzen eroul unei revolutii zgomo:oase, dar neizbuti'e. La Ovidiopol se constatd o populaUe ronidneascd,

dc oars ce se da munele de Lacul Ovidioli"

sic

liLnanului Nistrului. Lagarde se Imbarcd intdiu la 0dcsa pentru Constantinopol, unde se Old in toamna.

Mai vede instalarea lui Carag,* al cdrui num3 i pare a fi Constantin. Trei ttiiuri stall infiptela

poarta eelui numit de Sultan, Aga Ienicerilor mine cuca pe cap, caftanul i s aruncri pe umeri de Insu§i Marele-Vizir. Patriarhul It unge ca mir §i-I binecuvinteazd. Familia e la Terapia, dar corturile sAnt fixate la Buiucderò, unde se duce In cercetare prealabild Domnul cel nou cu ginerii (Arghiropulo §i Vlahuti), cAldri pe cai scumpi, cu vallrapuri, §i avänd In urmd paznici bogal Inve§miintati; Inteo calea§cd sdraeutd e Doamna, cu fetele ei, §i la cohordre paicii in cozile rochillor; robi i roabe incunjurd pe Mdriile Lor. Tot la Terapia, Lagarde e oaspetele unui Arghiropulo §i lea parte la o adunare de Fanarioti, cari §i ei fuseserd Induntru", Intre allele un tIn.dr print grec, care, ca dragoman, Intovdrál§ise pe ambasadorul turc la Var§ovia. Tol acolo face o visitd printului Sutu", la care ,,cele mai frumoase indni din lume" Ii dau magiun. Cilteva zile mai tdrziu el vede Ïa poarta Palatului capul tilndrului Moruzi, tdiat, n curtea Seraiului, ca ,,nerecunoscdtor §i hain", spre marea gmazd a conationalilor sai. Plecarea lui Caragek cu o musicd oribild pentru urechile Apuseanului, i se pare acesluia o scend de carnaval parisian. Supt cuca Impodobitd cu pene

69

de strut, lungi de cloud picioare", In bataia vantului,

Domnul singur e frumos. Pe cai si In harabale. suita, femeilo, earaghiosul. 0 mare multime stdde priveste.

Pe Mare, cu dragomanul lui Caragea, Iosif, Lagarde pleacd, in Docembre, spre Bucuresti, La Sizeboli aria un print Conmen", foarte cult vorb..s'e do Genie du christianisme, cu o fati, Tarsita, dcosebit do frumoasä. Cu dansa i ai sai merge la Varna, iar de aici, In harabale, spre Dundre.

Conmenii" se duc la Iai cu vrero zece harabale pa/lie de Arnduti. Sc ajunge la Silistra, uncle comandd Salih-Pasa, care-i dit caldtorului un Coran tiparil de Ibrahim-Efendi la Conslantinopol in 1727, niste mdldnii de trandafir i o recomandatie catre ispravnicul de Caldrasi. Aici

e un biol sdlucean valah", dar lândrul is-

pravnic, Bogdan, se aratd amabil. Cdruta de posta, cu un postalion care vdzuse inocarea in apa Rammicului a fiului lui Suvorov, 11 duce la Bucuresti, oras

cu 80.000 de sufleto, 366 debiserici si 20 de manastiri. E gdzduit de vice consulul frances, Barbier, negustor. Trece apoi la un boier, unde masa e serval .,,frantuzete". Vino si Catinca de S.", probabil Slalineanu, sora Agdi si vdduvd de mare boier, despre care auzise la Odesa, uncle ea mersese cu tatAl, exiprinde inima lat. Ea cfinta la piano arii grecesti contelni nostru. La dânsa e si o yard, cdlugdrita jale pentru piorderea logodnicului rus, Lobanov. Cea priveliste e a unui foc cumplit, ca care prilej Lagarde vede lucrând pompierii cu coif si cu haind romana. Curtea ins* arsese (de uncle: Curtea And). Aducând scrisorde frateui pentru Cahnacamul Arghiropulo, e prelutindeni bine prima. Dupd obiceiu,

70

boierii Ii fac prima visitd. °amen" culti, vorbosc greceste, frantuzeste, ha chlar i nernte4te i ruseste. fac sä zâmbeascA i1icu.1, dar rochiile oriontale ale femeilor mai in vrdstd si ale boioroaieelor de clasa a

treia nu-i displac. Restul se, imbracd tocmai ca in Apus. SAM trdn,dave, dar fernelle din popor se Nrdd Cu g,reuldti pe cap si Cu furca intro degete. Intre visitatori esto i Iosif, deven.it Sittrar. Strdinul m,erge si la Divan (aici anecdota ca Ale-

xandru Ipsilaniti cerea Armasului sd-1 introbe de trei ori la execut.ii capitale). La Intl-are impricinatii fac cruce. Bo:erii sdruld. p.oala Dornnului. Vodd judeed, numeste boicrii de a treia clasd i, párdridu-i-se cd un curtean n'a fost respectuos cu Domnita Ralù, 11 atinge eu buzduga.nul. Ginerii 11 tin de suptiori la pl-care. Pdharnicul §i Spdtarul, Arnautii II urn-Lela-id. O alld ceremonio e a primirii la Curte a eonsululoi

Ledoulx. Vine in trdsurd procedatil de Arnauti, cu sase cal, avdnd pe cancelariu lanta" el si pe supusii francesi in urmd; tabulhanaua s,urid la intrarea P3Speti1or : cinzeci do tope mari, tot atdiea limbale, plus trei musettos" §i sase oboe'', singura dexriplie duc ce avem dospre infernala simonie". in sala tronului. Carageà apare supt baldachin do califea cusut Cu fir si margarilare. In fatd-i consulul std pe scaun, tovardsul lui de audientil pe sofale. Raspunsul lui \Todd la diseursul consulului e mormdit" numai. Se vorbesto, pe cdnd umbld dulcetile i eafelaua, de politicl, de iarnd, de ciumd. Contele e presintat i primeste zimbetul politetei ranariote. Doamna i fetele din casil.foarte frumusele", primesc pe urmd, si se oferd oaspetilor i sunetelo un,ei min.avete. La plocare, navala de slugi dupd baci i rdpezirea consulului in trdsurd, ca odinioard Reinhard.

71

O masd la Banul Brdneoveanu, bogat de patru mi-

lioane de lei, urmeazd, in Mart. Se spald, ca pe vremea Domnului al cdrui rumie 11 puna, mánile cu felurite sdpunuri. Se servesc mâncari dupd toate gusturila. La deiert, boierul ar fi oferil musafirului sdmburii merelor ce mancase. Vinurile srtnt variate si bune. Nouà spAldluri, apoi fumigatii de parfumuri. In saloane se dau, cu cafeaua, duilciuri si inghetald. Fetele Brâneoveanului cantà din piano si din harpd, din gurd, grace§te §i ruseste, ba chiar danteazd. De acolo primblare la Herdstrdu si la Bdneasa, In!re;inutd de Vdcdrescu, i, ca ultim act al unei zile

bine intrebuintate, joc de cdrti, pharaon, pdnd 'n ziud.

Nunta la iubita contelui frances. Primblare doud pile a miresti cu zestrea in car. Ceremonie la bisericd, ospdt si bal. Se joacd dantul gracesc", Cu invArtirea in loe i ridicarea mrtnilor peste cap. La cind douá

fdelii wrzi, mirositoare, se sting Intettn vas plin de vinul Arhipelagului.

Primirea fostultti Capudan-Pasa, intors din Rusia, .urmeazA. ArnAutii

11

inlAmpinA la douA

cu inus'ea. Domnul, venit Inainlea oaspetelui, desea-

lcca in Uta lui. Dar atunci un capugiba0 trago asurra hainului i o lupia' se incinge; capta, rapede rAtezat, al lui Ramih-Pasa e dus inleun sal la Bucure!i, de. unde va merge la Gonstanlinopol. Straja Agai Grigore Fil'pescu strAbate, ulitile, 1ifiitind lumea.

$1 iatA a doua zi iciaglanii jucibul gandul la HerA.;rau 1na'ntea lui Vodrt, a 500 de boieri caldri

a o mie de calesti. O sutd de tineri Sc Intreceatt cu dibacie in recela zi de primAvarA. In April, cu contele" bogat Dudescu, inergiind la Baden, pleacd amorezatul, silit a rupe legatura lui.

72

Doisprezece Arnáuti Incunjurg pe micul boier ocucosat, vestit pentru risipa lui, care-si duce slugile dulcetile. La Pitesti un boier local primeste oaspetii de cinste, i cela mai frumoasg mgrnaliga fiarta In lapte abureste pe mas.g. Allìl nobilime se presiutä cu daruri: vutci i dulceturi, i In schimb Du-

descu imparte pasti.le de seraiu" din adAncile-i buzunare. Peste podurile de lemn de la hotar se trece ea greu la Caineni si la Turnu-Rosu. Si, In plictiseala carantinei, cálatorul Lsi aduce aminte, si din Wilkinsork, de tara ce pgraseste, cu un milion de locuitori, cu un ~kit de dougzeci de milioane pe an, cu exportul la Constantinopol: 300.000 de oi, 3.000 de eai, cu eirezile de boj ce trec la vecinii ceilalti, cu birul de 10.800.000 de piastri tributul de 2.000.000, la care sie adauga cnormele presenturi. Moravurile nu-i plac, i vorbeste de fetitele de cinsprezece i aisprezece ani despartindu-se pentru nimica toatg, abia máritate La Sibiiu Dudescu 11 face pe Lagarde frate de cruce, pc, cruces pe pita, pe sare". Cei doi frati" merg la 01)BI-h., mide se da opereta Orbe. A doua zi vád bAlciul, cu cal márunti, manufacturi. metal°. VAnd i Greci din Constantinopol, in costume sper dale, iTigani Cu unelte, mai ales cuie. Se cereeleazd i Musca Bruckenthal, supt conducerea proprielarului. Dudescu e visital de Armeanul, fost secretar al Vizirului MustafA, Manuc-beia, cea cu hanul, pc care Turcii venisera s.-1 taie, dar putuse fugi cu averea aceluiasi MustafA, motiv al urmdririi lui. Boierul i contele ieau cafeaua la un han de afara, aláturi de lucratorii cari beau vin, si, viind

vorba de miseria teranilor no1ri, Dudescu observa cà macar nu-s robi i cg tara n'are cersilori. Pe la Neumarkt", cu hblioteca Teleky i co!egiul calvin,

73

pe la Sas-Sebes, pe la Jibot, cu crescatori de vite si de oi, pe la Ordstie, ,,unde se vorbeste aceiasi limbN. ea in Muntenia" si teranii au acelasi port ca al urmasilor Cesarilor si Ciceronilor", pe la Deva, cu rented frumoase,

si

pe la Lesnek"

urmeaza

Esoenesd", Rosova", Boschur"); pe la Fdget; se trece in Banat. La Lugoj, un cle abia s'au starpit hotii, se fabrica palarii terdnesti, i Tigani, veniti de la Brasov si in cale spre Carlsbad, cantii. Doua statii duc la Titnisoara,

cu frumoas,! gradini i fe-

mei uride, nu ca la Sibiiu, unde se joaca Hotii" lui Schiller. La Arad nu se observa nimic interesant, lonlitalea Hind atunci neinsomnata. La Remscho, din potriva se semnaleaza Macedoneni negustori. La Pcsta, Dudescu. poftit la masa Guvernatorului, printul de Coburg-Kohary, daru:este d0anm2lor care-i admirau cingaloarea pretiosul sal i turba-

nul, ratnanand cu capul ras si cu, iminiii in vine. De la Ludovic, fiul Internuntiului von Stilrmer, care venia din Austria so la Constantinopol, avem, in colectia de cMlorii publicata in limba germana la Graz, in 1830, o descriere a Terii-Romilnesti la sfarsilul anului 1816, care e, fara indoialai, de tot interesul1.

Intl-area se face pe la Turnu-Rosu, care e descris cu de-amanuntul, ca si Via Carolina, construità supt Carol al VI-lea, i ctu-sul Oltulul. Calalorul trebuie sa." petr:..aca un numar de zile la carantina, unde se doartne de obiceiu pe paie i se marllinca foarte prost. Scrisorile srmt intepate i afumate, uncle aspectul curios al corespondentei din acel timp. Taschenbibliothek der wichtigsten Reisen, hggb. von J. Jiick, fasc. LXXII. Traducere francesa in Iorga, Scénes et histoires du passé roumain, Bucuresti, 1902, p. 30 si

74

Cdruta de postd, care trebuia sa-1 tranteascd de. doud ori, astepla afara, cu coi patru cai i malaria de fan; surugiii chiuie, i masina se porneste. La hotarul Lovistii, al

càrii nume ar insemna sant

cu pesti", se gdseste pldiesul muntean. De la Calneni, ande se vede alatuirea case,i de posta., ca logofdtul, ceausul si rotarul, se trece, prin pdduri, la Dealul Turcilor, la PoarLa Romanilor numele Out dato in romaneste , la Pripoare, la Salnruc, pe un drum captusil cu scanduri de fag. Popasurde sant cdsute de lut, acoperite ou paie avand la feresti hartie unsd in loe de gearnuri; fumul leso prin ooperis; In jurul focului slau copiii aproape golai, langd parintii lor. Alamaliga e intinsd inaintea tuturor. Tanarul Stiirmer observd imbrdcd-

mintea de vard a oamenilor, care samana absolut cu a stramosilor lor, asa cum sant infatisati pe Columna lui Traian". Dar loatd Infiltisarea de arara vddeste o mare nebigrijire si o adancd decadere catre animal". Chiar aoei dintre locuitori cari nu sant gu-

sati au sufletul insemnat ea marca robier: intre locuitorii Turciei Europene Romanul e acela caruia-i pasd mai putin cul pierdut libertate,a". Pe un 'Amanl asa de bogat trdiesc abia 650.000 dc suflete. La Curtea-de-Arges, targ mare cu o biserica md-

ndstireascd, ce se zice a fi cea mai frumoasa din Tara-Romiineascr ; sase altele se mai afla in tocantate. Se vál incd ruinele vechiului castel al D0111nului, si multe case de piatrd." Prin Mitnicestii lui Radu cel cu Evanghelia din vremea lui Petru-Voda Cercel, pe, o cale bund, se ajunge

la Pitesti, in mijlocul unei campa bogate in porumb i orz: mAndstirea pe care o vede e de sigur

Trivalea, clálita de Vlddica Varlaam in veacul al XVII-lea; se mai vál opt biserici i multe case bu-

75

pundloare". Podurile de pe strdzi sänt ca pretutindeni. Prin Cdrcin.ov i Crdiesti, prin Bolintin, Floresti, se-

ajunge, luAndu-se i calul do ajutor al unui biel de pe drum, la Bucuresti, unde Stkrmer va trage

la Agentul austriac Fleischhackell de Hakenau.

Cu caleasca Agentiei el strdbate podurile asternine peste murddriile acumulate si vede, in lipsd de alte monumento, bisericile, care i se par sa' aibk cinci i noud turnuri". Nu-i plac zugrdvelile, care grosdnt asternute i po din. afard, cu tesce de sfinti si scene miraculoase". Zidurile le Incunjoard. Mitropolia i locuinta Vlddicdi sânt cele mai

frumoase. La Coltea, po turn se vdd doul

slatui represintdad doi ostasi inarmati dupd obicoiu/ german de la inceputul veacului treml i avdnd pu,ca

pe umar". De biserici sdrit legate si hanuri, ca al lui ,5erban-Vodil, plin do mdrfuri. Calitorul side cd

ese o biscricii a catolicilor, In legaturd cu Urea Franciscanilor i atlatoare supl ocro:irea episcopului, ce std. la Nicopol; Austria are droplul de pro-

tege. Asupra bisricii luterane se intinde prolectia ambasadorului Suediei la Constantinopol. Evre,ii

n'ait deca o singurd sinagog. Ca stabilimente d culturd este heed grecesc ctt dascali vestiti, i chiar cu hibliolecd publicd. Cdraiumele sani in parto pria pivniti; cafenelele n'au build reputatie.

In audientd la Voda Garaged, el vede, intr'o odaie varuitd., foarte simpla, pe un divan, scriind

genunehi, un print care unoste cu un exterior 'whit multa educatie i perspicacitate". Dupd obiceiu, Domnul se ridicä si-si dt cuca putin pe spate,. Se aduc ciubuce, i Caraged chiamd slujitori hatand din palmc. Convorhirea, in limba francesd, vddeste

76

la Voevod o judenatd pe atat de pdtrunzdtor.u-e, pc

erau cunostintile do intinse". Pe pitreti se vdd por:retele familiei domnitoare in Bavaria, si al printului Eugeniu de Beauharnais, fost vice-rege al Italiei, 'care era ginerele Suveranului bayares; pdrAteasa Austriei, al cdrii chip se and aldturi, apartinea aceloiasi familii. \Todd nu stie nemteste cere traducorea inscriptiitor. La plecare, imbulzeala Personalului dupd bac,sis, ca la Constantimpol, Ale altfel. Arndutii, saizeci la nurndr, In uniformä rosie, fac strajq. Oastea n'are, in total, depat douit sute de oameni 1.

Boierii incunjurd pe Domn la Divan, fAcand cruce

la lntrarea In sold. Au barbd lurtga

i,

adritigim,

toiege. Vinovatii sitnt podepsiti cu bdtaie, i pe cu tdierea urechilor i manilor (? , Cu trimiterea la

ocne. CAnd se rosteste osOnda la moarte, tim cl se intrebuinteazd streangul: deei punerea capetelor In par doudzeci i patru de ceasuri e un obiceiu turcesc, care nu se obb.snuia la noi decat In vremi mai del:on-Late, pentru teddare.

Intalnirile dintre boie,ri sânt ceremonioase: se tidied putin i1icu1 i se simuleazd poste umdr o sdrulare. De fapt, se saruta mana superiorului, care sdruld pa frunte. La visitd, so lasd papucii afard ori se depun pe, scdrile divanului, scaunele fiind pentru strdinii mai mdrunti. Cei ce se arld pe Divan cu

cioarele supt dânii salutd,

i ridicanclu-se, pAnd

ce noul venit so aseazd. Distractia cea mare r, joeul de carti, placerea cea mare extreinul lux in vesminte i In caleste., caci

toatä lumea umbld pe sus, numai poporul se InDar o corespondenta munteana la capatul earth lui Wilkinson v. mai departe arata ca p itru sute de Arnauti

au petrecut p'anà la hotare pe Vodd Carag6 in fuga lui.

77

illneste po jos". Primblarile la Herastrau, cu chioscul, la Colintina i Cismeaua lui Mavrogheni, In alt foisor este i foisorul do lemn pentru foe, frumoasa insula a Sfântului Elefterio, Intre vii cu bisericuta singurateca, atrag femeile. Din partea lui, omul de rand so distreaza cu Cantecul Tiganilor, cari sAnt In stare sa Inv* si ariile cele mai grole".

Turci nu se vdd decat doar ca negustori In treacal; l'anga Domn, Divan-Efendi traduce, judeca, face rapoarlele salo. Corespondenta o poarta în tara canii, iar calarasi duc cea Cu Constantinopolul. Plecand de la Bucuresti, Stfirmer trece Argesul pe trunchiuri de salde. Prin Copaconi, Falastoace, Metre i Daia, el ajungo la Giurgiu, ale arid mahalale se indreaptd catro marele lac Greaca, ca bielsug de

crapi. Pe o seica so trece apa, nu farri greutate, la Busciuc.

VI.

Mitori strgini in ajunul Domnilor paminteni. N'avem o bucal de reme, de la 1812 pand la 1817, niciun cAldtor care sä strAbatd. Principatele cu toate acestea e o epocd interesantd: acoja in care sistemul de guvernare prin. Fanarioti i intimii, servitorii, credinciosii lor, care va fi ameninlat un moment, când, la plecarea, in 1818, a lui _loan Gheorghe-Vodd CarageA din -Bucuresti, boie-

rid propuserd o Domnie indigend1, iea ultima-i infAtisare, care in ambele ten i e in legaturd cu notta culturd naVonald greceascd, mai puternic represintata

Bucuresti prin Academia cu profesori de frunle din bate pdrtile eie-nismului2, si mai putin in Moldova, si cu noul ideal iesit din aceastä culturd, care aduce pAnd si introducerea, totusi timidd i sporadicd,

a limbii grecesti in administratia Dar pentru anul 1817 avem doi strdini cari strdbat amAndoi tot numai Moldova: un Engles medic si un Frances, ofiter pribeag, urmdrit de politia Restauratiei bourbonice. Cel d'intrtiu, William Mac-Michael, academician in 1 V. Revista istorkci, III, p. 3 §i urm. 2 V. Anale:e Academiet I?onulne; XXXVIII, p. 379 §i urm.

79

'tara sa si misionar sliintific al UniversitAtii din Oxford, plecase din Moscova, Impreund cu un explorator in India, Legh, In Decembre 1817. Incd de la Ovidiopol, in catea spre Capitala turceascá, el gusta ,,vinul moldovenesc", care se exporta deci si In aceastd direeje, ca si In Galitia, In Ardeal. La Dubd-

sarii-Noi, tdrgusor strdns in jurul arciumelor impArdlesti si al carantinei, se ajunge Nistrul, cara., nu mai e hotar al Nloldovei, caci ca cinci ani In. urmd diplomatia Tarului smulsese diplomatioi Sultanului, la capaul unui rdzbOiu cu soarta schimbdtoare, par-

tea de ftdsdrit a tgrii. Pe malul moldovenesc, pusliu. Se cauld o cdrutd, si se capdtd obisnuitul vohicul al postal, cu cinci cai mdrunti i iuti, a dril groaza o primase Englesul Inain.te de a-1 vedea cu ochii. Vizitiul are capul strans inteo ndfrarnd ca o cealmd, dupa datina Turcilor vecini.

Tara nu si-a schimhat caracterul In nimic; umbla ale banii turcesti *de mai Inainto, si plata postei socoteli 4e avem chiar pentru aceastd Domnie e de doudsprezece a lui Scarlat-Vodá. Callimachil parale de cal pe ceas 2 La Chisindu, noua Capitalrt,

strada tdrgului are tol dughene de modd veche turceascd, clddiri joase acoperite cu ca feresli goale asupra cdrora se lasd pentru noaple obloa-

neto de lemn; negustorii, pe cari-i stim Romani, Greci, Armeni, cu un episcop i, ocupánd o strada Intreagd cdtiva Evrei, mai ales zaraf13, vdnd micra, smirnd, piper, sdminturi de tot felul, strafide, portocale, pucioasd, sodr, precum i sarc In bolovani, care se desface cu 10 parale oca. Vechiul negot Iorga, Studil ;i dccumente, XIX, p. 97 qi 2 33 de lei fac o 1:tra sterlinga. s N. lorga, Busarabia noastrii, p. 130 §1 urtn.

SO

Cu peste del Dunare, dar si de Nistru, de la Bender, se mentine. In alte parti ale orasului sant case bojeresti de piatra. Aceia dintre fruntasii moldoveni cari

au ramas supt stapanirea straind se primbla do Craciun In butce luxoase. Sant multi Tigani, si un taraf de lautari canta la fereasta calatorului. NlacMichael da o hunä descriptie a lor, ardland meseriile multe i foarte deosebile pe care le practica: laietii calatoresc In grupo de cinzeci, saizeci de corturi, plalind un oboroc" de 18 lei pe an pentru fiecarecap de lamine; ei sani Ingaduiti sa. castige si pe sama lor. In ce privesto pe Rusi, nu se vad decât ofiteri cari se primbla pe strazile De la Chisindu la granita ceo nona din Apus, drumul era Loaste ralu si, pe tanga aceasta, tulburat de hoti, Sarbi i Arnauti", ascunsi prin paduri. O noapte se petrece la capitanul de posta, intr'o casuta avand basici in loc de geamuri i ca mobila ohisnuitul divan. Tara e foarle bogata In grano ì la vite, care Camenita.

se exporta pe la Mohilau, ca si pe la

Pe la Sculenii-Rusi, unde oolonelul Imparalesc s'a Imbatat de sfintele serbatori i strange de gat, cordial", pe Englesi, speriati, se trece Prulul pe ghiata. platindu-se tolusi vadul sase lei, plus trel lei bac.sisvamesilor i alti patru, In schimbul cinster secretarului pasapoartelor. Sculenii-Moldoveni,

cu strazile pline d cara i butoaie, cuprinde contrabandisti greci i evrei in cafenele, pe langa terani cari, pe pamant, joaca cartile. Pe un drum margenit de frumoase case boieresti se ajunge la Iasi, unde gazda e la vice-oonsulul engles, represiniat, In lipsa, de dragoman, un Grec ionian din Corfii, care povesteste càlàtorului prin_ ce vicisitudini a trecut mai de curand tara si da §tiri

81

asupra (boierilor, unii foarte bogati, cu un venit anual Oa la 30.000 de galbeni, cari-1 cheltuiesc In joc de carti, singura lor distractie. Orasul i se pare visitatorului un arnestec de biete casute si de clddiri de caramida, mai ales din vremea Rusilor. Observa biserica Trei Ierarhilor, cu sculpturile care, i se spune, erau Wald aurite. Cel d'intaiu gand al drumetilor, treziti de clopotele i toaca multelor biserici, e sa van. pe Domn. Audienta fu zabovita de moartea unei nepoate de fiicd: mama era chiar Domnita favorita a tatalui ei. Mac-Michael descrie alaiul de Inmormantare: preotii,

sicriul Imbracat cu mama verde, cu trupul ce[ mie descoperit, multimea Arnautilor In haine de parada, calestile, care sant s000tite saracacioase, cu femeile din casa. La 13 Ianuar 1818, zhia audientei, caldtorii inerg

la Curte, a§ezatd atunci in eleganta casd de piatra care a addpostit Universitate,a ca sa fie apoi Facultatea de medicina.. O trasura de,schisa duce acolo In tovarasia dragomanului, un Corfiot. Englesii intrd prin poarla, pdstrald Incd, de-a.,upra cdreia se vad fin sculptate armele Moldovei, ini;ialele lui Alexandru-Voda Callimachi, teal lui Scarlat, §i inscriplia cd aici e up dreptdtii. Multe caleti a§teaptrt In ogradd fiindcd e ziva cilnd pentru un nou an se Impart caftanele boierilor. Cel ce iea in primire conduce e un mdscdriciu sdllitret, dacd nu un simplu Arndut prea vioiu §i iubitor de bac0. Sala tronului Cu semnele judelelor pe pareii, cele rdmase si cele pierdute, apoi auld universitard, avea in fund tronul, de-asupra arcul i tolba. Dregdtorii Curtii asteapta lirrpreuna cu slujitorii ostasi i cu consulii, al Austriei si al Rusiei, von Raab si Andrei Pisani,

82

care acesta din urmd avea sd-si lase oasele la Roil. Solemn, Vodd. intrd. Postelnicul

i

alt mare boiez-

il in de subtiori. E slab, bolnav, ingrijorat. La ,,pa-

truzoci" de ani paro *zdrobit de greutittile situa.tiei sale. CAci e foarte harnic si face, ca i Ipsilanti in povcstirea d-nei Reinhard, rapoarte directe la Poartd. Foal-le mui.t stdpitnit de cultura constantinopolitana In care trdise, l tine un. discurs in greceste despre datoriile unui bun funcionar. Cu Postelnicul la stallga, Grecul Negri, ell imparte toiegele boierilor, septe la numdr, cart, ea caftanul pe umeri, stile cele cilteva scdri pitna la e)trada careri sprijine jetul. Sara-111'nd inâna i poala, cel numit trece prin asistenta, dus de acelasi Postelnic, i afard caimacamul il presintd in calitatea lui o:iciala multimii aduna.te. Fourte interesant anninunt, cure douedesle si el participarLa poporulni la !oak acide de Guuern. Postelnicul ar fi primit in daruri si pand la 100.000 de lei.

Dragomanul, care nu uild sà spuio oaspetelui cd Domnul se trage din.tr'un. teran moldovean", da Insemnarea dregdlorilor moldovenesti, Inseinnfind

nuindrul de scutelnici ce revine fiecaruia, de la 10 la 80.

Dupa ce Scarlal-VoOd dispare, Cu acelasi ceremonial ca la intrare, vine momentul audientei. Afard ,de economiile pe care le-am intillnit de atittea ori, se infAtiseazd convorbirea, cu condoleante pentru moartea principesei Carlota de Anglia si cu intrebitri despre Moicova i de,pre ingramddirea de trupe rusesti

spre holarul apusean. Mac-Michael a vdzut i straja Iasului, trocuta in revista acasd la Hatman, Gonslantinica Paladi, giforga, Studii $i documente, I-II, p. XLVIII. Naeut in 1785, el moare in 1856 ab:a §i e inmorimintal la biseriea

catolica din Hui.

83

nerele Domnului. O masalà e Infiptd in mijlocul curtii; este si musicd, o tobá. §i un fluier". Pazitorii sant imbrdcati turceste, fdrd nicio uniformitale; unii n'au incAltdminte; mullora li lipseste once alta arind decat iataganul sau pistolul de la brau. Boierii, pe cari i-a si zugrAvit, trec in calesti sau

§i c1ri, cu pompd mare; vizitiul are uniforma de husar, Arnáulul din coadd, cu ciubucul stapanului In maná., e scAldat In aur. Spre seard, futre patru cinci, trdsurile cu doi cal acoperiti cu valtrapuri mari albastre duc la Copou bárbati i femei, peste podurile scuturdloare. Pe urmà vine jocul de cdrti: joacä toti, cu Aga, prefect de politie", In frunte; pierd i pd.na' la 500 de galbeni pe seard. Un aventurier polon a fdcut avene Cu norocul lui, incepand de la inelul de pe deget.

Cultura e represintata prin setea de noulati de fapl se aduceau multe ziare si, ceia ce nu stie MacMichael, si o sumedenie de clirti bune prin convorLiiile in limbo. francesd., prin lectiile calorva,emi

pe langa o grati, la cdrturdria carora se addugia literaturd de care cálatorul n'are habar a celar doi medici hanoverani si a doi, trei Greci din Creta, intre altii proprietarul tipog,rafiei unde s'a tipdrit si Con dica de legi a.lui Callimachi, din care un exemplai e trimcs la Bucuresli consulului Wilkinson, perito-u a fi transmis Universitaiii din Oxford. Acest tipograf,

care a dat lucrdri excelente

i cu ilustratii, por-

tretul Domnului fiind facut de unul din acesti dascali de frantuzeste, baronul de Kreuchely-Schwerdtber,g, un Silesian, care ajunse apoi consul prusian la Iasi . se oferd Englesilor dacd vreau sd.-1 ducd inapoi in

insula lui de nallere, unde ar pulea cdlduzi deseo periri arheologice interesante. Cu aceiasi hurducdloare cdruta, trccand pe drumuri

84

undo numai ici i colo se vdd popasurile cdrausilor cu vin, Intre lanuri bogate i suhaturi uncle pasc cirezi de bol i herghelii de cal, rare ori pe liIngä sate sdrac,e In jurul curtii boiere§ti, se ajunge la Barlad, la Pereschiv, la Tecuciu, unde casa poslei, e ocupald do cdldrasii domnesti. Siretiul se trece pe ghiata, Cu sfatul teranilor, cari arald locurile slabe. La Focsani, gAzduirea e la staroste, i acesta un Ionian, din Zante, arenda§ de vie, la munte, care iea de la suditii sdi zece lei pe an. E nemultdmit de lenea" celor patria

sute de terani ai sdi. Se vorbeste si de vinul de la Odobesti, care si acum ca si pe vremea Cazacliilor se exporld In Rusia, cu zece parale oca. Focsanii, In care doud cele de Turci fac strajd, are 5.000 de locuitori i doudzeci i patru de biserici In cele cloud pdrti ale sale: moldoveneascii i munteand.

Cu cai de la ispravnicul muntean cdldlorul merge

spre Bucuresti. Pd.duri de stejar tineri, lanuri de porumb pe Intinsul ses de supt munti. Pe la Buzdu trebui sd petreacd. noaptea Inteun bordeiu supt pdmânt, unde mai erau douä biete femei cu trei copii. Nici In Nubia si In Egipt nu vdzase tovardsul lui Mac-Michael o miserie umand mai desdvarsild. Satele din ses au acoperisuri de std. Pe sänii se ajunge la Bucure§li.

Aici consulul Wilkinson, un om foarle distins, care

avea si el drept la tainul de palru ocä de carne si opt pdni, plus lemne i hrana cailor, Ii va spune ceva din cele ce l se vor cuprinde In lucrarea lui Insusi:

despre tronurile cumpdrate, pe ldng,ä bacsisuri, ca 3.000.000 de lei la Conslantinopol, Indatorit fijad Domnul a trimete pe an acolo doudzeci de milioane, Toiul se cumpd.rd, In dauna teranului singur, care, e adus a da pe an, fall rdnduiald, i pänd la cloud,

trei sute de lei, cAnd nu scapd prin fugd de im-

85

plinke sau de chinuri. Munca i s pldleste celui ce se poarld (Tin loe In loc dupd mai bine cu cinzeei de parale pe zi, eelia ce, fa td de pretul obieclelor necesare, e foarto mult. Ar fi si terani cari, intorcanduse de peste hotare, se fac suditi ai consulatelor. Bucurestii samgng cu Iaii, afard de positie, care e nesdndloasd. Aceleasi poduri de lernn, aceleasi case boieresti, aceleasi mkngstiri Intre ziduri. Ca si la Iasi,

edlgtorul e primit la Curte Inteo zi de mare solemnitate, de Boboteazg. Domnul, Caragea, locuia, dupa arderea patatului, In cloud caso mai curand 'sgrdcdcioase", legate printeun cerdac de lemn; in cele cateva Incdperi se Ingrilmddesc slugi lacome de bacsis; oastea se reduce la doudzeci de Arnduti, cela ce n'am crede, Si aici se sdrutd mana stdpanitorului de cdtre boierii adunati. De fatd e si Doamna, Cu fetele ei, stand turceste pe divan. Vodd e un om cult,

care p:Ateste o mie de galbeni pe lung vestitului Frederic de Gentz, la Viena, ca sd aibd. din Apus rile proaspele i bune pe care le trimetc Portii. La Mitropo:ie, pe zidul cdreia pajurea bicefald a Rusiei tine pe piept vulturul munlean, Mitropolitul Nectarie, al carui venit, cate cinsprezece lei de preot. se ridicd la 100.000 de lei pe an, face impresia unui

bon u'vant roscovan; vorbeste numai Irecete, de,pre visitele lui i alte nimicuri. Biblioteca, In care se aflau i cdrtile aldlorului francos Sonnini, lasate de un bo:er, zac amestecate cu manuscripte slavone si grecesti. aici primbldri i joc do cärli, afara de balurile de la club, unde niste actori germani calatori represintd o farsä proasta inaintea boieri/or, cari-si traduc In greceste. Doamna însä.i i cu fetele ei asistd Intre care si Domnita foarte vesele; fiul Domnului poartd haine turceji

si turban: el ar fi intrat In said ducandu-si la brat

86

amanta, care Usase la sotul párdsil sese copii. Cos-

tumul e turoe,c la bdrbati; fomeile poartd rochii europeno, de fabricat:e vienesd, dar cingatorile sant orientale i pantofii de ,modà constantinopolitand. Druinul spre Giuirgiu se face, apoi pe sleauri noroioase pdmant.

i

printre sato cu locuintile cutundale

Childlorul trances

sau mai bine calatorii, fiinded

sant doi frati, urmdriti penlru aeelasi trecut napoloonian de aeolasi tira a regalitatii restaurate

vine

In Moldova prin Galitia. De aici se indreapld spre Sud, In tovdrdsia une doamne francese, asezatd in Polonia 1=6 de la 1793. In, vara lui 1817 trdsura so-

seste la Liov si do acolo tovardsii de cale, nu fdrd greuldti din partea politiel, trec spre Bucovina. Sosese deci la Cornduti In calitate de expulsati, si se dd ordinul de a iosi imediat din tard. Langd hotarul Moldovei li piero calul i, cand se preg,atiau s6. Intampine Cu armele pe acei ale cáror glasuri necunoscute se auziau In apropierc, au in tata lor, un hoier din imprejurimi, col d'inldiu lioniân Intampinat In toatd viata lor, care-i duce acasil, hrdneste, li mângaio duce pAnd la Iasi, unde se afra'_In ziva de 22 Iunie Pe aici cei doi Francesi visau sit afle Greci, Turci pe cari sd-i Inveto tactica glorioasei armate in care serviserd, Dar, dusi la Spdtar, alit cd tara nu are o armatd. Se gandiau sd treaca la Constantinopol ca sd. se Imbarce pentru America. Consulul trance> i-ar fi soo färà zabavd. din Moldova, dar Domnia fdcu sd se ceard pdrerea Portii, si ea fu favorabild Un exemplar din clrlea lor si la Institutul sud est european si o stampa).

87

expulsatilor. Ei primiserd incd de mai Inainte cinzeci de galbeni pe lund pentru fiecare. Observatiile pe care le face aulorul asupra terii s'ant putine i yap. S. culegem doar luxul femeilor, cdrora li trebuie casmiruri din India si mdtdsuri din Lyon; opt sute de trä'suri pe an sasesc din Viena. In cu 10.000 de locuilori, sânt destule case de piatrd, construite dupd obiceiul ,,italian", i biserici

multe, care i se par remarcabile". Armata o -represintd. 200 de. Arnduti din strajd, i fiecare boier tine pdnd la doudzeci d apardlori i intovArdsitori de aceiasi natie,, cu toiag lung si pistoale.

Fratele scriitorului se face profesor de maternatied; el insusi incheie ca un boier care invatase la contraclul urmator: Intre d. Ioan Canandu, Spalar al Moldovei, i cdpitanul Bascheville. D. Baschcville va intra la d. Canal-1..1u ca sa pre(lea limba

francesd fiului lui, va fi tralat cu toatd consideratia ce se daloreste unui adevarat prieten. I). Canandu va da d-lui Bascheville locuinta, masa, sprdalul, o slugd numai in servicittl lui, si 1.200 de lei pe an

platiti de inainte, pe trimestru. Pärtile se vor instiinta Cu trei luni inainte, etc. Trecut in clublu la Iasi, 26 Octombre 1817".

Cu gdndul la vre-o nuntd cu o boyarde", la o apro-

piata revolta a Grecilar, el statu, impreuna ca iratele, mull limp in acede locuri primitoare. Casa de tara a lui Canandu era la cinsprebece leghi de Iasi; Doamna vorbia frantuzeste; copilului, cdruia nu-i lipsia inteiigenta, se cerca sa i se deie ca educatie ceje ce-ar [rebid pentru un order din garda cdci in lara altii din boierime n.0 stiu niel aldta. -Dar bdiatul nu invatd; umiliri foarte explicaIorga, Acte

i frdgmente, II, pp. 374-5.

88

bile se adaugd: odatd se, iea la ceartd. cu Arnautii, altä datd, cum servitorii treceau pe liingd. el, dasalid", cu manedrile, de la un baler oaspele la altul, el Ii loveste cu manerul cutitului, fdrä ca stdpanul sd-1 desaprobe. Fratele trece de la bolerul Mavrogheni, pe carerl Ingrijeste In ultima boalà piind la moarte, la Hatmanul Paladi, ginerele lui ScarlatVodá-Callimachi.

In primilvard, dup5 sfalul acestuia, Barthélemy Bascheville pleacd spre Constantinopol, i nu-I lmpiedeed niciun accident de trdsuril, care fusese luat ca fiind de au augur. Ajunge bolnav greu la Bucuresti, unde iar5.si and build prirnire i .Ingrijiri. Tara

i se pare Intocmai ca Moldova in bine si In rdu. Un milion de oameni au aceiasi soarld ca fratii lor. Sc Induioseazd, de viata degradatd a celor 80.000 de

Tigani, ale aror rdtdciri le, zugrdveste potrivit adevdrul. La 18 Maiu prirriseste Bucurestii ca srt-si caute norocul mai departe

Pe vrernea ciumei din 1819 Moldova a fost visi-

tatà si de un Grec cu numele de Kosmeli, care a tipdrit apoi la Berlin, In 1822, o articled: Harmiose Bemerkungen ant einer Reise i'iber Petersburg, Moskau, Kiew naelt Jassy. E un bel esprit, care glumeste cit subiectul sau,

cu sau fArd chemare pentru acest gen, i care-i adaugd fel de fe ll de ldmuriri subsidiare, a atror Ingamddire Ineacd informal-la imediatd, reald, folosiloare. Vine din Moscova cu eel doi Englesi cari-1 IntovArdsiau de mutt. Ba chiar a vazut mormantul lui Constantin-Vocld Ipsilanti, Incetat din viata la

1816. Era", spune Kosmeli, un om de spirit si de cunostinti." Grecul germanisat stie cd bat-Auld tatd al cclui Inmormantat la Chiev avea la uciderea

89

lui, in 1808, optzeci de ani.,De alifel el legitimeazd .aceste crude mdsuri i aceia care atinse la 1812 pe fratii Moruzi prin spiritul trddAtor al Fanariotilor. Dovadd si fuga recentä a lui -Carageja, care

de la inceput depus banii in bdnci strdinel. auzit vorbindu-se si de Horea i C1osca2. La Odesa i e pare aceslui perfect cunoscator al vietii grecesli, care citeazd foaia din Viena, A6-rtr4 Grecii locali se dau prea mull ca Philomusi" i llelleni": el nu pare a prevesti apropiata revolutie a acestor entusiasti. In Basarabia, ciilAtorul are intaiu supl ochi melan-

colia cetdtii pdrdsile. din Bender, cu amintirea lui

Carol al XII-lea. La cinci mile de Iasi afld intre flori columna care pomeneste moartea in carnp a lui Poteinchin, la 5 Octornbre 1791; morn-lib-Mil de

la Cherson al printului Tauridei" fusese deschis si oasele amestecate In cimitir. Trecerea Prutului se face pe la carantina din Scu-

leni.La Iai Grecul soseste dupà miscarea revolutionard. din Iunie contra mdsurilor de paza sanitard. Si aici

se spume cd Germanii din oras fuseserd in fruntea tulburdtorilor. In curti, care-si deschideau portile numai pentru calesti, ardeau grdmezile de gunoiu; prdvaliile stAteau inchise; vanzarea se lacea dupa gratii, i banii -se puneau In otet. Oarnenii cu basntaua la nas se feresc pe strdzi de a se atinge vorbesc nurnai de departe. Cdrute Cu bolnavi sau numai suspecti si bagaje merg Cu rosii pe strada mare, precedate de un Arndut cdlare i urmate de cdnii credinciosi. Cei ce intampind groza-

vtd alaiu blastdma in urmil. Un profesor frances Pp. 185-6 2 P. 197.

90

octogenar, Gaillard, crezu cd afld o alifie minituitoare, dar muri in lazaret, a1turi de pacienVi sdi._ NV moasiele Sfintei Paraschive de la Suceava"-, ci sau ale Sfintei Paraschive din Iasi, sau ale Sra'ntului Loan cel Nou de la Suceava furà purtate pe strdzi In nAdejdea unei minuni. Poporul punespini pe garduri ca sà impiedere Ciuma de a veni: boierul cutare o vdzuse doar pe gardul lui i perise cu tot neamul; altii cred cd au recunoseut-o in chip de cilne de vfmat ori de oopil. Unii ciumati ar

din morminte ca varcolaci", probabil ca strigoi. Era insà un calugar de la I-Ilincea care ingrijia pe acesti nonorociti. Se pomeneste si de ciuma care la Bucuresti a luat o cinchno din loottilori. Orastil Ii pare lui Kosmoli itrat, de si siInt cateva case mai bune; noroiul, des,cris si de Filipide, pe care invatalul caldtar it stie cd e traducatorul greceste al lui Iustin i Florus e ingrozitor; tineri obraznici poruncesc vizitiului tigan sd-i distreze stropind pe trecatori. Lumea femeiascd-si face in noroiu i praf primblarea la Copou ori rgsfoieste romane francese: margenile Cornice d-nei de Sta61 o cetitoare notase,

greceste, pe Oswald de dobitoc", de magar" chiar de mggar cu coarne". Se stà pe divane, viirtind matänii. Iubirea In cdsnicie ar lipsi, judecd Grecul, din fugd, pentru cà zestrea joaca la cdsdtorii rolul de cdpetenie. Si bdrbatii, de si Cu igheineniconul" clasei lor, numai sg. nu lea strdinul siint primitori fata de diinsii atitudini ca fatlt de slugile lui de-acasgt

Se vorbeste mult frantuzeste: pronuntia Moldove-

nilor e mull mai bung ca a Grecilor." De altfel studiile elenice sAnt In. floare,

i Kosmeli gaseste

cuvinte de laudd pentru Gobdelas, adversarul lui

91

Asachi; se pomenesle traducerea lui Télémaque de. dfinsul.

In Februar al anului urindlor 1820 sosise la Dundre un invdtat englos de reputatie, care facuse cerceldri stiintifico in vechea I-laldee, sir RobenKor Porter'. Trece rdul platind douazeci de lei luntrasului. In harabaua cu patru cal se indreaptd spre Bucuresti prin orasul samainat Cu case putine, rele, murdare, pe liingd case de postd nnu-dare, trecdnd

pc la Baia, pe la CAlugdroni (Kerekeer" si pe la Copaceni, undo and zapadd maro. Prelutindeni poporul de jos era 'carte amabil" (extremely civil), In contrast batator la ochi cu oaspetii din Rumelia. La 7 ale lunii Englesul e in Bucuresti, gdzduit. la Agentul austriac F1eischhacn1 von flakenau, care, e si pentru Anglia (citeazd Msg. po Wilkinson : Li duce

scrisori de la ambasadorii respoclivi din Constantinopol. Orasul Ii pare murdar in poduri i murdar in chiar casele boioresti. Cu Wilkinson mergela Voila, Alexandru Sutu, care abia inlocuiso pe Caragea, fugar in Apus. E, supt calpacul lui bogat, un oin de cinzeci do ani abia, dar foarte zgdrcil, cu

barba albd ca zapada, plin si el de grija i do frica, locuind in palat intunecos, rdu mobilal, plin de slugi si de Arnauti. Dupa o audienta de nu ceas Ker Porter e dus la trasurd (le suptiori, pe, ciind consulul imparte bani, i masalagii in zdrente se aseazd inainlea calestii pe care vor intovdrdsi-o.

Seara, e bat si concert la un boier, fiind de fatd Doamna, sora lui Sutu i palm fii ai lui \Todd; sant multi boieri, cu islice vorzi in fund, si consuli. PaTravels in Georgia, Persia, Armenia, ancient Babyetc , during the ge irs 1817, 1818, 1819, and IWO, II, 1oiuirt 1S17. 1

nil:a, dc ,

92

truzeci, cinzeci de Arnduti pdzesc In fund. Musica 43 fac violonisti de profesi i amatori. Se bea punch, se fumeazd si se joacd cdrtile. Bárbatii chiar li par acestui desemnator remarcabil de frumosi, cu linii fine si expresie deosebit de blandd", destepti, capabili de a Invdta usor limbile Cat despre femei,

ele sant oxtrem de frumusele (pretty), arabile vioaie"; era acolo ca o adunare de belles din Paris". Ti§ aduseserd si copiii, cari tipau In bratele &Anillar". eán,d Incepe balul, boierii Isi lasd islicele i giu-

belole si apar in scurteice rosii, verzi Cu snurari, cu

brau de sal, iar pe capul ras cu un fes rosu. Danturile sanl grecesti si romanesti, si se pomeneste unul In care se bate din palme si se fac piruete. Toti joacd

din toatd inima. La bufet, spre miozul neptii servesc Inghotate, bomboane, limonadä, prdjituri, fru-cte. Mara' de asemenea petreceri boierii obisnuiesc

a se primbla vara la HerdsIrdu, unde, In trásurile fdcule de carelasi nemti, sant i pdnd la sase-sapte sute do persoane.

La 10 Februar caldlorul se desparte de Wilkinson si de colegid sdu rus. Pini. In brisca algentului,

austriac el pornesto pe largul ses de.sghetat spre Focsani. Aici i se dau, de ispravnicul moldoveriesc,

cai pentru Iai, unde se ajunge in trei zile, pe drumuri inalt Inzapezite.

De si Intrd la Iasi po vromea ciamei, care abia se potolise, Ker Porter are o huna.' impresie despre acest oras de 25.000 de locuitori, bine asezat Intre vil si gradini, bine clddit chiar, Impadobit cu sai-

Ii impune ciliar Mitroe vorba de bisericuta Sf. Ghearghe, In caro se pdstreazd moastele Sfinzoci-saptozeci de biserici.

frumos zugrdvitä

tei Paraschive. A válzut

si,

la Golia, piatra neagrá,

93

pe care se pomeneste moartea lui Potemchin, a cOrui inimO a fost 1Osat5. aici la Iasi.

Nefiind otele, Englesul trage la consulut austriac, von Raab. Vede in tovdriisla acestuia pe noul Domn Mihai Sutd, om de treizeci i doi de ani, foarte eaegant In maniere" acestor frumo§

apreciate de Turci, se spune cd li datorià

nul, lar, pe tang aceasta,

i

i

tro-

destept, posedand

perfect limba francesd. Palatul lui e mare, phieut, bine mohilat, plin de slug,i: in ei toate ceremoniile Indltinate se fac cu o mai mares randuialit. Boierimea e elegantO, cu o oarecare nonchalance"1. Ei trdiesc inteun lux si cu o splendoare care abia pot fi intrecute In vre-o Capital`d din Europa. Balurile i partidele lor, cu rochiile cu pielre scumpe ate deamnelor lor, sant peste erice inchipuire." Dovadd petrecerea la Logofdtul Constantin. Bats. E vorba de bOtranul, zis Ciuntu, until dintre cei mai In vazd boieri ai terli. Asistd i Domn.ul, cu familia, langO care iea loe strOinul. Femeile-1 incantO:

ele, sant tot asa de frumoase ca surorile lor din Tara-Româneased; imbrOcUminteo lor e tot dupä' mo-

da parisianr, dar mai luxoasd decat in Bucuresti. Se gdseste la bufet cafea, Inghetatà, oranjadA, pe ctInd -boierii, dero parte, joacd boston, whist, ombre, 4aro. La supeu, care se servesle la miezul noptii, pe masä s vAd temple cu ape care curg, corespunzand aceflui aufsati de zahOr, cu tot felul de filfuri" pe care Hagi Stan Jianu-1 cerea de la Sibiiu In 1787 pentru o masA de galO.2. Pesti vii se sbat In vase; lu.mina se' revarsà din policandre; flori

sant rdspandite pe mese. Bals Insusi cu sotia lui sant pretutindeni. Dantul tine pAnd In ziu6. 2

Graceful carelesness of the manners. Iorga, Studii $i documente, VIII, p.

14.

94

Dupä ce a gustat din aceastd. splendidd ospitalilate", Ker Poner se indreapid spre Nord, la 17 Februar, in sanie, peste usoara zdpadd ce se cernuse. Botosanii Ii pilac, cu cele we-o mie de case, in mij-

locul cdrora se inaltd opl pand la zece Boala fusese aici cumplità. Calatorul se opreste un moment la agentul austriac Gorgias. Apoi, prin 111amornita i pe la carantina austriacd, el trece spre

Cernduti, care i se pare un oras important". Ca observatii de ordin general, Englesul noteaza, dupd Wilkinson, insemnalul export de grâne la Constantinopol (cloud milioane de milsuri), apoi acela de oi (300.000 , de boi, de cai, cu un pret impus, prea

mic. Se trimit si 'come. Galatii joacd un rol mare In acest comert, pe care boierii 1-ar don i liber. Se importa cafea, rom, vin grecesc, zahar i bacanii, fireste in afard de multele si multiplele articole de lux peutru Imbracilminte i podoaba. Cdlatoria 1ui Stiirmer Nate fi pusa alaturi de

a trimesului prusian von Schladen, care strabatu Tara-Romaneascii la 1820. Cu acesl prilej consulul la 13ucuresti, baronul de1 Kreuchely-Schwerdtberg, lost

profesor de limbi i autorul portretului din codul lui Scarlat Callimachil, face descrierea. Schladen e la Rusciac in. ziva de 10 Novembre si e prima pe Dundre de un. functionar al consulatului. L,a Giurgiu se presiuld capuchehaiaua munteand. Voevodul turc al orasului dd trdsura cu patru cai; In ora 56 pregilleste o locuintd pentru noul -oaspetc. Gonsalul intAmpind pe ministru la Gostinari ;1-1 conduce la Bucuresti, unde-1 i gazdue,ste. Nicolae iNlavros, secretar al Afacerilor Straine", Hurmuzaki, X, p. 8§i unn,

95

lace, a doua zi, visita de rigoare, ca salutdrile pdrechii do,mnesti. In trasura consulului, care refusa pe a lui \Toda', se merge la audientd, dupd intoarceTea visitei Agentului austriac. Arnautii pazesc in ploaie. Secretarul Mavros apare In josul scarii, margenite de slujitori. Vodd el insu_si e in usa anticamerei §i inainleazd In antret, descoperindu-si capul.

In sala lunga stau cele trei beizadele inai mari; rninistrul iea loc pe sofà la dreapta lui Sutu. i consulul are loc pe) divan; boierii stau in picioare, de-o parle. Se fac politetele de rigoare. Schladen refusand ciubucul, nu-1 ira niel Domnul. Doud semne

din nubla lui N'oda fac sa plece toatit lume.a,

si!

Kreuchely se retrage §i el. Convorbirea secreta dureaza o jumatate de ceas. Ministrul iese condus sala de Sutil, fara cucd. Din pare a ei, Doamna paele pana'n mijlocul salonului ei; fele de casa, frumustie, o incunjura. A doua zi, visita ginerolui doninesc Arghiropulo, a Marelui-Logofat Filipescu, a Marelui Postelnic Iacovachi Rizo-Nerulos, scriilorul, a consulului rus, Pini, sotia lui Schladen primind pe domnita zadelei Nicolachi, Calinca lui Cantactuino-Pascanit, pe vara Domnului si pe) d-na Rizo-Nerulos, nepoala lui. Doamna von Schlad.en e primita' apoi de Doamna. Alle visite se succedd. Oaspetii asistd la balul Curtii, care) e foarte luxos,

dar Kreuchely crede ca nu era si gustul corespunzdtor. Conlesa ineántaid de Catinca Sutu si de fetele lui Vodd. Ea danteaza cu beizadeaua. Se joaca apoi hora, romaica, ,,albanesa". Se trece la masa, Kreachely conducand pe d-na Mortal, cuscra lai Sutu.

Skupho, viilor revolutionar al Eteriei, e melunen-

daral care va conduce pe von Schladen la holare:

96

a cáláltorit in Europa si s'a initiat In cultura APusului. In suitd, bine inteles, i oficiosul consul. Prin Bolintin i Gitiseni, unde e o mIndstire puslie cu frumoase inscripta, adaug, din veacul al XVI-lea----

se parece noaptea la preot. La Gdiesti primeste un boier, i primeste multdmitor. La Pitesti, a eárui situatie intre vii e rdu datd, primirea e in sama ispravnicului Rasti, din familia tradualorului lui Molière sau acesta insusi; fost agent al lui Ca. rage.a la Viena, el vorbeste bine nernteste i mai multe limbi europene". La Curtea-de-Arges se noteazd strdzi strainte, castelul din care nu mai rdviran dock ziduri (masures) cazute In ruina", biserica Episcopiei i destul de pi:Unta" residenta a Vlddiciii. Un negustor

aici gazda.

In rnunte calestile silva trase ca bou pAnd la Sdldtruc, Locurile sant bine impoporate. Cdpitanul de poA. °ferà locuinta sa, cu feresti de hartie sparte. Mdmdliga place cdldlorilor, intre cari un baron von Pritzelwitz, carel nici n'o fi auzit de-asa ceva. Pe la Pripoare i Ditesti" se ating Cainenii fArd a face carantina. Cartea lui Wilkinson, An account of the principalitics of Walachia and Moldavia, O dare de salud despro principatele Tara-Romaneased si Moldova", apdraid la Londra In 1820, e o lucrare din acelea care, ca Intindere, informatie i judecatd cel pujin In

majoritatea casurilor, pot fi puse aldturi numai de Raicevich si, In mult mai mioi proportii, dar cu mai mult bun simj, de Sulzer. Trei traduceni francese (1821, 1824, 1831) si un resurnat italian (Milano, 1821) arara' importanta ce i-au acordat contemporanii. Autorul era la Constantinopol In 1806-8, cand in-

97

teresele eligiese in Principate: Ingrijirea curierilor la §i de la Constantinopol i ocrotirea catorva Ionieni supusi ai Regatului Unit, erau Incredntate, incd de la 6 Ianuar 1802, lui Summerer, consul pentru o tará ca si pentru cealaltrt. De aceia Wilkinson va vorbi

ca un cunoscdtor despre motivele intrdrii Rusilor *in Moldova la 1806 Cintra altele si mdsuri de Impie-

clocare a protectiei acordate de ambasadorul rusesc

supusilor crostini ai Portii), despre rolul jucat de Anglia in conflict, despre legáturile dragornanului Franchini cu Pehlivan, Aga Ionicerilor, despre caracterul si intentiile Vizirului Ilafiz-Ismail, ale lui Chchaia-bein ale =Multa, de o parte contra Rusia, in sfilrit ale ha Galib, Ras-Efendi, si ale chehaielei Sultanei mame, de alla parte. Tot asa si despre

negocierile de pace ruso-turce, de la Bucuresti, intreruperea i reluarea lor, i despre rolul lui Dimitrie Moruzi, caro ar fi apdrat stdpanirea Sultanului dincoace de Dundre, sperand sa domneasca, ar fi cedat insd Basarabia ca sä nu supere prea mult ccia ce-i pe protectorul rusesc al terilor noastre, attu^e p( irea Pelrecerea la Constantinopol, pe langd ambasada Angliei, Ii permite agenlului sa cunoaca inotivul numirii lui Scarlat Callimachi In MoldoN a si a lui Caragea in Tara-Romaneascd: sprijinul lui Halel-Efendi, favoritul lui Mah nud I iu, care acolo fusese Divan-Efendi pe langd Alexandru-Vodd, tata! lui Scurlat, si cunoscuse in Moldova, cu acest prilej, pe boierul ce era atunci Caragel Circumstantele ispitirii

Ia $umla a lui Dimitrie Moruzi, pe care unii il sfrttuiau sä treacg. in Rusia si care, Indatit dupd picea-

rea din Bucuresti, in Septembre 1812, fu arestat si apoi, la Intrarea In casa Marelui-Vizir, strdpuns de ceausi, Ii sant cunoscute scriitorului engles prin

98

aceiasi mai veche presentd a lui in Ra'sdritul turcese 1.

dupd retragerea lui Summerer Wilkinson, pe caro 1-am intillnit Ina. din In Rusia 2, fu numit consul en,gles .in Principate3. El Ii 'Ama intraroa la Iasi, in ziva de 24 Novembre. InLa

24

Maiu

1814,

1806,

deplini functiunile lui pAnd in 18184. Avu destul prilej sd-si adune informatia. Partea coa mai slabd, fireste, e cea islorica.', pentru care scriitorul introbuinteazd pe Bonfiniu, vechea Istorio a Turciei de Knolles, aceia a lui Dimitrie Cantemir, tipdrit In groceste la Viena, pe socoteala fratilor Tunuslii, ca i, neapairat, po Thornton 5. Din

bate acestea a iizbutit sä alcdtuiascd un capitol oarecaro, cu pdreri, ca aceia cà Slavii" fugan i ai lui Crtun (sic) i Valahii shnt tot una, cd viata politicd a terilor romanosti incepe, dupd traditie, In 011e-

nia, cd la

1241

s'au pus si tomoliile Moldevei

ale Terii-Romanesli. Crede In tralatul Incheiat cu Turcii de Vlacl Dracul". Dar, când e vorba de legdturile cu Ungaria, et Intelege cd n'a putul fi vorba de o adevdraLd vasalitato, acceptatil cu deplina Inteledoro a situatiei de Dornnii nostri, i, astfel, spune: 1

P. 101 si

crin. Pentru numirile domnesti din

1812,

p. 119. Pentru omordrea lui Dimitrie i lui Panaiotachi Mo-

ruzi, ramas la Conslantinopol ca vechil de dragoman,

p. 120 s't urm. 2 V. mai sus. 3 V. i Iorga, Acte si fragmente, II, p. 200; Hurmuzaki, X, pp. 199 si urm. 411, nota 2; Documente Callimachi, I,

p. 214, no. 164. Cf. Iorga, Histoire des relations angloroumaines, 1ai, 1917, p. 80 si urm. 4 Wilkinson, p. 81

6 Si Nlac-Michael e citat (p. 49, nota).

99

Nu se pare cd formalitdtile recunoa§terii au fost de a§a naturd, îricât sd-i lege succesorii .

In cdruta de mtd, de care i el are motive §i probabil atAt de dese! sd se 13E1%4, a strAbllut bata tara. Astfel aminte§te de Calea-lui-Traian, de Hateg,u1 Dacilor, unde se mai vg.d ruine §i limba vorbaä e numai cea pony:incased, de Severin §i de CaracAl, cu urmelo lor romane, de biserica din Arge§,

care-i place foarte mult: Totalul operei exterioare e Intreg de marmurd sApatd, cam In genul turnului (steeple) de la biserica Si. Stefan din Viena, dar mai elegant. Intregul produce un efect foarte izbitor (striking), 0, de oaro ce a pdstrat perfect frumuseta ei originald, e de sigur un monument de care lluntenii se pot ME In once parte a Europei 2" A vdzut la Campulung vechile ziduri In mind" §i pomene§te de inscriptiile In biserica de capetenie"3, La Dealu a Intetes din piatra pusd pesle tidva lui Mihai Vileazul cd se Inseamnd pe diinsa biruintile liti

de capetenie 4. Pare a fi frunzarit i prin mantiscriplele din manAstirile muntene i moldovene"5. Tara, pe care de atillea ari a strdbatut-o, 11 inamid §i prin acel cA ea cuprinde In hotarele ei boato resursele productive care cad numai separat In parlea altor teri", dar §i prin marea §i simpatica ci frumusetd... Din loate sensatiile de desfällare produse de frumusetile naturii niciuna nu poate intrece

pe cea trezità de aspectul pal-par mai din lduntru ale terii. Dealuri §i. \fa romantice, rilulete §i. campii Impodobile cu verdead §i flori se InfatiP. 15.

2 P. 5, nota, p. 10. 3

P. 13.

4 Pp. 27-8. 5 P. 168.

100

§eazd pel rand inteo varietate de frumuseta in anotimpul cel bun, mai ales la douazeci-treizeci de mile de la Carpati, de la Prut pana la Dunare, la Orsova 1. Asiinidnand nomtii nostri cu Alpii mnii. el

adaugd cd in adevar impresiile sant asa de nu slit care din etc ele mai mandril". Totusi clima e nestatornicd: foarte aspra iarna, foarte u.medil pc urmil, fard primavarii, si turboraid de ploi, si in lunile cele mai calde, iar in primole zile de toamnd stricatd prin raccala noptilor. Rasa nu resistd la aceste zvacniri si la aceste rigori ale naturii. Omul ajunge astrel de o dispositic tamgreoaie" (o/ a dull and heavy disposition

,

si

anume cu pasiuni slabet, fdrd putere a mintii vddind o iireascd raspingere fat:I de o viatií de strdduintd sau de incordare a rnintii" 2. Judecata lui Wilkinson asupra teranului e crudii nedrcaptd, de si plind de mustrare pentru storcatorii

lui. Poate a nu este un popor care

sil

sufere

supt o mai mare ap'a'sare din partea puterii despotice i sd fi e mai greu impoviirat cu imposite si taxe &cat terdnimea din 'Muntenia si Moldova, nimeni n'ar puna pc jumiltate sarcina lor cu acciasi rdbdare i aparentd resemnare'." Locuind In case proaste, de lut cu coperisul de ovar, adesea in bordeie, imbrdcandu-se ca vechii Daci, cu femeile descule, hrdnindu.-se cu màmàlig1, aceasld

aleasd"

(a fine race of people) e supusii unui regim fiscal grozav 4, care, relvdzut la cate sese luni, Ii iea tot ce P. 165.

2 With weak passions, no straight of mind and betraying a natural aversion to a life of industry or of mental exertion; pp. 128-9. P. 155. 3 4 Boierii Watt voie sä li plateascii birul; p. 162.

101

ar putea sd-i ridice situatia, i unui regim agrar, in care, dacd, dupä rndsura lui Conslantin-Vadd Alavrocordat sAtcnii au libera stramulare, ei nu capatd pamant decat pentru a-1 munci In parte la boier; une

ori partea mar slabd a mosiei nu e arendatd strainului, ca de obiceiu, ci obstii

Religia lor e o super-

stitie pe care n'o pot corectà preotii terani, aula cArturari, precum i observarea stricld a posturilor; petrocerea li e carciuina, cu ldulari, Tiganul care joaed ursul. In munte, guptii se, tin cu cdratul lemnelor.

Despre viata lor sufleteascd, atat de simpld, dar atilt do adancd. i dureroasd, Englesul n'are nicio Alai jos decat acesti harnici locuilori ar fi numai Tiganii.

In ambe/e teri acestia sânt in numdr de

130.000, dintre cari 80.000 ai Statului, pldtind de la vrasla de cinsprezece ani In sus taxe anuale de patruzeci de parale. Acestia i coi boieresti Ii castigd panea, Intru cal nu sant stugi In casd, bucdtari mai ales, batuti Impodobiti cu coarne legate pe supt falci, rare ori ucisi, iar femeile ca doici i d'adace, ca lautari, zidari, pldtiti un leu pe zi2. Clerul e alcdtuit din acei bieti preoti smeriti cari dau Alitropolitului cale cinsprezece piastri pe an, din arhimandriti, din cittugdri, pe cari Wilkinson nu i-a cercetat In mAndstirile lor, adesea Inchinate, dar supuse sarcinilor torii, si din arhierei. La Munteni ei stau mai mutt In Bucuresti. Mitropolitul Ungrovlah:ei, un Groc, numit, are, si de la mosii, un venit de cloud milioane de piastri pe an. In Aloldova 4 P. 155 §i urm. 2 P. 168 §i urm.

102

Insg. seful Bisericii e ales de boieri

si

trebuie sd

fie om de WA . Despre negustorimea indigena nu se spune nimic.

Tolusi comertul Principatelor e foarte important, in legAturä Cu o bogatd productie. In randul Intrtiu, rodul eampului, din care se lucreazd Insa abia o sesime; graul, mai bun in Moldova, Inseamnd, cu de. dougzeci de ori samanta, zece seisprezece pn milioane de chile pe an, din care se vand Insg. Turcilor, cari trimet cordbii anume, 1.500.000, Cu pre1

tul impus, care e un sfert din cel obisnuit In tard (2-2112 piastri chila), o sesime din acela care se ofera la Constantinopol2. Graul nu se poate exporta decat cu firman, si el se capdtä foarte greu; negustorii fac.

Insd o riscatd contrabandd. Se mai trimet In Capitala Imperiului otoman 250.000 de oi, 3.000 de cai. Lemnul e cuprins si el In furnituri: din codrii Moldovei el vine pe plute la Galati, unde se construiesc cordbii pentru stApani, Intrebuintandu-se i funiile dei canepd ale terii 3. Boj pot trece In strdinatatea cresting., ca In vechile vreini. Libere sant numai trei articole, i anume: lana, 10.000 de chintale de cate 44 ocd, platitd fiecare cu 35-40, lana nevatalk 60 cea spdlatd, apoi pieile de iepure, 500.000, a treizeci i cinci de parale, i in sfarsit iarba galbend, 600.000 de ocd la export, "a 40-15 de paraleoca. Se cumpgrd marfa de la terani, cari sant foarte Cu bani datii Inainte. In acest Pera al Grecilor",

afarà de aurul cules din raurile munlene

de cdtre Tigani, minele, pentru cercelarea dirora ve-

niserd la 1811 mineralogi rusi din Petersburg. nu P. 68 si urm. 2 Pentru plata Vistieria pane §i un imposit special (p. 79).. 3 P. 77.

103

se cautd, de Domni cu stdpanirea prea scurtd prinsi de frica unor sarcini Incà mai grelel. Prin Galati, cu deposile de lemne de grane, cu oras care numdrd doar 7.000 de locuitori statornici, Romani i Greci, multi din. e supusi austrieci si rusesti, cativa Ionieni, supt cei doi pared-

labi, dar produce o impresie mutt mai mare din causa populatiei flotante a strlinilor, se face mai ales un import care duce la Iai ca i la Bucuresti atinge chiar Bucovina, Galitia, Ardealul, BanatuI Serbia. Se aduc coloniale: cafea, din care se consumd pe an 800 000 de ocd, zahrir (900.000), piper (35.000),

rom, ldmai, porlocale,. vinuri, care se importd din Constantinopol i Smirna, pldtindu-se i vaina moldoveneascd de 30o, pe langd sarcini adause, de care poate scuti numai interventia consulard; drumul din Asia Ailed prin Enos si Adrianopol aduce chaluieli mai mari. Germania trimete store de bumbac si de land (cele scumpe singure, de 200.000 de lire stertinge pe an), calicot, fierdrii, sticldrii, vase de Omani, ce se zic englese pentru a putea fi scumpite; muselina

englesä si chembrica francesd se pliitesc bine, dar se mild. mutt. Din Rusia sosesc bldnuri, In schimbul cdrora, pe ldngd galbeni de aur, se dd rachiu i vin. Sant. 30.000 de bo:eri numai in. Tara-Romaneascal. Din familiilo mari se1 cileazd. Branooveanu; dintre

Greci si un dubios Paleolog2. Domnul ii numeste pe cei din functii, dupd ceremonialul pe care 1-a descris Mac-MichaeI, i ciohodarii due pe noul caOmit acasa la dansul. Dregdtorii au veniturile functtiilor si pe langd aceasta scutelnici i poslusnici. Cei de cari aici se vorbeste Intdia ()ark de dateazd de la 1736, sant In n.umdr de 15.000; 1 P. 72 §i urm. 2 P. 40, nota 1, p. 58.

104

boierul de prima elasa are optzeci, cari dau optzeci de piastri, sau fac lucru vrftdnic de aceastd sumd. S'a incercat la 1814 trecerea lor la Slat, dar Craiovenii

s'au opus si au aflat sprijin la Pasa

Hafiz-Ahi de Vidin, dusman al Domnului; toLusi In

1815 la fiecare scutelnic s'a cerut acolo Laxa de dourizeci de piastri. Terani refugiati, din Ardeal ca si de peste Dunare, se tocmesc poslusnici la Greci si la alti straini, de vre-o cinzeci de ani Incoaco, fagaduind daruri in natura Pe boieri nu-i iubeste Wilkinson de loc. Ei nu-si cauta de mosii, arendate sau lasate in sama vechililor asa, el se gandeste mai ales la Munteni, p cari îi cunoaste mai bine . Cele mai inchntatoare locuri din frumoasa lor tara n'au puterea i aici e de a-i atrage'." In materie de cultura nedrept ei stiu doar greceste, vorbind limba Cu o puritate clasied, mai ales In Tara-Romilneasca, frantuzeste i alle limbi occidentale, cunoscute mai ales In Moldova, mai putin MAI; poetii nostri i se par Englesului ea nu sliu nici gramalica francesa, nici autorii. Cresterea e Incredintata in familiile mari vre-unui cleric grec; la scoala, greceased sau romaneascd, aviind fieeare vre-o doua sute de elevi, vin numai copiii boierimii mai marunte i ai negustorilor. De la gramatica pe care a cerut-o Constantin-Voda Mavrocordat nu s'a facuL alta pentru amestecata" limbd romitneasca3. Femeile, care totusi iubesc musica germana, care citntä din piano i, fard a fi frumoase, au gratie i mladiere, primesc mai putind Invataturd sistematic5.4. P. 63 si urin. 2 Pp. 137-8. 3 P. 133. Pp. 135-7.

105

Sporlurile nu sant obisnuite. Cali de tara sant re-

sistenti, dar mdrunti si nu pot servi la calarie, pentru care, se aduc cei din Rusia si Ungaria. Dar nici Vodd nu merge calare, tine caii pentru Arnduti

Teatrul lipseste, de

i

se mentioneazd aclori ger-

mani cari au dat opere germane si comedii traduse In romdneste (comedies translated into wallachian , cu. parliciparea, NTC-0 doua, trei luni, a u-

nui public de toate clasele, pana ce, la urmä, raman doar boierii de clasa întäiu i consulii2. Incolo &Int. cluburile", uncle se joacd pliaraon (unii boieri de aici au un venit si de 2-3.000 de piastri), clubul nob:I In frunte, balurile mascate, de trei, patru ori pe sdpldmand, seratele particulare3, jucandu-se valtul, mazurka, de bdrbatii In haine orientale cu oarecare greutate. Visitele, cu si mà post, ocupä zilnic. pe acei cari n'au mull de lucru la functia cu cele cloud sute zece" serbatori legale i cu vacantele, de serbillori si In lunile calde ale anuliti. Ca distractie principald, primblarea In calestile fabricate In tara, ca i In cele aduse din Viena, aurite, dar rdu Intretinute, cu cai pro4ti i vizitii tigani. Bucurestii, oras murdar", de 80.090 de locuilori, cu 361" biserici, ,,20" de mdndstiri i 30" de hanuri, Iau1, cu 40.000 de locuitori, ,,70" de biserici, mai bine zidite", cu multe case elegante, cladite In. cel mai modern stil al arhitecturii europene",.oferd, cu podurile de lemn nivelate sau din simple 1oaclbe4, Pp. 93 4. P. 141. 3 Pp. 138-9. 1

2

I Se zicea ca piatra nu prinde pe lut, dar Englesul a-

minte§te caile lui Traian (p. 90 . Erau §i canate, dar astupate.

106

spatiu pentru asemenea defildri solemne. La Bucuresti SE1 merge pind la Herdstrdu, uncle e si o cafenea in oras chiar si un olel german I Cu inghetatd si alte oonsurnatii. Dumineca se vdd si 6-700 de trdsuri care se intorc prin praf. Ori la Báneasa,

cu parcul lui Vdcdrescu 2 In acest timp se ooboard in

cu lautari i mull&

femei.

Acest fell de viatd predispune la usuratale mai

mull decdt la acea conruptie pe care o critied Wilkinson. Divortul, ajutat de dicasteriile bisericesti mi-

ternice, e foarte obisnuit. Fete pe care párintii le tadritd la treisprezece-patrusprezece ani se despart; una pentru cà sotul nu i-a luat o casd pe Podul Mo-

gosoaii, altd pentru cä al ei, bolnav, a mers sd se caute la Viena, o a treia ca sd nu mai aibd copil 3. E o nebund alergare dupd zestre.

Aceiasi boieri, zgdrciti", lacomi", lenesi, au cu.tezat sd ceard Portii sd li se increclinteze lor Divavanul, cdrmuirea terii, care nu vrea hied un Fanariot, de si acesta Ii veni, In bdIrdneasca infatisare a lui Alexandru-Vodd Sutu. Domnii nu se caracteriseazd individual, de si fana-

riotismul e aspru tratat in bloc. Ei apar in ocasii s3lemnel, ca la CrAciun, la Anul Nou, la Pasti, de ziva numelui lor. Atunci e primire la Carte: cea din Incdpá'loare de sd poatd cuprinde, In odaile ei, de stil semi-oriental si semi-european", peste o mie de oameni, cea din Bucuresti doud mode.ste case legate intro ele, dupd arderea, In 1813, a Palatului de pe dea14. De la noud diminedta, la unu', parechea std.P. 92. 2 Pp. 139-40. 3 P. 141 §i urm. 6 P. 87.

107

paniloare asteaptd, in coital divanului, sdrutarea demand, de care sant scutiti numai consulii i functionarii lor. La Anul Nou se fac si daruri. Incolo Domnul e ocupat cu sarcina c,o i s'a dat din Constantinopol: strangerea banilor pentru Turci. Tribuld, iertat" pe doi ani la 1812, dar reclamal supl alte formo, e de douil milioane pentru Tara-Romaneascd si In junidtate pentru Moldova. Se iea birul de la once Roman In vrastd de saisprezece ani,

si Wilkinson socolgto suma de 600 de lei pe an de la fiecare liude, compusd din cinci pdnd la zece eontribuabili, asupra unei populatii de mi milion In, Tara-Româneascd (18.000 de liude in 1828) si cinci sale de mii in Moldova; se culege un bir de 10.000.000 de. piastri numai peaitru înläiul principat. La 100.000

se nurndrd strdinii din acolasi cari au o invoiald cu Vistieria: sant, cum stim, ,,ruptele" ei: cardtasi, tamplari, zidari, arhilecti, medici, spiteri, dascAli, croitori, arendasi (opriti un moment de castig In 18151 . Salinelo muntene dau 600.000 de piastri, vdmile 38.000, postele 420.000, vindriciul, oieritul,

ierbäritul 1.330.000; fatd de suma ce 2.730.000, Moldova dd 1.400.000 numai, (WO luarea Basarabiei. Arendatorii, neg,ustori mari, au contraciepe sase ani. Din functii i daruri la numiri Domnul

mai face pentru. dansul douä milioarie 2 Care poato fi soarta bogatelor i frumoaselor terit Wilkinson nu credo In putinta unei vieti independento. Ar fi dorit.ca la congresal din Viena Tura, cari refusasord a veni, sä propuie singuri trecerea Moldovei la Rusia, a Munteniei la Austria, pe care

lumea n'o iuboste, dar cu vremea s'ar deprinde a 3

-

Pentru biser:c;le catolic I' 6.

urm.

§i

proteshnte, pp. 183-184

108

o preui1. Atunci, cu o bund administratie, aceste teri, care pot hrdni Inzecit Illai multi locuilori, ,,ar deveni cele mai populate si mai infloriloare din Europa. Portul Galati", adaugd el, ar intra iute in coneurentd ca bate porturile Mdrii Negre, fard a excepta Odesa2."

In fata cdrtii lui 'Wilkinson trebuie pusà alta, mull i infurmatie istorica pe lânga stiri din toate donieniile naturii vietii románesti, pe care, in 1805, o publicà medicul sas, asezat atunci la Sibiiu, dupd o lungd petrecere In Moldova, Andreas Wolf. Cartea, In doud volume, intfiulatä Beitrdge zu einer statistisch-Instorischen Besehreibung des FOrstenthums Moldau, e impodobita cu portretul ocrolitorului acestui strain, Mitropolitul Iaoov Stamati, Ardelean de origine, portret lucrat de un alt German, Topler.. Dedicatia e cdtre insusi arhiducele Iosif. Antorul, care a fost pe la Nucet i Targoviste, a slat in Moldova de la 1780, eand e la Bacau, pana. la

mai sigurd si mai oomplecta, and

sfarsitul lui 1782, pentru a fi in Bucuresti la 1784 si a luat parte apoi, de la 1788 la 1790, la campania Imperialilor sdi In Nloldova, pe lângà printul de Coburg, in Roman, pe la Hui, ca sà revie la 1794 pen-

tru alte zece luni si, In sfOrsit, pentru doi ani intregi, pdná. la Februar 1797 3. A fost medicul Mitropolitului Leon4, al lui Iacov si al Domnitei Sultana Se al ata cum la 1806 Bucure§tenii chemara pe Michelson contra garnisonei de 10.000 Turci, cum Milorado-

ViCi veni cu 7.000 de Rusi, dar ei 1ns4i ucisera 150 de Turd i gonira pe ceilalti (p. 192. nota . 2 Pp. 81-5.

1, pp. VII-VIII, 83, 149, 151. nota. 4 Pp. 136, 183

1,

161.

109

Sturza, fiica lui Costachi Moruzi A cutreierat tara chiar regiunile vecine. Vorbeste de extraordinara

frumusetd a Nistrului de la Hotin la Soroca2, cu cetatea, de pretinsul chip al Dochiei pe Ceahldu a. A mirosit petrolul la Grozesti 4 si a vdzut sarca la Ocnd. A cetit la Baia inscriptii in biserica nem-. teascd."5. A vázut la mandstirea Neamtului, cu 500 de alugdri, icoana Medicare, de minuni ". Spune Targul-Spurcat Tárgului-Frumos7 unde a vdzut ruinele Curtii domnesti ca si la Vasluiu 8. Nu-i e necunosculd nici republica din Chigheciu, nici Holarnicenii, cu cdpitanul lor9. Cunoaste limbi si a cercetat datinile poporului pe care-1 zugráveste ca incull" (roh) §i ,,necunoscandu-si

chemarea. Ceia ce spune nu e dupd Cantemir, Carra, Sulzer, nici chiar, In a doua parte istoricd, din Istoria lui Engel, apdruld atunci chiar, ci din propria

experienta". A cunoscut pe Bauer, larti ruesti, Geografia' Vlddicdi Amfilohie de Hotin. Pomeneste

si un manuscript a d-lui secretar de Legatie von Hammer din Constantinopol, pe care d. Engel a binewit sä mi-1 ofere prin vestitul rector local d. BinMedicul domnesc avea 700-1.000 de piastri pe luna, de la Ocna (p. 126).

2 Ibid., p. 12. Pentru silitra de la Soroca, p. 91 Pentru oile pArnale, p. 51. V. §i pp. 80-1. 3 P. 21. P. 30. 5 P. 71. 6 P. 72. 7 P. 74. Pp. 77-8. 9 P. 79. 10 Pp.

110

der" 4. A cercetat cu logofatul Grigora§ in

1781

arhivebe MitropoLiei2. A cunoscut, In 1784, pe Rai-

cevich, atunci Agent in Principate, lar mai nainte In Moldove. $i a comunica lui Engel, In 1780, in-scriptiile de la Baial. Expunerea e metodica, dlindu-se lamuririte despre

nume, hotare, infatisarea maturata., farà literatura, loarte precis. Dupä un plan imprumutat de la Dimitrie Cantemir, se presintä judetete, Cu patine lamuriri personate, i apoi se.trece la sistemul de carmuire, insirandu-se, dregatoriile5, la sistemul de legi si de organisalie judecatoreasca, la venituri i cheltuieli: tribulul de 325 de pungi sau 162-500 de piastri, poclonul slcagului, ajutorinfri, lipsd; 600-800 de 4 parale lei pe lunä lene; venitul de la vinariciu de oca: 190.000, de la vá'carit 200.000, numai de la cai 40.000, de la albine 60.000, de la N'Ami, nearendate,

in ultimii patru-cinci ani, 200.000, de la ocne 200400.000, plus birul, 1.500.000 6, pentru anii 1780-96.

Vorbeste si de rnonede (pendar, rupciu, tult, zlot, len, rublit, caragros, iuzluc, zingirLic, zarina-

si

Ibid., p. XII. Scrisori de boieri, p..122. nota. Cileaza un art:col din Siebenbiirger Botlze pe 1804 (p. 123,

nota). P. 141.

P. 27, nota. P. 71.

6 La Vist:er se adauge ca are 70 de pungi pe an (p. 101 ; Postelnicul primeste 1.400 de piastri (p. 104): e gazduit de un boier i ospatat la Curte; un Camäras a strans In trei ani 400 de pungi (bid.); Divan-Efendi are 1.000 de piastri lunar (p. 105); se da si formula de Ora din partea unui Turc; une ori cadiiii din celati se chiama la judecatä. Ispravnicii, Cu leafa de 200 de piastri pe luna, fac pe an 20-30 de pungi (p. 110). 6 P. 120.

111

cop, funducliu),

i

preturi cte comert, pentru a trece

la Biseria, la confosiunile strdine §i la cresterea copiilor. Limba e tratatI deosebi, i autorul cunoaste cloosebirea de termini intre Moldove,ni i Munten.i. Un capitol intreg se ocupd de boli, in care doctorul e deo-

sebit do competent. Capitolul despre obiceiuri e particular de amdnuntit. Nunta, Cu scoaterea la dant" voinicul purtand buzduganul cu ndframd, e foarte vioiu descrisd.

Ce e mai pret-ios in carte sant Insä amintirile ersonale: ridicarea de Moruzi In dosul Celguii a unui chiosc (Lusthaus) cu helestou care au lost pdritsite do urmas, inundatiite Babluiului 2, pe care-I

arald, la 1780, ca putand fi regularisal, lama grea din 1781, cand Wolf caldtori din Iasi la botarul bttcovinean, cea din 17883, cand a vdzut pe Ilumien-

Iov, comandantul rus, mergand la bisericd de Sf. Ecaterina, Cu o simpld bland pe umeri. In 1780-2 era raportul pentru ciumd al comandei din Ardeal 4. A cunoscut pe invdtatul i. desteptul :)eizadelft Gheorghe, fiul al doilea al lui Moruzi, care a fost ucis, In insula exilului sdu, do rivali 5. A vdzul cinci cutremure, dintre care ce! din Septembre 1781 si eel din 17856. A cercetat himic apele din judetul

Neamt, trimiso spre analisa de bunul sdu prieten Nicalae Ruset. Roznovanu 7. A cdldtorit la tara cu Pp. 2-8. 2 P. 19. 3 Pp. 23-5. Rumientov ii seria la Sibiiu, din Iasi, in ziva 1

de 7 Mart 1779 (p. 24 nota). 4 Pp. 75-6. Pentru carantina de IiingA Bârlad, unde mor eamenii de foame, p. 77. 5

Fp. 91-2.

6

P.

P. 31.

112

milionaria Cantacuzino Dele,anu, care avea 12.010 de stupil. A baut berea englesd, adusa de Potemchin, cea nemteascd, fabricará la 1793 In Iasi 2, cum a mancal i mdmaligd neagra do lleidekorn"3. Pe la 1780 e,I artita boiorilor cum sti-si pristreze mai bine vinu14. Spune cum, amenintand ca despretta pe Agd

ai lui, a scapat de hied cinci sute de lovituri pe un biet cardtas austriac care primise o sida la falangd5. A cunoscut foametea din 1795, supt Papuoiu-Vodd", cand oame,nii mancau coajd de ulin Mitropolitul Iacov aduse din Rusia brand pentru suma de treizeci de pungi. Dintre faptole istorice mai recente, el stie miscarc a condusd de Mitropolitul Gavriil contra unui fal orit ai lui Grigore Ghica in 17757. Ca until care a slat mult in Iasi, 11 doscrie cu strazile murdaro, intre frumoasele dealuri, cu. primblarea Copoului, unde cile (louä cerulace sant numai pentru Domn si familia lui; dintre 5.000 de case alese, 200 sanl de piatrd i numai 40 Cu doud randuri, vre-o cloud. in gust german". Pravaliile sant mai mult. de lemn, un singur han mai presentabil. Curtea, arsa supl Alexandru-Vodd Mavrocordat, n'a fost rofacuta, Domnul std., cu cancelaria Vistie,riei, In casa lui Costachi Ghica, avand abia 25 de oddi mai curatele. Se descriu cele Mai insemnate dintre cele saizeci si mud de biserici: Mitropolia ca tunila casti. a Vladicdi, Sfantul Gheorgho, cedatd de Mitropolitul Leon I

P. 58 nota.

2

P. 35

3 P. 36. P. 45.

4 5

7

P. 108-9. P. 129. P. 141.

113

lui Rurnientov, Trei Ierarhii, co hanul de pdstrare al marfurilor, Sfântul Nioolae clomnesc, cu ,,foarle vechi clddiri" abia observabile, Barnovschi, Bdrboittl, SI. Ioan, Sf. Vinere, Sí. lije, Dancu, zguduita de cutremur la 1795, Golia, cu casa de nebuni, SI. Spiridon, Sf. Nicolae, cldditd de Potemchin, Nicorita, hiserica Calicilor (a Milropolitului Iacov, azi Banu) Frumoasa, cu septe balciuri pe an, dar sdraca, Socola, cu cinzeci de cdlugarite, Cetatuia, Galata, hiserica calolicd, Lângd. Mitropolie e singura scoald, Cu Liete patru °dal. Nu se uitd cele trei bai turcesti, la Curte, la Beilic, la Bahluiu, i lântânile. Spitalul

SI. Spiridon la Roman: Veniamin face Ina unul, rdu ingrijit. La capat se Insird familiile cunoscute: Sturzestii,

cu Scarlat, care Invdtase la Lipsca si e sotul Sultanei Moruzi, apoi fratele, Grigore, care a luat pe o Callimachi. Un Dimitrie-si mdritd felele dupd Branooveanu i dupd. un Mavrocordat; &attic *tefan are

un fiu Sdndulachi, Insural cu sora Sultanei. Apoi Roseteslii: Nicolae i fiul Iordachi, primitori de Germani cultivati: Rumientov stdtea in 1788 la ei. In al treilea rând, Cantacuzinii de la Pascani, oameni integri i pldcuti, cum a vdzut printul de Ligne, oas-

petele lor; mama, Greacd, are doisprezece copii, dintre cari doi mai mari invata fisica, matematica, filosofie, drepl istiu greceste, latineste, limbile francesd, flatland, germand; tatìll i-ar trimete In straindndlate, dar nu e vole. Fiul lui Cantacuzino Delcanu a trecut la 1792 in Rusia; Logoflitul Paladi (f 1800) are o fatd dupii fiul lui Bogdan decapitatul; Ionila, fiul lui Constantin Paladi, un nepot, crescut de un Saxon: am o carie latin.ä din biblioteca lui, Suetoniu, z3ora lui Rilducanu Roset, altä familie distinsd, e Doamna lui Alexandru Moruzi. Manolachi Bals a trer

114

cut In Rusia,

si

se pomen.este all Bals, probaba

Vasile, cu cllatorii in Apus. Familiile Casimir, Beldi-

man, Carp vin In al doilea rand: Beldimanii sant pasionati do vanat i sociabili. Costachi Ghica, dintre Greci, primesle mai bine In frumoasa easil a Deleanului.

Despre Mitropolitul protector stie sd spuie multe; d.: pildd cam a adus meiu rosu din Rusia In vreme de foametel. tie i cum a cOpatat Scaunul, si ea .-crotire turceascd, si cum a scapat de acel care, In 1776, vroia sOLi ieie locul 2. Intim al lui Iacov, credo cà a auzit de la el dupd Simion Dascalul cit n,e coboram din hotii i robii Romei 3. La sfarsil se da o biografie mai Inlinsa a lui. Ce presintà mai bine Wolf e clasa de sus a Mol-

dovei, pe langa care a adus servicii de medie, pe care le credem cA au fost bine rdsplAtite. Incepand cu Domnii, el a cunoscut pe mai multi, i pentru unii ala cuvenita laudd. AsLleJ. pentru Alexandru Mavro,-ordat fugarul, care-si propusese a rectifica Bah-

luiul si se Ingrijise de primblarea Copoului; peral-u Alexandru Callimachi, cAruia la sosirea In Iasi

face singur Well formula latia de intampinare: Alexander Callimachus, patriae nostrae filius, pater futurus"4. Despre arriba Moruzi, Costachi si Alexandru, .n'are decat lucruri bune. Dar nu sial pe ganduri sO spuie cA 'Mihai Suta a meritat sa i se zied Päpusoiu-Vodd", pentru cd a stors i sImanta P. 35. Convorbiri economice cu el si p. 33. Incercarile lui cu albinele in 1796, p. 61. 2 Pp. 144-5. Se dau i tiri despre ierarliul Gavriil,

devenit episcop de Gotia, cu 12.000 de ruble pe an, §i cavaler al Sf. Andrei In 1801 (p. 145 nota). S P. 178, nota. Pp. 203, 212.

115

porumbului provocand In anul urmdlor foamete In generc insd nu e bldnd ca acesti Fanarioti, veniti i cdzuti prin intrigi si dare de bani, incapabili (le a guverna Mire emotiile zilnioe ale unei situatii vesnic periclitate. De si adund pe an 380 de pun.gi,

ei nu poi simti ala pldcere decill a trufiei momeatan satisfdcute distractia li e deci primblarea la CetAtute, la Copou, unde cele dona cerdace de lemn sânt interzise aflora. La un singar negustor evreu cu-

tare. Domn are o datorie de 2.000 de pungi. Nu merg la vanat tolusi stim cd bdtranul loan Callimachi avea iui alaiu de vdratoare, si armata" loe se marge,ne0e la 700 de slujitori, supt ordinele Agai §i Hatmanului2. Cu exceptiile pe care le-am aratat, boierimea nu-1 Incântd. Sant In adevdr oameni bog,ati intre cei 800 ie membri ai clasei 3 . Au pdnd la 4-5.000 de oi, la 4-500 de iepe In herghelii; cate unul tine si. 5-6.000

de stupi 4. Dar nu e initiativd: asa am pomenit, asa om ldsa" Boierii /ocalnici sani deprinsi a-si tinca