ARKADI & BORIS STRUGATKI - Picnic la marginea drumului.pdf

April 21, 2017 | Author: liviug | Category: N/A
Share Embed Donate


Short Description

Download ARKADI & BORIS STRUGATKI - Picnic la marginea drumului.pdf...

Description

Picnic la marginea drumului CUPRINS INTERVIUL ............................................. 2 CAPITOLUL I........................................... 6 CAPITOLUL II ....................................... 50 CAPITOLUL III ...................................... 92 CAPITOLUL IV .................................... 136 Arkadij Natanovitch Strugatsky si Boris Natanovitch Strugatsky .............. 168

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Picnic la marginea drumului (C uza) Arkadi i Boris Struga ki Motto: "Trebuie s faci binele din r u, pentru c nu ai altceva din care -l faci". R. P. WARREN

INTERVIUL DIN INTERVIUL LUAT DOCTORULUI VALENTIN PILMANN DE C TRE CORESPONDENTUL SPECIAL AL POSTULUI DE RADIO MARMONT CU PRILEJUL DECERN RII ULTIMULUI PREMIU NOBEL PENTRU FIZIC PE ANUL 19... in minte cum îl cheam . Uita i-v în "Istoria vizitelor" de Stetson, unde toate acestea sunt prezentate mai bine: descoperirea radiantului de c tre un colar, publicarea pentru prima oar a coordonatelor lui de c tre un student i denumirea radiantului, cine tie de ce, cu numele meu.

PROBABIL, prima dumneavoastr descoperire mai important , doctor Pilmann, trebuie considerat a fi "radiantul Pilmann" ... Cred c nu. "Radiantul Pilmann'' nu este nici prima, nici cea mai serioas , i, în fond, nici nu-i o descoperire. i nu chiar a mea. Probabil c glumi i, doctore. "Radiantul Pilmann'' este o no iune cunoscut de c tre fiecare colar.

Da. Cu unele descoperiri se întâmpl câteodat lucruri surprinz toare. N-a i putea explica i ascult torilor no tri, doctore Pilmann ...

Nu m surprinde. De altfel, "radiantul Pilmann" a fost descoperit pentru prima dat de c tre un colar. Spre marele meu regret, nu mai

Ascult , concet ene, "Radiantul Pilmann" este o chestie extrem de simpl .

2

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Închipui i-v c roti i un glob uria i începe i s trage i în el cu un revolver. Urmele de pe glob merg într-o direc ie oarecare, u or curbat . Esen a a ceea ce dumneavoastr numi i prima mea descoperire este un lucru foarte simplu. Toate cele ase Zone de Vizitare sunt astfel dispuse pe suprafa a planetei noastre de parc s-ar fi tras în mânt ase focuri dintr-un revolver situat undeva pe linia P mânt-Deneb. Deneb este steaua "Alfa" din Constela ia "Leb da", iar punctul de pe bolta cereasc de unde, ca s zicem a a, s-a tras, se nume te "radiantul Pilmann".

dumneavoastr natal v-a ar tat obiectele incursiunii superciviliza iei extraterestre. Vorbind cinstit, mai întâi de toate am crezut c e o gogom nie. Era greu de imaginat c în micul nostru Marmont s-ar fi putut întâmpla cine tie ce. Gobi, New Foundland asta mai treac -mearg dar Marmont! În cele din totu i, a i crezut.

urm ,

În cele din urm , da! i apoi? Mi-a venit deodat ideea c Marmont, cu cele cinci Zone de Vizitare mase ... de altfel, scuza i-m , atunci erau într-adev r numai patru, pentru c toate zonele st teau pe aceea i curb . Am socotit coordonatele i le-am trimis la "Nature".

V mul umesc, doctore. Dragi ascult tori, în sfâr it, ni s-a explicat clar ce este "radiantul Pilmann". Apropo, alalt ieri s-au împlinit exact treisprezece ani de la ziua Vizitei. Doctore Pilmann, pute i s ne spune i câteva cuvinte în leg tur cu aceasta?

i nu v-a emo ionat câtu i de pu in soarta ora ului natal? Vede i, în acea vreme credeam deja în Vizite, dar nu puteam fi convins în nici un fel s iau în considerare coresponden ele pline de panic despre cartierele arse, cu mon tri ce mâncau îndeosebi b trâni i copii, despre luptele sângeroase

Ce anume v intereseaz ? Având în vedere n-am fost atunci în Marmont ... Cu atât mai mult este interesant de tiut ce a i crezut când ora ul

3

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

dintre invulnerabilii vizitatori i, în cel mai înalt grad, vulnerabilele, dar invariabil eroicele, unit i regale de tancuri.

Îns i Vizita reprezint cea mai important descoperire, nu numai din to i ace ti treisprezece ani, dar i din întreaga existen uman . Nu este chiar a a de important cine sunt vizitatorii. Nu conteaz de unde i de ce au venit, din ce cauz au stat a a de pu in i unde au plecat dup aceea. Important este faptul c acum oamenii tiu cu certitudine un lucru: nu suntem singuri în Univers. tem îns c Institutul de Cultur Extraterestr nu va reu i niciodat s fac o descoperire mai deosebit .

A i avut dreptate. Deci mai aminti i c , atunci , confratele nostru, corespondentul, le-a cam umflat ... Totu i, s ne întoarcem la tiin . Descoperirea "radiantului Pilmann" a fost prima, dar probabil nu i ultima dintre contribu iile dumneavoastr la cuno tin ele despre Vizit ... Prima i ultima. Dar, f îndoial , în tot acest timp a i urm rit cu aten ie func ionarea cercet rilor interna ionale în Zona Vizitei ...

Este extrem de interesant, doctore Pilmann, dar eu m-am referit în fond la descoperirile de ordin tehnologic. Descoperiri care poat folosi tiin ei i tehnicii p mântene. De fapt, o serie de savan i celebri consider c ceea ce s-a sit în Zona Vizitei poate contribui la schimbarea întregului curs al istoriei noastre.

Mda ... Din când în când am r sfoit "Expunerea". Ave i în vedere "Expunerea Institutului Interna ional de Cultur Extraterestr "? Da. i care este, dup rerea dumneavoastr , cea mai important descoperire din to i ace ti treisprezece ani? Îns

Poate, dar eu nu sunt socotit printre adep ii acestui punct de vedere. Nu sunt un specialist în ceea ce prive te descoperirile concrete.

i Vizita.

Scuza i-m , n-am ...

Totu i, sunte i de doi

4

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

ani consultantul Comisiei ONU pentru problema Vizitei ...

Sunt pierderi continue de materiale din Zon , care ajung în mâinile unor persoane lipsite de responsabilitate i spirit de organizare. Ne ocup m de rezultatele acestor pierderi.

Da. Numai c nu am nici o leg tur cu studiul culturii extraterestre. La COPROVI, împreun cu colegii mei, reprezint opinia tiin ific interna ional atunci când e vorba despre controlul îndeplinirii Hot rârii ONU în ceea ce prive te interna ionalizarea Zonei de Vizitare. În concluzie, urm rim ca ciud eniile extraterestre luate din Zon s fie puse numai la dispozi ia Institutului Interna ional.

Mul umesc. Dar pe dumneavoastr , ca savant, nu v atrage studierea minunilor extraterestre? Cum s prea poate.

v

spun ... Se

Deci putem spera c marmontienii îl vor vedea, într-o minunat zi, pe faimosul lor concet ean pe str zile ora ului natal. Nu este exclus.

Poate i altcineva s intre în posesia acestor ciuenii? Da. V referi i, probabil, la stalkeri? Nu tiu ce sunt ace tia. A a se numesc la noi, în Marmont, tinerii temerari care î i asum riscul trunderii în Zon pe cont propriu i fur de acolo tot ce reu esc s g seasc . În eleg. Nu, asta nu e de competen a noastr . Ce-ar mai fi! De asta se ocup poli ia. Dar era interesant de tiut cu ce v ocupa i în mod direct, doctore Pilmann. 5

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

CAPITOLUL I REDRICK SCHUHART, 23 DE ANI, CELIBATAR, LABORANT AL FILIALEI INSTITUTULUI INTERNA IONAL DE CULTUR EXTRATERESTR DIN MARMONT îns , "biberoanele" astea au într-adev r ceva bizar. De câte ori nu mi-am rupt spinarea c rându-le i, totu i, dup cum observ, nu pot s nu m minunez de fiecare dat . Sunt de fapt dou discuri de cupru de rimea unor farfurioare groase de 5 mm, având distan a între ele de 400 mm. Între discuri nu se afl nimic. Absolut nimic. Pustiu. Po i s i treci i mâna printre ele, ba chiar i capul, dac nu cumva i-ai pierdut min ile mirându-te; pustiu i iar pustiu, doar aer. Desigur, între ele o fi existând ceva, vreo for , acolo, dac stau s m gândesc. Oricum, nimeni n-a reu it pân acum nici s le apropie, nici s le dep rteze.

ST M ÎN DEPOZIT. Când vine seara, nu ne r mâne altceva mai bun de f cut decât s arunc m salopetele de pe noi i s-o tergem pân la birtul "Borj" ca s ne mai dregem cu o pic tur dou de t rie. Acum stau, pur i simplu, i sprijin pere ii. Abia a tept s fumez doar rezist de mai bine de dou ore. El tot mai scole te lucrurile: a umplut deja un seif, l-a încuiat i sigilat, iar acum gata un altul; ia de pe transportor "biberoanele", cercetându-le cu grij pe toate fe ele (printre altele trebuie spus c nu-i a a or, fiecare cânt rind în jur de ase kilograme i jum tate), apoi le a az delicat pe un raft. Se lupt cu aceste biberoane de atâta timp i, probabil, f nici un folos pentru omenire. În locul lui, le-a fi dat dracului de mult i-a fi f cut orice alt munc pentru aceea i bani. Dac stau s m gândesc

Deh, cititorule, e cam greu s explici asemenea chestii cuiva care nu le-a zut; e greu tocmai prin simplitatea lor, mai ales atunci când i se arat i po i s le cercetezi

6

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

convingându-te, în sfâr it, despre ce este vorba. E ca i cum ai încerca s descrii în mod tiin ific i cu detalii bogate, s zicem, o can sau, Doamne-fere te, un rel: dai din mâini ne tiind ce s explici am nun it i nu- i r mâne altceva de f cut decât s te core ti înjurând s tos.

glorie i de laude, i chiar tiin a mondial se va cutremura de mul umire. Dar, dup cum în eleg, mai e pân acolo. Deocamdat n-a descoperit nimic, de i, în ultima perioad , s-a zb tut foarte mult. Singurul rezultat a fost acela c a prins o paloare nes toas , cenu ie, a devenit t cut, iar ochii au început s -i crimeze mai des, ca la un câine bolnav (coad -ntre picioare, urechi blegite).

În sfâr it, s presupunem a i în eles despre ce este vorba i chiar dac ar mai fi ceva neclar, nu ave i decât lua i "Expunerile" Institutului. Acolo, la fiecare reeditare, sunt i fotografii ale acestor bidoane.

Ia s fi înc put pe mâna mea oricine altcineva decât Kirill. L-a fi dus prin toate barurile de noapte i bordelurile din regiune (c doar le cunosc mai bine decât pe mine însumi) i-ntr-o s pt mân scoteam din el un om nou (urechi ciulite, coad sus). Dar pentru Kirill medicamentul sta nu e valabil, a a c nici car nu merit s te obose ti propunându-i-l. Are alt fire.

În general, Kirill s-a chinuit cu aceste "biberoane" mai bine de un an. Am lucrat cu el de la bun-început, numai c nici pân acum nu prea în eleg bine ce vrea de la ele. La drept-vorbind, îns , nici nu încerc s aflu. Mai întâi s înceap el s în eleag , s se descurce singur, i atunci am s încep poate i eu s -l ascult. Pân una-alta, mi-e clar un singur lucru: are neap rat nevoie de câteva biberoane, pe care s le me tereasc , s le decapeze cu acizi, s le turteasc la pres i s le topeasc în cuptor. i abia atunci totul i se va p rea clar, va fi plin de

Deci stau în depozit i uit la el cum înc mai munce te, de i i se închid ochii de oboseal , când, deodat , mi s-a f cut mil de el, nici eu nu tiu de ce. Atunci m decid. Culmea este c înc nu m hot râsem s vorbesc, dar parc m-a tras cineva de 7

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

limb .

Pentru un "biberon" gol, Ernest d dea patru sute de monezi, bani-ghea , iar pentru unul plin, ca un fiu de c ea ce sunt, i-a fi b ut pân i sângele lui spurcat. Dar, m crede i, nu m crede i, când i-am f cut acea propunere lui Kirill nu m-am gândit la bani, ci am cut-o numai pentru c l-am v zut cum s-a înviorat i s-a încordat ca o strun , de puteai s cân i pe el. Acum nu reu eam s -l mai domolesc. În drum spre laborator s rea câte patru trepte o dat , de nu mai avea omu' timp s fumeze. În general îi cam spusesem totul: i cum e, i unde se afl , i care e drumul cel mai bun pe care po i s te furi ezi pân la el. Scoate imediat harta, g se te garajul, pe care-l arat cu degetul, se uit la mine i ... E clar. A în eles totul despre mine, de parc ar fi fost ceva de neîn eles în asta!

Ascult , Kirill! inea ultimul "biberon" în echilibru, într-o asemenea pozi ie încât aveai impresia vrea s intre în el cu totul. Ascult , Kirill! Dac fi avut un biberon plin?

ai

Un

"biberon" plin? repet i î i arcui sprâncenele, de parc i-a fi spus ni te bazaconii. Ei da! i-am spus. Capcana ta hidromagnetic , cum îi zice ... obiectul 77-B. Doar c mai are acolo, în interior, o umplutur cu reflexe alb strui. Observ c începe s în eleag . Î i ridic ochii spre mine i-i mije te, încercând s i ascund sclipirile de inteligen i luciditate, a a cum îi pl cea se exprime uneori ... Stai! spune. Plin? Tot ca sta, doar c -i plin? P i, da.

Ia uit -te la el! zice i chiar zâmbe te. Eh, ce s -i faci, trebuie s plec m. Hai chiar mâine-diminea . La nou voi cere permisul i galo ul, iar la zece plec m. Ce zici?

Unde? Kirill al meu tresare: "Urechi ciulite, coad sus". Hai s fum m! Arunc vioi "biberonul" în seif, trânte te u a, o încuie cu trei rota ii i jum tate ale unui minuscul disc i pornim înapoi spre laborator.

Mergem. treilea?

8

i cine va fi al

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

De ce s fim trei? A, nu! Ce, crezi c organiz m un picnic cu domni oare? Dar dac i se întâmpl ceva? Aici e Zona. Trebuie s fie ordine.

omu' c tie i în elege totul despre Zon , adic nu-i mai lipse te decât înmormântarea. Poftim, n-are decât s moar . Numai c ... f mine.

Zâmbe te u or, dând din umeri resemnat.

Bine, spune Kirill. Dar Tender?

Cum vrei tu. Oricum le vezi mai bine.

Tender. sta e al doilea laborant al s u. Om obi nuit, lini tit.

Ce-ar fi s nu le v d! Sigur c a fost m rinimos, n-am ce zice, s-a str duit pentru mine: un al treilea e de prisos. Mai bine s plec m numai noi doi. N-o ne afle nici vântul, nici mântul.

Cam în vârst , spun. i are i copii. Las , c-a mai fost în Zon . Fie Tender.

i-a a. S

r mân

A r mas s studieze harta, iar eu am pornit în galop, direct spre "Borj", pentru c voiam s halesc ceva, iar gâtlejul mi se uscase.

Dar eu tiam c cei de la Institut nu mergeau în Zon doar câte doi. Exista urm toarea regul : doi ceau treaba i un al treilea privea, iar când era întrebat, povestea totul.

În sfâr it, s-o l m balt . Deci apar eu diminea la nou , ca-ntotdeauna, i prezint permisul la intrarea de serviciu, unde st o pr jin de sergent pe care îl mardisem anul trecut, pentru c , beat fiind, se ag ase de Guta.

Personal, l-a fi luat pe Austin, continu Kirill. Dar tu, bineîn eles, nu-l vrei. Sau nu ai nimic împotriv ? Ba da. Numai Austin nu. Pe Austin ai s -l iei alt dat . Austin nu-i b iat r u, e la i curajos într-o propor ie normal , dar, dup mine, e marcat deja de cele prin care a trecut. Lui Kirill nu pot s -i explic, dar eu a a le v d: î i închipuie

Hai noroc! îmi spune. , Ro covane, te caut în tot Institutul ... Îl întrerup cavalere te.

9

imediat,

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Nu- i sunt Ro covan i nu te-nghesui s -mi fii prieten, huidum suedez !

ma ina de scris, scriptologie de-a lui. Într-un col , un sergen el, unul nou, pe care nu-l cunosc, cotrob ie într-un dulap de fier. La noi în institut, sergen ei de- tia tot a a corpolen i i rumeni în obraji sunt mai mul i decât o divizie. Hm! Sânge-n lapte, oricum nu au voie în Zon , iar de problemele lumii îi doare-n cot.

Doamne Dumnezeule, Ro covane! exclam mirat. Dar toat lumea î i spune a. Înainte de a merge în Zon sunt întotdeauna cam nervos, iar pe deasupra, acum, mai sunt i treaz, a a l-am apucat de harna ament i i-am aruncat în fa câteva vorbe, care îi reaminteau în mod detaliat de arborele s u genealogic i de persoana sa. El a scuipat al turi i, înapoindu-mi permisul, mi-a spus cu un glas de- i p trundea frigul în oase:

Bun ziua, spun. M-a i chemat? Willy se uit la mine ca la un loc pustiu, d la o parte ma ina de scris, îmi pune în fa o map voluminoas i începe s-o r sfoiasc . Redrick Schuhart?

Redrick Schuhart! Trebuie s v prezenta i de urgen la c pitanul Hertzog.

În persoan , r spund, i îmi vine s pufnesc în râs. Un râs nervos. De cât timp lucrezi la Institut?

Eh! A a mai merge, îi zic.

De doi ani, merg pe-al treilea.

Încerc s par vesel, dar cad pe gânduri: "Asta ce-o mai fi? Ce naiba mai vrea de la mine Hertzog în timpul serviciului? Dar, hai s m duc s -mi ar t i mutra". Cabinetul lui se afl la etajul trei, un cabinet excelent, dar cu gratii la ferestre. Po i s juri c te afli la poli ie. Willy st în fotoliul s u, puf ie din lulea i cioc ne te ceva la

Componen a familiei? Sunt singur. Orfan. Se întoarce spre sergen elul s u i-i ordon sever: Sergent Lummer, mergi la arhiv i adu-mi dosarul cu num rul 150. Willy închide mapa i m întreab sumbru: 10

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Te-ai apucat din nou de "cele vechi"?

s-o fi ivit i zvonul sta? Dac -i din Institut, atunci totul nu-i decât o minciun . Aici nimeni nu poate ti ceva despre mine. Iar dac e de la poli ie, ce-ar mai putea ti în afar de vechile mele afaceri? M-o fi turnat Sterviatnik, o canalie, care nu merit decât s fie înecat. Numai c acum nici Sterviatnik nu tie nimic despre mine". M-am gândit ce m-am gândit, dar n-am descoperit nimic i m-am hot rât s-o las balt . Ultima oar am fost în Zon acum trei luni, noaptea, i aproape toat marfa "a f cut aripi". Nu m-au prins asupra faptului, iar acum numai dracu' poate s m mai ia!

Care "cele vechi? tii i singur care, iar am primit reclama ii. "A a va s zic ", gândesc. Dar de unde le-a i primit? Încruntându-se, se ridic i scutur nervos pipa în scrumier . Nu te prive te. Te sf tuiesc în numele unei vechi prietenii; renun la afacerea asta pentru totdeauna sau zbori imediat din Institut ... i definitiv. -n elegi? Dac te prind i a doua oar , nu mai scapi doar cu ase luni. În eleg, îi spun. Asta în eleg.

Dar, tocmai când coboram sc rile, mi-a tr znit o idee. M-am întors în vestiar, m-am a ezat pe-o banc i am început din nou fumez. Reie ea c ast zi nu mai aveam voie s m duc în Zon . Nici mâine i nici poimâine. Deci, eram din nou luat în colimator de curcanii ia râio i. Nu m-au uitat, iar dac m-au uitat, cineva a avut grij s le reaminteasc . Oricum nu mai are importan cine a cut-o. Nici un stalker nu s-ar apropia de Zon , nici car pe departe, când tie

prive te din nou cu ochi inexpresivi, puf ind din luleaua goal i frunz rind dosarul. Asta însemna c sergentul Lummer se întorsese cu dosarul num rul 150. Mul umesc, Schuhart, spuse c pitanul Willy Hertzog, poreclit i Mistre ul. Asta-i tot ce-am vrut s l muresc. E ti liber. a c am plecat spre vestiar, mi-am tras salopeta pe mine, mi-am aprins o igar , gândind: "De unde

11

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

e urm rit, doar dac nu cumva a înnebunit. Deocamdat , aveam nevoie de cel mai întunecat col or unde s m pot ascunde. Auzi la ei: Zon ! P i, n-am mai fost acolo cu legitima ia de nu tiu câte luni. Ce v-o fi c unat pe un biet laborant cinstit?".

zgândit? Nu am voie, îi r spund printre din i. Nu am voie, -n elegi? Chiar acum m-a chemat la el Hertzog. Se întristeaz i ochii îi crimeaz din nou ca unui pudel bolnav. Tu te spasmodic, aprinde o alt igar de la chi tocul vechi i spune încet:

M-am gândit la toate astea i parc m-am sim it mai u urat c ast zi nu trebuia s m duc în Zon . Am s -ncerc s -i comunic toate astea lui Kirill, cât mai delicat. I-am spus-o îns direct:

Po i s -mi poveste ti, Red. N-am s scot o vorb . Las-o balt . Nu despre tine e vorba. Deocamdat nu i-am spus nimic lui Tender. De permis i-am f cut rost, dar ce-i mai important, dac merge sau nu merge, nu l-am întrebat.

Nu mai merg în Zon . Ave i ceva dispozi ii? Bineîn eles c la-nceput se holbeaz la mine. Apoi, parc începe s -n eleag . ia de cot i m conduce pân la el în cabinet, m az pe scaunul lui, iar el se cocoa al turi, pe pervazul ferestrei. T cem i fum m. Apoi, m întreab cu grij : S-a

întâmplat

Tac i fumez. Hm! S râzi i s plângi, nu mai poate omu' s în eleag nimic. Ce i-a spus Hertzog? A, nimic deosebit. M-a turnat careva, asta-i tot. Se uit la mine cam ciudat, sare de pe pervaz i începe un du-te-vino în propriul cabinet. El alearg , eu stau, scot fum i-mi in gura ferecat . Îmi pare r u de el i totodat mi-e necaz cât de tâmpit s-au potrivit lucrurile. Cum s-ar spune, s-a vindecat omul de melancolie. Dar cine-i

ceva,

Red? Ce pot s -i spun? Nu, nu s-a întâmplat nimic. Ieri, ce chestie, am pierdut la pocker dou zeci de monede. Joac tare Nunan sta. Stai. Ce- i veni? Te-ai 12

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

vinovat? Desigur, eu. Dar deodat înceteaz s mai alerge, se opre te chiar lâng mine i, uitându-se undeva într-o parte, m întreab stingherit:

numai la gândul sta i, colac peste pup , se mai i uita drept la mine, f s clipeasc . Dar am v zut în ochii lui doar în elegere, nedeslu ind înc dispre ul.

Ascult , Red. i cam cât ar putea s coste un biberon plin?

a c am început s explic lini tit: La garaj nu s-a dus deocamdat nimeni, niciodat , cu permisul. Acolo nu exist înc un traseu marcat, asta o tii i tu. Deci când o s ne întoarcem, Tender al t u va începe s se f leasc cum ne-am repezit direct spre garaj, cum am luat tot ce ne trebuia, i cum ne-am i întors imediat, de parc am fi mers pân la vreun depozit oarecare. Fiec ruia o -i fie atunci clar ce tiam înainte de plecare i de ce ne duceam acolo. i care dintre noi trei a turnat. F comentarii. Acum în elegi de ce-mi miroase ceva?

La început nu l-am în eles. Întâi m-am gândit c i-a propus s -l cumpere cine tie de unde, numai c de unde s -l iei. Nu exista decât unul, iar pentru sta nu-i ajungeau banii: de unde s -i aib el, un specialist interna ional, i înc unul rus? Pe urm îns m-a fulgerat o idee: da' ce crede el, mâr avul, c din cauza verzi orilor amân toat afacerea? Ah, porc de câine, drept cine m iei? Am deschis gura s -i amintesc de to i dumnezeii familiei, dar mi-am mu cat limba i m-am ab inut. Pentru c , într-adev r, drept cine m lua? Drept un stalker? Stalker i sunt, adic unul care are nevoie de cât mai mul i verzi ori i care toat via a se târguie te numai pentru ei. Cum s-ar zice, ieri am pus momeala i ast zi arunc undi a, adic m resc pre ul.

Îmi termin discursul, ne uit m unul la altul drept în ochi i t cem. Apoi, pe nea teptate, pocne te din palme i, frecându-le cu însufle ire, îmi spune: Ei, ce s -i faci, dac nu se poate, nu se poate. Eu te-n eleg, Red, i nu pot s te condamn. Merg i singur.

Îmi amor ise deja limba

13

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Cred c m descurc. N-ar fi prima dat ...

Privind-o, pare a fi mânt ca orice p mânt. Soarele r sare deasupra ei ca-n orice alt parte a mântului i parc nimic nu s-a schimbat în to i ace ti treisprezece ani. Tata, Dumnezeu s -l ierte, s-ar fi uitat i n-ar îi observat nimic deosebit, poate doar ar fi întrebat: "Da' fabrica aia de ce nu fumeg , e grev sau ce? ..."

terne harta pe pervaz, se propte te în mâini i se apleac deasupra ei; parc i se adun în ochi toat dârzenia. Îl aud morm ind: O sut dou zeci de metri ... chiar o sut dou zeci i doi ... i ce mai este acolo în garaj ... Nu, nu-l iau pe Tender. Ce zici Red, crezi c , într-adevar, nu merit s -l iau pe Tender? Totu i, are doi copii.

Conuri din roc galben , caupere str lucind în soare, ine, iar pe ine o locomotiv mic cu platform . Ce mai, peisaj industrial în toat regula! Numai oamenii lipsesc. Nici vii, nici mor i. Uite c se vede i garaju': un ma lung i cenu iu, cu poarta desf cut , iar pe o platform de asfalt stau autocamioanele. Nu s-a întâmplat nimic cu ele de treisprezece ani. Îns , Doamne fere te, s te strecori între dou ma ini, mai bine le ocole ti ... Acolo e o cr tur în asfalt, doar dac între timp n-au mai crescut niscaiva m cini.

Nu te vor l sa s mergi singur. Ba m vor l sa, morm ie el. Nu-mi plac îns autocamioanele alea. Dup treisprezece ani de la deschiderea cerului tot mai stau acolo i sunt ca noi. La dou zeci de pa i cisterne ruginite i g urite ca ni te site, iar lâng ele autocamioane nou-nou e, ca pe banda de montaj. Ah! Ce i-e i cu Zona asta! i ridic fruntea i se uit pe fereastr . M uit i eu. Dincolo de geamul gros i plumburiu de la fereastra noastr se observa, la o arunc tur de b , Zona-m icu v zut ca-n palm de la etajul nou .

O sut dou zeci i doi de metri? De unde i-o fi nurat? A, probabil c -i socote te de la ultimul marcaj. Corect. De acolo nu poate s fie mai mult. Mda, totu i au progresat 14

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

"ochelari tii" tia! Au ag at deja marcaje pân la dealul de acolo, i înc ce marcaje! Uite i ule ul unde s-a "îngropat" Slizniak, la numai doi metri de drumul lor. i doar îi spusese Ciol nosu': " ine-te, tâmpitule, cât mai departe de an , altfel nu mai mâne nimic pentru înmormântare". i, ca i cum ar fi tiut c a a o s se întâmple, chiar nimic n-a mai r mas. Uite a a e cu Zona asta: te-ai întors cu ceva de acolo minune; te-ai întors viu succes; te-ai ales cu un glon de patrul noroc; iar restu' a-i via a.

cercet rii garajului. Exist chiar i o propunere în acest sens. Premiu garantat. Da' de unde au mai ap rut i sursele astea oficiale? întreb i afi ez un zâmbet de om cretin. Sunt surse confiden iale. Dar ie pot i spun. (Deodat , înceteaz s mai zâmbeasc i se încrunt .) S zicem ... de la doctorul Douglas. Aha, de la doctorul Douglas. Care Douglas? Sam Douglas, spune sec. A disp rut anul trecut. Am sim it c m trec ni te furnic turi pe piele. Fir-ai tu s fii! Cine pomene te de asemenea lucruri înainte de plecarea în Zon ? Po i s tai lemne pe capul "ochelari tilor" stora nimic nu mi acolo. Am înfipt mucul de igar în scrumier i-am zis:

uit la Kirill i observ m prive te cam piezi . I se schimbase atât de mult expresia fe ei, încât, în acel moment, m-am r zgândit. "Ce m intereseaz ? Ia mai d -i dracului! La urma-urmei, ce-o s -mi fac ?"

Bine, las . Unde-i Tender al t u? Trebuie s -l mai a tept m mult?

Putea s nu-mi spun nimic, dar tot îmi zice:

Într-un cuvânt, n-am lungit vorba pe tema asta. Kirill a sunat la PPC i a ob inut "galo u'-zbur tor", iar eu am luat harta i m-am uitat ce-au mâzg lit ia pe-acolo. Foarte bine desenat, ca la carte. Totul zut de sus i mult m rit

Laborant Schuhart, in subliniez c am fost informat, în mod oficial, din surse autorizate, despre posibilitatea de a aduce o contribu ie însemnat la dezvoltarea tiin ei în urma

15

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

prin fotografiere. Se z reau chiar i t ieturile de pe anvelopele aruncate lâng poarta garajului. Harta asta ar putea fi pentru noi fratele stalkerului ... i, totu i, naiba s-o ia; noaptea când nu- i vezi nici propriile mâini nu e bun de nimic.

vedere, nimic deosebit; un costum subacvatic, parc casc de scafandru, cu un geam mare în fa . De fapt, nu chiar subacvatic, mai degrab ca al pilo ilor de pe avioanele cu reac ie, sau i mai bine, ca al cosmonau ilor. U or, comod, nu te strânge nic ieri, iar la ar nici m car nu transpiri. Cu un astfel de costum po i s stai i-n foc, i-n gaze, nimic nu se strecoar . Se spune c nici glon ul nu-l p trunde. Bineîn eles c i focul, i chiar vreo iperit , i glon ul sunt mânte ti, omene ti. În Zon , îns , nu exist nimic din toate astea i deci nu trebuia s te temi de ele. În general, ce s mai vorbim, po i s mori cu costum special cu tot, f nici o greutate. E-adev rat c f costum ar fi murit poate i mai mul i. De exemplu, costumul sta te salveaz sut la sut în "puful arz tor" sau în cazul unui scuipat de "varza dracului" ... În sfâr it.

i face apari ia, ro u la fa i gâfâind, Tender. Fata îi era bolnav i fugise pân la doctor. Se scuz pentru întârziere, numai c i noi i-am f cut un cadou: va merge în Zon . La început uitase chiar s mai gâfâie, racu'. "Cum adic în Zon ? întreab . De ce eu?" Totu i, auzind de premiul dublu i de faptul c Redrick Schuhart merge i el, î i revine i începe s respire din nou. Am coborât în "budoar". Kirill a ters-o dup legitima ii, pe care le-am ar tat apoi sergentului care ne-a dat costumele speciale. Eh, sta-i într-adev r un lucru folositor. Dac l-ai fi vopsit din ro u în orice alt culoare mai convenabil , orice stalker te-ar fi "garnisit" cu cinci sute de monede pentru un asemenea costum, f car s clipeasc . M-am jurat de mult s m "învârtesc" cumva i s terpelesc unul. La prima

Ne-am îmbr cat costumele speciale, iar eu am mutat piuli ele dintr-un cule în buzunarul de la pantaloni. Apoi am traversat curtea Institutului i ne-am îndreptat spre ie irea în 16

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Zon . A a e obiceiul aici, s se vad totul: adic , uite cum se duc eroii tiin ei i dea via a pe altar în numele omenirii, tiin ei i al Sfântului Duh, amin! i într-adev r, s-au a ezat la toate geamurile pân la etajul cincisprezece; mai lipsea o orchestr i batiste fluturânde.

nu te pr de ti, pr de ti, atunci singur dat , vezi legea mea, hazliu b

i dac te murim o bine. Pe iat.

m legitima iile ultimului sergent, dar, în mod excep ional, de data asta, în locul lui e un locotenent pe care-l cunosc (tat l lui vinde grilaje pentru morminte în Recksopol); "galo u'-zbur tor" e deja aici, b ie ii din PPC având grij s -l pun la intrare. To i sunt aici: i salvarea, i pompierii, i salvatorii no tri neînfrica i o gr mad de pierde-var îmbuiba i i elicopterul lor. S nu-i v d în fa a ochilor.

M re te pasul, îi spun lui Tender. Suge- i burta, sl nogule. Omenirea recunosc toare nu te va uita. A privit spre mine i observ c nu-i arde de glum . Are dreptate. Ce glume sunt astea? Dar când mergi în Zon , tii una din dou : ori plângi, ori glume ti, iar eu de când sunt n-am plâns. M uit la Kirill. Se st pânea bine, numai buzele i se mi cau, de parc s-ar fi rugat.

Ne urc m în "galo ". Kirill se a az la conducere i îmi spune: Hai, Red, comand ! Deschid fermoarul, f m gr besc, i scot de la piept bidona ul. Trag un gât zdrav n, în urubez capacul i-mi strecor înapoi la piept bidona ul. Nu pot altfel. De fiecare dat când merg în Zon , f asta nu pot. Se uit amândoi la mine i teapt .

Te rogi? îl întreb. Roag -te, roag -te. Cu cât ti mai departe în Zon , cu atât o s fii mai aproape de cer. Ce? întreab el. Roag -te, ip. Stalkerii ajung în rai f s stea la rând.

A a. Vou nu v dau. Mergem pentru prima dat împreun i nu tiu ce efect are asupra voastr alcoolul. Vom avea urm toarea

Surâse deodat i m tu cu palma pe spate: adic , nu te teme, cu mine 17

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

regul : tot ce spun trebuie îndeplinit imediat i f comentarii. Cum începe vreunu' s pun întreb ri sau z bove te, îl ating pe unde s-o nimeri, iar scuzele mi le cer de pe-acum. Uite, de exemplu, î i ordon domnule Tender s stai în mâini i s mergi, iar dumneata, domnule Tender, va trebui, în acel moment, i ridici fundul t u gras i îndepline ti tot ce i se cere. Nu execu i, nu- i mai vezi fata bolnav . E clar? Numai c o s am eu grij s-o vezi din nou.

metri. La marcajul 27 ne oprim. Kirill a ridicat "galo u" la trei metri i a pornit încet înainte, iar eu am întors capul pe furi i am suflat or peste um rul stâng. M uit: neînfrica ii salvatori s-au urcat în elicopterul lor, pompierii s-au sculat în picioare în semn de respect, locotenentul de la intrare ne-a salutat, iar deasupra tuturor o pancard uria i-a afi at urarea deja decolorat : "Bine a i venit, domnilor vizitatori!" Tender era cât p-aci s fac cu mâna, dar m-am uitat la el în a a fel încât ideea asta i-a zburat din cap cât ai clipi. Las' c i ar t eu r mas bun.

Principalul e s nu ui i comanzi, Red, roste te printre din i Tender, în timp ce e tot ro u, deja transpirat, i buzele-i fream . Merg chiar i-n din i, nu numai în mâini. Nu-s încep tor. Am mai fost de dou ori.

În dreapta noastr mâne Institutul, în stânga cartierul Ciumat, iar noi mergem din marcaj în marcaj, drept pe mijlocul str zii. Eh, demult nu mai lcase nimeni pe strada asta. Asfaltul a cr pat tot, iarba a r rit din cr turi, numai c asta era înc iarba noastr omeneasc . Pe trotuarul din partea stâng , crescuser deja spini negri, iar pe spinii tia se vedea clar cum i-a însemnat Zona limitele: m cinii negri de lâng bordur parc au fost

De dou ori astea ale matale s le ascunzi în buzunar, îi spun, iar de comandat n-am s uit, fii pe pace. Apropo, tii s conduci "galo u"? tie, spuse Conduce bine.

Kirill.

Dac -i bine, bine s fie. Atunci, cu Dumnezeu i gata de lupt . U or înainte, dup marcaje, în imea trei

18

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

ia i cu coasa. Într-adev r, vizitatorii tia au fost cu to ii ni te b ie i cumsecade. Nici chiar "puful arz tor" nu iese din Zon , de i s-ar rea c vântul îl poate plimba în toate p ile.

sta, împreun cu ceilal i, doar cu ce avea pe el. Au alergat într-un suflet pân la pod cu totul ase kilometri. Pe urm a fost mult timp bolnav de cium . I s-a cojit pielea i i-au c zut unghiile. Aproape to i din cartierul sta s-au îmboln vit i de aceea cartierul se nume te Ciumat. În celelalte trei cartiere oamenii au orbit. Tocmai de aceea cartierele se numesc Primul Orb, Al doilea Orb ... N-au orbit de tot, ci numai a a, de parc aveau orbul g inilor. Printre altele, se spune c ar fi orbit nu datorit vreunei explozii oarecare, cu toate c o explozie tot a fost, ci datorit unei bubuituri foarte puternice. A început tune atât de tare, încât au orbit pe loc. Doctorii au spus c a a ceva nu e posibil, "încerca i s v aduce i bine aminte". O ineau îns una i bun c au orbit din cauza unui tunet puternic. i culmea! Nimeni, în afar de ei, n-a auzit tunetul.

Casele din cartierul Ciumat sunt cojite, moarte, de i geamurile de la ferestre sunt aproape peste tot întregi, atâta doar c sunt murdare i de-aceea parc sunt oarbe, iar noaptea, când te strecori pe al turi, se vede foarte bine cum în untru luce te ceva de parc ar arde spirt, cu limbi din acelea alb strui. Este "piftia vr jitorului" ce r sufl din pivni . În general, oricum l-ai privi, cartierul e ca orice cartier, casa ca orice cas , care bineîn eles necesit ni te mici repara ii, în general nimic deosebit, doar c nu se v d oamenii. Uite, de exemplu, în aceast cas de c mid a tr it profesorul nostru de literatur , poreclit Virgul . Era un pis log i-un ghinionist; a doua nevast îl sise înainte de Vizita propriu-zis , iar fata lui a avut cataract la ochi i, dup câte-mi amintesc, o tachinam pân -i d deau lacrimile. Când a început panica, a fugit din cartierul

Da ... Parc nu s-ar fi întâmplat nimic aici. Uite cum st , întreg, chio cul la de sticl . Sau c ruciorul de copil din poart are chiar lenjerie în el, care parc ar fi i-acum curat . Antenele 19

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

îns i-au cam dat "arama pe fa " pe ele a crescut un fel de p r sub form de claie, l os. "Ochelari tii" no tri au prins de mult pic pe antene: sunt foarte interesa i, dup cum v-a i dat seama, s cerceteze ce e cu claia aceea nu mai se ti nic ieri a a ceva, decât în cartierul Ciumat i numai pe antene, iar principalul e tocmai aici, de fapt al turi, chiar sub geamuri. Anul trecut le-a venit o idee: au coborât cu elicopterul o ancor fixat de un cablu de o el, ca s aga e una dintre cl i. Tocmai tr geau, când, pe nea teptate ... f ! Ne uit m, i, ce s vezi? Pe antene fum, pe ancor fum, i chiar cablul începuse s fumege, dar nu fumega pur i simplu, ci cu un uierat ut cios, veninos, asem tor arpelui cu clopo ei. Pilotul a în eles ce se întâmpl , a aruncat cablul i a ters-o imediat. Iat i cablul acela, atârnat, ajungând pân aproape de mânt, pe care a crescut deja o claie mic ...

cotim? Îi fac semn cu mâna: cât mai încet. Întoarce "galo u'" nostru i plec m cu vitez minim deasupra ultimelor m rturii ale mântului omenesc. Trotuarul se apropie, suntem la câ iva pa i de el i, iat , umbra "galo ului" cade deja pe spini ... Gata. Zona. Simt un fior. De fiecare dat m trece acela i fior i nici pân azi nu tiu ce este: sau Zona m întâmpin astfel, sau nervii stalkerului o iau razna. i tot de fiecare dat îmi spun: la întoarcere, voi întreba dac i celorlal i li se întâmpl acela i lucru, dar întotdeauna uit. S-o l m balt . Ne târâm înceti or deasupra fostelor gr dini, motorul de sub picioare toarce rotund, lini tit. Ce-i pas , lui cine-i deranjeaz ? i deodat Tender al meu nu mai rezist . N-ajungem bine la primul marcaj, c se-apuc tr nc neasc . A a cum se-ntâmpl mai întotdeauna. Încep torii au obiceiul s tr nc neasc în Zon : le cl ne din ii, inima se întrece pe sine, î i pierd min ile, le e ru ine i nu se pot st pâni. Dup mine, este ca i cum ai avea un guturai, care nu depinde

i uite a a, u urel, încetinel, am plutit pân la cap tul str zii, aproape de cotitur . Kirill se uit

la mine: 20

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

de om. Î i curge întruna nasul i nu se mai opre te. i despre câte nu tr nc nesc! Ba sunt încânta i de peisaj, ba se refer în general la cu totul alt problem . A a i cu Tender acum. Flec re te despre noul s u costum i nu se mai poate opri: cât a dat pe el, ce lân fin , cum i-a schimbat croitorul nasturii.

luat pe Tender de um r, l-am întors spre mine i, luându-mi avânt, i-am tr snit o palm . S-a lovit, racu', cu nasul în geam, a închis ochii i a t cut. i cum a amu it am i auzit: trr ... trr ... trr ... Kirill se uit la mine cu din ii încle ta i. Îi fac semn cu mâna stai, pentru Dumnezeu, stai, nu te mai mi ca. Doar i el a auzit trosnetele alea, îns , ca to i încep torii, a vrut s ac ioneze, a a dintr-o dat , s fac orice.

Mai taci, îi spun. Se uit la mine trist, plesc ie i ... din nou: cât tase a folosit pentru ptu eal ...

Mers înapoi? opte te. Am dat din cap cu înver unare i i-am b gat pumnul în fa a c tii, doar o cea. i deodat am uitat de toate. Pe deasupra gr mezii de gunoi vechi, peste sticlele sparte i diferite boarfe, a ap rut un fel de vibrare, de tremur, ca i aerul fierbinte de dup -amiaz deasupra acoperi urilor de tabl . A trecut peste o movili i a mers, a mers, t indu-ne calea i s-a oprit aproape de marcaj. A stat deasupra drumului cam o jum tate de secund sau poate numai atât mi s-a p rut i s-a târât mai departe peste câmp, dincolo de tufe, de gardul putrezit, pân acolo, deasupra cimitirului de

Sub noi ap ruse deja terenul argilos, unde fusese cândva groapa de gunoi a ora ului. Simt c pe aici sufl vântule ul. Numai c pân acum nu fusese nici un vântule , dar s-a pornit dintr-o dat chiar acum i dr cu orii de praf au început s alerge deja. Parc aud ceva. Taci sau te omor, îi spun lui Tender. Nu, nu mai poate s se opreasc . Acum ne poveste te despre înt ritura costumului f cut din p r de cal. Ei, atunci, scuz -m . Stai, îi spun lui Kirill. A frânat imediat. Are reac ii bune. Bravo! L-am 21

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

ma ini vechi.

num rul 17 pe ea. Kirill se uit la mine, eu dau afirmativ din cap i "galo u" nostru se opre te.

Ia te uit i la "ochelari tii" tia! Unde s-au gândit s marcheze drumul, într-o v un ! Dar nici cu mine nu mi-e ru ine. Unde mi-au fost ochii când admiram harta lor?

Pân aici a fost cum a fost, s vezi de-acum înainte. Pentru noi, lucrul cel mai important este acum calmul des vâr it. N-avem unde s ne gr bim, nu e vânt, vizibilitatea e bun , totul e ca-n palm ... Uite i an ul unde s-a "îngropat" Slizniak se vede ceva împestri at acolo, poate or fi boarfele lui. A fost un tip par iv, lacom, prost, murdar, odihneasc -se în pace! Numai cei ca el pot avea aranjamente cu Sterviatnik. Acest Sterviatnik Barbridge simte de la o po oamenii ca Slizniak i îi folose te ... În general, Zona nu întreab : ti r u, e ti bun, i tocmai de aceea î i mul umim Slizniak c ai fost un prost nac; nimeni nu- i mai tie numele adev rat, în schimb le-ai ar tat oamenilor de tep i unde n-au voie s calce ... A a. Cel mai bine ar fi, bineîn eles, s ajungem pân la asfalt. Asfaltul e neted, se vede clar totul i chiar o cr tur în el se cunoa te. Îns nu-mi plac mu uroaiele alea. Dac

Hai, u or înainte, îi spun lui Kirril. Dar ce-a fost asta? P i de unde vrei s tiu? A fost i nu mai este, slav Domnului. Hai, închide pliscu' ... te rog. Acum nu mai e ti om, în elegi? Acum e ti o ma in , levierul meu. i imediat mi-am dat seama c m-a apucat i pe mine "guturaiul vorbirii". Gata, spun. vorb în plus.

Nici

o

Vântule ul parc se mai domolise i nu se mai auzea. nimic înfrico tor, doar motorul torcea lini tit, adormitor. Împrejur, soare, ldur , iar deasupra garajului cea . Totul pare normal, marcajele trec unele dup altele. Tender tace, Kirill tace încep torii se obi nuiesc. Nu-i nimic, ie i, i-n Zon po i s respiri, dac te pricepi ... Uite i marcajul 27 o bar de fier i o sfer ro ie cu 22

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

mergi direct pe asfalt nimere ti chiar între ele. Stau, zâmbind parc satisf cute, abia te a teapt . Nu, n-am s m duc între voi. A doua regul a stalkerului: i-n stânga, i-n dreapta, totul trebuie s fie curat pân la o sut de pa i. Dar uite c se poate trece peste movili a din stânga ... E adev rat c nu tiu ce este dincolo de ea. Pe hart nu e însemnat nimic, dar cine mai crede în h i?

ar tat lui Kirill i i-am spus: Îl mai ii minte pe Tom Dege el? Ai înv at la coal ? Acum totul va fi invers. Uit -te! i am aruncat prima piuli . N-am aruncat-o departe, ci cum s-a nimerit. La vreo zece metri. Piuli a s-a dus normal. Ai v zut? Ei? Nu "ei", am întrebat dac ai v zut. Am v zut. Acum, cu cea mai mic vitez , duci "galo u"' pân la piuli . Te opre ti la doi pa i de ea. Ai în eles?

Ascult , Red, îmi opte te Kirill. Hai s s rim, ce zici? Dou zeci de metri în sus, coborâm imediat i am i ajuns lâng garaj, nu?

Am în eles. Cau i concentratorul de gravita ie?

Taci, m i prostule, îi spun. Nu m deranja i taci.

Ce caut, aia trebuie. Stai s mai arunc una. Urm re te-o, vezi unde cade i s nu- i dezlipe ti privirea de pe ea.

Auzi la el: în sus. Dar dac acolo, la dou zeci de metri, te pocne te? Nici car oasele nu le mai culegi. Dac apare pe-aici, pe undeva, "chelia ân arului", nu se mai pune problema s i mai r mân ceva oase, nici m car un loc umed nu mai g se ti. Vezi tu, arde de ner bdare: hai s rim ... În general, e clar cum o s ajungem pân la movili , iar acolo ne vom opri i vom vedea. Am b gat mâna în buzunar i am scos un pumn de piuli e. I le-am

Am aruncat înc o piuli . Bineîn eles c s-a dus tot normal i s-a oprit lâng prima. Haide, spun. "Galo u'" porne te. Fa a i se mai lumineaz i pare lini tit: se vede c a în eles. De fapt, to i "ochelari tii" tia sunt la fel. Pentru ei important este s g seasc denumirea. Pân când nu reu esc, i-e mil s te ui i

23

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

la ei, dar de cum izbutesc de exemplu, concentratorul de gravita ie totul parc devine mai clar i dintr-o dat via a li se pare mai oar .

Ai v zut? optesc. Numai în filme, spune, i se întinde a a de tare în fa de ziceai c acum-acum o s cad din "galo ". Mai arunc una, ce zici?

Am trecut de prima piuli , de a doua, de a treia. Tender ofteaz , st picior peste picior, î i schimb pozi ia i casc de-i trosnesc lcile, parc-ar scânci un câine. Lânceze te, s racu'. Nu-i nimic, o s -i foloseasc . Ast zi o s sl beasc pe pu in cinci kilograme, mai mult decât cu oricare diet ... Am aruncat i a patra piuli . Parc nu prea s-a dus. Nu pot s -mi explic ce s-a întâmplat, dar sim ind ceva nu e în regul , imediat l-am prins de mân pe Kirill. Stai. înainte ...

Nici

un

râzi i s plângi. Una. Dar oare î i ajunge aici numai una? Eh, tiin ! ... În sfâr it. Am aruncat înc opt piuli e pân am încercuit "chelia". La drept-vorbind, ar fi ajuns i apte, dar una am aruncat-o special pentru el, exact în centru las -l s se minuneze de concentratorul lui. Piuli a a intrat în argil ca un tr snet, de parc n-ar fi c zut o simpl buc ic de fier, ci o greutate de aproape o sut de kilograme. A c zut ca tr snit i a l sat numai o gaur mic în lut. Kirill aproape c a chiuit de pl cere.

pas

i, luând a cincea piuli , am aruncat-o mai sus i mai departe. Uite i "chelia ân arului". Piuli a i-a luat zborul normal, în continuare parc s-a dus, de asemenea, normal, dar când a ajuns la jum tatea drumului i-a schimbat direc ia, de parc cineva ar fi smucit-o într-o parte, îns atât de tare, încât a intrat în lut i a disp rut de sub ochii no tri.

Hai, las jucat un pic, te ui i. Am s trecere i s ochi.

, spun. Ne-am i gata. Aici s arunc una de n-o scapi din

Ce s-o mai lungim. Am ocolit "chelia" i ne-am ridicat deasupra movili ei. Movili a asta ... N-am mai zut-o pân acum. Ca s vezi ... Deci ne-am oprit deasupra movili ei, iar de aici pân la asfalt doar

24

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

-ntinzi mâna, vreo dou zeci de metri, acolo. Locul era curat, se vedea fiecare fir de iarb , fiecare cr tur . i, ce-ar mai trebui? S arunc piuli a i cu Dumnezeu înainte!

de piuli i abia atunci s-a uitat la mine. Probabil c nu ar tam prea bine, pentru c i-a întors repede privirea. Nu-i nimic, îi spun. Drumul ocolit ne duce mai repede.

Nu pot s-o arunc.

Am aruncat piuli pe asfalt.

Eu însumi nu în eleg ce se petrece cu mine, dar nu m-am hot rât s-o arunc.

ultima

Mai departe treaba a mers mai simplu. Am g sit i cr tur mea. Era curat , draga de ea, nu crescuse nimic urât pe-acolo i nici culoarea nu i se schimbase. M uit la ea i bucur. Ne-a condus pân la poarta garajului mai bine decât orice marcaj.

Ce ai? spuse Kirill. Ce mai a tept m? Ai r bdare. i mai taci, pentru numele lui Dumnezeu! "Acum m gândesc, am arunc piuli a, o s pornim lini ti i, totul o s mearg ca pe roate, de n-o fream te nici un fir de iarb , iar într-o jum tate de minut vom ajunge la asfalt". Dar dintr-o dat m-au trecut toate sudorile, de-am sim it -mi transpir i ochii, i deja tiam c n-am s arunc piuli a tocmai acolo. În stânga ... poftim, chiar i dou . Chiar dac drumul este mai lung i v d un fel de pietricele nu prea pl cute, totu i m-am decis arunc piuli a într-acolo, numai drept înainte nu, pentru nimic în lume. i am azvârlit piuli a în stânga. Kirill n-a spus nimic, a întors "galo u", s-a apropiat

I-am ordonat lui Kirill s coboare pân la un metru i jum tate, m-am culcat pe burt i am început s m uit prin poarta deschis . La început, fiind obi nuit cu soarele, totul era negru i n-am v zut nimic. Apoi, ochii mi s-au deprins cu întunericul i am observat pân acum nu se schimbase nimic în garaj. Camionul de-acolo st tea i acum neatins, f nici o gaur , nici o pat m car. Pe platforma de ciment i de jur-împrejur totul r sese ca la început probabil c în groap s-a adunat prea pu in "piftie", iar aceasta

25

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

nu a mai reu it s se reverse. Nici m car o dat . Cu toate acestea, un singur lucru nu mi-a pl cut. Acolo unde sunt canistrele str luce te ceva ca argintul. Mai înainte nu era. În sfâr it, s str luceasc cum o str luci, doar n-am s m întorc acum din cauza asta. Doar nu str luce te cine tie ce, ci numai pu intel, foarte slab i înceti or, ba chiar cu blânde e ... M-am ridicat i m-am uitat în toate p ile. Autocamioanele de pe platform par într-adev r noi, ba mai mult decât atât: de când am fost aici ultima dat parc sunt i mai noi. În schimb, cisterna aceea a ruginit complet, s raca, i cred c în curând o s se dezmembreze complet. Uite i anvelopa trecut i pe hart ce zace r sturnat în fa a garajului.

deasupra canistrelor, i nu al turi? ... De ce anvelopa arunc o asemenea umbr ? ... Sterviatnik Barbridge ne-a povestit ceva despre umbre: ceva neobi nuit, dar nu periculos ... Cu umbrele astea se pot întâmpla multe, totu i, ce naiba str luce te acolo ca argintul? Parc ar fi un p ienjeni în p dure. Ce fel de p ianjen o fi împletit-o? Of, niciodat n-am zut p ianjeni sau gândaci în Zon . i, colac peste pup , "biberonul" nostru se afl chiar la doi pa i de canistre. Trebuia s -l iau atunci i n-a fi avut nici o grij acum. Dar, fiind plin, era prea greu. De ridicat puteam s -l ridic, dar ca s -l car cu spinarea, noaptea, în patru labe ... Cine n-a c rat vreodat un "biberon", las -ncerce: este ca i cum ai ra aisprezece kilograme de ap f g le i. "Deci mergem, nu? P i, sigur c trebuie s mergem ... O du era bun acum" ... M-am întors spre Tender i i-am zis:

Nu-mi place aceast anvelop . Ceva nu e-n regul cu umbra ei. Soarele ne bate în spate, iar umbra vine spre noi. Dar las , pân la ea mai avem, e înc departe. În general, totul e bine, se poate lucra. Numai ce str luce te acolo ca argintul, sau mi se pare? Acum a fi fumat, m-a fi ezat în lini te i m-a fi gândit. De ce str luce te

Acum am s merg împreun cu Kirill în garaj. mâi pe loc, pe post de ofer. Nu te apropii de tabloul de comand f ordinul meu, indiferent ce se 26

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

întâmpl . Chiar dac arde mântul sub tine. Dac te sperii i faci vreo boac , te g sesc i pe lumea ailalt .

vr jitorului" scotea limbi alb strui, ca flac ra spirtului. Ce p cat, c nu lumineaz , ba chiar pare mai întuneric din cauza lor. i-acum, ce s mai zic! Ochii s-au obi nuit cu semiîntunericul, totul este ca-n palm . Se vede praful chiar i-n cele mai întunecoase col uri. i, într-adev r, firi oare de argint str lucesc acolo i se întind de la canistre spre tavan. Seam foarte mult cu un ienjeni . Poate c ar fi trebuit s -l in pe Kirill lâng mine. S a tept pân se obi nuiesc ochii cu semiîntunericul i s -i atrag aten ia asupra ienjeni ului, ba chiar s i-l ar t cu degetul, s -l bag cu nasu' acolo. Dar m-am deprins s lucrez singur, ochii mi s-au obi nuit repede i am uitat pur i simplu de Kirill.

Cl tin din cap cu un aer serios: nu m sperii, adic . Nasul îi seam cu o prun , c doar îl pocnisem zdrav n ... Am l sat încet la mânt cablurile de avarie, m-am uitat înc o dat la str lucirile din garaj, i-am cut semn lui Kirill i am început s cobor. Am ajuns pe asfalt i a tept pân coboar i el pe alt cablu. Nu te gr bi, îi spun. Nu ridica praful. St m pe asfalt, "galo u'" se cl tin , cablurile de sub picioare alunec . Tender î i scoate c âna peste balustrad , se uit la noi, iar în ochi i se cite te disperarea. Trebuia s mergem. Îi spun lui Kirill: S mergi dup mine, numai pe urmele pe care le las, cam la doi pa i în spate. prive ti drept i nu ca ti gura în jur.

Am p it în untru i m-am dus direct spre canistre. M-am a ezat pe vine lâng "biberon"; ienjeni ul parc nu s-ar fi lipit de el. Îl prind de un cap t i îi zic lui Kirill:

i-am pornit. M-am oprit în prag i m-am uitat în jur. Totu i este mult mai u or s lucrezi ziua. Acum o pt mân eram culcat exact aici, pe acela i prag. Întuneric ca-ntr-o c limar . Din groap , "piftia

Pune mâna sc pa, c e greu ...

i nu-l

Când am ridicat privirea, mi s-a oprit respira ia. A fi

27

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

vrut s strig: stai, opre te-te! dar n-am putut rostesc nici un cuvânt. Nici n-am avut timp. Totul s-a petrecut prea repede.

vede nimic pe spinare. Îl sucesc pe toate p ile nimic. Atunci m -ntorc i uit la canistre, în garaj. Nici acolo n-a mai r mas nimic.

Kirill p te peste "biberon", se întoarce cu spatele spre canistre i intr în p ienjeni cu toat spinarea. Închid ochii. Totul moare în mine, nu mai aud nimic, în afar de zgomotul ruperii p ienjeni ului. Parc s-ar fi rupt un p ienjeni obi nuit, cu un scâr âit slab, uscat, îns un pic mai tare. Stau pe vine, cu ochii închi i; nu-mi simt nici mâinile, nici picioarele, iar Kirill îmi zice:

Ascult , îi zic lui Kirill, în timp ce nu-mi dezlipesc privirea de pe canistre. Ai zut p ienjeni ul? Ce p ienjeni ? Unde? Las , zic. Poate avem noroc. i-n sinea mea gândesc: "Înc nu se tie dac o s-avem". Hai, îi spun, ia-l! Îl ridic m în "galo " i-l punem în picioare, ca s nu se rostogoleasc . M uit cum st , dr la ul de el, nou-nou , cur el. Cuprul sclipe te în soare, iar umplutura albastr dintre discurile de cupru se unduie te ca o cea . Se vede acum c nu e un simplu "biberon", ci mai degrab un vas, un fel de borcan de sticl plin cu un sirop de culoare albastr .

Ce-i cu tine? îl lu m? Îl lu m. Am ridicat biberonul i ne-am dus spre ie ire într-o parte, piezi . Of, ce greu e, prostu'! Chiar în doi dac -l tragem i tot e greu. Am ie it la soare i ne-am oprit lâng "galo ". Tender i-a întins labele spre noi. Hai! zice Kirill. Unu,

L-am admirat noi cât l-am admirat, ne-am urcat, în "galo " i, f s st m prea mult pe gânduri, am pornit, înapoi.

doi ... Nu, spun. Stai. Pune-l jos mai întâi. Îl punem.

Ferici i sunt savan ii tia. În primul rând, lucreaz ziua, în al doilea rând, e greu doar s intri în

Întoarce-te cu spatele! Se întoarse f s spun un cuvânt. M uit, dar nu se

28

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Zon , de-acolo te scoate "galo u"'. Are un cursograf care îl duce pe acela i drum pe unde a venit. Plutim înapoi i repet m toate manevrele. Ne mai oprim, din când în când, mai st m pu in, i apoi trecem pe deasupra tuturor piuli elor. Dac vrei, po i s le i aduni i s le pui în sac. Bineîneles c încep torilor mei li s-a ridicat moralul. Î i sucesc capetele în dreapta i-n stânga, frica le-a disp rut; le-a r mas doar curiozitatea i bucuria c totul s-a terminat cu bine. S-au pornit tr nc neasc . Tender a început chiar s gesticuleze, amenin e c imediat cum vom ajunge afar va mânca ceva i hop! înapoi în Zon ca s marcheze drumul pân la garaj. Kirill m-a luat de mânec i a început -mi explice despre concentratorul de gravita ie, cu alte cuvinte, despre "chelia ân arului".

întrebat ce s-a întâmplat cu Lindon Bondocu'. Plutim în lini te, iar eu gândesc la un singur lucru: cum voi începe s de urubez c celul. Îmi imaginez deja cum voi trage prima du , de i în fa a ochilor îmi str luce te din când în când un p ienjeni . Pe scurt, am ie it din Zon i ne-am b gat cu "galo " cu tot în "p duchelni " sau, cum se spune tiin ific, în hangarul sanitar. Ne-au sp lat în trei ape fierbin i i trei le ii, ne-au radiat cu o porc rie nu tiu de care i ne-au t lit în tot felul de prafuri. Apoi iar ne-au sp lat i ne-au uscat, dup care ne-au zis: Hai, b ie i! Da i-i drumul. Sunte i liberi. Tender i Kirill car "biberonul". Tot poporul s-a bulucit s vad , de n-ai loc mai ie i. i ce curios! Toat lumea se uit , scoate strig te de salut, de admira ie, dar nu s-a g sit nici un curajos care s -i ajute pe oamenii tia obosi i. Dar la mine nu se uit nimeni. De altfel, acum nu m mai intereseaz nimic.

Le-am t iat îns elanul; e adev rat c nu dintr-o dat . Le-am povestit lini tit câ i pro ti au fost care au murit la întoarcere. "T ce i, le spun. Mai bine uita i-v în toate p ile, altfel o s-o i ca Lindon Bondocu'". Spusele mele au avut efect. Nici m car nu m-au mai

Mi-am scos costumul special, l-am aruncat direct 29

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

pe jos (las' c -l ridic ei) i am plecat la du . M-am închis în cabin . Am scos bidona ul, am de urubat celul, i m-am prins de el ca o lipitoare. Stau pe ncu i simt în genunchi un gol, în cap e gol, în suflet e gol i înghit t ria ca pe ap . Tr iesc. M-a l sat Zona. M-a l sat scorpia. Otrava. Tr iesc. Încep torii nu pot s în eleag asta. i îmi curg lacrimile pe obraji, o fi de la t rie sau de la altceva, nu tiu. Am supt tot ce era în bidona . Sunt ud, bidona ul e uscat. Bineîn eles c doar o singur înghi itur nu mi-a ajuns. Dar asta se rezolv . Acum totul se poate rezolva. Tr iesc. Am aprins o igar i stau. Simt c încep s -mi revin. Mi-am adus aminte de premiu. La noi în Institut asta se rezolv prompt: po i merg chiar acum i s iei plicu', ba mai mult decât atât, poate mi-l aduc ei chiar aici, sub du .

ore ... i totu i, dac ne gândim, ce-nseamn cinci ore pentru un stalker? E caraghios, s tot râzi. Dar dou sprezece ore nu vre i? Doar dou zile i dou nop i, place? Într-o noapte n-am mai avut timp s m -ntorc i am stat o zi întreag în Zon , cu nasu-n p mânt. Deja nici nu te mai rogi lui Dumnezeu i parc începi s aiurezi, de nu mai tii: e ti viu sau mort ... iar a doua noapte, dup ce i-ai terminat treaba, te apropii cu marfa de frontier . Dincolo de ea te a teapt patrulele înarmate cu mitraliere "broa tele râioase" , care te ur sc din adâncul fiin ei lor i nu le face deloc pl cere s te aresteze. De altfel, le e fric de tine ca de moarte pentru c e ti contaminat. Vor s te omoare i au toate atuurile în mân (du-te dup aia i spune-le te-au omorât ilegal!). Iar asta înseamn din nou cu mutra-n p mânt i rug ciuni de la r rit pân la apus. Marfa st al turi i nici nu tii: zace pur i simplu sau te omoar încetul cu încetul. Cam a a a fost i cu Isaac Ciol nosu', care s-a r cit într-o noapte, iar o dat cu ritul a v zut c st între

Am început încet-încet s dezbrac. Mi-am scos ceasul de la mân i când m-am uitat ce crede i c-am zut, domnii mei? St tusem în Zon peste cinci ore. Cinci ore! M-am înfiorat. Da, domnii mei, în Zon nu exist timp. Cinci 30

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

dou râpe, de nu mai putea mearg nici la stânga, nici la dreapta. Dou ore au tras în el, dar nu l-au nimerit. Dou ore s-a pref cut c e mort, pân când, slav Domnului, l-au crezut i, în sfâr it, au plecat. L-am v zut dup aceea i mai s nu-l recunosc. Parc nu mai era om ... Mi-am ters lacrimile i-am dat drumu' la ap . M-am sp lat îndelung, cu ap fierbinte, cu ap rece i iar cu fierbinte, pân ce am terminat bucata de s pun, i, m-am plictisit. Opresc du ul i deodat aud ni te i în u . Kirill ip vesel:

l-a fi trimis Ernest.

pe

Ei, cum e? E ti mul umit? m întreb Kirill, cu gura pân la urechi, radiind de bucurie. Oarecum. Dar tu? Nu spune nimic. M ia pe dup gât i m îmbr eaz , tr gându-m spre pieptul lui transpirat. strânge puternic, apoi îndep rteaz i se ascunde în cabina de al turi. Hei! strig la el. Ce face Tender al t u? Zace-n pat? Da' de unde! Pe Tender l-au înconjurat coresponden ii i dac l-ai vedea cât importan î i d ... Le explic a a de competent!

Hei, m i stalker. Ie i de-acolo! Miroase a verzi ori! Verzi ori ... Asta-i bine. Deschid u a i-l v d pe Kirill numai în chilo i, vesel, f pic de melancolie. Îmi întinde plicu'.

Cum zici c le explic ? Competent. Bine, sir. Alt dat am iau i dic ionaru' cu mine, sir.

ine, de la omenirea recunosc toare. M doare-n cot omenirea ta. Cât e aici?

undeva

Dar parc m ceva.

de

curenteaz

Stai pu in, Kirill, ia vino-ncoa'.

În mod excep ional i pentru o comportare eroic , în condi ii periculoase dou salarii.

P i, sunt deja gol. Las , nu-i nimic, doar nu-s bab !

Da. A a se mai poate tr i. Dac cei din Institut mi-ar fi dat câte dou salarii pentru fiecare "biberon", de mult

Kirill iese, îl iau de umeri i-l întorc cu spatele la mine. Nu, mi s-a p rut. Spinarea e curat . Se v d 31

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

numai dârele transpira ie uscat .

de

respect". i-atunci m bag la zdup pentru vreo doi ani.

Îi dau un ut, intru în cabina mea i m încui. Nervii, naiba s -i ia. Acolo mi s-a p rut, aici mi se pare ...

În schimb, intri în tiin . Chestiei aceleia o -i zic "borcanul Schuhart". Ce zici, sun bine?

La dracu' cu tot! Da' las' azi m -mb t cri . Ce l-a mai jupui pe Richard! S vezi cum joac , pu lamaua. Nu-l ba i cu nici o carte. Am încercat i s tri ez, i s descânt c ile pe sub mas , i altele.

Cât timp am tr nc nit, m-am îmbr cat, am b gat bidona ul gol în buzunar i am plecat, num rând verzi orii. R mâi cu bine, suflet complicat ... Nu r spunde. Apa curge cu zgomot mare. M uit pe coridor i-l z resc pe domnul Tender în persoan , ro u i umflat ca un curcan. În jurul lui e mult lume: colegii i coresponden ii de pres . V d chiar i-o pereche de oferi, naiba tie cum s-or fi r cit pe-acolo (pesemne c abia au mâncat, pentru c se scobesc de zor în din i). Tender bolborose te întruna: "Tehnica aceasta pe care o avem la dispozi ie d garan ia succesului i securit ii în propor ie de aproape sut la sut ..." Tocmai acum m observ i imediat p le te. Zâmbe te totu i i-mi face semn cu mâna.

Kirill! strig. Vii azi la "Borj"? Nu la "Borj", ci la "Bor ". De câte ori s i repet? Ia mai las -m ! Scrie "Borj"? Ce mai vrei? Nu te mai amesteca la noi cu ordinile tale. Deci, vii sau nu? "Ah, ce l-a mai jupui pe Richard" ... Oh, Red! Nu tiu. Sufletul t u simplu nici nu poate s în eleag ce chestie am adus noi de-acolo. Da' tu în elegi? Nu. sta-i adev rul. Dar acum e clar la ce au folosit "biberoanele" astea. Dac una dintre ideile mele se potrive te ... scriu un articol i i-l dedic: "Lui Redrick Schuhart, stalker de onoare, cu mul umire i

"Ei, m gândesc, cred c-ar trebui s -mi iau t l32

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

a". N-am mai avut timp. Se aud deja trop ituri în spatele meu.

coridor, ca ni te cai, z u a! Am a teptat un minut. Lini te. Am scos capu': nimeni ... Am plecat fluierând, am coborât la poart , i-am ar tat pr jinei legitima ia i-am v zut c salut . Deci, sunt eroul zilei.

Domnule Schuhart! Domnule Schuhart! Dou cuvinte despre garaj! N-am ce comenta, le spund i încep s fug. Pe dracu', parc po i sc pa de ei: unu' cu un microfon din dreapta, cel lalt cu aparatul de fotografiat din stânga.

Pe loc repaus, sergent! Sunt mul umit de dumneata, sergent. A rânjit de parc i-a fi spus cine tie ce chestie. Dumnezeu tie cu ce l-oi fi gulit.

Ai v zut ceva neobi nuit în garaj? Numai dou cuvinte!

B , Ro covane, bravo! mândresc cu asemenea cuno tin .

N-am ce comenta, le spun i încerc s m a ez cu ceafa în obiectiv. Un garaj ca toate garajele ...

Ce zici, îi spun, o s cam ai ce povesti feti elor tale suedeze.

Mul umesc. Ce p rere ave i despre turboplatforme?

Mai e vorb ? Nu, nu-i b iat r u. Totu i, vorbind cinstit, nu-mi plac oamenii a a de înal i i rumeni în obraji. Fetele sunt moarte dup ei i de ce oare? m -ntreb. Doar nu e totul s fii înalt ... i cum merg pe strad , m gândesc: unde-i secretul?

Minunat , zic i încerc fug în W.C. Ce crede i despre elul Vizitei? Întreba i savan ii, spund i ... ti, dup , de unde le spun: "Vi-l recomand foarte insistent pe domnul Tender. Întreba i-l de ce are nasul ca sfecla. Este foarte modest i nu vorbe te despre asta, de i a fost cea mai captivant aventur a noastr ".

Soarele str luce te, iar in jur totul e pustiu. Trec de locul de parcare i v d mai încolo un cordon de paz : dou ma ini de patrul ce stau în toat splendoarea lor, late, galbene, cu

Cum au mai galopat pe

33

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

reflectoare i automate (v-a i zbârlit, "broa te râioase"!), iar pe lâng astea, bineîn eles, c tile. Au ocupat toat strada, de n-ai loc s treci. Merg, i-n timp ce m apropii las ochii în jos: "Mai bine s nu-i privesc". Mai ales ziua, pentru sunt acolo vreo dou -trei persoane pe care mi-e fric nu le recunosc. Dac reuesc asta, iese cu scandal mare. Pe legea mea, au avut noroc când m-a convins Kirill s vin la Institut. Le-am c utat atunci pe canaliile astea, i dac le seam le b team în cuie ca m car s clipesc ...

no tin veche. Era galben la fa i parc se uscase de tot. A! S tr ie ti, c pitane! Ce v mai face ficatu'? Hai, stalker, las vorb ria, zice sup rat, i m str punge cu privirea. Mai bine spune-mi, de ce nu te opre ti când te strig cineva? i deja au ap rut dou ti albastre în spatele lui, cu labele pe tocul pistolului. Ochii nu li se v d. În schimb li se observ mestecatul lcilor. De unde mai adun i specimenele astea? Cred îi culege pentru reproducere, pentru perpetuarea speciei. De obicei, ziua nu mi-e fric de patrule, dar "broa tele râioase" m pot perchezi iona oricând i asta nu-mi convine în momentul de fa .

Intru prin mul ime cu um ru-nainte i, tocmai când trecusem de to i, aud deodat : "M i stalker!" Dar asta nu m prive te, merg înainte i pescuiesc din pachet o igar . M ajunge cineva din spate i m trage de mânec . Iau mâna asta de pe mine i, întorcându-m numai pe jutate, îl întreb foarte politicos:

Oare pe mine m-a i strigat, c pitane? Parc era vorba de-un stalker ... i tu, bineîn eles, nu mai e ti stalker. Cum datorit dumneavoastr am f cut pârnaie, nu m mai ocup de-a a ceva. Am jurat. Î i mul umesc, c pitane, c mi-ai deschis ochii. Dac nu erai matale ...

Ce dracu’ te ag i de mine, mister? Stai, m i stalker. Doar dou întreb ri. Ridic privirea i-l v d pe pitanul Quarterblood, cu-

34

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Dar ce c utai lâng

pitanul a ajuns deja la perspective: înv tura, cic , e lumin , ignoran a e bezn ... lui Dumnezeu, vezi bine, îi place munca cinstit ... Cu alte cuvinte, vorbea despre lucrurile acelea nedigerabile cu care popa ne asasina în fiecare duminic la închisoare. i vreau s beau, i nu mai am r bdare! Da' las , m i Red, fr ioare, c-o s rezi ti. Trebuie s supor i! N-o s mai poat continua în ritmul sta, i uite c deja a început s sufle mai greu ... i, spre bucuria mea, una dintre ma inile patrulei începe s claxoneze. C pitanul Quarterblood întoarce capul, oftând cu necaz, i îmi întinde mâna cu regret:

Zon ? Cum adic ce? Doar lucrez acolo. De doi ani. i ca s pun cap t acestei convorbiri nepl cute, scot legitima ia i i-o ar t pitanului Quarterblood. Acesta ia "c rticica" i se uit la fiecare pagin . Miroase pur i simplu fiecare tampil , mai c nu le linge. Îmi d legitima ia înapoi, bucuros, ochii îi str lucesc i pare c se îmbujoreaz . Iart -m , Schuhart. Nu m-am a teptat. V d c sfaturile mele nu s-au dus în vânt, i asta-i foarte bine. Vrei s m crezi sau nu, dar înc de atunci mi-am dat seama c trebuie s ias ceva bun din tine. Nici nu-mi închipuiam c a a un iat ...

Am fost bucuros s te cunosc, m i Schuhart, om cinstit. Cu mare pl cere a bea un p rel cu tine în cinstea acestei cuno tin e. E adev rat c doctorii mi-au interzis t ria. Cu toate astea, o bere tot a bea. Dar vezi tu ... datoria! 0 s ne mai întâlnim.

i d -i, i d -i. "Eh, m gândeam, am mai vindecat înc un melancolic, o pacoste pe capul meu". Dar, bineîn eles, îl ascult i-mi las ochii în jos, ru inat. Aprob cu sfial , mai dau i din mâini, ba chiar scormonesc p mântul cu picioru'. Gorilele c pitanului au ascultat cât au ascultat i pe urm , scârbindu-se, au plecat unde-i mai vesel, iar

"Fereasc Dumnezeu!", gândesc. Dar îi strâng mâna, m -nro esc i iar scormonesc p mântul. Fac totul a a cum vrea. Pe urm pleac , în sfâr it, iar eu o zbughesc ca din pu 35

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

direct la "Borj".

Mai bine freac acolo. tii doar c unul tot a a a frecat i-a frecat, pân când a venit i duhul r u. Îns pe urm a tr it ca un pa .

La "Borj" nu e nimeni la ora asta. Ernest st dup tejghea, freac paharele i le studiaz la lumin . E surprinz tor totu i: oricând ai veni, întotdeauna barmanii terg paharele, de parc de asta depinde salvarea sufletelor lor. Uite-a a ar putea stea chiar i-o zi întreag : ia paharul, mije te ochii, îl studiaz atent la lumin , sufl i hai! Freac , freac , freac ... Se uit din nou, de data asta prin fundul paharului, i d -i, i d -i ...

i cine era la? întreab Ernie, neîncrez tor. A fost pe-aici un barman. Mai înaintea ta. i ce-i cu asta? Nimic. De ce crezi c a fost Vizita? A frecat i iar a frecat ... Cine crezi c ne-a vizitat? Mare palavragiu mai ti! îmi spune Ernie, i prin asta în eleg c m aprob .

Bun Ernie, zic. Nu-l mai chinui atâta, c -i faci gaur !

Se duce la buc rie i se întoarce cu o farfurie. Îmi aduce cârna i pr ji i. Pune farfuria în fa a mea, îmi întinde ketchup-ul i iar ia paharu'-n primire. Ernest î i cunoa te meseria. Are ochiul versat: imediat vede când vine stalkerul din Zon i tie c e rost de marf . i mai tie Ernie ceva: ce-i trebuie stalkerului dup ce a venit din Zon . Omul nostru, binef torul Ernie!

Se uit la mine prin pahar, morm ie ceva, parc din burt , i, f o vorb , îmi pune t rie cam de patru degete. M urc pe taburet, înghit, închid ochii, scutur capul i iar trag o du . Frigiderul zumz ie, iar din tonomat se aud scâr âituri slabe. Ernest sufl în paharul urm tor. Ce bine e! Totul s-a lini tit. Termin utura i pun paharu' pe tejghea. Ernest îmi pune imediat înc patru degete de licoare.

Termin cârna ii, aprind igara i încep s socotesc cât câ tig Ernie de la "fra ii" no tri. Nu cunosc pre urile în Europa, dar am auzit c , de exemplu, "biberonul" ar merge spre dou mii i jum tate, iar

Ei, cum e? E mai bine acum? morm ie. Te-ai dezghe at, m i stalker?

36

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Ernie ne d numai patru sute. Bateriile cost acolo aproape o sut i noi nu primim mai mult de dou zeci. Probabil c restul tot cam a a este. E adev rat transportul m rfii în Europa cost bani. D -i lu' unu, d -i lu' altu' eful transporturilor doar de la ei nânc ... În general, dac stau s m gândesc mai bine, Ernie nu câ tig prea mult. Vreo cincisprezece dou zeci la sut nu mai mult. Dar dac -l prind, are asigura i zece ani de munc silnic ... i aici gândurile mele cuvioase sunt întrerupte de apari ia unui tip politicos. Nici nu auzisem când a intrat. Apare lâng cotul meu drept i întreab :

Ba da. dumneavoastr ?

Scoate vioi dintr-un buzun rel o carte de vizit i-o pune în fa a mea. Citesc: "Aloise MacNaught, agent la Biroul Emigr ri". Bineîn eles c îl cunosc. Se leag de oameni ca s plece din ora ul nostru. Cineva dore te foarte mult ca to i locuitorii ora ului s plece. i-a a au r mas în Marmont numai jum tate. Vor s cure e complet locul, împing cartea de vizit cu vârful unghiei i îi zic: Nu, mul umesc. Nu m intereseaz . Vreau s mor în patrie. De ce? întreab vioi. Ierta i-mi indiscre ia, dar ce leag de aceste locuri?

Îmi da i voie? V necazu'?

rog

...

Dar

Îi r spund direct:

Care-i

P i, cum ce m leag ? Amintirile dulci ale copiriei. Prima s rutare în parcul ora ului, m icu a i ticu u'. Prima be ie, chiar în acest bar, i dragostea inimii mele, poli ia ... (Scot din buzunar o batist murdar i-o pun la ochi.) Nu, îi zic. Pentru nimic în lume ...

Micu , sl bu , cu n sucu' ascu it i cu papion la gât. Mutra mi-e cunoscut . L-am mai v zut undeva, dar unde anume nu mai tiu. S-a urcat al turi pe taburet i îi zice lui Ernest: Burbon, te rog. i imediat spre mine: "Ierta i-m , dar am impresia v cunosc. Nu cumva lucra i la Institutul Interna ional?"

Se uit la mine, ia un pic de burbon i spune gânditor: Nu pot s v în eleg pe 37

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

voi, marmontienii. Sta i pe-un vulcan. În fiecare moment poate s se extind o epidemie, sau poate ceva mai r u. Îi în eleg pe trâni. Le vine greu s plece din locurile natale. Dar dumneavoastr ... Câ i ani ave i? Probabil c nu mai mult de dou zeci i doi dou zeci i trei. Vreau s în elege i c biroul nostru este o organiza ie de binefacere! Nu avem nici un profit. Dorim, pur i simplu, ca oamenii s p seasc locul sta diavolesc. Le d m posibilitatea s tr iasc o via adev rat . Noi le oferim banii i le asigur m loc de munc . Iar tinerilor, ca dumneavoastr , le cre m condi ii ca s înve e ... Nu, u c nu în eleg!

este o "gaur " spre viitor. Prin aceast gaur vom aduce în lumea dumitale par iv asemenea lucruri, încât totul o s se schimbe. Via a o s fie alta, mai bun , i fiecare va avea tot ce-i trebuie. Uite a a-i cu "gaura" asta! Pe aici curg informa iile, iar când o s le cunoa tem bine, o s -i facem pe to i boga i i or s zboare spre stele. i vor ajunge unde doresc. A a-i la noi în v una asta ... Aici m-am oprit pentru c am observat cum Ernie sca ochii la mine i parc m-am ru inat. În general, nu suport s repet cuvinte str ine, chiar dac sunt de acord cu ele i-mi plac. Mai ales c le scot ca din topor. Când vorbe te Kirill, îl ascul i cu gura c scat , dar când m-apuc s vorbesc i eu despre acela i lucru, parc nu mai iese la fel. Poate fiindc Kirill nu a pus niciodat "marfa" sub tejgheaua lui Ernest. În sfâr it ...

Da' ce? Nimeni nu vrea plece? Ei nu, nu chiar nimeni ... Unii vor, mai ales famili tii, dar tineretul i trânii ... Ce ave i în ora ul sta? O v un , în fundul provinciei.

Ernie se dezmetice te repede i îmi toarn mai mult de ase-degete, adic : "Vino- i în fire, m i b iete. Ce-i cu tine ast zi?", iar domnul MacNaught, cu nasul lui ascu it, gust din burbon.

i atunci îi zic: Domnule Aloise MacNaught! Ave i dreptate ... Ducem o via grea. Or elul nostru e o un . Întotdeauna a fost o "gaur ". Numai c acum

38

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Da, e adev rat ... Baterii ve nice, "panaceul albastru" ... Dar dumneavoastr crede i c a o s fie într-adev r?

run , d m tonomatul la maximum. E acolo un cântec. "S nu te-ntorci, dac nu e ti sigur". Dup ce -ntorc din Zon m influen eaz în bine ... Tonomatul url i zdr ng ne te. Îmi iau paharu i plec într-un col discut socoteli mai vechi c-un amic, "pirat cu cârlig de fier". Timpul zboar ca pas rea ... Tocmai îmi beam i ultimul b nu , când intr Richard Nunan i Crem -deghete. Bun pereche. Crem -de-ghete, un uria negru ca cizma de ofi er, cu rul cre , mâini pân la genunchi, iar Dick micu , rotofei i roz, aproape c luce te.

Nu-i treaba matale ce cred cu adev rat. Asta am spus-o pentru ora . Cât despre mine, hai s i zic: "Ce n-am v zut la voi în Europa?" Dar de ce neap rat în Europa? Las , c peste tot e la fel, iar în Antarctica mai e i frig. E curios faptul c ceea ce spuneam credeam din toat inima. i-n momentele astea, Zona noastr blestemat îmi devine mai drag de o sut de ori. i înc nu m-am pilit.

Hei! ip Dick când m vede. Uite-l i pe Red! Vino la noi, Red!

Dar dumneata ce zici? îl întreab Nas-Ascu it pe Ernest.

A a e, url Crem -deghete. În tot ora ul nu sunt decât doi oameni adev ra i. Red i cu mine! Restul sunt blestema i, sunt copiii Satanei. Red! i tu e ti sluga Satanei, dar totu i e ti om ...

Eu am de lucru, zice, Ernie cu greutate. Sunt un mucos, un pierde-var . To i banii i-am b gat în afacerea asta. La mine vine i comandantul ... Generalul. De ce s plec de-aici?

apropii de ei cu paharu-n mân . Crem -deghete m ia de scurt , m az la mas i zice:

Domnul Aloise MacNaught începe s exemplifice cu cifre, dar nu-l mai ascult m. Tragem bine din pahar i, sco ând din buzunar un pumn de

Stai, m i Ro covane! Stai jos, slug a Satanei. Îmi

39

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

place de tine, m i Ro catule. Hai s plângem catele omene ti cu lacrimi amare.

ce? Dick se apropie pe mas o sticl .

i pune

Azi pl tesc eu, îi strig lui Ernest.

S plângem, îi zic. -nghi im lacrimile catului.

Dick se uit la mine.

i va veni ziua ... anun Crem -de-ghete. Deja calul palid e-nfrânat, iar c re ul pune piciorul în scar . Degeaba se vor ruga cei care s-au vândut Satanei pentru c se vor salva numai cei care au fost împotriva lui. Vou , copii ai omenirii, care v juca i cu juc riile Satanei, vou , celor ispiti i de bog iile Satanei, spun: orbilor! Dezmetici i-v pân nu e prea târziu i c lca i în picioare juc riile diavolului! (Aici tace de parc ar fi uitat ce urmeaz .) Da' nu-mi d nimeni s beau? continu el, cu voce schimbat . Da' unde m aflu? ... tii, m i Ro covane, c iar m-au azvârlit din serviciu? "E ti agitator ro u", mi-au zis. Le explic: "Veni i-v în fire, sunte i orbi i ve i c dea în pr pastie, iar în c derea voastr o s trage i dup voi al i orbi". Încep s râd . Atunci m duc la ef i îi trag un pumn în mutr , dup care plec. Acum o bage la zdup. i pentru

cam ciudat

Totul e legal, zic. Bem premiul meu. Ai întreab ceva?

fost Dick.

în Zon ? A i adus

Un "biberon" plin i pantalonii la fel. Pui în pahare sau nu? Mama lui de "biberon", scrâ ne te amarnic Crem de-ghete. Pentru orice "biberon" s i ri ti via a? Ai mas viu, dar ai adus în lume înc un lucru diavolesc. i cum po i s tii, Ro covane, câte nenorociri i p cate ... Vezi s nu te usuci, i Crem -de-ghete, i-o plasez sever. Mai bea i fii vesel c m-am întors viu. tate, m i b ie i! A

fost grozav pentru tate. Crem -de-ghete s-a descleiat complet. St i plânge i îi curge din ochi ca de la robinet. N-are nimic, îl cunosc eu. Asta-i numai o etap , atunci când plânge i propov duie te c Zona este ispita diavolului, c nu ai

40

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

voie s sco i nimic din ea, iar ce s-a scos s se arunce înapoi; vom tr i ca i cum Zona n-ar exista. S -i d m diavolului ce-i al diavolului.

nu? m -ntreab Dick, râzând proste te, ca unul pilit.

Dar îl iubesc pe Crem de-ghete i în general îmi plac oamenii aiuri i. Când are bani, cump marf de la oricine f s se târguiasc . Cât i se cere, atâta d . Pe urm , noaptea, car înapoi în Zon toat marfa i o îngroap . Doamne, ce mai plânge!

tiu. Când glumim, glumim, iar pentru asta po i iei i una peste bot. Consider c i datorez dou labe ...

Auzi? Las asta. Când glumim, glumim.

Hmm ... Cui? Ce dou labe? se treze te, Crem -deghete. Care e ti b , pe-aici? L-am apucat de mâini i abia l-am a ezat la loc. Dick i-a strecurat în gur o igar i i-a aprins-o. L-am lini tit, între timp s-a mai strâns ceva lume. La tejghea nu mai e loc, multe mese s-au i ocupat. Ernest a chemat i fetele, care alearg de colo-colo: unii vor bere, al ii cocktail sau t rie curat . M uit i observ c în ultimul timp au ap rut în ora mul i necunoscu i, majoritatea muco i, purtând fulare pestri e pân la p mânt. I-am zis asta i lui Dick, care m-a aprobat:

Dar ce-i sta, "biberonul" plin? m întreab Dick. Pe la simplu îl tiu, dar pe cel plin ... Aud pentru prima dat . I-am explicat. A dat din cap i a plesc it. Mda, foarte interesant. Asta-i ceva nou. Cu cine ai fost? ... Cu Kirill? Cu rusu' la? Da. Cu Kirill i Tender. tii care ... laborantul nostru. Probabil c chinuit cu ei ...

te-ai cam

P i, cum crezi? Doar începe s se construiasc masiv. Institutul ridic trei cl diri noi, iar Zona vor s-o împrejmuiasc cu un zid, de la cimitir pân la ferma veche. S-au dus vremurile bune pentru stalker.

Ba deloc. B ie ii s-au inut foarte bine. Mai ales Kirill. Ce mai, stalker înn scut. Dac-ar avea mai mult experien i nu s-ar gr bi copil re te, a merge în Zon cu el în fiecare zi. i-n

fiecare

noapte, 41

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Dar când a avut stalkerul vremuri bune? M gândesc: Ia uit -te ce nout i! Înseamn c de-acum înainte nu voi mai putea "ciupi" nimic. Poate -i mai bine a a, tenta ii mai pu ine. Am s merg în Zon ziua, ca un domn. Banii nu vor mai fi aceia i, dar, în schimb, va fi mai mult siguran ("galo u"', costumul special, una-alta), patrula nu te mai deranjeaz . De tr it o s tr iesc i cu un salariu, iar la b utur am s m duc numai de premieri.

pl cut. Vine unul din ei spre mine, se a az i începe s ia pe departe. i-mi d de-n eles c m cunoa te, tie cine sunt i unde lucrez. Ar pl ti gras anumite servicii ... A, copoi d- ia, zic. (Nu prea mi-a trezit interesul. Doar v zusem destui copoi.) Las c despre serviciile astea am auzit câte-n lun i-n stele. Nu, dragul meu. Nu sunt copoi. Ascult -m cu aten ie, îl interesa câte ceva din Zon , i mai ales lucruri serioase. N-avea nevoie de baterii, "bâza", "stropii negri" sau de alte bijuterii. Nu mi-a spus direct ce vrea, ci numai mi-a sugerat.

i, stând a a, m cuprinde o triste e groaznic . Fiecare b nu va trebui s -l socotesc: asta pot -mi permit, asta nu pot. Pentru fiecare cârp a Gutei va trebui s am r bdare i pun ban peste ban ... la bar s nu merg, mai bine s duc la film ... Totul este cenu iu, mohorât. Fiecare zi va fi la fel, fiecare sear , fiecare noapte.

i ce vrea? "Piftia vr jitorului", dup cum am în eles. Se uit ciudat.

la

mine

cam

Oho? Îi trebuie "piftia vr jitorului"? Dar de "lampa mor ii", întâmpl tor, n-are nevoie?

Stau a a, gândindu-m , pân când Dick îmi morm ie la ureche:

i eu l-am întrebat la fel. i?

Ieri, la hotel, am intrat în bar ca s -mi beau ru u' înainte de culcare i-am v zut ni te nou-veni i. De la prima vedere nu mi-au

Închipuie te- i

c -i

trebuie. fac

42

Da? Atunci las -l s i singur rost de toate

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

astea. Doar e un lucru de nimic. Subsolurile sunt pline de "piftia vr jitorului". Iei g leata i o sco i. Îns înmormântarea s i-o pl teasc singur.

bu tean, iar mâinile i-au ajuns pân la podea. Am ut cu Dick i f Crem de-ghete. A a e. Oi fi un suflet simplu sau complicat, dar despre tipu' sta m-a duce i a vorbi acolo unde trebuie. Nici eu nu prea ador poli ia, dar z u c m-a duce i l-a reclama.

Dick tace, se uit la mine încruntat i nici m car nu zâmbe te. Ce-o fi însemnând asta? Vrea s m angajeze, sau ce? i dintr-o dat în eleg.

Îhî. i-acolo la poli ie or s te-ntrebe: "Dar de ce tipu’ sta a venit tocmai la tine?" Ce zici?

Stai pu in, zic. Cine zici c a fost? "Piftia" este interzis pentru cercetare chiar i-n Institut ...

Am dat din cap.

E adev rat, zice Dick grab , tot uitându-se la mine. Cercetarea ei reprezint un pericol poten ial pentru omenire. Acum ai în eles cine a fost? Eu nimic.

tot

nu

în elegeam

P i, cine s vizitatorii?

fie? Poate,

Râde, m i zice:

Mi-e totuna. M i, porc gras, în ora ul sta e ti de-abia de trei ani i-n Zon n-ai fost niciodat . "Piftia vr jitorului" ai v zut-o numai în filme. Dar dac ai fi v zut-o în realitate, i mai ales ce face când prinde un om, ai fi f cut pe tine. Dragul meu, e un co mar. Iar din Zon n-ai voie s-o sco i ... tii i tu c stalkerii sunt oameni duri ... Vor cât mai mult "varz ". Cu afacerea asta, îns , nici Slizniak din groap n-ar fi de acord. Nici m car Sterviatnik Barbridge ... Mi-e fric doar s m gândesc pentru ce i cui îi trebuie "piftia".

bate pe mân

Hai mai bine s bem, suflet bun i simplu ce e ti! Hai, zic eu, dar deja m-am enervat. V-a i g sit sufletul simplu, de tep ilor! , Crem -de-ghete! Ajunge cu dormitu'! Hai s bem. Nici o ans . i-a pus mutra neagr pe masa de aceea i culoare i-a adormit

Da. Totul e a a cum zici, îns în elege i tu c 43

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

n-a vrea ca o frumoas diminea s m g seasc în pat, sinucis. Nu sunt stalker, dar i eu sunt un om dur, un businessman. Nu tiu dac m -n elegi, dar îmi place s tr iesc. A a m-am obi nuit. Ernest tejghea.

strig

de

-i l m diavolului ce-i al diavolului? Pe locul lui Dick se a az un mucos cu fular pestri . Domnu' întreab .

Schuhart?

Ce e? M cheam Sunt din Malta.

dup

Kreon.

i cum mai e pe la voi, în Malta?

Domnule Nunan! La telefon!

Nu e r u, dar vreau altceva. M-a trimis Ernest.

Drace! zice Dick cu utate. Probabil, iar o reclama ie. tia m g sesc oriunde. Scuz -m , Red.

"A a, gândesc. Deci Ernest e totu i o canalie. N-are nici un pic de mil . Uit -te la b ie elul sta sliniu, cur el i frumu el. Probabil c nu s-a rbierit niciodat i nici car n-a s rutat vreo fat . Lui Ernest îi e totuna. Important e s trimit cât mai mul i în Zon . Unul din trei dac se întoarce cu marf i tot scoate «varza» ..."

Se ridic i merge la telefon, iar eu r mân cu sticla i cu Crem -de-ghete ca i inexistent acum. Ce -i faci! Va trebui s m lupt singur cu sticla. Dracu' s-o ia de Zon ! Nic ieri nu scapi de ea. Unde mergi, cu cine vorbe ti Zona, Zona, Zona ... Ce frumos vorbe te Kirill. E b iat bun, nimeni nu spune c e prost, ba, din contr , to i zic c e de tept. Despre via , îns , nu tie nici pe dracu'. Nu- i poate imagina cât mâr vie este pe lâng Zon . Poftim! Cineva are nevoie de "piftia vr jitorului" ... O fi Crem de-ghete be ivan i nebun religios, dar câteodat te gânde ti dac nu are cumva dreptate: oare nu-i mai bine

i cum o mai duce trânul Ernest? întreb, dup o scurt t cere. Se întoarce spre tejghea i zice: Dup p rerea mea, n-o duce r u. A face schimb cu el. Eu n-a

face. Vrei s

bei? Mul umesc, nu beau. 44

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Atunci, poate o igar ?

Hai s bem, zice. i, s mai a tepte, înghite toat por ia i imediat î i pune alta. tii, zice, Kirill Panov a murit.

M scuza i, dar nici fum tor nu sunt. Prietene, atunci pentru ce- i trebuie bani?

Fiind beat, nu l-am în eles la început. A murit cineva i cu asta, basta.

Se îmbujoreaz , î i ia un aer serios i-mi zice optit: Poate m prive te numai pe mine, domnule Schuhart ...

Eh! Atunci s pentru sufletul lui ...

bem

Holbeaz ochii la mine i atunci simt cum în untru parc se rupe totul. in minte c m-am ridicat, m-am sprijinit de mas i m-am uitat la el.

A a e, a a e, i-mi torn din nou de patru degete. i trebuie s spun c în cap mi se porne te un zgomot surd, iar în corp mi se întinde o mole eal pl cut : m-a l sat Zona.

Kirill? i-n fa a mea apare ienjeni ul de argint i iar aud cum se rupe cu un zgomot slab. Iar prin zgomotul sta sinistru vocea lui Dick ajunge la mine ca din camera cealalt .

Acu' sunt beat, îi zic, i petrec, dup cum vezi. Am fost în Zon , m-am întors viu i cu bani. Nu se-ntâmpl prea des s te-ntorci viu, iar cu bani rar de tot. A a c hai s l m vorbele mari ...

Infarct. L-au g sit gol, sub du . Nimeni nu în elege nimic. Întreab de tine, dar le-am spus c e ti în regul ...

Se ridic i î i cere scuze. d c se-ntoarce Dick. St lâng scaun i dup fa a lui d c s-a întâmplat ceva.

Da' ce s nu în eleag ? Zona ...

Ei? îl întreb. Iar i s-au înecat cor biile?

Stai, îmi zice Dick. Stai jos i bea.

Iar. Se a az , î i toarn , îmi pune i mie i v d nu sunt de vin reclama iile. Reclama iile nu-l deranjeaz , sunt lucruri de nimic.

Zona, repet, i nu pot m mai opresc: Zona ... Zona ... Nu mai v d nimic în jur decât p ienjeni argintiu.

45

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Tot barul este împ ienjenit, iar oamenii se mi de colo colo. P ienjeni ul se rupe cu un zgomot slab atunci când este atins. În mijlocul barului st maltezul, cu fa a mirat , copil reasc , i nu mai în elege nimic.

întreab prietenul Te-ai cam îmb tat.

Nu. Sunt în regul , proasp t ca de sub du . Du-te acas , zice prietenul Ernie. Ai b ut cam mult. Kirill a murit.

M i b ie , îi zic duios. De câ i bani ai nevoie? O mie î i ajung? Ia-i, ia-i. (Îi arunc banii i încep ip.) Du-te la Ernest i spune-i c -i o canalie. Nu- i fie fric . Spune-i la ului luia! Spune-i i terge-o la gar . Cump i bilet pentru Malta. Nu mai întârzia nici o clip .

Care Kirill? Chelosu'? Ba tu e ti chelos! Dintr-o mie ca tine nu scot un singur Kirill. E ti negustor, m , putoare! Negustorul mor ii. Ne-ai cump rat pe to i ... Vrei s fac praf toat pr lia asta? Am ridicat mâna, dar m-au prins i m-au tras nu tiu unde. Nu mai în elegeam nimic i nici nu vroiam asta. Urlam, loveam cu picioarele i cu pumnii. Când mi-am revenit, st team în WC, ud, cu fa a lovit . M uit în oglind i nu m recunosc. i, colac peste pup , ceea ce nu mi s-a întâmplat niciodat , îmi zvâcne te obrazul. Din sal se aude zgomot mare: se sparge sticl rie, iar ipetele fetelor nu reu esc s acopere urletul lui Crem de-ghete:

Nu mai tiu ce-am strigat. Îmi amintesc c st team în fa a tejghelei, Ernest îmi punea în fa o utur r coritoare i m întreba: Ast zi parc ai bani? Da. Am. Poate îmi dai datoria? Mâine trebuie s pl tesc impozitul. i-n momentul acela am zut c ineam în pumn o gr joar de bani. M-am uitat la "varz " i-am bolborosit:

Poc i-v , parazi ilor! Unde-i Ro catu'? Unde l-a i ascuns, fir-a i ai dracului?!

Ia uit -te. Nu i-a luat Kreon Maltezu'! Va s zic e mândru ... Ce-i

cu

tine?

Ernie.

Se aude sirena poli iei. i de cum am auzit-o, parc mi

m 46

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

s-a limpezit totul în creier, ca-ntr-un cristal. in minte totul, tiu totul, în eleg totul. i-n suflet nu mai am loc decât pentru o r utate de ghea . "A a care va s zic ? gândesc. Atunci s v preg tesc o sear pl cut ... Las' c v ar t eu ce-nseamn un stalker".

Ernest. Bineîn eles c o s ghiceasc cine a f cut asta, îns nu-mi pas . Gata! Nu mai exist stalkerul Red! Mi-ajunge. Nu mai vreau s caut moartea împreun cu al i pro ti pe pare trebuie -i înv meserie. A gre it, Kirill, prietenul meu drag. Iart -m , dar nu ai dreptate. Crem -de-ghete are. Oamenii nu au ce c uta aici. Zona nu are nimic bun în ea.

Am scos din buzunarul pentru ceas o "bâz " nounou , nefolosit , am strâns-o între degete de dou ori, am deschis u a de la sal i am strecurat "bâza" în scuip toare. Am deschis apoi fereastra i, hop, afar . A fi vrut s v d cum o s fie, dar nu suport "bâza". Îmi curge sânge din nas din cauza ei.

Sar gardul i m duc acas . Îmi mu c buzele, vreau s plâng i nu pot. Ce-o s facem, Kirill? Cum am s tr iesc f tine? Mi-ai ar tat viitorul, lumea nou , o lume schimbat ... i acum ce-o s fie? O s plâng cineva dup tine, acolo, în Rusia îndep rtat , iar eu nici m car nu mai pot plâng i numai eu sunt de vin ! Cum am putut, animalul de mine, s -l duc în garaj, când ochii nu i se obi nuiser cu întunericul? i cum mi-am adus aminte de toate astea, mi s-a oprit ceva în gât i mi-a venit s urlu ca lupii. Probabil c am cut-o pentru c oamenii au început s fug din calea mea în toate p ile. Când m-am lini tit, observ c apare Guta.

Am str tut curtea în fug , auzind cum începe s lucreze "bâza" din plin. Pe urm începu s urle careva în "bomb ", dar în a a hal încât, de i departe, tot am sim it cum mi se sfâ ie urechile. Mi-am închipuit cam cum s-a tulburat toat lumea acolo. Unii au c zut în melancolie, al ii au devenit violen i, iar pe al ii i-a cuprins frica, de nu mai tiu pe unde s se ascund . Groaznic lucru, "bâza" asta. O s mai treac ceva timp pân când o s se strâng din nou lume în "bomba" lui

Îmi vine în întâmpinare frumoasa mea feti , cu 47

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

picioru ele ei dr la e, cu fusti a deasupra genunchilor i toat lumea casc gura la ea. Dar ea merge drept înainte, nu se uit la nimeni, i în eleg imediat, nu tiu de ce, c caut pe mine.

privirile. Pe strada asta am stat toat via a, iar pe Red Ro covanul îl cunosc to i prea bine. i pe cel care nu cunoa te îl fac eu s m cunoasc repede. Mama zice s fac chiuretaj, dar eu nu vreau, zice Guta.

Bun , Guta! Unde te duci? Se uit la mine secund observ mutra mea b tut ud i pumnii Nu-mi spuse nimic ci doar atât:

Am f cut câ iva pa i pân ce am în eles, iar Guta a continuat:

i într-o totul: , geaca zgâria i. de asta,

Nu vreau nici un chiuretaj. Vreau un copil de la tine, iar tu faci cum vrei. Nu te in. Po i s te duci oriunde vezi cu ochii.

Bun , Red! Pe tine te caut.

O ascult, dar se enerveaz i tot ascultând-o îmi pierd min ile. Nu mai pot în eleg nimic, iar în cap mi se învârte te o prostie: unul pleac , altul vine.

tiu, zic. Hai la mine. Tace, întoarce capul i se uit într-o parte. Ah, ce tr turi are, ce gât mândru! Pe urm zice:

Mama îmi spune: "Vai de mine, un copil de stalker! Vrei s na ti un monstru? E un punga , n-o s ave i familie niciodat ! Azi e liber, mâine e în închisoare". Îns mie mi-e tot una i sunt gata s fac orice. Pot i singur : s nasc, s -l cresc, -l fac om. Chiar f tine, numai c la mine s nu mai vii. S nu-mi calci pragul ...

Nu tiu, Red. Poate n-o mai vrei s te întâlne ti cu mine. Mi se strânge inima: ce-o mai fi asta? Dar îi spun lini tit: Nu prea în eleg, Guta. Ast zi am b ut pu in i poate de-aia nu în eleg ... De ce s nu vreau s m mai întâlnesc cu tine? O iau de bra i mergem, grab , la mine acas . To i cei care c scaser ochii la ea pân acum î i întorc

Guta, zic, feti a mea! Stai pu in ... i nu mai pot, apuc un râs nervos, ca de idiot ... Rândunica mea, 48

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

zic, da' de ce m gone ti?

i cum o s fie acum, Red? zice ea printre lacrimi. Ce-o s fie cu noi?

i râd ca ultimul prost, iar ea se opre te din mers, i pune capul pe pieptul meu i plânge.

49

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

CAPITOLUL II REDRICK SCHUHART, 28 DE ANI, C OCUPA IE STABIL

TORIT,

i observa cum din ma in zbura câte un muc de igar , care, izbindu-se de osea, arunca mici jerbe de scântei ro cate. Afar totul mustea de ap , pentru c plouase nu de mult, i Redrick, de i purta o canadian groas , sim ea cum îl p trunde frigul i umezeala.

REDRICK SCHUHART st tea dup o piatr de mormânt i, inând într-o parte o ramur de scoru , se uita spre drum. Luminile reflectoarelor de pe ma inile de patrulare se prelingeau prin cimitir i, din când în când, îl orbeau, obligându-l în acele momente s i mijeasc ochii i s i in respira ia.

din mân ramura i, întorcând capul, ascult atent. Undeva, la dreapta, nu prea aproape, dar nici prea departe, tot aici în cimitir, mai era cineva. Se auzea cum este r scolit mântul i cum fo nesc frunzele, iar dup câteva clipe ceva greu i tare c zu cu un zgomot în bu it. Redrick începu s se târasc încet înapoi, f s i întoarc m car capul, lipindu-se de iarba ud . Deasupra capului lunecau neîntrerupt luminile proiectoarelor. Redrick încremeni, urm rind mi carea lor t cut i parc , între cruci, pe un mormânt, st tea nemi cat un om îmbr cat în negru. St tea s se ascund , sprijinindu-se cu spatele de

Trecuser deja dou ore, iar pe drum nici o schimbare. Ma ina st tea tot acolo, duduind, cu motorul mergând în gol. Dârele luminoase c deau peste mormintele p site, peste crucile ruginite i aplecate, nimereau monumentele ruinate i n dite de tufi urile de scoru , apoi lunecau de-a lungul coamei zidului, sus, la trei metri, oprindu-se, în cele din urm , pu in mai la stânga, unde se termina zidul. Patrulele se temeau de Zon . Nici m car nu ie iser din ma in . Chiar i aici lâng cimitir le era fric s trag cu mitraliera. Uneori, Redrick auzea voci înfundate 50

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

un obelisc de marmur . Se întoarse spre Redrick cu fa a lui alb i parc avea în loc de ochi dou scobituri întunecate. Adev rul este c Redrick nu v zuse i nici nu putea s observe toate aceste am nunte într-o frac iune de secund , dar î i închipui c a a ar trebui s arate. Se târâ din nou câ iva pa i, pip i bidona ul de la piept, dup care îl scoase. Un timp, st tu culcat strângând lâng obraz metalul c ldu , apoi se târâ mai departe, continuând s in bidona ul în mân , f se mai uite sau s asculte împrejur.

o lic rire slab a reflectoarelor, ochii larg deschi i i sticlo i ai lui Barbridge, barba aspr i neagr ce-i acoperea obrajii. A înghi it de câteva ori cu comie, apoi s-a gr bit nelini tit s pip ie sacul cu "marf ". Te-ai întors ... Bun iat ... Ro catule ... Nu l-ai sat pe b trân ... s crape ... zise el cu respira ia iat . Redrick î i d du i el capul pe spate, tr gând o înghi itur zdrav . Stau "bro tele râioase". Ca ni te lipitori. Asta ... nu degeaba, spuse Barbridge sacadat, ca dintr-o suflare. A ciripit careva i acum ne a teapt .

În gardul cimitirului era o gaur i lâng ea, pe un balonzaid plumbuit, st tea lungit Barbridge. Continua stea pe spate i tr gea cu ambele mâini de gulerul puloverului. Sc pa din când în când un geam t, tu ind înceti or, chinuitor. Redrick se a ez lâng el i de urub c celul bidona ului. Strecur cu grij mâna sub capul lui Barbridge, sim ind cu toat palma chelia fierbinte i parc lipicioas din cauza transpira iei, apoi potrivi gâtul bidona ului între buzele b trânului. De i era întuneric, Redrick deslu i, la

Se poate. S un gât?

i mai dau

Nu. Deocamdat ajunge. S nu m la i singur. Dac nu m se ti, nu mor. i-atunci n-o s i par r u. Nu-i a a, Ro catule, c nu m la i? Redrick nu r spunse. Se uit în direc ia oselei, la str fulger rile alb strui ale reflectoarelor. Obeliscul de marmur se vedea de aici, dar nu era clar dac individul st tea tot acolo sau disp ruse. 51

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Ascult -m , Ro covane. Nu tr nc nesc ca s n-adorm. N-o s i par r u. tii de ce b trânul Barbridge tr ie te i acum? Hm? Bob Gorilla a mierlit-o. Faraonul Bunker a disp rut. Ca i cum n-a fost. Ce stalker era! Slizniak la fel a disp rut. Norman Ochelaristul, Kallogen, Pete Bubosu'. To i. Numai eu am mas. De ce? Asta tii?

Redrick t cea. Vroia s fumeze i scoase o igar , de ert tutunul din ea în palm i începu s -l 1 prizeze . Nu-l ajut îns . Trebuie s m sco i. Din cauza ta m-am "ars". Numai tu n-ai vrut s -l lu m pe Maltez. Maltezul dorise foarte mult s mearg cu ei. Toat seara le cântase în strun , le propusese o sum mare de bani, ba chiar se jurase va face rost de costume speciale. Barbridge st tea lâng Maltez i, punându- i drept paravan palma grea i noduroas , îi f cuse complice cu ochiu' lui Redrick: adic , n-or s piard nimic dac o s fie de acord. Poate tocmai din cauza asta spusese Redrick nu.

Pentru c ai fost întotdeauna o canalie, îi spunse Redrick f s i dezlipeasc privirea de pe osea. Un Sterviatnik. Canalie ... Mda, asta-i adev rat. Altfel nici nu se poate. Doar to i au fost a a. Faraonul, Slizniak. Dar am mas numai eu. tii de ce? tiu, r spunse Redrick, mai mult ca s scape de el.

Pentru c e ti zgârcit, zise Redrick. Nu e vina mea. i mai bine taci.

Min i. Nu tii. Ai auzit de Globul de Aur? Am auzit.

Un timp, Barbridge nu cu altceva decât s geam înceti or. Trase din nou cu degetele de guler, apoi î i du capul pe spate.

Crezi c -s pove ti? Mai bine taci, îl sf tui Redrick. Te obose ti degeaba. Nu-i nimic. M sco i tu. Doar am mers împreun de atâtea ori. Cum o s m la i tocmai acum? Te tiu înc de când erai mic. Pân i pe taic -tu îl cuno team.

Ia toat marfa, numai nu m la i aici. Redrick î i privi ceasul. Pân la r rit mai era pu in, iar patrula tot nu 1 PRIZÁ1, prizez, vb. I. Tranz. A trage, a aspira un praf, o substan pe nas (de exemplu tutun). Din fr. priser.

52

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

pleca. Reflectoarele continuau s lumineze tufi urile, iar undeva, pe acolo, foarte aproape de patrul , st tea ascuns Land Roverul. Puteau s -l descopere în orice clip .

tuarul ... Dina ... hârâi Barbridge. Feti a mea, frumoasa lu' t ticu ... Sunt sf i2, Ro covane. Nu tiu ce-i la un refuz i asta o s -i piard ... Arthur, Archie al meu. Tu îl tii, Ro covane. Unde ai mai zut asemenea b iat?

Globul de Aur, spuse Barbridge. Eu l-am g sit. Pe urm au fost numai minciuni despre el. Chiar i eu min eam: adic poate îndeplini orice dorin . Nu chiar orice. Dac ar fi fost a, nu mai eram aici. A fi tr it în Europa. M-a fi sc ldat în bani.

i-am mai spus c dac pot, te scot. Nu, se înc ân Barbridge. Trebuie s m sco i orice ar fi ... Globul de Aur. Dac vrei, î i spun unde e.

Redrick se uit la el, în jos. În lumina bleu, tremutoare, a reflectoarelor, fa a lui Barbridge p rea a unui cadavru. Doar ochii sticlo i i bulbuca i se holbau fic i la el.

Ei, hai spune. Barbridge gemu suci din nou.

i

se

Picioarele mele. (Hârâi.) Pip ie-le i zi-mi cum sunt. Redrick întinse mâna i îi pip i picioarele de la genunchi în jos.

N-am primit tinere ea ve nic , bolborosea el. Bani nici pe dracu. S tate îns am avut. Copiii sunt buni, iar eu tr iesc ... Nici car nu po i s i închipui pe unde am fost. i totu i tr iesc. (Î i linse buzele.) L-am rugat un singur lucru: tr iesc ... i s tate ... i pentru copii.

Oasele, uier Barbridge. Oasele mai sunt? Sunt, sunt, min i Redrick. Nu te mai foi atâta. În realitate, se sim ea numai rotula, iar pân la talp , piciorul parc era de cauciuc. Puteai s -l legi i -i faci noduri.

Ia mai închide pliscu'. Ce, e ti muiere? Dac pot, te scot. Mi-e mil de Dina ta o s-ajung s fac tro-

Min i. De ce min i? Crezi c nu tiu, c n-am 2 SF ÁT, - , sf i, -te, adj. 1. Dezmierdat, alintat în mod exagerat; capricios, cu toane; (depr.) zgâiat. (Rar) Gra ios, cochet. 2. Care huzure te, îmbuibat. V. sf a. ZGÂIÁT, - , zgâia i, -te, adj. Exagerat de alintat; prost crescut; r sf at. Fig. (Rar) Desf tat, satisf cut. [Pr.: -gâ-iat. Var.: Râzgâiát, - adj.] V. zgâia.

53

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

mai v zut niciodat ?

neomeneasc , de parc ar fi fost un mecanism întors i care abia pornise.

Genunchii sunt întregi. Min i probabil, zise Barbridge cu triste e. Las , nu-i nimic. S m sco i de aici, i-o s i dau totul: Globul de Aur. Am s i desenez o hart , am s i ar t toate capcanele. Î i spun totul ...

La un moment dat, reflectoarele se stinser . Ambreiajul scrâ ni, motorul începu s huruie s lbatic, iar printre tufi uri lic rir intermitent luminile de semnalizare, cele ro ii i albastre. Ma ina patrulei se urni din loc, demar nebune te i ni ca din pu spre ora , disp rând dup zid. Redrick înghi i spasmodic i î i trase fermoarul de la canadian .

Continu s vorbeasc , promit câte-n lun i-n stele, dar Redrick nu-l mai asculta deja. Se uita în direc ia oselei. Luminile reflectoarelor nu mai fugeau pe tufi uri. Se oprir brusc, încruci ându-se pe acel obelisc de marmur , i în cea a lor intens albastr , Redrick v zu clar un individ îmbr cat în negru ce se târa printre cruci. Silueta neagr se îndrepta direct spre reflectoare. Redrick observ cum acesta se love te de o cruce mare, se d înapoi, din nou se izbe te de o cruce i abia dup aceea le ocole te. Se ducea totu i înainte, întinzând în fa mâinile lungi, cu degetele chirate. Apoi disp ru dintr-o dat , ca i cum l-ar fi înghi it p mântul. Dup câteva secunde, ap ru din nou, mai la dreapta i un pic mai departe, înaintând cu o înc ânare

Or fi plecat? îng im Barbridge înfrigurat. Hai, Ro catule, hai mai repede! Se r suci, începu s pip ie în jurul s u i luând sacul cu marf încerc s se ridice. Hai, ce mai stai? Redrick tot se mai uita în direc ia oselei. Era întuneric i nu se vedea nimic. Pe undeva, pe-acolo, îns , era la care mergea ca o pu mecanic . C lca prost, c dea, lovindu-se de cruci, i se-ncurca printre tufi uri. Bine! Hai s mergem! Îl ridic pe Barbridge. trânul îl prinse cu mâna stâng de gât, ca-ntr-un cle te. Neavând puterea s se mai ridice, Redrick 54

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

începu s -l trag mergând în patru labe. Îl trecu prin gaura din gard, apucându-se cu mâinile de iarba ud .

uit împrejur: un p ianjen mare i negru tocmai fugea peste drum. Red g si repede Land Roverul, arunc de pe caroserie ramurile care îl mascau, se a ez la volan i, încet, f s aprind luminile, ie i pe asfalt. Barbridge st tea pe jos, cu o mân inând sacul cu marf , iar cu cealalt pip indu- i picioarele.

Haide odat ! hârâia Barbridge. N-avea grij c in eu marfa, iar de sc pat ... Hai! Poteca era cunoscut i pe iarba ud se aluneca foarte u or. Ramurile de scoru îl loveau în plin fa , iar b trânul sta gras era atât de greu încât jurai -i mort. Sacul cu marf se ag a tot timpul de câte ceva i se lovea, zdr ng nind, i-n plus le era fric s nu se întâlneasc cu ala, care poate mai umbla pe-aici, prin bezn .

Repede, uier el. Hai mai repede! Genunchii ... înc îi mai am ... m car genunchii s -i salvez. Redrick îl ridic i, scrâ nind din din i de încordare, îl arunc în Land Rover. Barbridge se pr bu i pe scaunul din spate i icni. Sacul îns nu-l sc din mân . Redrick ridic de la mânt impermeabilul plumbuit i îl arunc deasupra lui Barbridge. Acesta în zgârcenia lui, izbutise nu numai s care toat marfa, dar nici m car balonzaidul greu nu-l l sase în Zon .

Când ie ir pe osea era înc întuneric, dar nu mai era mult pân la r rit. În durice, de partea cealalt a oselei, p rile începur ciripeasc somnoroase i înc nehot râte. Pe deasupra caselor negre i a felinarelor galbene, rare, din cartierele îndep rtate, întunericul nop ii începu a ta o nuan de violet închis. B tea un vântule umed i rece, care te f cea te scuturi înfrigurat. Redrick îl l pe Barbridge la marginea drumului i se

Redrick scoase lanterna i, mergând când înainte, când înapoi, c uta urme la marginea drumului. Nu g si nimic. Ie ind pe osea, Land Roverul trecu peste iarba deas i înalt , care trebuia se ridice la loc dup

55

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

câteva ore. În jurul locului unde st tuse ma ina patrulei, z ceau gr mezi de mucuri. Redrick î i aminti de mult vroia s fumeze. i scoase lini tit igara i-o aprinse, de i chiar acum ar fi vrut s sar în ma in i goneasc , s goneasc , goneasc cât mai departe de-aici. Dar nu avea înc voie s-o tearg . Totul trebuia f cut încet i calculat.

Da’ ce-au copitele mele? Am fost s prindem pe te cu dinamita i mi-am rupt picioarele. Asta-i tot. i

dac

le

pip ie

careva. Le pip ie pe dracu' ... Am s urlu în a a hal c-or uite s mai pip ie. Dar Redrick se hot râse deja. Ridic scaunul spre volan i, în lumina lanternei, deschise un capac mascat. Punem marfa aici.

Ce-i cu tine? se auzi din ma in vocea plâng rea a lui Barbridge. Ap n-ai v rsat, n vodul e uscat. Ce mai stai? Haide, ascunde o dat marfa aia!

Rezervorul de benzin , de sub scaun era fals. Redrick lu sacul i îl b în untru, auzind cum sun i se rostogole te ceva. N-am voie s risc, morm i. Nu am dreptul.

Taci. Nu m mai deranja, spuse Redrick i mai trase un fum. O s cotim spre marginea sudic .

Aranj la loc capacul, arunc deasupra ni te cârpe i un pic de gunoi i puse scaunul la loc. Barbridge icnea, ofta, insista pe un ton plâng re ca s mearg totul mai repede i iar începu s promit Globul de Aur, în timp ce se foia mereu pe scaun, uitându-se cu grij în întunericul care se dilua continuu. Redrick îns nu-i mai d dea aten ie. T ie sacul de plastic plin cu ap i pe ti, v rs apa deasupra vodului aruncat pe platforma din spate, iar pe tele care se zb tea îl

Cum adic spre margine? Ce-ai înnebunit? Îmi parade ti genunchii, scârb ! Genunchii mei! Redrick trase ultimul fum i stinse mucul în cutia de chibrituri. Hai, Sterviatnik, nu mai f curent. Nu se poate direct prin ora . Sunt trei posturi i m car la unul tot ne opresc. i ce dac ? O s i vad copitele i atunci s-a terminat cu noi. 56

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

puse într-un sac impermeabil. Sacul de plastic îl împ turi i îl puse în buzunarul canadienei. Acum totul era în regul : pescarii se întorceau f s fi avut prea mare noroc. Se a ez la volan i porni ma ina.

Da. Doamne-Dumnezeule. Numai asta ne lipsea, mori Barbridge, i deodat începu s se roage cu glas tare. Închide Redrick.

Pân la cotitur , au mers s aprind luminile. La stânga se întindea zidul solid, înalt de trei metri, care înconjura Zona, iar în dreapta erau tufi urile i duricea, nu prea rar , în care r reau din când în când vili oare p site, cu feresterele b tute în scânduri i cu pere ii coji i. Redrick distingea foarte bine toate astea, obi nuindu-se cu întunericul ce se destr ma. De altfel, tia ce va urma i, de aceea, când înaintea lor ap ru silueta încovoiat ce înainta ritmic, nici m car nu mic or viteza, aplecându-se doar deasupra volanului. Individul mergea chiar pe mijlocul oselei, cum, de altfel, f ceau to i ceilal i. Se-ndrepta spre ora . Redrick îl ocoli, virând spre stânga i îl dep i, ap sând mai tare pe accelerator.

gura!

ip

Cotitura trebuia s fie pe undeva pe aici i Redrick mic or viteza, cercetând linia c su elor i a gardurilor strâmbe care se întindeau pe partea dreapt . su a veche a transformatorului ... Stâlpul de telegraf cu rezem toare ... Un podule putrezit peste un an . Redrick vir brusc. Ma ina s ri peste un dâmb, scuturându-se puternic. Pe unde dracu' o iei? url , nebune te, Barbridge. Redrick se întoarse pentru o secund i-l lovi brusc, pe mo drept în fa , sim ind cu dosul palmei obrazul epos. Barbridge icni i t cu. Ma ina se scutura i ro ile alunecau în noroiul proasp t. Redrick aprinse farurile. În lumina alb i lt rea ce dansa deasupra drumului vechi se vedea iarba abundent , acoperit de b ltoace imense, r reau garduri putrezite i d râmate. Barbridge se plângea,

Maic precist ! bolborosi în spate Barbridge. Ro catule, l-ai v zut?

57

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

suspina i- i sufla nasul. Nu mai promitea nimic, se jelea i amenin a, dar nu prea tare i cam nedeslu it. Redrick auzea numai cuvinte separate. Ceva despre picioare, despre genunchi, despre frumosul Archie ... Pe urm , amu i.

cu oseaua de vest, opri maina i stinse motorul. Pe urm , ie i din ma in gând înfrigurat mâinile în buzunarele ude ale combinezonului i merse înainte, f a se mai uita la Barbridge. Se cr pase de ziu . În jur, totul era ud, lini tit, somnoros. Ajunse pân la osea i scoase capul cu grij dintr-un tufi . Postul de poli ie se vedea foarte bine de aici: o c su mic pe ro i, trei gemule e luminate, iar ma ina patrulei st tea pustie la marginea drumului. Un timp, Redrick st tu i se uit . La post nu era nici o mi care; probabil c cei din patrul înghe aser i obosiser în cursul nop ii, iar acum se înc lzeau în su i mo iau cu ig rile lipite de buza de jos. "Broa te râioase", murmur Redrick. Pip i în buzunar boxul, b gând degetele prin orificii, strânse în pumn metalul rece i ghemuindu-se înfrigurat, f a- i scoate miinile din buzunar, plec înapoi. Land Roverul st tea aplecat într-o parte printre tufi uri. Locul era sit, l sat în paragin i probabil c nimeni nu mai trecuse pe-aici de vreo zece ani. Când Redrick veni spre

Drumul se întindea de-a lungul marginii de vest a ora ului. Cândva, aici fuseser vile, gr dini, livezi i re edin ele de var ale bog tanilor din ora i ale celor din conducerea uzinei. Locuri vesele, verzi, lacuri micu e, maluri cu nisip curat, p durici luminoase de mesteac n, b i unde cre teau crapii. Mirosurile urâte i norii de fum de la uzin nu ajungeau pân aici i nici canalizarea ora ului, de altfel. Acum îns locurile erau p site i în tot acest timp au v zut o singur cas locuit , cu o fereastr luminat i perdelu ele trase. În curte, pe sfori, atârnau rufele ude de ploaie. Un câine uria , care aproape se îneca de ur , ni dintr-o parte i un timp fugi dup ma in , în rafalele de noroi, care zburau de pe ro i. Redrick trecu încet pe un podule vechi i strâmb i, când v zu în fa intersec ia 58

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

ma in , Barbridge se ridic un pic i se uit atent la el, deschizând gura. Acum ar ta i mai b trân ca de obicei, plin de riduri, chelos, fa a neîngrijit , plin de p r epos, din ii putrezi i ... Un timp se uitar t cu i unul la altul i, dintr-o dat , Barbridge morm i.

lâng o brut rie cu geamuri înalte, puternic luminate i Redrick sim i un val de miros cald i foarte ispititor.

Î i dau harta ... Toate capcanele, toate ... Ai s -l se ti singur i n-o s i par r u.

Ce? Barbridge.

Vreau s halesc, spuse Redrick i se întinse, împingându-se cu mâinile în volan, încercând astfel s i destind mu chii obosi i de atâta încordare. s ri,

speriat,

Vreau s halesc ... Unde s te duc? Acas , sau direct la M celar?

Redrick îl ascult nemi cat, desf cu degetele, sând s alunece boxul în buzunar i spuse:

La M celar, la M celar. Hai mai repede! începu s morm ie gr bit Barbridge, aplecându-se în fa . Redrick sim ea în ceaf suflarea lui fierbinte. Direct la el! Mi-e dator înc apte sute de monezi. Hai, gone te, gone te o dat ! Ce te târâi ca p duchii pe umezeal ? i începu s înjure obosit, lipsit de putere, dar cu r utate, cu vorbe murdare, negre, stropind cu saliv i înecându-se în crize de tuse.

Bine. Treaba ta e s stai le inat. Ai în eles? S gemi i s nu-i la i s te pip ie. Se a ez la volan, porni motorul i puse ma ina în mi care. Totul a fost în regul . Nimeni n-a ie it din c su atunci când Land Roverul a trecut încet, respectând indicatoarele, m rind apoi treptat viteza, pân când a nit spre ora prin marginea de vest. Era ase diminea a, str zile erau pustii, iar asfaltul ud i negru. Semafoarele automate, singuratice i deocamdat inutile, clipeau la intersec ii. Au trecut pe

Redrick nu-i mai spundea. Nu avea nici timp, nici putere pentru a lini ti un Sterviatnik dezl uit. Trebuia s termine cât mai repede cu toate astea. M car o or , chiar o jum tate de or s 59

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

doarm înainte de întâlnirea de la Metropol. Coti pe strada 16, str tu dou cartiere i opri ma ina în fa a unei vile gri cu dou etaje. .

obosit în fotoliu, scoase o igar i o aprinse uitându-se în jur. "Da, despre hol n-am ce zice". M celaru' nu se zgârcea la bani. A fost un chirurg cu mare experien i foarte la mod , steaua medicinii din ora , ba chiar din stat. Bineîn eles c nu din cauza banilor f cea afaceri cu stalkerii. Î i avea i el partea lui din Zon : plata în natur , cu diferite rfuri pe care le folosea în medicina lui; plata în acumulare de noi cuno tin e, studiind, pe Stalkerii mutila i de Zon , boli necunoscute pân acum, monstruozit i i defecte ale organismului uman, plata pentru faima primului doctor de pe planet , specialist în bolile extraterestre ale omului. Dar i banii îi lua tot cu pl cere.

Îi deschise însu i celaru', probabil c tocmai atunci se sculase i voia s fac baie. Era îmbr cat într-un halat impun tor, cu ciucuri de aur, iar într-o mân inea paharul cu proteza dentar . rul îi era r it, iar sub ochii tulburi îi atârnau cule i vine ii. A! exclam el. Ro catu'. e mai jici? Pune- i din ii intr m.

i hai s

Îhî, aprob M celaru', i îl invit în hol printr-o mi care a capului. Se deplas apoi cu o repeziciune uimitoare, târ âind papucii persani, i disp ru în baie. Cine?

strig

el

Ce-au picioarele? întreb el, ap rând din baie cu un prosop uria pe um r. Cu marginea prosopului î i tergea atent degetele, lungi, nervoase.

de

acolo. Barbridge. Ce-i cu el?

S-a b

Picioarele.

celaru' uimire.

În baie începu s curg apa, se auzeau puf ituri i plesc ituri, apoi c zu ceva care se rostogoli pe jos, pe faian . Redrick se a ez

cit în "piftie". fluier

de

Deci s-a terminat, cu Barbridge. P cat. Era un stalker faimos. Nu-i 60

nimic,

zise

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Redrick, tol nindu-se în fotoliu. Îi faci ni te proteze. O s zburde3 prin Zon i cu proteze.

intrare. S ri din ma ina care nici nu se oprise înc i disp ru în clinic . Redrick aprinse igara din nou, iar Barbridge zise dintr-o dat , clar i r spicat, de parc s-ar fi lini tit de tot:

Mda, morm i celaru'. Fa a lui luase o min preocupat . Stai pu in m -mbrac.

Ai vrut s m omori. i-am s in minte asta.

Pân s-a îmbr cat, pân a sunat undeva, probabil la clinica lui ca s preg teasc totul pentru opera ie, Redrick st tu nemi cat în fotoliu i fuma. Numai o singur dat se clinti, când scoase bidona ul. B u cu înghi ituri mici pentru c sese numai un pic, pe fund. Încerca s nu se gândeasc la nimic. Pur i simplu a tepta.

i totu i nu te-am omorât, zise Redrick, indiferent. Da. Nu m-ai omorât. Bardridge t cu un timp, dup care zise: Nici asta n-am s uit. S nu ui i, s nu ui i, spuse Redrick. Bineîn eles tu m-ai fi omorât. Se întoarse i se uit la Barbridge. Mo u' se schimonosea, mi când t cut buzele uscate. Pur i simplu m-ai fi l sat ... M-ai fi sit în Zon i ... nu te-am v zut, nu te-am auzit. Ca i cu Ochelaristu'.

Pe urm , ie ir împreun la ma in . Redrick se a ez la volan, iar al turi se trânti celaru', care imediat se întoarse i începu s pip ie peste sp tar picioarele lui Barbridge. Acesta, gârbovit, mai lini tit acum, bolborosea ceva smiorc indu-se. Probabil c se jura c -l îngroap în aur. i amintea din nou de copii, de nevasta moart i îl implora s -i salveze m car genunchii. Când au ajuns la clinic , M celaru' înjur , neg sind asisten ii la

Ochelaristu' a murit singur, protest mâhnit Barbridge. N-am nici o vin . S-a blocat singur. E ti un nemernic, spuse Redrick, rece, întorcând capul cu dispre . Un Sterviatnik. Pe u n lir asisten ii adormi i, r i de somn, îndreptându-se în fug spre ma in i desf când targa.

3 ZBURDÁ, zburd, vb. I. Intranz. A s lta, a alerga sprinten încoace i încolo; a se zbengui, a se zbân ui, a se juca cu voio ie; a se ine de nebunii, a se ar ta lipsit de seriozitate. Expr. A-i zburda (cuiva) inima = a fi foarte vesel; a avea chef de petreceri. Et. nec.

61

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Redrick, tr gând din igar , privea îndemânarea cu care îl scoteau pe Barbridge, cum l-au pus apoi pe targ i cum l-au dus spre intrare. Barbridge st tea nemi cat cu mâinile pe piept i se uita la cer. lpile lui imense, mâncate lbatic de "piftie", erau sucite groaznic. A fost ultimul dintre stalkerii vechi, din rândul acelora care au început s vâneze bog iile extraterestre, imediat dup Vizit . Atunci Zona nu se numea înc Zon , nu erau nici institutele, nici zidul, nici for ele poli iste ONU. Ora ul era paralizat de groaz i lumea întreag chicotea auzind de noile minciuni gazet re ti. Redrick avea pe atunci zece ani, iar Barbridge era un b rbat puternic i agil. Îi pl cea s bea pe socoteala altora, s se bat i s înghesuie în col câte-o fat c scat . Copiii lui nu-l interesau deloc. Era un tic los runt, ordinar. Când se pilea, o b tea pe nevast -sa cu o pl cere resping toare, zgomotos, ca s tie to i. i-a tot b tut-o pân când, într-o zi, n-a mai avut pe cine. Redrick

întoarse

Roverul i, ignorând semafoarele, începu s goneasc spre cas , claxonând puternic pietonii rari i t ind col urile pentru a scurta drumul. Se opri în fa a garajului i, când ie i din ma in , îl zu pe administrator. Acesta venea spre el din direc ia p rcule ului i, ca întotdeauna, era prost dispus. Fa a ifonat cu ochii umfla i, exprima un dezgust profund, de parc n-ar fi mers pe p mânt, ci pe b legar moale. Bun -diminea a, salut Redrick, politicos.

îl

Administratorul se opri la doi pa i i îi ar cu degetul mare peste um r: A cui e chestia aia? bâigui el. Se vedea c erau primele cuvinte pe care le rostea ast zi. Despre ce e vorba? Leag nul la Dumneata l-ai pus?

...

Eu. Pentru ce? Redrick nu r spunse i se îndrepta spre u a garajului unde începu s descuie lac tul. Administratorul se apropie pân ajunse lâng el, în

Land 62

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

spate.

aprinse lumina i închise poarta. Scoase sacul din rezervorul de benzin fals, îl puse într-un co vechi, iar deasupra a ternu n vodul, înc umed, cu frunze i ierburi încâlcite în el. Peste vod puse pe tele pe care Barbridge îl cump rase cu o sear înainte dintr-o pr lie de la periferie. Cercet înc o dat ma ina din toate p ile, a a cum obi nuia. În dreapta ei, pe o ap toare de roat , se lipise un muc de igar strivit. Redrick îl lu . igara era suedez . Se gândi pu in i-o puse în cutia de chibrituri, unde mai erau trei mucuri.

V-am întrebat pentru ce-a i pus leag nul. Cine v-a rugat? Feti a, îi r spunse Redrick lini tit, deschizând poarta. Nu vorbeam de feti , ridic vocea administratorul. Feti a e o alt problem . V-am întrebat cine v-a dat voie? Cine v-a permis s v face i de cap în p rcule ? Redrick se întoarse spre el i, un timp, st tu nemi cat privindu-l drept la cina nasului, alb i br zdat de vini oare ro ietice. Administratorul se du un pas înapoi i zise, cu un ton mai jos:

Pe scar nu se întâlni cu nimeni. Se opri lâng u , care se deschise înainte ca el s scoat cheia. Intr într-o parte, inând co ul greu sub bra , sim ind ldura i mirosurile cunoscute, ale casei sale. Guta i se ag de gât i se lipi cu fa a de pieptul s u, totul în t cere. Sim ea chiar prin combinezon i prin ma a groas , c lduroas , cum i se zb tea nebune te inima. O l în pace. tept r bd tor pân când Guta î i reveni, de i sim ea, în clipele acelea, cât era de obosit i lipsit de puteri.

Nici balconul nu l-a i vopsit. De câte ori eu ... Degeaba te str duie ti. Tot nu plec de aici. Se întoarse în ma in i porni motorul. Puse mâinile pe volan i îl strânse puternic, observând, în treac t, cum i s-au albit încheieturile degetelor. Atunci scoase capul pe geam i, f nici o re inere, îi strig : i dac totu i va trebui plec, atunci roag -te lui Dumnezeu, tic losule! ma ina în garaj,

Ei, hai, zise ea cu voce 63

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

joas

i pu in r gu it .

Redrick se scul i, mergând descul , se întoarse în hol, lu co ul i îl duse în mar . Pe urm , b capul în dormitor. Maimu ica dormea lini tit , tura c zuse pe podea, iar i se ridicase: un animal micu , ce r sufla agitat. Nu rezist tenta iei i-o mângâie pe spafele acoperit de o bl ni cald , aurie. i pentru a nu tiu cât oar , se mir cât de lung i m soas era blana.

Se desprinse de el, aprinse lumina în hol i, s se uite, se duse la buc rie. Acum e gata cafeaua, se auzi de-acolo. Am adus pe te, zise plin de via , voios, de i cam for at. Pr je te-l pe tot. Mi-e o foame de m ia cu le in. Când se înapoie cu fa a ascuns în p rul despletit, el puse co ul jos, o ajut s scoat plasa cu pe ti i, împreun , o duser la buc rie i puser pe tele în chiuveta.

Sim ea o dorin nest vilit s-o ia în bra e, dar îi era fric s n-o trezeasc i, pe lâng asta, era murdar ca dracu', plin de Zon i de moarte. Se întoarse în buc rie, se ez la mas i zise:

Du-te i spal -te, spuse ea. Pân te speli, totul o s fie gata. Ce face Maimu ica? întreb , stând jos i sco ându- i cizmele.

Pune-mi o ce cu a de cafea i pe urm o s m duc s m sp l.

Nu i-a t cut gura toat seara. Abia am reu it s-o culc. Tot timpul: unde-i tata, unde-i tata? Arat -i dac po i.

Pe mas era presa de sear . "Ziarul Marmontului", revista "Atletul", "Playboy"-ul se strânsese deja un vraf de reviste. Într-o copert groas , st teau „Expunerile Institutului Interna ional de Cultur Extraterestr ”, num rul 56. Redrick lu cana cu cafea aburind i trase spre el "Expunerile". Mâzg leli, tot felul de semne

Se mi ca prin buc rie, îndemânatic , robust i bine f cut . Apa fierbea deja în crati a de pe aragaz iar solzii zburau în toate p ile de sub cu it. Uleiul sfârâia în tigaia cea mare i începuse s miroas îmbietor a cafea proasp .

64

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

ciudate, desene tehnice ... În fotografii, lucruri cunoscute, v zute în perspectiv din diferite pozi ii. Descoperi înc un articol postmortem al lui Kirill: "Despre capacitatea neobi nuit a capcanelor magnetice de tipul 77-B". Numele "Panov" era încadrat într-un chenar negru, iar jos, cu litere mici, scria: "Doctorul Kirill A. Panov. U.R.S.S. Disp rut tragic în timpul experimentelor din aprilie 19..". Redrick arunc revista i lu o gur de cafea, bineîn eles frigându-se. Apoi întreb :

i din nou Guta ezit un pic, înainte de a r spunde; Ca de obicei. Bine,

Eh! exclam ea, dând din mân cu dispre . Ast noapte, a b tut la u baborni a aia de jos. Ochii erau uite-a a i avea spume la gur : "Ce t iem în baie la mijlocul nop ii?" ... E clar, zise Redrick printre din i. Auzi, poate c -i mai bine s plec m de-aici. Cump m o cas la marginea ora ului unde nu locuie te nimeni. O cas de-alea, p site. i Maimu ica?

Crem -de-ghete, spunse Guta, ezitând pu in. St tea lâng aragaz i se uita la el. Era beat mort i atunci l-am dat afar . Maimu ica

mai

povesti.

A fost careva?

i

nu-mi

O, Doamne! Oare nu facem noi totul ca s -i fie cât mai bine? Guta d du din cap. Îi plac copiii. i ei o iubesc. Nu sunt ei de vin ...

ce-a

uct? Bineîn eles c n-a vrut -l lase i a început s plâng . I-am spus îns c nenea Crem -de-ghete nu se simte bine i ea, în elegând, a întrebat: "Nenea Crem de-ghete iar a tras la sea?".

Da. Bineîn eles c sunt ei de vin .

nu

P i, ce s i mai spun? A sunat unu' care nu s-a prezentat. I-am spus c e ti la pescuit. Redrick puse mas i se ridic .

Redrick surâse i din nou lu o gur de cafea. Pe urm , întreb :

cana

pe

Bine. M duc totu i s sp l. Mai am înc o groaz de treburi.

Vecinii ce mai zic? 65

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Se încuie în baie, arunc îmbr mintea într-un cazan de rufe, iar boxul, piuli ele, ig rile i alte run uri le puse pe o policioar . Se învârti mult timp sub du , sub o ap fierbinte, care parc era clocotit . Oftând i gemând, i frec corpul cu o m nu din burete aspru pân când pielea deveni ro ie. Pe urm închise apa, se a ez pe marginea b ii i î i aprinse o igar . Apa huruia prin evi ... Guta f cea zgomot cu vasele în buc rie, de unde venea miros de pe te pr jit. Pe urm , Guta b tu la u i îi aduse lenjerie curat .

timp. Mai stai pu in! O prinse de mân i încerc s-o pun pe genunchi, dar ea se feri u or i se a ez al turi. Va s zic î i neglijezi rbatul, zise Redrick, îndopându-se din nou. Deci dispre uie ti. Ce fel de b rbat oi fi acuma, nu tiu! Un sac gol, nu b rbat. Stai s te umplu mai întâi. i dac ? ... Mai sunt minuni pe lumea asta. Las , c n-am v zut minuni d-astea de la tine. Poate vrei s bei ceva? Redrick se juca absent cu furculi a.

Hai mai repede. Se ce te pe tele.

Nu. Cred c nu. (Se uit la ceas i se ridic .) O s plec acum, a a preg te te-mi costumul cel mai bun. tii tu: categoria extra. O c , cravat ...

i reveni complet i începu din nou s comande. Zâmbind, Redrick se îmbr i se întoarse la buc rie numai în chilo i i maieu.

Se îndrept spre c mar , lip ind cu picioarele goale i curate pe pardoseala coroas . Intr i se încuie. i puse or ul de cauciuc, nu ile de cauciuc lungi pân la cot, i începu s scoat pe mas tot ce era în sac. Dou "biberoane", o cutie cu "ace de siguran ", nou "baterii", trei "br ri" i înc un cerc, tot ca o

Uite-acum pot s i nânc, zise, a ezându-se pe scaun. Boarfele le-ai pus în cazan? Îhî, r spunse cu gura plin . Bun pe tele. Ai pus ap peste ele? Nu ... Sunt vinovat, sir. Promit c nu mai fac, sir. Da' mai las -le, c ai destul 66

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

"br ar ", dar dintr-un metal alb i u or, având un diametru mai mare cu vreo treizeci de milimetri. aisprezece buc i de "stropi negri" în pachetul de polietilen . Doi "bure i" cât pumnul, foarte bine stra i. Trei "bâze". Un borcan cu "lut sifonat" ... În sac mai r sese un container de por elan greu, bine împachetat în vat de sticl , dar Redrick nu puse mâna pe el. Scoase ig rile i î i aprinse una, uitându-se la toat marfa de pe mas .

în epe, îl puse între degetul mare i ar tor. Pe urm , stinse lumina i mai a tept pu in ca s se obi nuiasc cu întunericul. Acul "t cea". Îl puse la o parte, pip i altul i îl prinse intre degete. Nimic. Ap mai tare, riscând s se în epe, i acul începu s "vorbeasc ". Izbucnir jerbe slab ro ietice, ce str teau rapid acul i care se r rir dintr-o dat , schimbându-se în verde. Câteva secunde, Redrick admir acest joc straniu de artificii, care, a a cum aflase din "Expuneri", trebuia s însemne ceva. Poate ceva foarte important. Pe urm , punându-i separat pe primul, lu altul ...

Pe urm trase un sertar, scoase o foaie de hârtie, un ciot de creion i o num toare cu bile. inând igara în col ul gurii i clipind din ochi din cauza fumului, scria cifr dup cifr , în irându-le pe trei coloane. F cu totalul primelor dou coloane. Sumele erau destul de impun toare. Stinse mucul de igar în scrumier , deschise cu precau ie cutia i r sturn "acele de siguran " pe hârtie. În lumina electric , acele reau alb strui i numai câteodat aruncau jerbe de culoare spectral : ro u, galben, verde. Lu unul dintre ele i, cu grij , ca s nu se

În total au fost aptezeci i trei de "ace de siguran ", din care "vorbeau" dou sprezece. De altfel, i celelalte trebuiau s "vorbeasc ", dar pentru asta for a degetelor nu era suficient . Era nevoie de o ma in special , mare cât masa. Redrick aprinse din nou lumina i ad ug înc dou cifre la cele scrise. i numai dup aceea se hot rî. mâinile în sac i, inându- i respira ia, scoase i puse pe mas un pachet moale. Îl privi un timp, îngândurat, frecându- i 67

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

rbia cu dosul palmei. Pe urm , lu creionul îl învârti între degetele înm nu ate i iar îl arunc . Scoase o igar i, privind mereu pachetul, o fum toat .

el. Îl c lca, îl tr gea de p r i îi în ira nout ile: Vecinul Willi a rupt piciorul p pu ii, la etajul trei a ap rut un pisoi alb cu ochii ro ii, probabil c nu a fost cuminte i s-a dus în Zon . Seara am mâncat gri cu lapte i cu dulcea , nenea Crem -de-ghete iar a tras la m sea, s-a îmboln vit i a plâns. Da' de ce pe tele nu se îneac în ap ? De ce mama n-a dormit noaptea? De ce sunt cinci degete, mâinile numai dou i nasul singur?

Ce dracu', zise tare. Lu pachetul cu hot râre i îl b înapoi în sac. i cu asta, gata! Ajunge! sturn imediat "acele" înapoi în cutie i se ridic . Era timpul s plece. Probabil c i-ar fi prins bine o jum tate de or de somn ca s i limpezeasc gândurile, dar, pe de alt parte, mult mai folositor era ajung la întâlnire mai devreme i s vad cum i ce. Arunc m nu ile, atârn or ul i, f s sting lumina, ie i din c mar .

Redrick îmbr încet o vietate cald , care se urca pe el i îl privea cu ochii mari, negri i lipsi i de albul pupilelor. Se lipise de fa a lui cu obr jorul moale, acoperit de un pufu or auriu. Redrick repeta întruna.

Costumul era deja pus pe pat i Redrick începu s se îmbrace. Tocmai î i f cea nodul la cravat în fa a oglinzii, când în spate scâr âi u or parchetul i auzi o r suflare precipitat . Lu imediat o min serioas , ca s nu pufneasc în râs.

Maimu ico Maimu ico!

Ah!

Deodat sun telefonul chiar lâng urechea lui. Întinse mîna i ridic receptorul.

Bau! se auzi lâng el o voce sub ire i cineva îl prinse de picior. Ah! ip le inând pe pat.

...

Da. În receptor t cere. Alo? Alo?

Redrick,

Nimeni nu r spunse. Pe urm , se auzi un zgomot ca i cum la cel lalt cap t al firului s-ar fi închis

Maimu ica, râzând i chicotind, se urc imediat pe 68

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

telefonul. Apoi se auzi tonul. Redrick se ridic , o pe Maimu ic jos, deja n-o mai asculta, î i puse pantalonii i haina. Maimu ica vorbea f întrerupere, în timp ce el zâmbea absent, astfel c , în scurt vreme, auzi: "Tata i-a mu cat limba i a înghi it-o". Pe urm , îl l în pace.

du-se între ei. Trebui s se aplece i mai mult. Guta se uit la el nemi cat . Fleacuri, spuse el. Nu te-ngrijora. O s te sun. Pe scar , cu un etaj mai jos, Redrick v zu un individ corpolent, într-o pijama rgat . Cotrob ia la yala ii sale. Din adâncurile întunecoase ale apartamentului s u, zb tea un miros de acreal cald . Redrick se opri i îl salut :

Se întoarse în c mar , puse într-o serviet tot ce era pe mas , fugi în baie dup box, din nou se întoarse în c mar , lu servieta într-o mân i co ul cu sacul în cealalt , ie i i încuie meticulos u a rii, dup care strig la Guta: "Am plecat!".

Bun -ziua. Gr sanul se uit cu team la el, peste um ru-i puternic i morm i ceva. So ia dumneavoastr a fost la noi azi-noapte, spuse Redrick. Zicea c t iem ceva. E o neîn elegere.

Când te întorci? întreb Guta, ie ind din buc rie. Se piept nase deja, se fardase i nu mai avea pe ea halatul, ci o rochie de cas , care-i pl cea lui cel mai mult, de-un albastru str lucitor i cu decolteul larg.

Nu-mi pas , bomb ni omul în pijama. Nevast -mea a sp lat rufe asear , continu Redrick. Dac v-a deranjat, v rug m s ne scuza i.

Te voi suna.

Da' eu n-am zis nimic. rog ...

Se uit la ea, se apropie i, aplecându-se, o s rut pe decolteu.

Atunci m bucur foarte mult.

Hai, du-te o dat , a zis încet Guta.

Coborî, iar când ajunse în garaj, puse co ul împreun cu sacul într-un col , îl acoperi cu o banc

Da' eu? i pe mine? ciripi Maimu ica, strecurân69

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

veche i dup ce se mai uit o dat peste tot ie i în strad .

mai era nimeni. Osp ri a, o femeie în vârst , o necunoscut , st tea deoparte i, din când în când, c sca, ducându- i mâna delicat la buzele rujate. Era nou f dou zeci.

Nu era mult de mers: dou cartiere pân la pia , apoi printr-un parc i înc un cartier pân la Bulevardul Central. În fa a Metropolului str lucea, ca-ntotdeauna, un ir multicolor de ma ini, iar "boys" în scurte de culoarea zmeurei c rau geamantane. Ni te tipi solizi, ce p reau a fi str ini, se strânseser în grupule e de câte doi sau trei, discutau i fumau stând pe scara de marmur . Redrick se hot rî s nu intre acolo deocamdat . Se a ez sub o umbrel în fa a unei cafenele mici de vizavi, comand o cafea i î i aprinse o igar . La doi pa i de el st teau la o m su trei in i din poli ia interna ional , îmbr ca i în civil. Erau gr bi i i mâncau în t cere cârna i pr ji i "à la Marmont". Între timp user bere neagr din halbe înalte, de sticl . Al turi, la vreo zece pa i, un sergent mânca posomorât cartofi pr ji i. Casca albastr z cea r sturnat pe jos; al turi, st tea atârnat de sp tarul scaunului centura cu tocul pistolului. În afar de ei, la cafenea nu

Redrick observ c din hotel iese Richard Nunan, care- i punea din mers ria moale. Cobora sprinten pe scar , micu , rotofei i roz, iar pe fa i se citea bun starea. Era proasp t, plin de via i rea cunvins c nu-l teptau nici un fel de nepl ceri. Ferindu- i fa a cu palma, se uit la Nunan cum se a az la volan, preocupat i grijuliu, cum mut ceva de pe scaunul din fa în spate, cum se apleac i- i aranjeaz oglinda retrovizoare. Pe urm , Peugeotul scoase un nori or de fum alb strui, claxon un african îmbr cat în burnus i ie i voios pe strad . Judecând dup toate, Nunan mergea la Institut i asta însemna c va trebui s ocoleasc fântâna i s treac pe lâng cafenea. Era prea târziu ca se mai ridice i s plece. Atunci, Redrick î i ascunse fa a în palm i se aplec deasupra ce tii. Inutil îns . 70

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Peugeotul claxona puternic, scrâ ni din ro i i se auzi vocea însufle it a lui Nunan.

N-are decât s se aleag praful de automatizarea lor. (Deodat , se uit în jur.) Pardon, poate a tep i pe cineva? Nu te deranjez?

Hei, Schuhart! Red!

Noo ... spuse Redrick indolent. Am avut pu in timp liber i m-am gândit s beau m car o cafea ...

Înjurând în gând, Redrick î i s lt capul. Nunan se îndrepta spre el, str lucind de amabilitate i întinzând mâna din mers.

N-am s te re in prea mult, zise Dick, i se uit la ceas. Ascult , Red. Las run urile tale i întoarce-te la Institut. Doar tii c te primesc în orice moment. Dac vrei, po i s lucrezi iar cu un rus. A venit unu' de curând.

Ce faci aici, a a de devreme? întreb el, apropiindu-se. Mul umesc, mico, îi arunc el osp ri ei. N-am nevoie de nimic. i din nou spre Redrick: Nu te-am mai v zut de-o sut de ani! Pe unde te-ai mai ascuns? Cu ce te mai ocupi?

Redrick d du din cap. Nu. Înc nu s-a n scut un al doilea Kirill. i, de altfel, n-am ce face în Institutul vostru. La voi e numai automatic , acum în Zon merg numai robo i, i premiile, dup cum în eleg, tot ei le primesc, iar salariul de laborant nu-mi ajunge nici pentru ig ri.

Eh ... i tu, zise, f pl cere, Redrick. Cu m runuri. Se uit cum Nunan, atent, dar hot rât, se a ez al turi pe un scaun i d du la o parte, cu mânu ele lui pufoase, paharul cu erve ele i farfuria pe care fuseser sandviciurile. Asculta cum Nunan vr gea prietenos.

Las , c totul se poate aranja, îi replic Nunan. Da' mie nu-mi place când s-aranjeaz ceva pentru mine. De când m tiu, m-am aranjat singur i-am s m descurc mai departe tot singur.

Te-ai cam ofilit. Ce, nu dormi destul? tii, i eu m-am cam încurcat în ultimul timp cu noua automatizare, dar de dormit ... nu, fr ioare. Somnul e de baz la mine.

Ai devenit mândru, zise Nunan dezaprobator. 71

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Nu sunt mândru deloc. Îns nu-mi place s socotesc fiecare b nu , asta e.

Rechinii. Nunan parc abia acum îl în elese i râse. Nu. Nu pentru specialitatea ta principal .

Poate c ai dreptate, zise Nunan cam absent. Se uit indiferent la servieta lui Redrick i urm ri cu degetele o monogram de argint cu litere slavone. A a e, omul are nevoie de cât mai mul i bani încât s nu se mai gândeasc la ei ... Kirill i-a f cut-o cadou? întreb el, ar tând spre serviet .

Da' pentru care? Nunan se uit din nou la ceas. Uite ce e, zise ridicându-se. Vino ast zi în "Borj", pe la prânz, în jur de dou . O s discut m mai pe-ndelete. La dou reu esc.

Am mo tenit-o ... În ultima vreme nu prea te-am zut în "Borj".

Atunci seara, pe la vreo ase. De acord? S vedem, zise Redrick, i se uit i el la ceas. Era nou f cinci.

Poate pe tine nu te mai vede omul, protest Nunan. nânc acolo aproape în fiecare zi. Aici, în "Metropol", pentru fiecare chiftelu îi ia i pielea ... Ascult , zise dintr-o dat . Cum stai cu banii acum? Ce, te-mprumut? Redrick.

vrei

Nunan îi f cu cu mâna i se "rostogoli" spre Peugeotul u. Redrick îl conduse cu privirea, chem osp ri a i îi ceru un pachet de "Lucky Strike", îl pl ti i, luând servieta, travers strada f grab , spre hotel. Soarele deja înc lzea destul de tare i strada se umpluse de pu eal umed . Redrick sim i sub pleoape o usturime. Strânse din ochi cu putere, amintindu- i cu necaz c nu reu ise s doarm nici m car o or înainte de o afacere atât de important . i atunci se

s întreb

Nu, invers. S

m

nu cred c-am

împrumu i, va

zic ... Am ceva de lucru. O, Doamne exclam Redrick. i tu? Da' cine mai are? întreb imediat Nunan. Sunt mul i ca tine.

72

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

întâmpl .

"Metropolului". Inima i se zb tea nebune te. Puse servieta pe asfalt, desf cu rapid pachetul de ig ri i î i aprinse una. Tr gea tare din ea, odihnindu-se ca dup o taie. Un policeman se opri al turi i îl întreb grijuliu:

a ceva nu-l mai încercase niciodat în afara Zonei. Chiar i-n Zon numai de dou , trei ori. Parc picase, dintr-o dat în alt lume. Milioane de mirosuri se pr bu ir peste el: aspre, dulci, metalice, moi, periculoase, alarmante, uria e cât casa, micu e ca ni te fire de praf, grosolane ca ni te bolovani, fine i complicate ca mecanismul unui ceas. Aerul deveni tare i în el ap rur suprafe e, muchii, col uri. Parc totul s-ar fi umplut cu imense bile zgrun uroase, cu piramide alunecoase, cristale gigantice i col uroase i prin astea trebuia s mearg ca-ntr-un vis, ca printr-o pr lie întunecoas , plin cu mobil veche i monstruoas ... Dur numai o clip . Deschise ochii i totul disp ru. Nu fusese alt lume îns aceea i lume cunoscut parc s-ar fi întors spre el cu o fa ne tiut , se ar tase pentru o clip i din nou se închise ermetic înainte ca el s în eleag ceva ...

Pot s v ajut, mister? N-nu, scoase din el Redrick, tu ind. E pu eal . Poate conduc?

vre i

Redrick se ridic servieta.

s

aplec

v i

Gata. Totul e-n regul , prietene. Mul umesc. Se îndrept repede spre intrare, urc treptele i intr în hol. Aici era r coare, întunecos, mohorât, cu ecouri largi. Ar fi trebuit s se-arunce într-unul din fotoliile imense de piele, ca i trag sufletul, dar i-a a întârziase. Reu i numai s termine igara, uitându-se în jur cu ochii întredeschi i, cercetând lumea care forfotea în holul imens. Ciol nosu' era deja aici i r sfoia cam nervos ni te reviste. Redrick arunc mucul într-o scrumier i intr în lift.

Îl curent un claxonat puternic, nervos i, dezmeticindu-se, Redrick ri pasul, pe urm fugi i se opri abia lâng peretele

Împreun cu el, se bulucir un gr sun cu suflu astmatic, o dam puternic 73

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

parfumat , cu un b ie el ce mânca nervos ciocolat , i o trân imens , cam prost "b rbierit ". Pe Redrick îl înghesuir într-un col . Închise ochii ca s nu vad fa a b ie elului, c ruia îi curgea pe b rbie saliv amestecat cu ciocolat . Nu vroia s-o vad pe m mica lui, cu pieptul plat, pe care atârna un colier din "stropi negri" mari, monta i în argint. Îi era sil de ochii bulbuca i i scleroza i ai gr sanului i de negii însp imânt tori de pe fa a buh it a b trânei. Umflatul încerc s aprind o igar , dar imediat baborni a îl puse la punct i continu s-o fac pân la etajul cinci, unde se pr li afar . Imediat, umflatu' î i aprinse igara cu o bucurie nedisimulat , de parc acum i-ar fi câ tigat libert ile sale civile. Începu îns s tu easc , s hârâie, se înece, sco ându- i buzele ca o c mil i înghiontindu-l pe Redrick ...

doldora cu bani, a dame scumpe cu cinci sute de monezi pentru o noapte i a port igarete4 din aur masiv. Toate aceste nimicuri, mucegaiuri resping toare, se înmul iser datorit Zonei, supseser , dar înfulecaser de la ea, îmbuibându-se neîncetat. Zonei îns nu-i sa de nimic i mai ales o durea-n cot dac tia se vor s tura pân -n gât sau nu. Nu se sinchisea dac tot ce era în ea va ajunge afar i se va r spândi în toat lumea., Redrick, f s bat , deschise u a cu num rul 874. gu itu' st tea pe o mas lâng geam i învârtea un trabuc. Era în pijama, avea p rul rar i umed, dar piept nat cu grij , iar fa a umflat , nes toas , era bine b rbierit . Aha, exclam , f ridice privirea. Punctualitatea este polite ea regilor. Bun ziua, b ie elul meu. Termin de t iat trabucul, îl lu cu ambele mâini i, ducându-l la musta , î i plimb nasul de-a lungul lui înainte i înapoi.

Redrick ie i din lift la etajul opt i p i pe covorul moale, întins de-a lungul coridorului luminat intim de becuri mascate. Mirosea a tutun scump, a parfum parizian, a piele natural i lucioas de portmoneie

4 PORT IGARÉT, port igarete, s.n. 1. Tabacher . 2. Tub mic de chihlimbar, de lemn, de celuloid etc. în care se fixeaz igara pentru a fi fumat . (Ban. i Transilv.) sipc . (Fumeaz cu ~.) Din fr. porte-cigarettes.

74

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Dar unde-i bunul i trânul Barbridge? continu R gu itu', ridicându- i privirea. Avea ochii limpezi i alba tri, îngere ti.

i-am spus bun Iar tu ce faci? gu itu' râse, Ciol nosu' zise nervos:

iar

Bun ziua, bun ziua ... Se opri ca s -l sfredeleasc pe Redrick cu o privire plin de repro i se arunc al turi pe canapea. Nu e bine ce faci, îi zise. În elegi? Nu e voie!

Redrick î i puse servieta pe canapea, se a ez i î i scoase ig rile. Barbridge nu vine. Bunul i b trânul Barbridge, zise R gu itu', luând trabucul cu dou degete i ducându-l cu grij la gur . B trânul Barbridge nu st prea bine cu nervii.

Atunci s întâlnirea unde cunoscu i, îi Redrick.

fixa i n-am repro

B ie elul are dreptate, remarc R gu itu'. E greeala noastr ... Deci cine era tipu'?

Se uit în continuare la Redrick cu ochii limpezi i alba tri, f s clipeasc . De altfel nu clipea niciodat . a se întredeschise i în camer se strecur Ciol nosu'.

Richard Nunan. Reprezint ni te firme care aduc utilaje pentru Institut. Locuie te aici la hotel.

Cine a fost individul cu care ai vorbit? întreb din prag. Bun Redrick.

ziua.

Vezi cât e de simplu, spuse R gu itu', uitându-se la Ciol nosu'. Apoi lu o brichet formidabil , reprezentând statuia Libert ii, o privi cu îndoial i o puse înapoi.

ziua, îi r spunse

Ciol nosu' î i înfipse mâinile în buzunare, se apropie, p ind larg cu picioarele lui imense, chirate, i se opri în fa a lui Redrick.

Da' Barbridge unde e? întreb Ciol nosu' deja prietenos. S-a dat la fund, îl inform Redrick.

i-am mai spus de o sut de ori, îl mustr el. Nici un contact înainte de întâlnire. Iar tu ce faci?

Cei doi schimbar priviri între ei.

repede

Odihneasc -se în pace,

75

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

spuse R gu itu' atent. Sau ... poate e arestat?

într-o parte, cu unghia. Ciol nosu' era în spate i se uita la list peste um rul gusitului.

Un timp Redrick t cu, tr gând încet din igar . Pe urm , arunc mucul pe jos i zise:

sta-i pre ul. V d, zise R gu itu'. Hai, arat -ne, arat -ne!

Nu v teme i. E "curat". Zace-n spital.

Banii, ripost Redrick.

i

asta nume ti "curat"? s ri Ciol nosu' nervos i se duse spre geam. Care spital?

Ce fel de "inel"? întreb Ciol nosu', neîncrez tor, înfigând degetu-n list peste um rul R gusitului.

Nu-i purta de grij . E acolo unde trebuie. Hai la treab , c mi-e somn.

Redrick t cea. inea servieta deschis pe genunchi i se uita nemi cat în ochii de-un albastru îngeresc. R gu itu' zâmbi, în sfâr it.

La care spital? întreb iritat Ciol nosu'. Stai c i zic acum. Ne punem o dat pe treab sau nu?

Oare de ce te iubesc a de mult, b ie elul meu? gânguri el. i se mai zice c nu exist dragoste la prima vedere! (Oft teatral.) Phill, prietene, cum se zice pe-aici, cânt re te-i "varza", sfoie te-i verzi orii ... i -mi o dat chibritul! Vezi doar ... Scutur trabucul pe care înc îl mai inea între degete.

Ne punem, ne punem, ie elul meu. Cu o u urin nea teptat , R gu itu' s ri jos, împinse repede m su a spre Redrick i, dintr-o singur mi care, m tur tot ce era pe ea, aruncând pe covor un vraf de reviste i ziare. Se a ez vizavi, punându- i mâinile p roase pe genunchi.

Phill Ciol nosu' morm i ceva neîn eles, îi arunc cutia cu chibrituri i intr în camera de al turi, deschizând o u mascat de ni te draperii. Se auzeau cam nedeslu it discu ii nervoase, parc ceva despre o mâ -n sac, i în rest

A tept propuneri. Redrick deschise servieta, scoase lista cu pre uri i o puse pe m su în fa a R gu itului. Acesta se uit i împinse hârtia

76

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

numai morm ieli neinteligibile. R gu itu' î i aprinse, în sfâr it, trabucul i începu s se uite fix la Redrick, cu un zâmbet absent a ternut pe buzele sub iri i palide. Redrick î i rezem b rbia de serviet , se uit , la rândul lui, drept în ochii alba tri i încerc s nu clipeasc , de i pleoapele îi ardeau ca focul, iar ochii îi crimau. Pe urm , Ciol nosu' se înapoie, arunc pe m su dou pachete sigilate de bancnote i, bosumflându-se, se a ez al turi de Redrick. Acesta se întinse alene dup bani. gu itu' îl opri cu un gest, rupse sigiliile de la fiecare pachet, le mototoli i le b în buzunarul pijamalei.

gu itu' ridic privirea i îl întreb . i cu principalul cum mâne? Nicicum, r spunse Redrick. T cu un timp i ad ug : deocamdat . Îmi place acest "deocamdat ", spuse duios gu itu'. ie nu, Phill? Le cam încurci, m i Schuhart, zise scârbit Phill Ciol nosu'. i de ce le încurci, nu tiu. Asta-i specialitatea mea. Afacerile dubioase. i e o specialitate grea. Bine, zise R gu itu'. Unde-i aparatul de fotografiat? Drace, morm i Redrick, frecându- i obrazul i sim ind cum începe s ro easc . Sunt vinovat. Am uitat complet de el.

Acum, te rog, zise el. Redrick lu banii i, f -i numere, îi b în buzunarele hainei. Pe urm , începu s scoat marfa. O cea încet, dându-le posibilitatea s vad fiecare lucru i s verifice dup list . În camer era lini te i numai R gu itu' sufla greu. De dup draperii se auzea un zgomot slab de parc cineva ar fi amestecat cu o linguri într-un pahar. Când servieta

Redrick i o

Acolo? R gu itu' f cu o mi care nedefinit cu igara. Nu-mi aduc aminte. Probabil c acolo. Redrick închise ochii i se l pe spate. Nu, nu-mi aduc aminte deloc. P cat, zise R gu itu'. Dar m car ai v zut chestia aia? Nu. Tocmai, asta e. N-am ajuns pân la

închise încuie,

77

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

caupere5. Barbridge s-a cit într-o "piftie" i a trebuit s ne întoarcem imediat. Fi i sigur c dac o vedeam n-o uitam.

scul i disp ru dup draperii. Imediat au început murmure ni te voci. Redrick scoase o igar , o aprinse i, ridicând de jos o revist , începu s-o sfoiasc absent. În revist erau o mul ime de muieri cu fundu' tare, dar nu tia de ce, acum îi era sil s le vad . Arunc revista i se uit prin camer , c utând ceva de b ut. Pe urm , scoase din buzunar un teanc de bani i îi num . Totul era în regul , dar ca nu adoarm îl control i pe cel lalt. i-n timp ce-l punea în buzunar, se înapoie i R gu itu'.

Ascult , Hugh, opti dintr-o dat speriat Ciol nosu'. Ce-i asta? St tea încordat i se vedea cum în jurul degetului ar tor de la mâna dreapt se învârtea singur "inelul" acela metalic, alb. Ciol nosu' holba ochii la el. Nu se mai opre te! aproape c ip Ciol nosu', mutându- i privirea de la inel la R gu itu' i înapoi. Cum adic nu se mai opre te? întreb precaut R gu itu' i se retrase un pic.

Ai noroc, b ie elul meu, îl anun pe Redrick, ezându-se în fa a lui. tii ce-i un perpetuum mobile6?

L-am pus pe deget i l-am învârtit o dat , a a, pur i simplu ... i de un minut întreg nu se mai opre te.

Nu. N-am despre a a ceva.

Ciol nosu' se scul brusc i inând degetul în fa fugi dup draperii. Inelul, iradiind argintiu, se învârtea în fa a lui ca o elice.

înv at

Nici nu e nevoie, spuse gu itu', sco ând înc un pachet de bancnote. Iat pre ul primului exemplar, rosti el desigilându-l. Pentru fiecare "inel" în plus o s prime ti câte dou asemenea pachete. O s ii minte, b ie elul meu? Câte dou . Cu o condi ie îns . În

Ce ne-ai adus? întreb gu itu'. Dracu tie. Nici n-am crezut c ... Dac tiam v-a fi jupuit mai tare. gu itu' se uit un moment la el, pe urm se

6 PERPÉTUUM MÓBILE subst. 1. Sistem mecanic, termic, electric etc. imaginar, care ar fi capabil s func ioneze neîncetat, efectuând lucru mecanic sau producând energie, f s primeasc energie din exterior sau consumând numai din energia termic a unui singur corp, f a se afla în contact i cu un alt corp mai rece decât primul. 2. Denumire dat unor piese muzicale instrumentale de virtuozitate cu ritm rapid, alc tuite din note scurte i de valoare egal , a c ror succesiune repetat las impresia unei mi ri continue. Loc. lat.

5 CÁUPER, caupere, s.n. Instala ie pentru preînc lzirea aerului din furnale prin arderea gazelor combustibile rezultate ca produs secundar la elaborarea fontei. [Pr.: cau-] Din engl. cauper.

78

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

afar de noi doi, nimeni n-o afle nimic, niciodat . Ne-am în eles? Redrick b banii buzunar i se ridic .

în

Am plecat. Când unde, data viitoare?

i

gu itu' se ridic

în

ceaf privirea trunz toare a ochilor de un albastru îngeresc. Nu mai a tept liftul i coborî opt etaje pe jos. Ie ind din "Metropol", lu un taxi i se duse la cap tul cel lalt al ora ului. oferul era un necunoscut, proasp t angajat, un individ cu fa a plin de co uri i cu nasul mare. Era unul dintre cei care n leau în Marmont, mai ales în ultimii ani, care utau aventuri zdrobitoare ce puteau s le aduc bog ii i nestemate, faima mondial .

i el.

O s te sun. A tep i la telefon în fiecare vineri, între nou i nou -jum tate, diminea a. O s prime ti salut ri din partea lui Phill i Hugh i o s i se fixeze o întâlnire. Redrick d du din cap i se duse spre u . R gu itu' îl conduse, punându-i mîna pe um r.

a cum n leau, a a i mâneau: oferi de taxi, chelneri, muncitori în construc ii, gorile de restaurant, ni te hr re i chinui i de dorin e nedefinite, nemul umi i de tot ce aveau, profund dezam gi i i convin i c au fost p li i. Jum tate din ei se chinuiau o lun -dou , apoi se întorceau acas , blestemând i povestind decep iile lor aproape tuturora. Îi num rai pe degete pe cei care ajungeau stalkeri, dar ace tia mureau foarte repede, nemaiavând timp s în eleag ceva. Unii reu eau s intre la Institut, cei mai r ri i i citi i putând s ocupe postul de

A fi vrut s -n elegi, continu el. Pân acum, totul a fost bine, foarte frumos .a.m.d., iar "inelul" este chiar minunat. Înainte de toate îns , avem nevoie de dou lucruri: fotografiile i containerul plin. Adu-ne aparatul de fotografiat, dar cu filmul cut, i containerul de porelan plin i n-o s mai trebuiasc s mergi în Zon niciodat . Redrick î i scutur um rul, aruncând mâna de pe el, deschise u a i ie i. Mergea din nou pe covorul moale, f s se întoarc car i sim ea tot timpul 79

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

preparator. Restul, î i petreceau serile în bombe, se b teau din cauza neîn elegerilor în concep ii, din cauza fetelor sau, pur i simplu, din be ie. Organizau din când în când manifest ri cerând cine tie ce, tot felul de demonstra ii de protest, de greve stând pe jos, în picioare sau chiar culcându-se. Pur i simplu, exasperaser poli ia ora ului, prefectura i pe localnici. Îns , dup un timp, se lini teau, se potoleau i vroiau s tie tot mai pu in de ce se afl aici.

Se cotrob i prin buzunare, nu g si m run i trebui s schimbe o bancnot nou . Pe urm , tept la poart pân plec taxiul. Vila lui Sterviatnik nu era urât . Dou etaje, al turi un pavilion de sticl pentru partidele de biliard. O gr din îngrijit , o ser i un chio c alb, ascuns printre meri. Totul era îngr dit de un gard din fier forjat, vopsit în verde deschis. Redrick sun de câteva ori i poarta se deschise încet, scâr âind. i încet, f grab , pe o alee pres rat cu pietri fin, de-a lungul c reia se aflau tufe de trandafiri. La intrarea în vil , îl a tepta deja pe scar Popând ul, gârbovit, negru-ro cat, arzând de ner bdare s fie folositor. Se r suci într-o parte, pip i cu un picior treapta de jos, tremurând tot, se propti în el i începu trag i al doilea picior, în timp ce d dea mereu cu mâna s toas spre Redrick: Acum, acum ...

oferul mirosea a utur , ochii îi erau înro i ca ai unui iepure i era foarte agitat. Începu imediat s -i povesteasc lui Redrick cum azi-diminea a ap rut pe strada lor un mort din cimitir. A venit la vechea lui cas , care fusese sit de mul i ani. Plecaser to i de-acolo: v duva b trânului i fata, cu so ul i nepo ii. Vecinii spuneau c individul murise acum vreo treizeci de ani, înc înainte de Vizit , i acum, poftim! A ap rut. A tot umblat pe lâng cas i apoi a început s ... Stop, Opre te aici.

zise

Hei, Ro covane, se auzi din gr din vocea unei femei. Redrick întoarse capul i ri prin frunzi , al turi de acoperi ul alb i dantelat al chio cului, ni te umeri goi,

Redrick.

80

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

bronza i, o gur de-un ro u aprins i o mân care îi cea semne.

de asta, avea ochii ca de smarald, ce sclipeau tainic, o gur mare, umed , cu din ii albi i str lucitori, rul pana-corbului. Tot corpul îi lucea în soare: umeri, pântece, coapse, doar cu o mic umbr între sânii aproape goi. St tea i o privea sincer, deschis, f nici o re inere, iar ea se uita la el de jos, zâmbind în eleg toare. Pe urm , duse paharul la gur i înghi i de câteva ori:

Îl salut pe Popând u cu o mi care scurt din cap, se întoarse din drum i se îndrept spre chio c, direct prin tufele de trandafiri, lcând pe iarba verde, soas . Într-o poieni era aruncat o saltea imens , ro ie, pe care st tea lungit Dina Barbridge. Avea un pahar în mân i purta un costum de baie aproape invizibil. Al turi de saltea, st tea aruncat o carte cu coperte fistichii, iar în umbra unui tufi era pus o frapier str lucitoare, din care r rea gâtul sub ire i lung al unei sticle.

Vrei? întreb ea, lingându- i buzele i, teptând atât cât trebuia ca dublul în eles s ajung la el, îi întinse paharul. Redrick întoarse capul, utând, un loc unde s stea. G si un ezlong în umbr , se arunc în el i î i întinse picioarele.

Hai noroc, Ro covanule, zise Dina Barbridge, salutându-l cu paharul. Dar unde-i papa? Iar a dat de bucluc?

Barbridge e-n spital. Îi taie picioarele. Tot zâmbind, se uita la el numai cu un ochi, cel lalt fiind acoperit de cascada de r negru ce i se rev rsa pe um r. Zâmbetul îi înghe îns imediat un rânjet de zah r pe fa a bronzat . Pe urm cl tin paharul absent , parc ascultând clinchetul ghe ii ce se lovea de pere i i întreb :

Redrick se apropie i, inând la spate servieta, o privi de sus. Da. Sterviatnik ceruse într-adev r în Zon ni te copii de minune. Dina era robust , avea pielea ca de atlaz, f nici un cusur, o cut m car. O sut cincizeci de livre de carne delicioas : trupul unei tinere de dou zeci de ani. În plus

Amândou picioarele? 81

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Da. Amândou . Poate de la genunchi, dar s-ar putea i mai de sus.

într-o parte ca s nu-i ude pantalonii. Nu-i pl cea whiskyul scump, dar acum era bun i sta. Vru s bea chiar din sticl , dar îl oprir ni te sunete de protest din spate. Întoarse capul i v zu , în poieni , intr gr bit Popând u', cl tinându-se pe picioarele strâmbe. inea în fa , cu ambele mâini, un pahar înalt cu o b utur transparent . Se chinuia mult, transpira ia îi curgea pe fa a neagr -ro cat i ochii însângera i aproape îi ie iser din orbite. V zând Redrick se uit la el, întinse paharul cu disperare i parc mugi sau scânci, deschizând larg gura tirb .

Ea puse paharul jos i î i du p rul la o parte. Nu mai zâmbea. P cat.

i, va s

zic

tu... Numai Dinei Barbridge i-ar fi putut povesti cum se întâmplase totul. Probabil c ar fi putut chiar s -i spun cum se întorsese la ma in , inând boxul în pumn, cum îl implorase Barbridge i îi promisese Globul de Aur. i n-o f cuse pentru el, ci pentru copii, pentru ea i pentru Archie. Dar nu-i spuse. B mâna în buzunar, scoase un pachet de bancnote i, f s spun un cuvânt, îl arunc pe salteaua ro ie, direct la picioarele lungi i goale ale Dinei. Banii se desf cur într-un evantai larg, din care Dina lu câ iva. Absent , începu s se uite lung la ei, de parc ar fi v zut pentru prima dat a a ceva. Deci sta-i salariu, zise ea.

A tept, Redrick i b în frapier .

a tept, zise sticla înapoi

Popând u' ajunse în sfâr it, îi d du paharul lui Redrick i, cu o familiaritate timid , îl b tu u or pe um r cu mâna sa paralizat . Mul umesc, Dickson, spuse serios Redrick. Exact ce-mi lipsea acum. Ca-ntotdeauna e ti la în ime, Dickson.

ultimul

Redrick se întinse de la ezlong pân la frapier i, sco ând sticla, se uit la etichet . De pe sticla neagr se prelingeau pic turi de ap i atunci Redrick o inu

i, în timp ce Popând u' dea din cap bucuros i se tea cu mâna s toas pe picior, Redrick ridic solemn paharul spre el, îl salut i

82

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

u jum tate dintr-o înghiitur . Pe urm , se uit la Dina.

a-i? Dobitocule! Dup mutra ta pistruiat v d c i-a promis. A teapt , c i el hart . Iart , Doamne, sufletul tâmpit al ro covanului Redrick Prostu' ...

Vrei, întreb , ar tîndu-i paharul. Nu-i r spunse. Împ turea o bancnot pe jum tate, apoi înc o dat i înc o dat .

Atunci Redrick se ridic , grab , i îi trase o palm cu putere. T cu brusc, c zând ca secerat pe iarb i î i îngrop fa a în palme:

Las , c n-o s mori, îi zise. Papa are ... Ea îl întrerupse. Va s zic , l-ai scos. L-ai c rat în spinare ca prostu' prin toat Zona ... Pap -lapte ce e ti! Ai sc pat a un prilej ...

Imbecilule ... Ro covane ... morm ia neinteligibil. S pierzi un a prilej ... A a un prilej ... Redrick, privind-o, termin de b ut din pahar i s se întoarc i-l pas Popând ului. Nu mai avea ce s discute aici. Într-adev r, Zona îi d duse lui Sterviatnik ni te copii excep ionali, iubitori i respectuo i. Ie i pe strad i reu ind s prind un taxi, îi spuse oferului s -l duc la "Borj".

Redrick, uitând de pahar, o privea perplex. Ea se ridic i se apropie, c lcând banii împr tia i. Se opri în fa a lui, înfigându- i pumni orii strân i în oldurile alunecoase, unduitoare, acoperindu-i tot universul cu corpul ei minunat ce mirosea a parfum i a transpira ie dulce. Uite-a a ar face cu voi în jurul degetului, idio ilor ... Uite-a a ... pe oasele voastre, capete seci. teapt , a teapt mult i bine. Chiar i-n be e o s umble pe t rt cu ele voastre. O s v arate înc ce înseamn mila i dragostea de frate! ipa Dina. Harta i capcanele,

Trebuia s termine cât mai repede toate treburile i apoi s doarm în ne tire. Pica de somn, în fa a ochilor totul plutea, iar, pân la urm , cedând, a ipi i se cu tot corpul pe serviet . Se trezi numai atunci când oferul îl scutur de um r.

83

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Am ajuns, mister.

ceva neprietenos.

Unde suntem? întreb buimac. Doar i-am spus s duci la banc .

D -mi bere, Redrick i c sc .

zise

Ernest trânti pe tejghea o halb goal , scoase din frigider o sticl , o deschise i sturn con inutul în hajb . Redrick, c scând i acoperindu- i gura cu palma, începu deodat s se uite fix la mâna lui Ernest. Tremura. Gâtul sticlei se ciocni de câteva ori de halb , în timp ce Redrick î i ridic privirea mirat spre fa a lui Ernest. Pleoapele lui grele p reau complet coborâte, gura mic i se schimonosise, iar obrajii gra i îi atârnau. Negrul cu tura râcâia sub taburet, pe lâng picioarele lui Redrick, tipii din col se certau cu r utate i patim pentru ni te curse de cai. Negrul care c ra l zile îl îmbrânci cu fundu' pe Ernest a a de tare încât acesta era gata-gata s se pr bu easc . "Coloratul" morm i ni te scuze, iar Ernest întreb cu o voce sugrumat .

Nu, mister. A i vrut s merge i la "Borj"! Uite i "Borjul". Bine, bine, ced Redrick. Oi fi visat ceva. Pl ti i coborî cu greu, abia târându- i picioarele amor ite. Asfaltul se înc lzise deja i se f cuse foarte cald. Redrick sim ea transpirase tot, gura îi era cleioas i parc pu ea, ochii îi l crimau. Înainte de a intra, se uit în jur. Strada era pustie la ora asta, ca de obicei. Pr liile de peste drum nu se deschiseser înc i chiar "Borjul" era practic închis acum. Dar Ernest era la post. tergea paharele, uitându-se mohorât la trei tipi ce st teau la un pahar de vin, la o m su din col . Pe celelalte m su e, st teau aruncate scaunele întoarse, iar un negru pe care nu-l cuno tea, în sacou alb, tergea pe jos. Un alt negru se încovoia sub greutatea unor l zi cu bere pe care le ra în spatele tejghelei. Redrick veni la tejghea, puse pe ea servieta i salut : "Bun ziua!". Ernest morm i

Ai adus? Ce s-aduc? Redrick se uit peste um r i v zu cum unul dintre tipi se ridic molcom de la mas i se îndrept 84

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

spre ie ire. Se opri în u i aprinse o igar .

i

Hai s vorbim, îndemn Ernest.

îl

ochi. Acesta din urm îl pip i cu palmele sale uria e peste tot corpul. Se opri, lâng buzunarul drept, scoase boxul i îl împinse încet spre c pitan. Redrick se apropie de mas i puse servieta pe ea.

Negrul cu m tura se oprise între Redrick i u . Doar Crem -de-ghete se putea compara cu un negru a de barosan, numai c acesta din urm era de dou ori mai lat.

Putoare! Ce-ai f cut, putoare? îl întreb perplex pe Ernest. Acesta mi din sprâncene, ab tut, i d du din umeri. Totul era clar. În , st teau deja amândoi negrii i rânjeau. Nu mai era alt u , geamurile erau închise i, colac peste pup , ferestrele aveau gratii groase i solide.

Hai s mergem, zise Redrick i lu servieta. Somnul îi disp ruse i ochii parc i se mai limpezir . Se duse dup tejghea, strecurându-se pe lâng negrul cu l zile de bere, care se lovise probabil la mân pentru c î i sugea degetul. Se uita la Redrick pe sub sprâncene. i sta era un negru vânjos, cu nasul rupt i cu urechile tocate. Ernest intr în camera din spate i Redrick îl urm , pentru c acum to i trei tipii st teau la ie ire, iar negrul cu m tura se postase în fa a u ii depozitului din camera, din spate. Ernest se d du la o parte i, coco ându-se, se ez pe un scaun de lâng perete. De la o mas , se scul c pitanul Quarterblood, galben i suferind, iar de undeva din stânga ap ru un tip solid de la ONU, cu casca tras pe

pitanul Quarterblood, cu fa a schimonosit de dezgust, scotoci în serviet cu ambele mâini i a ez pe mas dou "biberoane" micu e, nou "baterii", aisprezece "stropi negri" de diferite m rimi în pachetul de polietilen , doi "bure i" în excelent stare i un borcan cu "lut sifonat". În buzunare mai ai ceva? întreb încet c pitanul Quarterblood. Hai, scoate! Târâtur , Redrick. Scârn vie.

scrâ ni

Bag mâna la piept i azvârli pe mas pachetul de bancnote. Acestea se 85

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

spândir în toate p

ile.

de murd rie. Se r suci într-o parte ca s -i vin mai or. Striga încontinuu înjur turi murdare, toate pe care i le amintea, i dac nu mai tia le inventa pe loc. Când sosi momentul, t cu, se ag de inel i opintindu-se îl trase în sus cu toat puterea. Nici nu se trânti bine capacul de podea, c Redrick deja rise cu capul înainte, în pivni a de vinuri, în întunericul umed i rece.

Hait. Mai ai? Ia-i, ia-i, url Redrick, smulgând din buzunar al doilea teanc i aruncându-l pe jos. Hale te-i i s i stea-n gât! Mda, foarte interesant, spuse calm c pitanul Quarterblood. Acum ridic -i i -mi-i. Dumnezeu s i-i dea, îi r spunse Redrick punându- i mâinile la spate. i-i strâng slugoii t i. i-n definitiv, ridic -i singur.

zu în mâini, rostogolindu-se, s ri apoi în picioare i se n pusti înainte, de i nu vedea nimic, bizuindu-se doar pe amintiri i noroc. Gonea prin trecerea îngust dintre stivele de l zi, smulgându-le i d râmându-le în fug , auzind cum se pr bu eau cu zgomot i se îngr deau în urma lui. Aluneca mereu, fugind pe trepte nev zute pân când se arunc cu tot corpul în u a acoperit cu tabl ruginit . Aceasta s ri din balamale cu un scrâ net sinistru i se pomeni în garajul lui Ernest. Tremura tot i respira greu, avea ochii îneca i în pete ro ii, sângerii, iar inima se zb tea greu, cu b i boln vicioase, stându-i parc în gât i în bu indu-l. Nu se opri

Adun banii, stalker, insist Quarterblood, f s ridice glasul. Î i propti pumnii în mas i se aplec or înainte. Au t cut câteva secunde, privindu-se drept în ochi, apoi Redrick, morm ind o înjur tur , se l pe vine i începu s strâng în scârb banii. Negrii din spatele lui chicoteau, iar tipul de la ONU îi aprob pufnind pe nas. Nu mai pufni, b , c i zboar mucii, îi strig Redrick. Se târa deja în genunchi, culegea fiecare hârtiu , apropiindu-se tot mai mult de inelul din cupru înnegrit, ce st tea culcat într-o scobitur din parchet, plin 86

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

îns nici o secund , ci se repezi imediat într-un col îndep rtat, unde z cea un munte de vechituri. Îl râm cu mâinile zdrelite i scoase la iveal o sp rtur în peretele garajului, acolo unde erau smulse câteva scânduri. Se culc pe burt i se târî prin gaur , auzind cum se rupe ceva din haina lui, dar deja nu-l mai interesa nimic. Era în curtea strâmt ca un an , plin cu zi de gunoaie. Se arunc printre ele, î i d du jos haina care se rupsese i î i arunc cravata. Apoi se cercet în grab s vad cum arat , î i scutur pantalonii i s ri în picioare. Str tu în goan curtea i se arunc într-un tunel strâmt i urât mirositor care dea într-o curte vecin . Î i încorda auzul în timp ce fugea, dar sirenele înc nu se auzeau i atunci începu fug i mai repede, speriind b ie ii care se fereau din calea lui. Se strecura printre rufele întinse, se târa prin sp rturile gardurilor putrezite, vrând s ias cât mai repede din acest cartier, pân când c pitanul Quarterblood nu-l va încercui. Cuno tea împrejurimile ca pe propriul

buzunar. În copil rie, se jucase i hoin rise prin toate aceste cur i, subsoluri, sp torii p site i depozite de c rbune. Avea aici cunoscu i i chiar prieteni, iar în alte împrejur ri ar fi putut s se ascund i s stea chiar o pt mân întreag . Dar nu pentru asta "a evadat cu neru inare de sub arest, câ tigând dintr-o dat dou sprezece luni în plus". A avut mare noroc. Pe strada 7 se desf ura, urlând i ridicând praful, o demonstra ie a unei asocia ii oarecare vreo dou sute de oameni la fel de ciufuli i i neîngriji i ca i el, ba chiar i mai r u, de parc to i s-ar fi strecurat abia acum prin sp rturile din garduri i ar fi r sturnat zile de gunoi, i, în plus, ar fi petrecut înainte o noapte zbuciumat într-un depozit de c rbune. R ri de sub un gard, se arunc în mul ime i, dând din coate, lcând în picioare, primind pumni dup ceaf i ner mânând nici el dator, o str tu piezi , pân ajunse de partea cealalt a str zii. Acolo se strecur din nou pe sub un gard exact în momentul în care, în fa , se auzi vuietul binecunoscut i 87

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

detestabil al patrulelor care îi oblig pe demonstran i s se opreasc i s se strâng ca o armonic . Dar acum ajunsese în alt cartier i pitanul Quarterblood nu putea ti în care anume.

repede, dar calm i îndemânatic de parc lucra în Zon . Intr f zgomot în garajul s u, printr-o intrare secret ; d du la o parte bancheta i b mâna în co . Scoase cu grij pachetul din sac i îl strecur la piept. Pe urm , lu dintr-un cui o hain veche i roas , î i îndes pe cap o apc jegoas i unsuroas pe care o g si într-un col . Printre cr turile din poarta garajului se strecurau în semiîntunericul din garaj raze sub iri de lumin pline de praf str lucitor. În curte, copiii ipau veseli i cu patim i tocmai vroia s plece când recunoscu dintr-o dat vocea feti ei sale. Atunci se apropie de cea mai mare cr tur i, un timp, se uit cum Maimu ica se agit inând în fiecare mân câte un balon i cum alerga în jurul leag nului nou. Trei baborni e, vecinele lui, cro etau stând pe banc i, uitându-se din când în când la Maimu ica, strângeau din buze cu utate i comentau de zor, cotoroan ele naibii, iar copiii ... nimic. Se jucau cu ea ca i cum totul ar fi fost în regul . Nu degeaba le f cuse

Redrick ie i spre garajul u în dreptul depozitului de aparate radio-TV, îns trebui s a tepte un timp pân când muncitorii terminar de înc rcat un camion cu televizoare aflate în cutii mari de carton. Se cuib ri în tufi urile pipernicite de liliac, în fa a peretelui înalt i lipsit de ferestre al casei vecine, î i trase sufletul pu in i fum o igar . Tr gea din ea cu sete, stând pe vine i rezemându-se cu spatele de tencuiala aspr a brandmauerului. Din când în când, ducea mâna la obraz ca s i potoleasc tres ritul nervos, în timp ce se gândea, se gândea i iar se gândea. Când auzi claxonul camionului cu muncitori care tocmai se târa dup un gard, Redrick începu s râd i spuse încet în urma camionului: "Mul umesc, m b ie i, c m-a i oprit, prostul de mine, i c mi-a i dat timp de gândire". i din acest moment începu s se mi te 88

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

un tobogan de lemn, o su pentru p pu i i leag nul ... Ba chiar i banca asta pe care se stigniser cotoroan ele, tot el o f cuse. "Ei bine, las ", murmur i se îndep rt de cr tur , privi pentru ultima oar garajul i ie i prin intrarea secret .

din nou sim i cum i s-a strâns i a început s -i zvâcneasc obrazul. M i, Schuhart, murmur f s i aud vocea. Ce faci, canalie? Cu chestia asta or s ne sugrume pe to i ... Î i ap cu putere obrazul ce tres rea violent, zadarnic îns . Tic lo ilor, zise tare, gândindu-se la muncitorii care înc rcaser camionul cu televizoare. Dac nu mi-a i fi stat în cale, o aruncam înapoi în Zon i nici dracu n-o mai vedea.

La marginea de sud-vest a ora ului, lâng o benzin rie p sit , la cap tul Str zii Minerilor, se afla o cabin telefonic . Numai Dumnezeu tie cine o mai folosea acum, pentru c în jur erau numai case site. Mai departe, spre sud, se întindea pân la orizont terenul viran al fostei gropi de gunoi a ora ului. Redrick se a ez în umbra cabinei, direct pe p mânt, i strecur mâna în groapa de sub ea. Sim i mânerul pistolului prin hârtia pr fuit i unsuroas . Cutia de zinc cu cartu e era tot la locul ei, la fel i s cule ul cu "br ri" i portofelul vechi, cu documente false. Ascunz toarea r sese nedescoperit . Pe urm î i du jos haina de piele i apca i b mâna la piept. St tu un minut întreg cânt rind în palm capsula de por elan ce con inea o moarte sigur , inevitabil , i

Se uit în jur cu triste e. Deasupra asfaltului cr pat tremura aerul fierbinte, geamurile caselor p site îl priveau parc neprietenos, iar pe terenul viran alergau dr cu ori de praf. Era singur. "Prostii, zise cu hot râre. La urma-urmei fiecare pentru el, doar Dumnezeu e pentru to i". Gr bindu-se ca s nu se zgândeasc din nou, puse containerul în apc , pe care o înf ur apoi în haina de piele. Pe urm se ridic în genunchi, se sprijini cu tot corpul de cabin i o aplec pu in. A ez bine pachetul gros în groap , în care mai r sese mult loc liber. L cabina încet la

89

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

loc, o zgâl âi cu ambele mâini, i se ridic scuturându- i palmele. i cu asta, basta. discu ii.

V gu itu'.

ascult,

zise

Schuhart la telefon. Ascult -m atent i nu m întrerupe.

i

Intr apoi în c ldura ap toare a cabinei, b o moned în aparat i form un num r.

Schuhart? se mir foarte natural R gu itu'. Care Schuhart?. Nu m întrerupe, i-am mai zis. M-au prins, îns am reu it s fug. Acum m duc m predau. Primesc vreo doi ani jum tate sau trei i so ia o s r mân f bani. ave i grij s nu sufere de nimic. În eles? Te mai întreb o dat : ai în eles? ... Nu departe de locul unde ne-am întâlnit prima dat este o cabin telefonic . E singura pe-acolo, a a c n-o gre ti. Por elanul la st sub ea. Dac -l vre i, îl lua i. Nu-l vre i, nu-l lua i. Dar so ia mea s nu duc lips de nimic. O s mai lucr m împreun i dac -ntorc i aflu c ai tri at ... Nu te sf tuiesc. E clar?

Guta, spuse el. Te rog, nu te-ngrijora. Iar i m-au prins. Auzi cum suspin i atunci se gr bi s -i zic : Sunt fleacuri. Vreo ase-opt luni acolo ... i cu vizite ... Trecem noi i prin asta, iar bani n-o s r mâi. Î i trimit eu ... (Ea tot t cea.) Mâine or s te cheme la poli ie i acolo o s ne vedem. S-o aduci i pe Maimu ica. N-o s fie perchezi ie? întreb cu glas stins. N-are decât s fie. Acas totul e curat. Las , c totul o s fie bine. ine coada sus ... Te-ai m ritat cu un stalker, a a c nu mai plânge. Deci ne vedem mâine ... i ine minte. Nu te-am sunat. Te-am pupat.

Am în eles totul. Mul umesc. Dup o pauz , gu itu' întreb : Poate vrei un avocat?

Arunc receptorul i câteva secunde strânse din ochi cu toate puterile, scrâ nind din din i de-i iuir urechile. Introduse alt moned i form din nou un num r.

Nu. To i banii îi dai so iei. Salut! Puse receptorul jos, se uit în jur, ie i din cabin , i vârâ mâinile adânc. În 90

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

buzunarele pantalonilor i plec , f grab , în sus, pe Strada Minerilor, printre casele pustii i cu u ile

încuiate, b tute în scânduri.

91

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

CAPITOLUL III RICHARD H. NUNAN, 51 DE ANI, REPREZENTANTUL FURNIZORULUI DE ECHIPAMENT ELECTRONIC PE LÎNG FILIALA INSTITUTULUI INTERNA IONAL DE CULTUR EXTRATERESTR DIN MARMONT cuvânt.

RICHARD H. NUNAN st tea la mas în cabinetul u i desena plictisit dr cu ori într-un enorm blocnotes pentru însemn rile de afaceri. Zâmbea în eleg tor, dulceag, i aproba cl tinând capul, s -l asculte îns pe vizitator. Pur i simplu a tepta sune telefonul, în timp ce oaspetele, doctorul Pilmann, îl certa alene. Sau numai î i închipuia c -l ceart . Sau poate chiar voia s cread este certat.

i ce-am spus? N-are importan , rosti Nunan. Indiferent ce-ai spus, totul se va lua în considerare. Valentin (doctorul Valentin Pilmann, laureat al Premiului Nobel .a.m.d.), micu , elegant, îmbr cat cu gust, st tea în fa a lui, într-un fotoliu adânc. Purta o scurt de piele f nici o pat , o c ma de- i lua ochii, cravata clasic uni, pantofi sclipitori, iar pe pantalonii u or ridica i nu se observa nici o cut . Ochii se ascundeau în spatele unor ochelari negri, uria i, pe buzele palide i fine se ternuse un zâmbet caustic, r ut cios, iar deasupra frun ii late i joase rea p rul negru i epos de parc avea un arici pe cap.

Am s in cont de toate astea, Valentin, spuse, în sfâr it, Nunan, ispr vind de desenat al zecilea dr cu or pentru a rotunji socoteala. Închizând blocnotesul, continu : E într-adev r revolt tor ... Valentin, întinse mâna fin i scutur cu distinc ie igara într-o scrumier . i de ce anume o s cont? se interes el.

ii

Am impresia c prime ti degeaba salariul acela fantastic, spuse el. i-n afar de asta cred c ti i sabotor, Dick.

De tot ... De tot ce-ai spus, r spunse vesel Nunan, l sându-se pe spate în fotoliu. Pân la ultimul

Ssst, 92

uier

Nunan.

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Pentru Dumnezeu, nu a a de tare.

mucul stins în scrumier , î i lu r mas-bun, ducându- i dou degete la tâmpl , i ie i drept, micu , dar bine cut.

Într-adev r, continu Valentin. Te urm resc de mult timp i, dup p rerea mea, nu lucrezi deloc ...

Mister Nunan? r sun în receptor vocea cunoscut it nat .

Un moment, îl întrerupse Nunan, i ridic un deget gr su , trandafiriu. Cum adic nu lucrez? Oare a r mas vreo singur reclama ie nerezolvat ?

V ascult. Greu v mai prinde omul la locul de munc , mister Nunan.

Nu tiu, spuse Valentin, i scutur din nou scrumul. Primim când echipament bun, când echipament prost. E-adev rat c pe cel bun îl m mai des, dar ce amestec ai în toat treaba asta, nu tiu.

A venit o nou de ...

Da, am aflat deja. Mister Nunan, am sosit nu de mult, am nenum rate întreb ri i a vrea s discut m neap rat între patru ochi. Am în vedere ultimul contract "Mitsubishi Densi". Chestie juridic .

Dar dac nu eram eu, îi replic Nunan, pe cel bun l-a i fi primit din an în Pa ti. În afar de asta, voi, savan ii, paradi i tot timpul instala iile, pe urm face i reclama ii i atunci ... cine protejeaz ? Uite, de exemplu ...

La dumneavoastr .

ordinele

Atunci, dac n-ave i nimic împotriv , peste vreo jum tate de or în biroul filialei noastre. V convine? Perfect. Peste treizeci de minute.

Brusc, Nunan uit de Valentin, pentru c sun telefonul. Smulse receptorul i auzi:

Richard Nunan puse receptorul in furc , se scul , i frec bucuros mâinile durdulii i porni s se plimbe prin cabinet. Chiar începu s fredoneze un oarecare lag r la mod , pân când se încurc , cânt

Mister Nunan? întreb secretara. Din nou e domnul Lemhen. F -mi leg tura. Valentin se ridic

tran

i puse 93

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

fals i se opri râzând în eleg tor. Pe urm , î i lu ria, î i puse pe mân impermeabilul i ie i în anticamer .

runt, de-a lungul irului de ma ini, pân la Peugeotul u, se arunc în untru i, smulgându- i balonzaidul, îl arunc pe locurile din spate. Scoase din buzunarul lateral al hainei un fel de be or negru, rotund: AV-ul, pe care îl introduse în acumulator, împingându-l cu degetul mare pân când se auzi: clic! Pe urm , Richard se instal mai confortabil la volan, foindu-se ca o clo , i ap pe pedal . Peugeotul se urni f zgomot pân în mijlocul str zii i demar puternic spre ie irea din prezon .

Baby, îi spuse secretarei. Trebuie s-o zbughesc dup ni te clien i. mâi s comanzi garnizoana sau, cum se zice, aperi cetatea, iar când voi întoarce î i voi aduce o ciocol ic drept r splat . Secretara se îmbujor . Nunan îi trimise o bezea i se "rostogoli"' pe coridoarele Institutului. Unii încercar -l prind de poalele hainei, dar se strecur printre ei, r spunzând cu glume. Îi rug s r mân pe pozi ii f el, le recomand i cru e rinichii i s nu se agite. i-n sfâr it, îl abandonar , nemaiputând -l prind . ni din cl dire fluturând pe sub nasul portarului legitima ia închis , a a cum obi nuia de altfel.

Ploaia izbucni brusc, ca i cum din înaltul cerului s-ar fi r sturnat un bazin uria cu ap . Pavajul deveni alunecos i ma ina derapa la toate virajele. Nunan porni terg toarele i mic or viteza. "Deci s-a primit raportul, gândea el. Acum o s ne ridice în sl vi. Ce s mai vorbim, eu sunt pentru. De ce s nu recunosc, îmi place când sunt l udat. Mai ales când o face domnul Lemhen. Ce lucru ciudat, totu i! De ce ne place atât de mult când suntem l uda i? C doar nu strângi bani din asta. Poate glorie? Ce fel de glorie putem

Deasupra ora ului atârnau nori negri, doar -ntinzi mâna i s -i apuci, era z pu eal i primele pic turi c deau ov itoare, desenând stelu e negre pe asfalt. Aruncând ipermeabilul pe cap i pe umeri, Nunan o lu la trap

94

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

avem nu tiu. Am fost plin de glorie, iar acum tiu numai trei despre mine. Hai zicem, patru, dac -l num r i pe Balleys. Hazlie vietate mai e omul! Probabil iubim laudele a a cum sunt. La fel cum primesc copiii înghe ata. Un complex ca toate celelalte, asta-i. Numai c laudele deconecteaz celelalte complexe i nu e bine. Cum o s mai cresc în ochii proprii? ... Parc nu tiu i singur cine sunt. B trânul gr san Richard H. Nunan! Da' ce naiba o fi H? Fir-ar s fie! i nici m car n-am pe cine s întreb ... Doar n-o s -l întreb pe domnul Lemhen ... A, mi-am amintit! Herbert. Richard Herbert Nunan. Of, tare mai toarn " ...

cavaleri ai tiin ei, iar periferiile se golesc ... Cei care au ie it din mormânt nu mai au unde s se întoarc ". Drumurile locuin ele proprii barate. De aceea, cei din morminte sunt tri sup ra i, spuse cu voce

spre sunt ie i ti i tare.

"Ah, oare cum o s se termine toate astea? Acum zece ani, tiam precis cum trebuie s se sfâr easc totul. Cordoane de netrecut. Un pustiu larg de cincizeci de kilometri care s înconjoare Zona. Savan i, solda i i nimeni altcineva. O plag groaznic pe corpul planetei mele, blocat pentru totdeauna ... i ce chestie! Parc to i credeau asta, nu numai eu. Câte cuvânt ri s-au inut, câte proiecte de legi sau mai cut ... iar acum nici m car nu ne mai amintim cum a ajuns aceast hot râre de el o ciulama. Pe de o parte, nu se poate s nu recunoa tem, iar pe de alta nu fim de acord. Totul a început, pare-mi-se, atunci când au scos din Zon primele AV-uri. «Bateriile» ... Da. Cred c de-aici a început totul. Mai ales când s-a descoperit c se înmul esc. Pe atunci, plaga

Vir spre Bulevardul Central i gândi: "Cât de mult s-a extins or elul în ultimii ani ... Ce de zgârie-nori au mai r rit i au crescut ... Uite înc unul acolo, cum r sare. Abia l-au început ... Da' la noi ce-o s fie? ... A, sigur c da, Luna-complex: cel mai bun jazz din lume, bordeluri, totul pentru garnizoana noastr eroic , pentru turi tii no tri neînfrica i, în special pentru cei mai în vârst . Totul pentru distin ii 95

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

nu era chiar atât de groaznic i chiar nu putea fi numit plag . Mai degrab o comoar ... Iar acum nimeni nu mai tie ce e asta ... Plag , comoar , ispitele iadului, cutia Pandorei, dracu', diavolul ... Îns to i profit cum pot. Dou zeci de ani s-au tot scremut, au tocat miliarde, dar furtul organizat, planificat, tot n-au fost în stare s -l pun la punct. Fiecare î i aranjeaz businessul s u mic, în timp ce savan ii frunte-lat continu s vorbeasc cu grandoare, cu o str lucitoare prestan : "Pe de o parte, nu putem s nu recunoa tem, iar pe de alta s nu fim de acord, pentru c obiectul cutare fiind iradiat cu raze Roentgen sub un unghi de 18° elimin cvasitermoelectroni sub un unghi de 22° ... La dracu'! i a n-am s mai apuc s tr iesc s v d sfâr itul".

e moda prin ora : zi i noaple, încontinuu. Am crescut un tineret puternic, rezistent i tenace în inten iile sale" ... Nunan opri ma ina în fa a cl dirii cu aspect comun, ba chiar neaspectuos, ce- i afi a o firm tears : "Oficiul juridic Corsh & Simak". Scoase i ascunse în buzunar "bateria", î i arunc pe cap impermeabilul, în ria i o rupse la fug cât îl ineau picioarele spre intrare. Fugi pe lâng un portar cu nasu-n ziar, pe o scar acoperit cu un covor tocit i trop i pe coridorul întunecat al etajului doi. Un coridor plin de mirosuri specifice, a c ror provenien degeaba se chinuise de-atâtea ori s o descopere. Deschise larg u a de la cap tul coridorului i intr în anticamer . În locul secretarei, v zu un tân r puternic, bronzat, pe care nu-l cuno tea. Era costum, iar mânecile ii erau suflecate. Cotrob ia în "ma ele" unei ma ini electronice complicate, a ezat pe su , în locul ma inii de scris. Richard Nunan î i atârn impermeabilul i p ria de un cui, î i aranj cu

Ma ina trecu pe lâng vila lui Sterviatnik Barbridge. Toate geamurile erau înc luminate, probabil din cauza ploii toren iale. La etajul doi, în camerele Dinei, se vedea cum se mi perechi în dans. "Ori au luat-o de diminea , ori n-au reu it s termine de ieri. A a 96

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

amândou mâinile ele de p r de dup urechi i se uit întreb tor la tân r, care cl tin din cap. Atunci, Nunan deschise a de la cabinet.

fotoliu. Mul umesc, nu fumez. Domnul Lemhen cl tin din cap, luând o asemenea min de parc i s-ar fi confirmat cele mai urâte presupuneri, î i împreun în dreptul ochilor vârfurile degetelor de la mâini i, un timp, se uit foarte atent la figura pe care o alc tuise.

Domnul Lemhen se ridic greoi dintr-un fotoliu uria de piele, ce era a ezat lâng fereastra acoperit de o draperie i îi veni în întâmpinare. Fa a lui dreptunghiular era scofâlcit i asta putea, foarte bine s -nsemne ori un zâmbet prietenos, ori o triste e provocat de timpul urât, ori poate o ab inere dificil de a str nuta.

Consider c n-o s discut m acum problemele juridice ale firmei "Mitsubishi Densi". Era evident o glum . Richard Nunan îi r spunse imediat cu un zâmbet bine studiat.

În sfâr it i dumneata, zise el t nat. Intr i -te comod.

Cum dori i. Era al dracului de nepl cut s stea pe mas , picioarele nu-i ajungeau pân la podea i-l durea fundul.

Nunan ut un loc unde se fac comod, dar nu si nimic altceva în afar de un scaun tare, cu sp tarul drept, pitit dup mas . Atunci se a ez pe col ul mesei. Dispozi ia lui vesel începuse s dispar i nici el nu în elegea de ce. Îns realiz dintr-o dat c n-o s fie l udat. Mai degrab , invers. "Ziua Mâniei", filozof i se preg ti pentru mai r u.

Cu regret trebuie s i comunic c raportul dumitale a produs, acolo sus, o impresie extraordinar , foarte favorabil . Hm ... morm i Nunan. "Începe", se gândi. E ti chiar propus pentru o decora ie, continu domnul Lemhen, de i le-am sugerat c poate ar fi bine mai tepte. i bine am cut. (Î i desprinse privirea

Po i s fumezi, îi propuse domnul Lemhen, ezându-se din nou în

97

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

de pe figura celor zece degete i se încrunt la Nunan.) M vei întreba, probabil, de ce dau dovad de pruden exagerat ?

Du manul s-a retras, nu-i a a?

Probabil ave i un motiv, spuse, plictisit, Nunan.

Nu-i a a! Du manul nu se retrage niciodat . tiu sigur asta. Gr bindu-te cu acest raport victorios, ai demonstrat de fapt lips de experien . Tocmai de aceea am propus s se mai a tepte cu decora iile alea.

Dac insista i tocmai pentru expresia asta ... A a e.

Da, am. Ce reiese din raportul t u, Richard? Grupul "Metropol" lichidat. Datorit eforturilor tale. Grupul "Florile verzi" a fost prins în flagrant delict în totalitate. Superb lucr tur . i tot a ta. Grup rile "Evantaiul", "Quasimodo", "Muzican ii ambulan i" .a.m.d., nu-mi mai amintesc cum le cheam pe toate, de asemenea autolichidate în elegând c azi-mâine vor fi prinse. De fapt, toate astea, a a au i fost, toate informa iile încruci ate s-au confirmat. Câmpul de lupt s-a cur at i a r mas numai pentru tine, Richard. Concuren ii au rupt-o la fug în dezordine i cu mari pierderi. Am redat bine situa ia?

"S le ia naiba de decora ii, gândea Nunan, cl tinând piciorul i uitându-se ursuz la vârful pantofului. Bune de ag at prin pod. S-a g sit moralistul, educatorul! tiu i f tine cu cine am de-a face. N-am nevoie de moral , îmi cunosc du manii. Spune simplu l clar: unde, cum i ce-am sc pat din vedere? ... Ce-or mai fi f cut netrebnicii tia? Unde, cum i cel fel de fisuri or fi g sit? ... i introduceri pompoase, nu se putea? Nu sunt un mucos jegos. Am trecut de cincizeci de ani i nu stau aici pentru decora iile tale" ...

În

orice caz, zise Nunan cu precau ie, în ultimile trei luni, scurgerea materialelor din Zon prin Marmont s-a oprit ... Din câte tiu ... ad ug el.

Ce-ai auzit despre Globul de Aur? întreb dintr-o dat domnul Lemjien. "Doamne! 98

se

enerv

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Nunan. Ce mai caut i Globul de Aur pe aici? La dracu' cu stilul t u de-a vorbi" ...

a propus pentru acest aparat orice sum care încape pe foaia cecului. Asta-i tot? domnul Lemhen.

Globul de Aur este o legend . O ma in rie mitologic ce s-ar g si în Zon i ar avea forma i înf area unui glob de aur. Îndepline te dorin ele omene ti.

întreb

Tot. Începu s studieze demonstrativ camera, o înc pere plictisitoare în care nu aveai la ce s te ui i. Bine, zise domnul Lemhen. Dar despre "ochiul racului"?

Orice? Conform textelor canonice ale legendelor, orice. Exist totu i i ni te variante ...

Al cui? Al racului. Rac, tii doar ... Domnul Lemhen ciopâr i aerul cu dou degete ... la cu cle ti.

A a, a a. Dar ce-ai auzit de "lampa mor ii"? Acum opt ani, începu obosit i plictisit Nunan, un stalker cu numele de Stephan Norman, poreclit Ochelaristu', a scos din Zon un obiect care se asem na, dup câte tiu, cu un sistem radiant ce ac ioneaz mortal asupra organismelor terestre. Acest Ochelarist a vrut s -l vând Institutului. Nu s-au în eles îns la pre i atunci a luat aparatul i a plecat înapoi în Zon , de unde nu s-a mai întors. Unde se afl acest aparat, nu se mai tie. La Institut, i-acum î i mai smulg p rul din cap. Binecunoscutul dumneavoastr Hugh din "Metropol"

Aud

pentru

prima

oar . Dar ce tii despre erve elele fulminante"? Nunan coborî de pe mas i se propti în fa a lui Lemhen, înfundându- i mâinile în buzunare. Nu tiu nimic. Dar dumneavoastr ? Din p cate, nici eu nu tiu. Nici despre "ochiul racului" i nici despre erve elele fulminante". i totu i ele exist . În zona mea? întreb Nunan. Stai jos, stai jos, te rog, zise domnul Lemhen, fluturând mâna: Conversa ia 99

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

noastr abia începe. Ia loc.

"func ioneaz ". A fost în leg tur cu grupul "Quasimodo", iar acum vinde marf Institutului prin mine. Deocamdat îl in în libertate. Apoi, cândva, cineva îl va momi. E-adev rat c , în ultimul timp, bea mult i mi-e team n-o mai duce.

Nunan ocoli masa i se ez pe scaunul tare cu sp tar înalt. "Unde naiba vrea s ajung ? se gândea cu febrilitate. Ce-o mai fi i cu nout ile astea? Probabil au încurcat-o prin alte Zone i-acum î i bate joc de mine, animalul. Niciodat nu m-a suferit tartorul sta trân. N-a putut s uite epigrama aia ..."

Contracte Barbridge?

"Se-nvârte" pe lâng Dina. Nu are îns succes.

S

continu m deci micul nostru examen, anun Lemhen. Se l pe sp tarul fotoliului i, uitându-se în tavan, întreb : Ce mai face b trânul Barbridge?

Foarte bine, foarte bine, aprob domnul Lemhen. Dar ce se mai aude de Schuhart Ro catu'? Acum o lun a ie it din închisoare. N-are nevoie de bani. A încercat s seasc ora ul, dar el ... Nunan amu i. Pe scurt, are nepl ceri în familie. Nu-i mai arde de Zon .

Barbridge? Sterviatnik Barbridge este în aten ia noastr . Schilod, n-are nevoie de bani. A terminat-o cu Zona. Are patru baruri, o cas vesel , organizeaz picnicuri pentru ofi erii garnizoanei i pentru turi ti. Fata, Dina, duce o via de petreceri. B iatul, Arthur, abia a terminat facultatea de drept.

Asta-i tot? Da. Cam pu in. Cum o mai duce Carter Norocosu'? De mul i ani nu mai e stalker. Vinde ma ini uzate i are un atelier pentru adaptarea ma inilor la alimentarea cu "bateriile AV". Are patru copii, so ia i-a murit acum un an, mai e i soacra.

Domnul Lemhen aproba din cap, v dit satisf cut: E clar, foarte bine, îl ud . Dar ce mai face Kreon Maltezu'? Unul stalkeri

dintre care

cu

pu inii mai

Lemhen cl tin

100

iar din

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

cap.

stalkerii. B trânii s-au dus, tinerii nu tiu s fac nimic, iar prestigiul meseriei nu mai e acela i cum era odat . Vine tehnica, au ap rut stalkerii-robo i.

Pe cine am mai uitat din cei b trâni? întreb , binevoitor. A i uitat de Jonathan Milles, poreclit Cactus. Acum e în spital. Moare de cancer. Ah! i l-a i mai uitat pe Crem -de-ghete. Da, ghete ...

da?

Da, da, am auzit ceva i despre asta. Dar ace ti robo i nu acoper cheltuielile de energie consumat . Sau gre esc?

Crem -de-

Este o chestiune de timp. În curând, încep s recupereze.

Crem -de-ghete nu s-a schimbat. Are un grup de trei oameni i stau pt mâni întregi în Zon . Tot ce g sesc distrug pe loc. Iar societatea lui "Îngerii zbun rii" s-a destr mat.

Cât de curând? Peste vreo cinci- ase ani ... Apropo, tii c i concuren ii au început s foloseasc stalkerii-robo i?

De ce? Dac mai ine i minte, se ocupau de cump rarea rfii, iar Crem -de-ghete o ducea înapoi în Zon . "Ce-i al diavolului s r mân al diavolului". Acum nu mai are ce s cumpere i-n afar de asta noul director al filialei a pus poli ia pe urmele lor.

În Zona mea? întreb Nunan, devenind dintr-o dat atent. i în a dumitale! Au baza la Reksopolis. Aduc instala iile cu elicopterele prin mun i în Canionul arpelui, la Lacul Negru, la baza mun ilor Bolder-Pinck.

În eleg. Iar cei tineri?

P i, asta-i la periferie, spuse Nunan neîncrez tor. Acolo-i pustiu. Ce naiba pot si acolo?

Ce-i cu tinerii? ... Vin i pleac . Sunt vreo cinciase oameni cu oarecare experien , dar, în ultimul timp, neavând cui s vînd marfa, au renun at. Încetîncet, i-am dresat. Consider, efule, c în Zona mea practic am terminat cu

Pu in. Foarte pu in. Dar g sesc. De altfel, i-am spus numai ca s tii. Asta de fapt nu te prive te ... S rezum m, în Marmont,

101

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

aproape c n-au mai r mas stalkeri profesioni ti. Cei care au r mas nu mai au leg tur cu Zona. Tineretul e pierdut i se afl în procesul de îmblânzire. Concuren ii sunt înfrân i, arunca i, zac pe undeva i i ling r nile. Marfa nu mai este, iar când apare n-o ia nimeni. Scurgerea ilegal a materialelor din Zona Marmontului s-a oprit deja de trei luni. A a e?

dou luni, numai din ceea ce tim re ine! adversarii no tri au primit mai mult de ase mii de buc i de materiale din diferite p i ale Zonei. Se opri lâng seif, îl mângâie pe una din laturi i se întoarse brusc spre Nunan. S nu- i faci iluzii c totul merge ca pe roate! ip el. Amprentele sunt ale lui Barbridge! Amprentele Maltezului! Amprentele lui Ben-Gullevy sosu', despre care nici n-ai considerat necesar -mi aminte ti. Amprentele lui Geresch Fonf itu' i ale lui Tzmâga Piticu'. Deci a a îmblânzi i tineretul vostru? "Br ri!", "ace", "titireze albe"! i, mai mult decât atât, tot felul de "ochiul ... racului" sau mai tiu eu cum i-o zice, dracu s -l ia de rac, tot felul de "cornete7 cânt toare" i " erve ele fulminante", naiba s le ia pe toate.

Nunan t cea. "Acum, se gândea el, m va zdrobi. Dar unde am gre it? i simt c necazul e mare de tot ... Hai, zi o dat , morcov b trân! Nu-mi mai m cina sufletul!" Nu aud r spunsul, zise Lemhen, ducându- i palma pâlnie la urechea plin de riduri i p r. Gata efule, se decise Nunan. Ajunge! M-a i fiert, m-a i fript, acum pune i-m i la mas . Domnul Lemhen morm i nedecis:

Se opri brusc, se întoarse în fotoliu, î i împreun iar degetele i întreb respectuos, parc împ cat cu soarta:

Nici m car n-ai ce -mi spui, se posomorî el, pe nea teptate. Stai aici i dai din urechi în fa a efului. Dar mie cum mi-a fost când, alalt ieri ... (Se opri brusc, se ridic i se îndrept spre seif) ... Ce s-o mai lungim. În ultimele

Ce p rere ai despre 7 CORNÉT1, cornete, s.n. 1. Bucat de hârtie r sucit în form de con, în care se împacheteaz diferite m rfuri. Con inutul unui astfel de ambalaj. 2. (În sintagma) Cornet acustic = instrument acustic în form de pâlnie, care intensific vibra iile sonore i de care se servesc persoanele cu auzul slab; pavilion (4). 3. Instrument muzical de suflat, din alam , asem tor cu trompeta, dar de dimensiuni mai mici decât aceasta i cu un registru mai înalt. 4. (În sintagma) Cornet nazal = fiecare dintre cele ase lame osoase în form de cornet1 (1), situate pe pere ii laterali ai celor dou n ri. 5. Produs de patiserie asem tor cu vafela de napolitan sau de tort, în form de con (retezat), în care se pune înghe at , fri , crem etc. Din fr. cornet. CORNÉT2, corne i, s.m. (Înv.) Ofi er inferior de cavalerie; stegar de cavalerie; portdrapel. Din rus. kornet.

102

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

asta, Richard?

ochii îi erau inexpresivi, goi, cu privirile pierdute.

Nunan î i scoase batista i începu s i tearg gâtul i ceafa.

Richard î i puse p ria pe cap cum se nimeri, î i arunc impermeabilul pe bra i ie i afar . "Nu mi s-a mai întâmplat a a ceva, se gândea el, complet derutat. Ca s vezi ... Ben Gullevy sosu'! Piciu' ... Nu, toate astea ... nu-s chiar a a ... Of, animalule, vit oloag ... Sterviatnik ... Cum m-ai dus de nas ... Ca atunci în Singapore ... sta, cum îi zice ... Cu mutra de mas i cu ceafa de perete ...".

N-am nici o p rere, recunoscu el cinstit. Iertare, boss, în prezent, eu, în general ... Uff! L sa i-m s respir ... Barbridge! Da' Barbridge n-are nici o leg tur cu Zona! Îi cunosc fiecare pas! Î i aranjeaz chefurile i picnicurile pe malul lacurilor, grebleaz bani cu ghiotura, i pur i simplu, nu mai are nevoie ... Ierta i-m , bineîn eles c spun prostii, dar v asigur nu l-am sc pat din ochi pe Barbridge de când a ie it din spital ...

Se sui în automobil i, un timp, f s mai în eleag nimic, c ut absent cheia de contact. De pe p rie îi picura ap pe genunchi i atunci o scoase i, f s se mai uite, o arunc în spate. Parbrizul era înecat în ploaie i Richard Nunan avea impresia, nici el nu tia de ce, c tocmai din cauza ei nu poate s în eleag ce s fac mai departe. Dezmeticindu-se, î i trase un pumn în chelie. Se calmase dintr-o dat . Î i aminti c nu avea cheia de contact la el i nici nu va putea s-o aib vreodat pentru c o înlocuise cu AV-ul: acumulatorul ve nic. Trebuia s -l scoat din buzunar, fir'ar al dracului,

Nu te mai re in, îi replic Lemhen, î i dau un termen de o s pt mân . -mi aduci dovezi despre felul în care materialele din Zona ta ajung în mâinile lui Barbridge ... Barbridge ... i restul. La revedere. Nunan se ridic , salut stingherit profilul domnului Lemhen i, continuând s i tearg cu batista gâtul transpirat, ie i în anticamer . Tân rul bronzat fuma i se uita gânditor în runtaiele electronice ale unei ma ini. Se uit în treac t spre Nunan, dar

103

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

i s -l pun în orificiul de recep ie. i abia atunci va putea s-o tearg de aici, cât mai departe de casa asta blestemat , de unde îl privea, asta mai mult ea sigur, gulia aia b trân ...

ca un câine ud pe malul apei, Richard Nunan intr în holul luminos. Mirosea a tutun, parfum i ampanie trezit . B trânul Bennie, înc f livrea, st tea dup tejghea în diagonal fa de intrare i înfuleca ceva, inând o furculi în mân , în fa a lui, a ternându- i printre paharele goale bustul enorm, se în a Madame, care se uita gânditoare la el cum nânc . În hol, înc nu se cuse curat dup ziua de ieri. Când intr Nunan, Madame î i întoarse brusc fa a lat i parc zugr vit , întâi nervoas , dar afi ând imediat un zâmbet profesional.

Mâna lui Nunan care inea AV-ul se opri la jum tatea drumului. "A a. Bine c m car tiu cu cine încep. Cu el trebuie s încep ... Oho! ... i s vezi cum am s-o fac. Nimeni, niciodat , n-a mai început astfel, a a cum o voi face eu cu el ... i cu ce pl cere!" Porni terg toarele i puse în mi care ma ina de-a lungul bulevardului. Nu se vedea aproape nimic în fa , dar începu, încetul cu încetul, s se lini teasc . "Nu-i nimic. Fie ca la Singapore. La urma-urmei, totul s-a terminat cu bine acolo.. Ei i ce? Am dat i eu o dat cu mutra de mas . Putea s se termine i mai r u: s nu fie cu mutra i s nu m lovesc de mas . Dac d deam de ceva plin de cuie? ... În sfâr it, s nu divag m ... Pe unde naiba mai e i castelul meu? Nu se vede nici pe dracu’ ... Aha! Uite-l!".

Oho-ho! groh i ea. Oare e chiar domnul Nunan în persoan ? I s-a f cut dor de feti e? Bennie continua s nânce. Era surd ca un butuc, Salut, b trânico! zise Nunan. E nevoie de feti e când am în fa o femeie adev rat ? Bennie îl observ în sfâr it. O masc groaznic , plin de cicatrici albastre i ro ii se schimonosi într-un zâmbet binevoitor,

Timpul era oribil, dar localul "Cinci minute" era luminat puternic, ca la "Metropol". Scuturându-se

Bun 104

ziua, st pâne,

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

hârâi el. A i intrat s usca i?

v

cercet în t cere pe acest nemernic, ascultându-l cum bolborose te ceva despre nenorocita de ploaie i despre reumatism. Pe urm , spuse:

Nunan îi zâmbi i îl salut cu mâna. Nu-i pl cea vorbeasc cu Bennie pentru c trebuia s urle tot timpul.

Încuie u a, pui orule!

Unde-i administratorul meu, b ie i?

Leg nându-se pe picioroangele lui deformate pe platfus, Ciolanu' fugi spre , întoarse cheia în broasc i se înapoie la mas . Se în a ca un munte ros în fa a lui Nunan i se uita direct în gura lui cu devotament. Nunan tot îl mai cerceta cu ochii miji i. i aminti brusc, nu tia el de ce, c numele real al lui Ciolanu'-Kanascha este Rafael. Porecla "Ciolanu"' se datora pumnilor enormi, oso i, de culoare ro uvine ie, complet lipsi i de r, ce r reau din blana deas care-i acoperea mâinile ca din ni te man ete. Numele de Kanascha i-l pusese singur, fiind convins c era un nume de tradi ie al împ ra ilor mongoli. Rafael. "Ei bine, Rafael, începem?"

La el, r spunse Madame. Mâine trebuie s pl teasc impozitele. Of! Impozitele astea ... Madame, v rog s-o preg ti i pe favorita mea ... M -ntorc repede. ind pe covorul gros, sintetic, str tu coridorul i coti spre o intrare ascuns . F s bat , deschise u a capitonat cu piele. Kanascha-Ciolanu' st tea seme la o mas impun toare, cercetându- i într-o oglind o bub de pe nas, i nici capul nu-l durea c mâine trebuie s pl teasc impozitele. Pe masa complet goal din fa a lui se g seau o cutie cu alifie, precum i un pahar cu un lichid transparent. Ciolanu'Kanascha ridic ochii injecta i i, v zându-l pe Nunan, tres ri, sc pând oglinda. F nici un cuvânt, Nunan se a ez în fotoliul de vizavi i un timp îl

Ce mai faci? întreb Nunan, duios. Totul e OK boss, spunse gr bit Rafael "Ciolanu"'. Ai aranjat scandalul 105

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

acela cu poli ia? Am cincizeci. mul umi i.

dat o To i

aplec s i pip ie locul lovit, dar imediat se ridic în pozi ie de drep i. Atunci Nunan s ri de parc l-ar fi în epat cineva în fund, îl prinse pe "Ciolan" de gulerul ii i începu s dea cu picioarele, bulbucându- i ochii. Ciolanu' oftând, gemând i întorcând capul ca un cal speriat, se retrase mereu, pân când se pr bu i pe canapea.

sut sunt

Ai dat o sut cincizeci de la tine. Vina este a ta, puiule. Trebuia s ai grij . Ciolanu' lu o min nefericit i î i arunc în turi palmele enorme, în semn de supunere. Parchetul din trebuie schimbat, Nunan.

hol zise

Lucrezi la doi st pâni, pui orule, scrâ ni Nunan, uitându-se direct în ochii lui albi de fric i de groaz . Sterviatnik se scald -n marf , iar mie-mi ar i rgelu e-n hârtiu e? (Î i cu vânt i îl lovi în plin figur , de parc ar fi urm rit -i sparg buba de pe nas.) O s putreze ti în închisoare! O s te-ndopi numai cu b legar ... O s i par r u c te-ai n scut pe lumea asta ... i din nou, cu avânt, cu pumnul peste bub . De unde are Barbridge marf ? De ce lui îi aduce i ie nu? Cine îi aduce? De ce nu tiu nimic? Pentru cine lucrezi?

Se face. Nunan t cu buzele.

i î i uguie

Marf ? opti ei. Cam pu in . Arat -mi. Ciolanu' se repezi la seif, scoase de-acolo un pachet i îl puse pe mas în fa a lui Nunan, dezvelindu-i. Richard, îl r i cu un singur deget: "stropi negri" i o "br ar " pe care o cercet pe toate fe ele, dup care o puse la loc. Asta-i tot? P i, dac nu aduc, se plânse Ciolanu'. Nu

aduc,

repet

Ciolanu' închidea i deschidea gura f s scoat un sunet. Nunan îl , se întoarse în fotoliu i i arunc picioarele pe mas .

Nunan. Îl sfredeli cu privirea i îl lovi brusc în gamb puternic, cu vârful bocancului. Ciolanu' icni, se 106

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Ei?!

Se p rea c Ciolanu' nu tia, într-adev r, nimic, mai ales nu avea de câ tigat dac min ea. De la Sterviatnik nu prea câ tigai.

Ciolanu' î i trase sângele pe nas, se smiorc i i îng i: Z u, boss ... De ce? Ce fel de marf are Sterviatnik? N-are nici un fel de marf . Ast zi, nimeni nu mai are marf ...

Afacerea cu picnicuri este o treab b noas ? Picnicuri? Nu prea. Nu po i s aduni cu lopata ... Dar acum în ora nici nu prea au mai r mas afaceri noase.

M contrazici? întreb , amenin tor, Nunan, coborându- i picioarele de pe birou.

Unde se organizeaz picnicurile?

Nu, boss. Nu ... Z u! se gr bi Ciolanu'. S -mi sar ochii! Cum o s v contrazic? Nici gând ...

Unde se organizeaz ? i, în diferite locuri. Lâng Muntele Alb, la Izvoarele Calde, lâng Lacurile Curcubeului.

Las' c te zbor eu de-aici, se posomorî Nunan, Nu tii s lucrezi. Din tia ca tine culeg zece cu un pol. Am nevoie de un afacerist adev rat.

i clientel ? Clientel ? Ciolanu' î i pip i din nou buba, se uit la degete i zise cu sinceritate: Dac dumneavoastr , boss, vre i v apuca i singur de aceast afacere, eu nu v sf tuiesc. Contra lui Sterviatnik n-o s rezista i.

Sta i un pic, boss, zise Ciolanu' supus, mânjindu- i mutra cu sânge. De ce a a, dintr-o dat ? Haide i s ne în elegem. (Î i pip i grijuliu buba cu vârful degetelor.) Spune i c Barbridge are mult marf . Nu tiu. Bineîn eles, v cer iertare, dar cineva v-a min it. Ast zi nimeni nu mai are marf . În Zon merg numai muco ii i nu se mai întorc. Nu, boss. Cineva v-a în irat verzi i uscate.

De ce nu? Sterviatnik are clientel . C tile bleu, unu. (Ciolanu' începu s i îndoaie degetele.) Ofi erii din comandament, doi. Turi tii de la "Metropol", de la "Crinul Alb" i de la "Extratere tri", trei. Pe urm , are deja reclam .

Nunan îl urm rea piezi . 107

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Pân i localnicii merg la el. u, boss, nu merit s te iei de el. Localnicii ...

asta ... Eh, acolo, ce pic ... i cât dureaz totul? P i, de la caz la caz. De obicei, trei zile, dar se întâmpl s fie i toat pt mâna.

i ei merg

la el? În general, tineretul. i ce face acolo, la picnicuri?

i cât cost aceast distrac ie? întreb Nunan, deja gândindu-se la altceva.

Ce se face acolo? Mergem în autocare, nu? Iar acolo sunt deja cortule e, un bufe el, ni te melodiu e ... i fiecare se distreaz cum vrea. Ofi erii mai mult cu feti ele, turi tii se bulucesc priveasc Zona ... Dac e lâng Izvoarele Calde, de-acolo pân la Zon nu mai e decât o palm de loc, chiar dincolo de Canionul Sulfului. Sterviatnik a aruncat acolo ni te oase de cal, iar ei stau i casc ochii prin binocluri ...

Ciolanu' r spunse ceva, Nunan îns nu-l mai auzi. "Uite, aici e fisura, se gândea el. Câteva zile ... Câteva nop i ... În condi iile astea este imposibil s -l urm re ti pe Barbridge. Chiar dac ii cu tot dinadinsul s-o faci ... i totu i, nu e clar. Doar e f picioare. i acolo mai e i Canionul. E ceva putred aici ..." Care dintre localnici merge permanent?

Dar localnicii?

Dintre localnici? Doar v-am spus, mai mult tineretul. Gullevy, Gudgba ... Tzappfa Pui orul ... . Tzmâga i Maltezu' mai vin. O companie c ldu . Ei numesc afacerea asta coala duminical ". A a discut între ei: "Ce zice i, spun ei, vizit m « coala duminical ?»". Se câ tig bini or, îndeosebi cu "baborni ele". Vine o oarecare b trânica din Europa ...

Localnicii? Asta, bineîn eles, nu prezint interes pentru ei ... P i, fiecare se distreaz cum poate. i Barbridge? P i, ce-i cu Barbridge? Cum e cu to i, a a-i cu Barbridge. i tu? i eu ce? La fel i cu mine. M uit i eu, ca s nu le nec jesc pe feti e, i cu

108

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

" coala duminical ", repet îngândurat Nunan.

auzea, reflexele deja nu-i mai erau ca-nainte i nu mai f cea fa ...

O idee stranie îi trecu dintr-o dat prin cap: coal . Se ridic .

Era deja ora ase, i se cuse foame, iar în minte îl sfredelea i se tot învârtea un gândule nea teptat, care nu mai avea leg tur cu nimic, dar, în acela i timp, explica multe. De altfel, se mai l murise câte ceva. Disp ruse din aceast afacere aura de misticism care deranja i însp imânta i nu r sese decât ciuda pe sine însu i c nu se gândise mai înainte la aceast posibilitate. Nu sta era îns principalul. Important era gândule ul aceia care i se tot învârtea în cap i îl rodea, nedându-i pace ...

Ei bine, zise. Las -i în plata Domnului, cu picnicul lor cu tot. Asta nu-i de noi ... Dar, ia aminte, Sterviatnik are marf i asta deja este treaba noastr , pui orule. Pur i simplu nu putem l sa totul a a. Caut , i Ciolane, caut . Altfel zbori de aici, puiu ule. De unde ia marf , cine i-o aduce, clarifici totul i îmi aduci cu dou zeci la sut mai mult decât el. S-a-n eles? Am în eles, boss. Ciolanu' st tea deja i el în picioare, cu mâinile lipite de corp, iar pe mutra murdar i se citea devotamentul.

Luându- i r mas-bun de la Madame i strângându-i mâna lui Benny, Nunan se repezi direct la "Borj". "Tot necazul este c nu observ m cum trec anii, se gândea el. Scuipi pe anii tia i nu observi cum se schimb totul, înc din copil rie ne înva c totul se transform . Am v zut asta de mai multe ori, dar, în acela i timp, suntem complet incapabili s «prindem» acel moment când se produce transformarea. Sau o c ut m acolo unde nu

Hai, mi -te o dat ! Fr mânt i creierii, vit , izbucni Nunan, apoi ie i. În hol, lâng tejghea, î i u aperitivul alene, discut cu Madame despre dec derea moravurilor i de în eles c în viitorul apropiat inten ioneaz extinderea "institu iei". Coborând vocea, mai mult pentru a- i da importan , se sf tui cu privire la Benny: îmb trânise, nici nu mai 109

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

trebuie. A a au ap rut i stalkerii noi, dota i cu cibernetic . Stalkerul vechi era un om ursuz, murdar, care, cu o tenacitate animalic , se târa pe burt , milimetru cu milimetru, prin Zon , câ tigându- i suma. Stalkerul nou un fante cu cravat , inginer st undeva la vreun kilometru de Zon , cu igara înfipt între buze, cu un pahar de coktail învior tor lâng cot, st i se uit la ecranele din fa a lui. Gentleman cu salariu. De altfel, o imagine foarte logic . În a a hal de logic încât restul posibilit ilor dispar din minte. De i mai sunt i altele. « coala duminical », de exemplu.

n-ar fi fost Vizita, ar fi fost altceva ..." În "Borj" era lumin mult i mirosea foarte îmbietor. Se schimbase i el nici be ie, nici veselie. Crem -de-ghete nu mai venea pe-aici, îi era scârb ; Redrick Schuhart î i b gase i el nasul pistruiat, se strâmbase i plecase, Ernest tot mai era în închisoare, iar toate treburile le rezolva trânica lui. Ce mai, se ajunsese: clientel solid i permanent tot Institutul vine aici la mas , ba chiar i ofi erii superiori separeuri intime, se g te te gustos, nu e scump, berea e întotdeauna proasp . "Bunul i vechiul nostru birt". Într-unul din separeuri, Nunan îl z ri pe Valentin Pilmann. Laureatul st tea cu o ce cu de cafea în fa i citea o revist îndoit pe jum tate. Nunan se apropie.

i deodat , netamnesam8, simte disperarea. Totul era în zadar. Totul era rost. "Doamne, nu mai putem face nimic! Nici de inut, nici de oprit. Nici o for nu va fi destul de puternic s in în vas acest ferment îngrozitor, se gândea însp imântat. i nu pentru c lucr m prost. i nici pentru c sunt mai mecheri i mai ire i decât noi. Pur i simplu, a a e lumea. A a e omul. Dac

Îmi permi i s vecin? întreb el. Valentin ridic lentilele fumurii.

i fiu

spre el

Hm? morm i. Te rog! Imediat. Numai s m sp l pe mâini, zise Nunan, aducându- i aminte de bub . Aici era bine cunoscut. Când se întoarse i se a ez

NITÁM-NISÁM adv. (Pop. i fam.) Pe nea teptate, deodat ( i în mod nepotrivit); nici una, nici alta; pe nepus mas ; tam-nisam. [Var.: netám-nesám, (rar) netám-nisám adv.] Din bg. ni tam, ni sam nici aici, nici acolo ; nic ieri . 8

110

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

vizavi de Valentin, pe mas erau deja un mic "gr rel", cu un " irasco" aburind, precum i o halb cu bere, nici prea rece, nici prea cald , a a cum îi pl cea. Valentin puse revista deoparte i gust cafeaua.

putem scoate ceva de asemenea natur încât via a pe planet s devin , pur i simplu, imposibil . Asta ne va fi ghinionul. Totu i cred e ti de acord c acest ghinion a amenin at omenirea dintotdeauna. (Vântur cu palma fumul de igar i surâse.) Cum s i spun, m-am dezobi nuit de mult s m gândesc la omenire în totalitate. Omenirea este un sistem prea sta ionar, pe care nu-l clinte ti cu nimic.

Ascult , Valentin, zise Nunan, în timp ce t ia o buc ic de carne. Ce p rere ai? Cum se vor termina toate astea? Despre ce e vorba? Vizita, Zonele, stalkerii, complexele militaro-industriale. În general, toat gr mada asta ... Cum se poate termina?

A a consideri? întreb , decep ionat, Nunan. Poate. O fi i-a a. Spune-mi cinstit, Richard, zise Valentin, amuzându-se evident. Pentru dumneata, ca om de afaceri, ce s-a schimbat în urma Vizitei? Ai aflat c în Univers exist cel pu in înc o ra iune pe lâng cea omeneasc ? i ce-i cu asta?

Valentin se uit lung la el prin lentilele negre, oarbe. Pe urm î i aprinse o igar i zise: Pentru cine? Dac poate concret. S zicem omenire în general.

se

pentru

Ei, cum s i spun? morm i Nunan. Deja îi rea r u c pornise aceast conversa ie; aici n-avea ce mai vorbeasc . Ce s-a schimbat pentru mine? Uite. De exemplu, de mai mul i ani simt o oarecare lips de confort. E foarte bine c au venit i c imediat au i plecat. Dar dac vin iar i li

Depinde, dac o s avem sau nu noroc, zise Valentin. Pân în prezent, tim pentru omenire Vizita n-a avut urm ri prea deosebite. Pentru omenire totul va trece f s lase urme. Bineîn eles c sunt i excep ii, pentru c , sco ând castanele din acest foc cum se nimere te, noi, în fond, 111

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

se n zare s r mân ? Pentru mine, omul de afaceri, asta nu mai e o întrebare în vânt. "Cine sunt ei? Cum tr iesc? Ce le trebuie?". În func ie de varianta ini ial , sunt nevoit m gândesc cum s schimb datele afacerii. Trebuie s fiu preg tit. Dac mân de prisos în sistemul lor? (Se înviorase.) Dar dac to i vom r mâne de prisos? Ascult , Valentin, exist car un r spuns la aceste întreb ri: "Cine sunt ei?, "Ce le trebuie?", "Se întorc sau nu?".

nimic. Cred c gr ti. Newton era un clarv tor. Da? Ei bine, Dumnezeu s -l ierte! Dar cum interpretezi totu i Vizita? Chiar dac i se pare neserios ... Bine. Am s i spun. Numai c trebuie s te previn, Richard, c întrebarea ta este de competen a pseudo tiin ei numit xenologie. Xenologia este o amestec tur artificial tiin ificofantastic cu logic formal . Baza metodei ei este un procedeu defectuos: impunerea ra iunii extraterestre psihologiei omene ti.

R spunsuri exist , zâmbi Valentin. Sunt chiar prea multe. Po i s -l alegi pe care vrei. Dar care e p rerea ta?

De ce întreb Nunan.

Vorbind sincer, nu mi-am permis niciodat s gândesc serios la asta. Pentru mine, Vizita este în primul rând o întâmplare unic , care ne d posibilitatea s s rim dintr-o dat câteva trepte în procesul cunoa terii. Ceva asem tor c toriei în viitorul tehnologiei. Sau ca i cum în laboratorul lui Isaac Newton ar fi ap rut un generator cuantic contemporan ...

defectuos?

Pentru c i biologii, la timpul lor, au p it-o când au încercat s transpun psihologia omului la animale. Animale terestre, re ine asta. D -mi voie, interveni Nunan. Asta-i cu totul altceva. Doar vorbim despre psihologia fiin elor ra ionale ... Da. i totul ar fi foarte bine, dac am ti ce înseamn ra iunea.

Newton n-ar fi în eles

Chiar nu tim? se mir 112

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Nunan.

pentru c ne-am dezv at s mai gre im, cu alte cuvinte, nu vom mai încerca diferite variante neprev zute în programele rigide.

Închipuie te- i c nu. De obicei, totul porne te de la o foarte plat defini ie: "Ra iunea este proprietatea omului care deosebe te activitatea lui de activitatea animalelor". tii, un fel de încercare de a deta a st pânul de câinele care în elege totul, dar nu poate vorbi. De altfel, din aceast defini ie plat izvor sc altele mai ingenioase. Ele se bazeaz pe observa ii amare despre susmen ionata activitate a omului. De exemplu: "Ra iunea este capacitatea fiin ei vii de a nu se comporta ira ional i anormal".

Bine, dar din tot ce-ai spus rezult ceva ... înjositor. M rog. Atunci, înc o defini ie foarte în toare i distins : "Ra iunea este capacitatea de a folosi for ele lumii înconjur toare f distrugerea acestei lumi". Nunan se schimonosi i cl tin din cap dezaprobator. Nu. E prea de tot ... Dar cum r mâne cu omul, care, spre deosebire de animale, este o fiin cu o necesitate nem rginit de a cunoa te tot mai mult? Am citit undeva despre asta.

Da. Asta-i despre noi, concluzion Nunan. Din p cate. Sau s zicem defini ia-ipotez . Ra iunea este un instinct complex care înc nu s-a format. Se are în vedere c activitatea instinctiv este întotdeauna ra ional i fireasc . Vor trece un milion de ani, instinctul se va forma treptat i vom înceta mai facem gre eli, care probabil sunt proprietatea inalienabil a ra iunii. i atunci, dac în Univers se va schimba ceva i vom muri, o s disp rem ferici i

i eu. Dar toat nenorocirea este c omul, în orice caz omul de rând, dep te u or aceast necesitate de a cunoa te. Dup mine, asemenea necesit i nici nu exist . Poate doar necesitatea de a în elege, iar pentru asta nici nu e nevoie de cuno tin e. Ipoteza despre Dumnezeu, de exemplu, d o posibilitate inegalabil de a în elege absolut totul, f a cunoa te nimic ... D -i omului un 113

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

sistem simplificat al lumii i po i s -i explici orice pe baza acestui model. O asemenea concep ie nu necesit nici un fel de cuno tin e. Câteva formule înv ate, plus a a-numita intui ie, a a-numita îndemânare practic , precum i bunul-sim .

poate i maimu a, remarc Valentin. Nu, stai un pic, protest Nunan. Nu tia de ce, dar se sim ea p lit. Dar dac nici tu nu cuno ti lucruri a a de simple ... în sfâr it, d -o-ncolo de ra iune. Dar în privin a Vizitei? Totu i, ce p rere ai de Vizit ?

Stai un pic. (Nunan termin berea i trânti halba pe mas .) Nu te abate. Hai s-o lu m a a. Omul s-a întâlnit cu o fiin extraterestr . Cum o s afle ei, unul despre altul, c amândoi sunt fiin e ra ionale?

M rog, zise Valentin. Imagineaz i un picnic ... Nunan tres ri. Cum ai spus? Un picnic. Închipuie te- i o p dure, un drum, o poieni . De pe drum vine o ma in i se opre te în poieni . Din ma in ies tineri; apar sticle, co uri cu mâncare, fete, tranzistori, foto i cineaparate. Se face un foc, se pun corturile, se d drumul la muzic , iar diminea a o întind. Animalele, p rile, insectele, care toat noaptea au privit cu groaz la tot ce s-a petrecut, ies din ad posturile lor. i ce v d? Pe iarb s-a scurs ulei de motor, benzin v rsat , bujii i filtre de ulei aruncate ici-colo. Peste tot zac cârpe, becuri arse, cineva a uitat o cheie. De pe ap toarele de protec ie ale ro ilor s-a scurs

Habar n-am, îi spunse Valentin, vesel. Tot ce am citit în privin a asta nimere te într-un cerc vicios. Dac sunt capabili de a stabili contactul, înseamn c sunt ra ionali. i invers. Dac sunt ra ionali, sunt capabili de a stabili contactul. i, în general, dac o fiin extraterestr are onoarea de a fi înzestrat cu psihologie uman , înseamn c este o fiin ra ional . Uite-a a. Hai, c -mi place! exclam Nunan. i eu am crezut c la tine toate sunt puse pe rafturi, în ordine ... S

pun

pe rafturi

114

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

murd ria, care s-a lipit de prin cine tie ce mla tini ... i, bineîn eles, urme de foc, cotoare de mere, hârtii de la bomboane, cutii de conserve, sticle goale, o batist , poate vreun briceag, ziare vechi i rupte, eventual i ni te monezi, flori ve tejite din alte poieni e ...

dispre fa vre i tot înjosi i? ...

Stai un pic. Ascult -m . "O s m întreba i de ce este m re omul? cit el. Pentru c a creat o a doua natur ? Pentru c a desc tu at puteri aproape cosmice? Pentru c într-un timp extrem de scurt a st pânit planeta i i-a f cut o fereastr spre Univers? Nu! Este m re pentru c a rezistat i are inten ia s reziste i mai departe".

Am în eles, zise Nunan. Un picnic la marginea drumului. Exact, Un picnic la marginea unui oarecare drum cosmic. i m mai întrebi dac se vor întoarce sau nu?

Se a ternu t cerea. Nunan era îngândurat.

D -mi o igar . Nu tiu cum, dar parc îmi imaginam altfel.

Se prea poate ... ezit el. Bineîn eles, c din punctul sta de vedere ...

E dreptul t u. Deci nici m car ne-au observat?

nu

De observe?

ne

ce

s

nu

Nu trebuie s te superi, zise Valentin binevoitor. Picnicul este doar ipoteza mea. i nu este practic o ipotez , ci doar a a, o imagine ... A a-zi ii xenologi serio i încearc s emit ni te versiuni mult mai solide i mai pl cute pentru amorul propriu al omenirii. De exemplu, c nu a fost nici o Vizit , ea urmând s aib loc mai târziu. O oarecare ra iune superioar ne-a aruncat pe P mânt ni te containere cu antioanele culturii sale

Adic , nu ne-au dat nici cea mai mic aten ie ... tii, eu în locul t u nici nu m-a sup ra, îl sf tui Valentin. Nunan trase din începu s tu easc arunc .

de om? De ce timpul s -i

igar , i o

Tot un drac, se înc ân el. Nu se poate ... Naiba s v ia de savan i! De unde ave i atâta

115

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

materiale. Se a teapt ca noi s studiem aceste antioane pentru a face saltul tehnologic necesar trimiterii semnalului de spuns. Iar asta va însemna c suntem preg ti i pentru un contact real. Ei, ce zici?

zice ... ursule . Se cutremur p mântul, nu alta ... Dar s-ar putea s fie i-un ursule ... Bere vrei? Rozalia! Hei, b trânico! Dou beri la domnii xenologi ... i totu i e foarte pl cut discu ia noastr , îi zise lui Valentin. Ca un fel de sp lare a creierelor. Parc mi-a fi pus sare amar sub east . Uite-a a, munce ti i iar munce ti, dar pentru ce, de ce, ce-o s se întâmple, ce va fi, cu ce se-mpac inima ...

Ei, a a-i mult mai bine, zise Nunan. V d c printre savan i mai sunt i oameni cinsti i. Dac mai vrei înc una ... Vizita a avut loc într-adev r, dar ea nu s-a terminat. Practic ne afl m înc în starea de contact, numai c nu b nuim asta. Extratere trii s-au cuib rit în Zone i ne studiaz meticulos, în acela i timp preg tindu-ne pentru "minunile cumplite ale viitorului".

Veni i berea. Nunan sorbi, privind pe deasupra berii cum Valentin, cu o expresie de îndoial i dezgust, î i cerceteaz halba. Ce, nu- i place? întreb , lingându- i buzele. P i, eu nu prea beau, zise Valentin.

A a am zis i eu, se bucur Nunan. A a cel pu in se explic zgomotele misterioase ce se produc în ruinele uzinei. Apropo, picnicul t u nu explic rm laia de-acolo.

Chiar a a? se mir Nunan. i ce-i cu asta? Trebuie existe în lumea asta car un singur om care s nu bea. ( i împinse halba hot rât). Dac -i a a, mai bine comand -mi un coniac.

P i, de ce nu-l explic ? îl contrazise Valentin. Poate una din fete a uitat în poieni vreun ursule mecanic ...

Rozalia! url imediat Nunan, complet înveselit. Când veni zise:

Hai, las -te de-astea, protest Nunan. N-am ce

i coniacul,

i totu i nu se poate 116

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

a. Nu m refer doar la picnicul t u. Chiar dac accept m versiunea c Vizita este un preludiu la un contact, tot nu e bine. Am în eles: "br ri", "biberoane" ... Dar "piftia vr jitorului" pentru ce? Dar "chelia ân arului"? Sau "puful" la resping tor ...

confirm , Valentin.

f

chef,

De tep ii ia au pus containerul de por elan ce con inea "piftia" într-o camer perfect izolat ... adic a a au crezut, c izolarea este total ... dar, când au deschis containerul cu un manipulator, "piftia" s-a rev rsat, a trecut prin metal i plastic ca apa prin sugativ , a ie it afar i tot ce-a atins s-a transformat de asemenea în "piftie". Au pierit treizeci i cinci de oameni, au fost mai mult de o sut de mutila i, iar în laborator n-a mai r mas nimic întreg. Trebuie s fi fost pe-acolo m car o singur dat . Era o construc ie minunat ! Dar acum "piftia" s-a scurs la etajele inferioare i în subsoluri ... Iat preludiul contactului.

Scuz -m , îl întrerupse Valentin, luând o felioar de mâie. Nu prea în eleg terminologia asta. Iart -m , ce "chelie"? Nunan râse. sta e folclorul, explic el. Jargonul de lucru al stalkerilor. "Chelia ân arului" este zona gravita iei uria e. A! Concentratorii gravita ionali. Deci gravita ia direc ionat . A fi discutat despre asta cu cea mai mare, pl cere, dar n-o s în elegi nimic.

Valentin se strâmb .

De ce s nu în eleg nimic? Sunt totu i inginer.

Da. tiu toate astea. Totu i e ti de acord, Richard, c extratere trii n-au nici un amestec. De unde s tie ei despre existen a complexelor industrial-militare?

Pentru c nici eu nu în eleg. Am un sistem de ecua ii, dar habar n-am cum -l explic. Iar "piftia vr jitorului" este probabil gazul coloidal?

Ar fi trebuit s zise Nunan sf tos.

El este. Ai auzit probabil de catastrofa din laboratoarele Kerrygan.

tie,

i i-ar fi r spuns: "Trebuia s distruge i de

Am auzit câte ceva, 117

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

mult aceste complexe industrial-militare".

ob inut deja? Poate o s i se par amuzant, dar cam pu in. Noi am descoperit destule minuni. Uneori am înv at le folosim pentru necesit ile noastre. Chiar ne-am obi nuit cu ele ... Maimu a apas pe un buton ro u, prime te o banan , apas pe un buton alb, prime te o portocal , dar cum s capete bananele i portocalele f butoane, nu tie. i ce leg tur au butoanele cu bananele i portocalele, ea, de asemenea, nu în elegea. S lu m de exemplu "bateriile" AV. Am înv at s le folosim. Am descoperit chiar condi iile în care se înmul esc prin divizare, dar nici pân acum n-am reu it fabric m m car una. Nu le în elegeam structura i, judecând dup toate, nici n-o s-o cunoa tem prea curând ... Mai este un aspect. Obiectele c rora le-am g sit utilitatea. Le folosim, de i e aproape sigur nu proced m la fel ca extratere trii. Sunt absolut sigur c în majoritatea cazurilor batem cuie cu microscoape ... i totu i folosim AV-uri, "br ri" care stimuleaz procesele vitale ... deferite tipuri de

Adev rat, aprob Nunan. Dar dac sunt atât de puternici, n-ar fi fost mai bine s se ocupe ei de asta? Adic propui amestecul în treburile interne ale omenirii? Hm! Bineîn eles c a a putem ajunge departe. Dar, hai mai bine s revenim de unde am plecat. Cum se vor termina toate astea? Uite, de pild , voi savan ii. Nu spera i s primi i din Zon ceva fundamental, care s fie într-adev r capabil s stoarne tiin a, tehnologia i modul de via ? Valentin goli paharul du din umeri.

i

N-ai nimerit adresa, Richard. Mie nu-mi place s visez la cai verzi pe pere i. Când e vorba despre lucruri atât de serioase, prefer scepticismul prudent. Dac avem în vedere ceea ce am ob inut deja, înaintea noastr se desf oar un spectru întreg de posibilit i, dar nu putem spune nimic sigur. Rozalia! înc un rând de coniac, strig Nunan. Bine. Atunci hai s-o lu m din alt punct de vedere. Dup p rerea ta, ce a i 118

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

mase cvasi-biologice care au revolu ionat medicina ... numim aceast grup de lucruri obiecte utile. Putem spunem c , într-o oarecare m sur , omenirea a fost cople it de ele, de i niciodat nu trebuie s uit m c în lumea noastr euclidian orice b are dou capete.

magnetice de diferite tipuri. tim ce este o capcan magnetic . Kirill Panov ne-a sat o demonstra ie foarte elegant . Dar nu în elegem care este sursa acestui câmp magnetic puternic, cauza stabilit ii lui extreme ... nu în elegem nimic. Putem doar s lans m ipoteze fantastice referitoare la asemenea propriet i spa iale pe care înainte nici nu le-am b nuit. Sau K-23 ... Cum numi i voi bilu ele acelea negre, frumoase, care sunt folosite ca bijuterii?

Îngr mintele chimice! se b Nunan. Valentin sorbi un pic din pahar i aprob , dând din cap. Chiar a a. Ne-am f cut de râs cu îngr mintele astea chimice. Sau folosirea AV-urilor în industria militar ... Dar nu m refer numai la asta. Consecin ele folosirii fiec rui obiect util sunt mai mult sau mai pu in cercetate i explicate. Acum e treaba tehnologiei. Poate peste vreo cincizeci de ani vom înv a s ne fabric m singuri sigiliile regale i atunci vom putea spargem nuci pe turate. Mai complicat este cu o alt grup de obiecte, tocmai pentru c nu le sim nici o întrebuin are. Calit ile lor sunt complet inexplicabile în cadrul imagina iei noastre actuale. De exemplu, capcanele

"Stropi negri". A a,

"Stropi negri" ... Frumoas denumire. Dar, ai auzit probabil de propriet ile lor. Dac trecem o raz de lumin printr-o asemenea bilu , atunci lumina iese din ea cu întârziere i aceast întârziere depinde de greutatea bilu ei, de rimea ei i de înc ni te parametri. Frecven a luminii ie ite este întotdeauna mai mic decât cea a luminii intrate ... Ce-nseamn asta? De ce? ... Exist o idee nebuneasc , conform c reia ace ti "stropi negri" sunt regiuni gigantice spa iale cu alte propriet i decât cele ale spa iului nostru i care au 119

a a.

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

luat asemenea form compact sub influen a spa iului nostru ... (Valentin scoase o igar i o aprinse.) Pe scurt vorbind, obiectele acestei grupe sunt cu des vâr ire inutilizabile pentru practica omeneasc , de i din punct de vedere pur tiin ific au o importan fundamental . Ele sunt spunsuri c zute din cer la întreb ri pe care nici m car nu tim s le punem. Susmen ionatul sir Isaac poate n-ar fi în eles laserul, dar, în orice caz, ar fi în eles a a ceva este posibil i asta poate c ar fi influen at foarte puternic concep ia lui tiin ific . Nu mai intru în am nunte, dar existen a unor asemenea obiecte, ca "inelul alb", "capcanele magnetice", K-23, a eliminat dintr-o dat un câmp întreg de teorii înfloritoare i a trezit la via idei complet noi. i mai exist i o a treia grup ...

Dick-Vagabondu’, fantomele vesele, ma ina dorin elor ... O clip , o clip , se precipit Nunan. Ce mai e i asta? Valentin râse. Vezi ... i noi avem jargonul nostru de lucru. „Dick-Vagabondul” este acel ursule mecanic ipotetic care- i face de cap prin ruinele uzinei, iar "fantomele vesele" sunt ni te turbioane periculoase care se formeaz în câteva regiuni ale Zonei. E prima dat când aud de a a ceva, zise Nunan, dar "ma ina dorin elor", în eleg este acel faimos Glob de Aur ... Dumneata crezi în Globul de Aur, domnule savant? Valentin se îndrept strânse din umeri.

i

Eu admit c undeva în Zon exist ceva rotund i auriu. Admit c acel ceva capteaz biocuren ii no tri i poate s îndeplineasc dorin ele simple, s potoleasc foamea, setea ... Un biotronist contemporan nu se mai mir de asemenea chestii ... dar nu-i vorba de asta ... În elegi, Richard, c scormonim prin Zon de dou decenii, dar nu tim nici a mia parte din tot ce con ine ea. i ce s mai

Da, se gr bi Nunan. "Piftia vr jitorului" i altele ... Nu, nu. Toate astea trebuie s le punem ori în prima, ori în a doua grup . Am în vedere obiectele despre care tim numai din auzite i pe care niciodat nu le-am inut în mân . 120

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

vorbim de influen a Zonei asupra omului ... Apropo, va trebui s mai introducem în clasificarea noastr înc un grup: al patrulea. Dar nu de obiecte, ci de influen e. Acest grup este cercetat revolt tor de prost, de i faptele s-au adunat, dup rerea mea, mai mult decât suficient. tii, Richard, eu sunt fizician, i deci sceptic. Dar i pe mine m trec fiorii câteodat când m gândesc la toate astea. "Cadavrele murmur Nunan.

sprâncenele i se ridicaser pe deasupra lentilelor negre, încre indu-i fruntea ca o armonic . Rozalia! url deodat . Înc un coniac! Dublu! Îmi plac cei care nu beau, zise cu respect Nunan. Nu te-abate, îl mustr Valentin sever. Ascult ce- i povestesc. Este foarte straniu. Lu paharul i, dintr-o sorbitura, îl goli pe jum tate, dup care continu . Nu tim ce s-a întâmplat cu s racii marmontieni în momentul Vizitei. Dar unul dintre ei a vrut s se mute. Un oarecare, un locuitor obi nuit. Frizer. Fiul frizerului sau nepotul frizerului. S zicem c se mut în Detroit. Deschide o frizerie i începe un co mar de neînchipuit. Mai mult de nou zeci la sut dintre clien ii lui mor în cursul anului: în catastrofe rutiere, cad de la ferestre, sunt t ia i de gangsteri i golani, se îneac în locuri pu in adânci. Mai mult decât atât. Num rul catastrofelor naturale în Detroit i în împrejurimile lui cre te. Izbucnesc incendii de dou ori mai des, din cauza

vii",

Da' de unde. "Cadavrele vii" sunt o enigm , dar numai atât. Cum s i spun ... toate astea sunt imaginabile ... Dar când în jurul omului se întâmpl , dintr-o dat , tamnesam, fenomene extrafizice i extrabiologice ... Ah! Ave i în vedere emigran ii ... Exact. Statistica matematic , tii foarte bine, este o tiin foarte exact , de i utilizeaz probabilit ile. i-n afar de asta, este o tiin elocvent , foarte concret ... Valentin se ame ise pu in, începuse s vorbeasc mai tare, obrajii i se înro iser , iar 121

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

scurtcircuitelor electrice. Cre te de trei ori num rul accidentelor de ma in . Cre te de dou ori mortalitatea în cazul epidemiilor de grip . Mai mult decât atât. Cre te i num rul catastrofelor naturale din Detroit i din împrejurimile lui. Apar de undeva taifune, turbioane, care în locurile acestea n-au mai existat înc de prin 1700 i nu se mai tie cât. Se rup t riile cerului i lacul Michigan sau lacul Erie, m rog, pe unde-o fi Detroit, iese din matc ... i numai de-astea ... i asemenea cataclisme se produc în orice ora i-n orice loc în care se mut emigrantul din regiunea Vizitei, iar num rul acestor cataclisme este direct propor ional cu num rul emigran ilor care s-au mutat în acel loc. Dar asemenea influen e apar numai la acei emigran i care au suportat momentul Vizitei. Cei care s-au n scut dup Vizit nu au nici o influen asupra statisticii accidentelor. Tr ie ti aici de zece ani, dar ai venit dup Vizit i po i s te mu i f nici un pericol, chiar i-n Vatican. Cum se explic toate astea? Cine gre te aici? Statistica? Sau

judecata s toas ? Valentin în fac paharul i îl goli dintr-o suflare. Richard Nunan sc rpin dup ureche.

se

Mda, f cu el. În general, am auzit de chestiile astea, dar, vorbind cinstit, întotdeauna am crezut c totul este pu in cam exagerat. Într-adev r, din punct de vedere al tiin ei noastre pozitiviste i puternice ... Sau hai s amintim de influen a Zonei prin apari ia muta iilor genetice, îl întrerupse Valentin. Î i d du jos ochelarii i îl fix pe Nunan cu ochii s i negri, miopi. To i oamenii care au un contact îndelungat cu Zona suport transform ri, atât fenotipice cât i genotipice. tii ce fel de copii au stalkerii? tii ce se întâmpl chiar cu ei în i? De ce? Unde este factorul mutant? În Zon nu exist nici un fel de radia ii. Structurile chimice, a aerului i a solului, în Zon , de i au specificul lor, nu prezint pericol de muta ii genetice. Atunci ce s fac în aceste condi ii? S încep s cred în vr jitorii? În farmece? Eu,

122

bineîn eles,

te

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

comp timesc, zise Nunan. Dar, sincer vorbind, aceste cadavre care au înviat m zgârie pe creier mult mai tare decât toate datele statistice. Cu atât mai mult cu cât datele statistice nu le-am v zut niciodat , iar de cadavre m-am s turat pân -n gât ...

putem imagina ceva mai înfior tor decât fantoma sau vârcolacul. Dar înc lcarea principiului cauzalit ii este un lucru mult mai grav decât hoarde întregi de fantome .... sau de mon tri ca Rubenstein? ... sau Wallenstein? ...

Valentin d du din mân , zeflemist.

Da, desigur, Frankenstein ... Madame Shelley. So ia poetului. Sau fata lui. Râse. Aceste cadavre au o proprietate curioas : vitalitatea autonom . De exemplu, po i -i tai un picior i piciorul o mearg în continuare ... adic n-o s mearg , bineîn eles ... da' în general o s tr iasc separat.

Frankenstein.

Ah! Cadavrele voastre ... tii ce, Richard? Nu i-e ru ine? În primul rând nu sunt cadavre, sunt ni te mulaje ... Ni te momâi ... Sau, dac i place, po i s le nume ti biorobo i ... Ciborgi ... în elegi? Pentru a avea o informa ie complet despre mânteni, ra iunea extraterestr a creat robo iiandroizi executând construc ia lor dup schelete. Î i place explica ia asta? ... Te asigur c din punct de vedere al principiilor fundamentale, aceste "cadavre vii" sunt la fel de minunate ca i acumulatorii ve nici. AV-urile vin, pur i simplu, în contradic ie cu primul principiu al termodinamicii, iar cadavrele vii cu cel de-al doilea. Asta-i diferen a. În fond, suntem cu to ii ni te oameni ai pe terii: nu ne

Piciorul mumiei, opti Nunan, uitându-se la ceas. Ar cam fi timpul s-o tergem acas , Valentin. Nu? Iar eu oricum mai am înc o treab important ... Hai s mergem, zise Valentin, încercând în zadar i nimereasc fa a în ochelari. Pfuu, m-ai cam îmb tat, Richard ... (Lu ochelarii cu amândou mâinile i, grijuliu, îi puse unde trebuia.) Ai ma in ? Da. V conduc. Au pl tit i îndreptat spre 123

s-au ie ire.

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Valentin se inea mai drept decât de obicei i tot timpul, luându- i avânt, î i ducea degetul spre tâmpl , salutând laboran ii cunoscu i, care cu mirare i curiozitate priveau "steaua" fizicii mondiale. Lâng ie ire, încercând s -l salute pe portarul care rânjea cu gura pân la urechi, Valentin î i lovi ochelarii i to i trei au rit s -i prind .

Toate astea, Nunan le auzi deja în timp ce fugea pe sc ri. " i lor le e fric , se gândea, urcându-se în Peugeot. V e fric ? i vou v e fric , «frun i-late»? ... Las a a i trebuie s fie. Trebuie s v fie fric mai mult decât nou tuturora lua i la un loc. Dar noi, pur i simplu, nu tim nimic. Ei barem în eleg c nu în eleg nimic. Se uit în aceast pr pastie f fund i tiu c trebuie neap rat s coboare acolo, inima li se zbate gata sar din piept, dar trebuie s coboare. Iar principalul nu este cum s-o fac i ce vor g si acolo, jos. Totul este cum s ias deacolo ... Iar noi p to ii, ne uit m, c s zic a a, în alt parte ... Dar, ia stai! Poate a a i trebuie? S l m totul s mearg de la sine i vom tr i oricum. Bine a mai zis cine-a zis: «Cea mai eroic fapt a omenirii este ea exist i are de gând reziste i mai departe ...» i, totu i, dracu s v ia, se adres el extratere trilor. N-a i putut s v face i picnicul în alt parte? Pe Lun , de exemplu. Sau pe Marte ... i voi sunte i o ga la fel de indiferent ca to i ceilal i, chiar dac a i înv at s coagula i spa iul.

Pfuu, Richard, morm i Valentin, urcându-se în Peugeot. M-ai îmb tat ... cu ne-ru- i-na-re. La dracu' ... Nu se poate a a ... Nu-i frumos. Mâine am o experien . tii, e un lucru curios ... i a început s povesteasc despre experimentul de mâine, dar întrerupându-se, tot timpul, alternând cu bancuri i repetând: "M-ai îmb tat ... Ce mama dracului ... Nu ... a nu ..." Nunan îl conduse pân în or elul cercet torilor i îl pred so iei, care se înfurie amuzat . Valentin îns î i zu de-ale lui: Oo ... Oooaspe i? ... Cine? ... A, profesorul Boyd? Îmi pare bine! Acum noi cu el ... Richard! Unde e ti, Richard? ...

124

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Ce s spun, i-au g sit s fac picnic. Picnic ..."

asta, î i zise el, hai s nu ne compar m cu aceste f pturi jalnice care au fugit precum gândacii op ri i cu ap ".

"Mai bine m-a gândi cum s -mi aranjaz picnicurile mele, reflecta el, în timp ce conducea încet Peugeotul pe str zile ude, intens luminate. Cum s le învârtesc pe toate astea cât mai abil? Bineîn eles c pe principiul minimei ac iuni. Ca-n mecanic . La ce dracu' mai am diploma de inginer, dac nu sunt în stare s inventez ceva ca s pot strânge cu u a hiena aia ontoroag ?"

Intr în bloc i urc încet sc rile nem turate de mult. În jur se a ternuse o lini te mormântal , multe u i ale apartamentelor erau întredeschise sau chiar date de perete, iar din holurile întunecoase te izbea mirosul st tut de praf i mucegai. Se opri în fa a u ii apartamentului lui Redrick, i aranj p rul, respir adânc i ap butonul soneriei. Dup o vreme, scâr âi u or parchetul, se auzir zgomote la yal i u a se deschise încet.

Opri ma ina în fa a cl dirii unde locuia Redrick Schuhart i z bovi un pic la volan, f cându- i un plan cum s înceap discu ia. Pe urm , scoase AV-ul, ie i din ma in i abia atunci observ c blocul pare pustiu. Aproape toate geamurile erau "oarbe", în rcule nu era nimeni i chiar becurile erau stinse. Asta îi aminti de ce va vedea acum i sim i cum îi înghea spinarea. Chiar îi trecu prin cap c poate ar fi o solu ie s -l cheme pe Redrick la telefon i s discute cu el în ma in sau într-o ber rie oarecare, lini tit . Dar alung repede acest gând. Erau o mul ime de motive. " i-n afar de

În prag st tea Maimu ica, fiica lui Redrick Schuhart. Afar , pe hol, întunericul se destr i, în prima secund , Richard Nunan ri, în lumina puternic , doar o siluet întunecat i imediat se gândi c -n ultimele luni feti a crescuse destul de mult. Dar pe urm , când ea se retrase în interiorul holului i îi v zu fa a, imediat i se puse un nod în gât. Bun ziua, Maria, îi zise, str duindu-se s vorbeasc cât mai duios. Ce mai faci, Maimu ico?

125

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Nu-i r spunse. T cut , se retrase complet, f zgomot, spre u a de la sufragerie, uitându-se la el încruntat . Probabil c nu-l recunoscuse. La drept vorbind, nici el n-o mai recuno tea. "Zona, se gândi. Ce porc rie ..."

la abajur c dea pe fa a lui lat , întunecat , parc cioplit dintr-un lemn vechi, luminându-i gura c zut i ochii nemi ca i, lipsi i de via ... Dac vrei, trecem în buc rie, zise repede Guta. Preg tesc cina i-ntre timp o vorbim.

Cine-i acolo? întreb Guta, sco ând capul din burie. Dumnezeule, Dick! Pe unde te-ai ascuns pân acum? tii, Redrick s-a întors.

Sigur, c da, se învior Nunan. De când nu ne-am mai v zut ... Trecur în buc rie, Guta deschise imediat frigiderul, iar Nunan se ez lâng mas i privi în jur. Ca-n totdeauna, aici totul era curat, totul str lucea, iar deasupra crati elor se ridica aburul. Aragazul era nou, semiautomat, i asta însemna c în cas erau bani.

Se gr bi spre el, tergându- i mâinile cu un prosop, care-i atârna pe um r. Era tot atât de frumoas , energic i puternic , numai c ceva se schimbase: ori era tras la fa , ori ochii îi erau febrili. O pup pe obraz dându-i impermeabilul ria, îi zise:

i, i

i el cum e? întreb Nunan.

Am auzit, am auzit ... dar tot n-am avut timp s trec. E acas ?

Tot a a. A sl bit în închisoare, dar acum i-a mai revenit.

Acas , r spunse Guta. E unul acolo cu el ... În curând o s plece, pentru c st de mult. Intr , Dick.

Ro covan? i înc cum! R u? i înc cum! R utatea asta o s-o duc i-n groap .

cu câ iva pa i str tând holul i se opri în u a sufrageriei. B trânul st tea la mas singur, nemi cat i pu in adus într-o parte. Lumina roz de

Guta puse în fa a lui un pahar de "Bloody Mary", un strat transparent de vodc ce p rea suspendat

126

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

deasupra sucului de ro ii. Nu-i întreb ea.

prea

mult?

al turi de Nunan. Se uit în jos. Nunan scoase gr bit bricheta i îi aprinse igara. i din nou, pentru a doua oar în via , observ cum îi tremurau degetele la fel ca atunci, când Redrick fusese închis, iar Nunan venise la ea s -i dea bani. La început sese f nici un ban i nici un tic los din bloc nu o împrumutase. Pe urm ap ruser i banii, i, judecând dup toate, erau destui. Nunan î i d duse seama cam de unde provin, dar continu s vin , aducându-i Maimu ichii dulciuri i juc rii i stând seri întregi cu Guta la cafea, când împreun planuri pentru viitorul lui Redrick. Dup ce ascult tot ce povestea ea, mai mergea i pe la vecini, încercând s vorbeasc cu ei i s le explice situa ia, dup care, pierzându- i r bdarea, amenin a: "O s se întoarc Ro covanul i o s v rup el oasele". Îns nu rezolva nimic.

îl

Tocmai bine. Nunan trase aer în piept, închise ochii i b u încet acest cocktail. Se sim ea bine. Î i aduse aminte c , pentru prima dat în aceast zi, use ceva mai substan ial. Asta-i altceva, zise. Acum se mai poate tr i. La tine totul e bine? întreb Guta. De ce n-ai mai venit de atâta timp? Treburi blestemate, se plânse Nunan, în fiecare pt mân aveam de gând vin sau m car s v dau un telefon, dar, mai întâi, a trebuit s dau o fug pân la Rocksopolis, pe urm am avut un scandal, dup . aceea am auzit: "S-a întors Redrick", dar m-am gândit n-are rost s v deranjez ... În general, m-am cam încurcat cu treburi, Guta. Câteodat , m întreb pentru ce ne zbatem atâta? Ca s câ tig m bani? Dar pentru ce dracu' ne trebuie banii, dac nu facem altceva decât s ne agit m?

Ce- i mai face prietena? întreb Guta. Care?

Guta f cu zgomot ridicând capacele de la cr ti i, apoi lu de pe o policioar un pachet de ig ri i se a ez la mas

Cea cu care ai venit atunci. Blonda aia ... P i, ce era prietena mea? Era stenografa. S-a

127

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

ritat i i-a dat demisia.

Institut ...

Trebuie s te-nsori, Dick, îl sf tui Guta. Vrei i g sesc o fat ?

Deja nu mai în elege aproape nimic, opti Guta, i el amu i brusc, lu paharul cu ambele mâini i începu s -l învârt între degete f rost.

Nunan vru s r spund ca de obicei: "O s creasc Maimu ica ..." Dar se opri la timp. Acum asta suna cu totul altfel.

Nu ne întrebi cum st m, continu ea, i foarte bine faci. Doar e ti prietenul nostru vechi, Dick, i n-avem ce s i ascundem. De altfel, nici nu se poate.

Stenograf îmi trebuie, nu nevast , morm i el. La-l pe diavolul t u ro covan i vino la mine ca stenograf . Doar ai fost o stenograf minunat . trânul Harris chiar i-acum î i mai aduce aminte ...

A i fost la doctor? întreb Nunan, f s ridice privirea. Da. Nici unul nu poate face nimic, iar unul dintre ei a spus ...

Pe neauzite, intr Maimu ica, privi crati ele i se uit la Richard, pe urm se apropie de maic -sa i se lipi de ea, întorcându- i fa a.

Guta t cu. cu i el. Nu avea ce s mai spun i nici n-ar fi vrut se gândeasc la asta, dar îl înfior un gând sinistru: "Este o invazie. Nu este un picnic la marginea drumului i nici o chemare de contact. Este o invazie. Nu ne pot schimba, dar vor p trunde în corpurile copiilor no tri, transformându-i dup chipul i asem narea lor". Brusc i se cu frig, dar î i aminti c citise ceva asem tor într-un pocket-book cu coperte stridente, lucioase, i la gândul sta parc se mai lini ti. Po i n scoci tot ce- i trece prin cap, dar în

Hei, Maimu ico, zise Richard Nunan, vesel, vrei o ciocolat ? mâna în buzunar, scoase un automobil de ciocolat , protejat de un înveli transparent, i îl întinse feti ei. Ea nu se mi . Guta lu ciocolata i-o puse pe mas . Dintr-o dat , i se albir buzele ... Da, Guta, zise la fel de vesel Nunan. tii, vreau s mut. M-am s turat s stau mereu la hotel. În primul rând e prea departe de 128

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

realitate nu e niciodat cum n scoce ti.

a a

Nunan se a tept ca ea izbucneasc în plâns, dar se în el . Guta deschise frigiderul, scoase vodca, sucul i lu de pe poli al doilea pahar.

Iar unul dintre ei a spus c deja nu mai este om, continu Guta. Prostii, zise Nunan cu voce joas . Merge i la un specialist adev rat. De exemplu, la James Cutterfield. Vre i s vorbesc cu el? V aranjez eu intrarea ...

Totu i, nu te pierde cu firea, o încuraj Nunan. Nimic nu exist pe lume care s nu se repare. i s crezi, Guta, am leg turi foarte mari ... i am s fac tot ce-mi va sta în putin ...

La M celar? râse ea nervos. Nu-i nevoie, Dick. Mul umesc. Chiar el a zis asta. Probabil c asta ne e soarta.

Acum chiar credea tot ce vorbea, începuser deja s -i treac prin minte nume de persoane, leg turi, ora e i i se p rea c mai auzise undeva ceva asem tor acestor cazuri. i parc acolo totul se terminase cu bine i trebuia doar s i mai aduc aminte unde se întâmplase i cine f cea tratamentul. Î i aminti brusc pentru ce venise aici, i aminti de domnul Lemhen i de ce se împrietenise cu Guta i refuz s se mai gândeasc la ceva. Î i alung toate gândurile despre aranjamentele lui, se ez mai comod, se destinse i începu s a tepte utura.

Când Nunan îndr zni i ridice din nou privirea, Maimu ica deja plecase, iar Guta st tea nemi cat , cu gura întredeschis i privirile în gol; igara pe care o inea între degete se transformase într-un be or lung i strâmb de scrum cenu iu. Atunci împinse paharul spre ea i zise: Mai f -mi unul, baby ... i pentru tine unul. i s bem. Scrumul c zu, ea c ut un loc unde s arunce mucul, apoi îl azvârli în chiuvet .

În acest timp, din hol se auzir ni te pa i târ i, ni te boc nituri, precum i vocea fonf it ,

Pentru ce? întreb ea. Nu în eleg. Ce-am f cut noi? Totu i nu suntem cei mai i din ora ul sta. 129

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

dezgust toare, mai ales acum, a lui Sterviatnik Barbridge. "Hei, Ro covanule! Pe la muierea ta se vede treaba c a trecut unul, m i pap -lapte. S fi fost în locul t u n-a fi l sat a ..."

Redrick, privindu-l cu ochii verzi, vioi, pe Nunan. Ohh! Da' te-ai cam umflat, m i gr sanule! Î i îngro i ceafa prin baruri. Ehe! Da' v d c petrece i aici, nu glum ! Guta, b trânico, f -mi i mie unul, c doar trebuie s v ajung din urm ...

i vocea lui Redrick: "Mai bine ai grij de proteze, Sterviatnik. Mu i limba. a-i acolo i ai grij s nu ui i s pleci, iar pentru mine a venit timpul s mai i nânc".

Dar nici n-am început înc . Am vrut doar. Pot s scap eu de tine? Redrick râse strident i trânti un pumn în um rul lui Nunan.

Iar Barbridge: "Ptiu, drace! Nici s glumesc n-am voie!"

Vedem noi acum, cine pe cine ajunge i care pe care întrece! Io, frate, doi ani am postit. Ca s te ajung din urm , ar trebui s beau o cistern ... Hai s mergem, mergem. Ce st m aici în buc rie? Hai, Guta, adu cina ...

i Redrick: "Între noi nu mai e loc de glume. i cu asta, basta. Hai terge-o. i -o mai repede!". Se auzi pocnetul yalei, vocile se estompar , probabil c amândoi ie iser pe scar . Barbridge opti ceva i Redrick r spunse: "Gata, gata. Doar ne-am în eles!" Din nou bolboroseala lui Barbridge i vocea t ioas a lui Redrick: "Am zis gata!" Se trânti u a, sunar pa i repezi în hol i-n pragul buc riei ap ru Redrick Schuhart. Nunan se ridic în întâmpinare, i atunci î i strânser mâinile tare, b rb te te.

Se "cufund " în frigider i ap ru din nou, inând în fiecare mân câte dou sticle cu diferite etichete. O

s chefuim, în cinstea celui mai bun prieten, Richard Nunan, care nu- i las prietenii la necaz! De i nu are nici un câ tig din asta. Ce p cat c nu-l avem i pe Crem -deghete ... D -i un propuse Nunan.

Am tiut c tu e ti, zise

telefon,

Redrick Ro catu' cl tin 130

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

din cap.

grab . B trânul, stând în aceea i pozi ie, privea peretele. Nu reac ion deloc când Nunan îi întinse paharul. Iar Nunan se obi nuise deja cu noua situa ie. Era un joc sinistru i jalnic, dirijat de Redrick, i intrase în acest joc a a cum toat via a intrase în jocurile altora ... i sinistre, i jalnice, i ru inoase, i lbatice, i chiar mai periculoase decât acestea. Redrick, ridicându- i paharul, rosti: "Ce zice i, îi m drumu'?", iar Nunan, complet natural, se uit întreb tor la b trân. Red ciocni îns ner bd tor paharul lui Nunan: "Hai mai repede. Hai s -i d m drumul odat . Nu-i purta de grij , nu scap ocazia ..." Atunci Nunan, tot atât de natural, d du din cap i ur .

Acolo unde este înc nu i-au pus telefon. Hai s mergem, s mergem. Intr primul în sufragerie i trânti sticlele pe mas . O s chefuim, t ticule! se adres b trânului nemi cat. Asta e Richard Nunan, prietenul nostru Dick, sta este t ticul meu, Schuhart senior ... Richard Nunan se încord , se ghemui ca un arici, c sc , gura pân la urechi i, fluturând cu palma prin aer, spuse: Încântat, domnule Schuhart. Ce mai face i? ... Noi ne cunoa tem, Red, îl inform el pe Schuhart junior, care cotrob ia prin bar. Ne-am v zut o dat , e-adev rat numai în treac t ... Stai jos, îi zise Redrick, ar tându-i un scaun aflat lâng b trân. Dac vrei s -i vorbe ti, s-o faci mai tare: n-aude nici pe dracu'.

Redrick gemu i, în timp ce ochii îi luceau, începu s vorbeasc pe un ton pu in nenatural i febril:

Puse paharele, deschise repede sticlele i îl îndemn pe Nunan:

Gata, prietene! Nu m mai vede închisoarea. Dac ai ti, dragul meu, cât de bine e acas ... Bani am i mi-am pus în plan o vili oar frumu ic , cu gr din . N-o s fie mai r u decât la Sterviatnik ... Tu nu tii, dar am vrut s plec, i

Toarn . Nu prea mult, lu' t ticu numai un picule acolo, pe fundul paharului ... Nunan începu s

toarne

131

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

înc din închisoare m hot râsem: "Pentru ce, m gândeam s mai stau în or elul sta? S se aleag praful, m gândeam, de toate astea!" i când -ntorc de-acolo, poftim! Nu mai avem voie s plec m! P i, ce, am devenit ciuma i în tia doi ani?

business-urile tale. Nunan holb ochii, duse degetul la buze i f cu din cap spre buc rie. Hai, las c tie toat lumea, zise Redrick. Banii n-au miros. Acum am în eles asta perfect ... Dar c i l-ai luat ca administrator pe Ciolanu' ... m-a durut burta de atâta râs! În elegi? Ai dat drumul la ap în gr dina cu varz ... P i la-i psihopat, îl cunosc înc din copil rie!

Vorbea i vorbea, iar Nunan aproba dând din cap, sorbea din whisky, strecura înjur turi de compasiune i întreb ri retorice, iar pe urm începu s -l întrebe despre vil : ce fel de vil , unde, ce pre ? i de aici au început s se certe. Nunan demonstra c vila este scump i c se afl într-un loc nepotrivit, î i scoase carne elul, începu s -l sfoiasc i s citeasc adresele vilelor p site care puteau fi vândute pe un pre de nimic; repara ia o s coste o nimica toat dac mai depui i o cerere pentru plecarea din ora , iar dac autorit ile refuz , po i s mai ceri i desp gubiri.

În acest moment, trânul, cu o mi care rigid ca a unei p pu i imense, î i ridic încet mâna de pe genunchi i o izbi de mas , cu un sunet sec, al turi de paharul lui. Mâna era întunecat , cu reflexele alb strui, cu degetele încovoiate, asem toare ghearelor de g in . Redrick cu i se uit la el. Nunan observ cu uimire cum pe fa a lui Redrick tres ri ceva i fizionomia pistruiat i pr dalnic lu expresia unei dragoste adev rate i a unei tandre i sincere.

V d c te ocupi deja i de bunuri imobiliare, zise Redrick.

Bea t ticule, bea, zise duios Redrick. Ai voie un pic. S fii s tos ... Nu-i nimic, îi spuse lui Nunan cu jum tate de glas i îi f cu cu ochiul conspirativ. Nu scap

P i, m cam ocup de toate câte un pic, r spunse Nunan, i îi f cu cu ochiul. tiu, tiu. Am auzit de

132

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

el p relul lini tit ...

sta,

fii

dou , iar pe urm , f s -l previn , explodase ca o bomb cu hidrogen. Laborantul care povestise toate astea nici nu- i mai aducea aminte cum ie ise din apartament. Diavolul ro covan îi aruncase pe sc ri pe to i i nici unuia nu-i d duse voie s plece pe propriile picioare. To i, dup cum spunea laborantul, au zburat din u a blocului, precum ghiulelele din tun. Doi au r mas în strad le ina i, iar pe restul îi fug rise Redrick pe str zi, prin vreo patru cartiere, apoi se întorsese la ma ina lor i le sp rsese toate geamurile. oferul nici nu mai era acolo, disp ruse în direc ia opus ...

Privindu-l, Nunan î i aduse aminte cum a fost cu laboran ii de la Boyd atunci când au venit aici dup acest cadavru. Erau doi, amândoi b ie i puternici, sportivi, plus un doctor de la spitalul or enesc cu doi sanitari: oameni, zdraveni i brutali, obi nui i s care targa i s lini teasc nebunii violen i. Mai târziu, unul din laboran i a povestit cum acest "Ro covan" mai întâi parc n-a în eles despre ce este vorba, le-a dat drumul în apartament, i-a l sat s -l examineze pe taic -su i probabil c , pân la urm , l-ar fi luat pe b trân, Redrick închipuindu- i c o s -l duc la spital pentru un tratament profilactic. Dar ace ti sanitari tâmpi i, care în cursul discu iilor au stat în hol i s-au uitat dup Guta cum spal în buc rie, când au fost chema i, l-au în cat pe trân ca pe-un butuc, l-au smucit i l-au sc pat pe jos. Redrick turbase de mânie i, colac peste pup , boul de doctor începuse s -i explice am nun it ce, unde i pentru ce. Redrick îl ascultase un minut sau

Aici, într-un bar, mi-au preparat un cocktail nou, spuse Redrick, turnându- i whisky. Se nume te "piftia vr jitorului". Am s i-l fac pe urm , dup ce vom mânca. Fr ioare, asta-i o utur mortal pe stomacul gol. Numai de la o doz îi amor esc i picioarele, i mâinile. Vrei, nu vrei, dar ast zi te-mb t. i pe tine, i pe mine. O s ne-aducem aminte de vremurile de alt dat . De cele vechi i bune, de "Borj". racu' Ernie, i-acum mai 133

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

e acolo, tii? B ut, î i terse buzele cu dosul palmei i întreb nep tor:

încovoiate i, dintr-o dat , degetele se desf cur i iar se încle tar prinzând paharul.

i ce mai e pe-acolo, prin Institut? N-au apucat înc s studieze «piftia vr jitorului»? tii, am cam mas pu in în urm cu tiin a ...

Uite-a a treaba o s mearg mai repede, explic Redrick. Guta! ip el. Mult ne mai ii înfometa i? ... Pentru tine se str duie te, îi explic lui Nunan. Preg te te salata ta preferat de molu te. A cut rost de ele mai demult, am v zut eu ... Dar, în general, cum mai merg treburile la voi în Institut? A i sit ceva nou? Se zice c la voi lucreaz acum întruna automatele, dar ob in cam pu in.

Nunan în elese imediat de ce Redrick începuse discu ia pe tema asta. Gesticul i zise: Vai de mine, prietene! tii ce s-a-ntâmplat cu aceast "piftie"? Ai auzit cumva de laboratoarele Kerrygan? ... Ei, un fel de pr lioar particular ... deci a a ... i-au f cut rost de o por ie din "piftie" i ...

Nunan începu s povesteasc de treburile din Institut, i, în timp ce vorbea, lâng mas , al turi de b trân, ap ru pe neauzite Maimu ica, st tu pu in, punându- i pe mas bu ele p roase, i dintr-o dat , printr-o mi care complet copil reasc , se lipi de cadavru i î i puse capul pe um rul lui. Nunan, continuând s vr geasc , se gândea, uitându-se la aceste dou pl smuiri groaznice ale Zonei: "Dumnezeule, ce mai poate fi? Ce trebuie s mai facem ca omenirea s în eleag în sfâr it? Oare

A povestit despre catastrof , despre scandal, nici pân acum nu i-au sit pe cei care au adus "piftia" i c nu s-au g sit explica ii. Redrick asculta parc neatent: d dea din cap, âia aprobator sau dezaprobator, iar pe urm turn cu hot râre whisky în pahare. A a le trebuie. Parazi ii! S crape ... ur . Redrick se uit la "t ticu" i din nou tres ri ceva pe fa a lui, întinse mâna i mut paharul mai aproape de degetele 134

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

numai astea dou nu sunt de-ajuns?" tia c este pu in. tia c miliarde i miliarde nu tiu nimic i nici nu vor s tie, iar dac vor afla se vor v ita vreo zece minute i iar se vor întoarce la ale lor. "M îmb t, se înfurie. La dracu' i cu Barbridge, d -l dracului i pe Lemhen ... familia asta blestemat de Dumnezeu, la dracu' i cu ea. M îmb t".

tatea. Da, tiu asta, Nunan i goli paharul.

zise

Intr Guta, îi ordon lui Redrick s a eze farfuriile i puse pe mas un platou mare de argint cu salata preferat a lui Nunan. i aici, b trânul, de parc cineva l-ar fi trezit i l-ar fi tras de ni te sforicele, ridic paharul dintr-o mi care spre gura care se deschise.

Ce te holbezi a a la ei? întreb Redrick încet. Nu-i purta de grij , asta nu-i uneaz . Ba chiar invers. Se zice c din el izvor te

M i b ie i, se bucur Redrick, acum o s tragem un chef pe cinste.

135

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

CAPITOLUL IV REDRICK SCHUHART, 31 DE ANI terasamentului, te tr snea duhoarea de mort ciune. În jur nu se vedea absolut nimic decât cea a, dar Redrick tia c , în împrejurimi, se întinde o zon aluvionar cu mult pietri i c dup aceast câmpie se afl mun ii ascun i în pâcl . Mai tia c atunci când va ap rea soarele i cea a se va înrouri, va trebui s vad undeva, la stânga, r ele unui elicopter distrus, iar în fa un ir de vagonete. i abia atunci se putea spune c treaba începea cu adev rat.

PESTE NOAPTE, valea se cise, iar în zori se f cuse frig de-a binelea. Mergeau pe terasament p ind pe traversele putrezite, între inele ruginite, i Redrick se uita cum lucesc pic turile de cea condensat pe scurta de piele a lui Arthur Barbridge. B iatul p ea or, vesel, de parc nu ar fi avut în spate o noapte chinuitoare, derulat într-o tensiune stânjenitoare. i acum îi mai tremura fiecare fibr a corpului, dup dou ore sinistre de a ipeal extenuant petrecute pe creasta umed a dealului ple uv, lipi i unul de altul, spate în spate, pentru a- i stra c ldura i a teptând uvoiul verzi oarei" s ocoleasc dealul i s dispar în râp .

Redrick strecur palma între spate i rucsac i, f se opreasc , îl ridic astfel încât marginea balonului cu heliu s nu-i taie spatele. "E greu afurisitul, cum o s m târ sc cu el? Un kilometru i jum tate, pe pu in ... Las stalker, nu te mai v ic ri. tiai pentru ce mergi. La sfâr itul drumului, or s te tepte oricum cinci sute de mii de monezi, a a c po i s mai i transpiri. Cinci sute de mii ... O buc ic gras , ce zici? S fiu al naibii dac

De fiecare parte a terasamentului se a ternea o cea deas . Din când în când se rev rsa peste ine în uvoaie grele, cenu ii, obligându-i, în aceste locuri, umble scufunda i pân la genunchi în drojdia erpuitoare. Mirosea a rugin umed , iar dintr-o mla tin , aflat în dreapta 136

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

îi las mai ieftin de cinci sute de mii. i dracu' s m ia dac o s -i dau lui Sterviatnik mai mult de treizeci, iar mucosului stuia ... Mucosului nimic ... Dac m car jum tate din ce-a zis tartorul la b trân este adev rat, atunci mucosului ... nimic".

moart . E toat doar o minciun , nu i femeie". Parc i-acum î i amintea de nasturii de la bluza mamei, aurii; semitransparen i, de chihlimbar, care parc te îmbiau s -i bagi în gur i -i sugi, a teptând s sim i o dulcea neobi nuit . i îi lua în gur , îi sugea i, de fiecare dat , era profund dezam git îns mereu uita aceast deziluzie, adic nu o uita, dar, pur i simplu, refuza s-o cread .

Privi din nou spatele lui Arthur i, un timp, se uit cu ochii miji i cum mergea or, p ind peste dou traverse deodat . Arthur avea umerii la i, oldurile înguste, iar p rul lung i negru ca pana-corbului, la fel ca al sor -si, se cl tina în ritmul pa ilor. "Singur m-a rugat, se gândea Red moroc nos. Singur. i de ce m-o fi rugat cu disperare? Tremura tot, lacrimi în ochi: «Lua i-m , mister Schuhart! Mi-au propus-o diferi i oameni, dar fi vrut numai cu dumneavoastr . Nici unul nu-i bun de nimic! Tata, eh ..." Dar acum el nu mai poate»". Redrick întrerupse cu un efort de voin aceast amintire. Îi era scârb s se mai gândeasc la sora lui Arthur. "Pur i simplu e de neconceput: a a o femeie superb ai iubi-o o via -ntreag , dar în realitate nu po i iubi o asemenea nulitate, o p pu

"Dar poate c mi l-a trimis papahen, se gândi el la Arthur. Ia uite ce arm are în buzunarul de la spate ... Nu, nu cred. Sterviatnik doar m tie. Sterviatnik tie c nu e de glumit cu mine. i tie cum sunt în Zon . Nu, toate astea-s fleacuri. Nu este nici primul care m-a rugat, nici primul care a v rsat lacrimi. Al ii se târau i-n genunchi ... Iar armele ... To i le poart când merg pentru prima dat . Prima i ultima ... oare ultima? ... Ehe, e ultima dat , m i ie el! Ai v zut ce-a ie it din Sterviatnik? Ultima dat . Da, papahen. S fi tiut ce tr snaie i-a trecut prin cap b iatului t u, l-ai fi trosnit cu cârjele pân 137

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

mânea lat. B iatul t u, rodul Zonei ..." i, dintr-o dat , sim i c în fa este ceva, nu prea departe, la vreo treizeci-patruzeci de metri.

Arthur îl ajut s i scoat rucsacul, apoi se ez al turi, pe ina ruginit . Redrick desf cu unul din buzunarele rucsacului, scoase un pachet cu mâncare i termosul cu cafea; în timp ce Arthur desf cea pache elul i punea sandviciurile pe rucsac, scoase de la piept bidona ul, de urub celul i, închizând ochii, trase câteva înghi ituri, savurându-le.

Stai, îi zise lui Arthur. iatul împietri. Avea reflexe bune: r sese ca o statuie, cu piciorul ridicat, iar apoi, încet i cu precau ie, i-l puse pe p mânt. Redrick se opri al turi de el. Linia de cale ferat cobora aici i se pierdea complet în cea , iar acolo, în pâcl , era ceva. Ceva mare i nemi cat. Nu era periculos. Redrick trase precaut aerul prin ri. Da, nu era periculos.

Vrei i tu? îi oferi, tergând cu palma gâtul bidona ului. Pentru curaj ... Arthur refuz , îmbufnat. Pentru curaj n-am nevoie, mister Schuhart. Mai bine o cafea, dac -mi da i voie. Aici e foarte umed, nu-i a?

D -i drumul înainte, zise, i a tept ca Arthur s fac un pas, apoi îl urm . Cu coada ochiului, vedea faa lui Arthur, profilul lui perfect, pielea curat a obrazului i buzele strânse cu înver unare sub must cioara sub ire.

Umed, accept Redrick. (Strecur bidona ul la loc, alese un sandvici i începu s mestece.) Când cea a se va destr ma, o s vezi c pe aici, primprejur, sunt doar mla tini. Cândva, prin locurile astea au fost ân ari, ceva de groaz .

Se scufundar în cea , întâi pân la brâu, apoi pân la gât, iar dup câteva secunde se z ri în fa silueta deformat a vagonetului.

cu brusc i turn cafea. Era fierbinte, vâscoas , dulce i era mai pl cut s-o bei acum în loc de alcool. Aroma ei îl purta cu gândul acas . La Guta. i

Gata, hot rî Redrick, i începu s i dea jos rucsacul. Stai jos, unde e ti acum. Odihn i fumat. 138

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

nu pur i simplu la Guta, ci la Guta în capo el, somnoroas , p strând înc o cut de la pern pe obraz.

ajung la ideea asta ... În primul rând, tata. Înainte, bomb nea tot timpul despre acest Glob de Aur, dar în ultima vreme încetase s-o mai fac , i-n plus de asta venea mereu pe la dumneavoastr . Dar tiu c nu sunte i prieten cu el, chiar dac îndruga vrute i nevrute ... În al doilea rând, în ultimul timp, era a a ... cam ciudat. (Arthur râse din nou i î i scutur capul amintindu- i ceva.) Dar am în eles totul, în sfâr it, când i încercat împreun acest dirijabil mic pe maidan ... (D du cu palma în rucsac, unde era rulat strâns înveli ul balonului.) La drept-vorbind, v-am urm rit atunci, i când am v zut c ridica i sacul cu pietre i-l purta i deasupra mântului, totul mi s-a limpezit. Dup p rerea mea, în Zon , în afar de Globul de Aur, nu a mai r mas nimic greu. Mu din sandvici i zise îngândurat, cu gura plin : Numai c nu în eleg cum o s -l ag i, pentru c , probabil, este neted ...

"M-am b gat ca musca-n lapte. Cinci sute de mii ... Ce naiba mi-or fi trebuind banii tia? Ce, vreau s -mi cump r un bar? Banii sunt necesari ca s nu te gânde ti la ei. Asta, cam a a e. Aici a zis bine Dick, dar, în ultimul timp, nu prea m-am gândit la ei. La ce naiba mi-or fi trebuind banii tia? Cas am, gr din am, omer nu, ajung în Marmont ... Totu i, m-a urnit Sterviatnik. M-a învârtit ca pe un tinerel ..." Mister Schuhart, zise, pe nea teptate, Arthur, uitându-se într-o parte. Dumneavoastr crede i cu adev rat c aceast chestie îndepline te dorin ele? Prostii, zise Redrick neatent i se opri imediat, inând în mân p relul care-l ducea la gur . Da' de unde tii tu pentru care chestie mergem? Arthur râse jenat, î i trecu mâna prin p rul negru ca pana-corbului, se sc rpin i zise.

Redrick îl privi în tot acest timp pe deasupra p relului, gândind cât de diferi i sunt ei. Tat l i fiul. N-au nimic comun. Nici fa a,

Uite a a ... Mi-am dat seama ... Nici nu mai tiu ce anume m-a determinat s 139

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

nici vocea, nici sufletul. Sterviatnik are vocea libidinoas , r gu it , tic loas . Doar atunci când povestea despre asta vorbea frumos i nu se putea s nu-l ascul i. "Ro covanule, zicea atunci, aplecându-se deasupra mesei. Numai noi doi am mai r mas, iar pentru amândoi avem doar dou picioare. i ambele ale tale ... Asta este poate cel mai valoros lucru existent în Zon ! Cui îi r mâne, dac nu ie, hmm? Acestor simandico i cu ma inile lor la scar ? Doar eu l-am g sit. Eu! Câ i de-ai no tri n-au pierit pe drum? Dar eu l-am sit! i l-am p strat pentru mine! i poate c nici acum nu l-a fi dat nim nui, dar, vezi bine, nu mai am mâinile a de lungi. i-n afar de tine, n-a mai r mas nimeni. Pe câ i âng i nu i-am înv at? O coal întreag am deschis pentru ei. Dar ei nu pot. Au alt sânge ... Ei bine, nu m crezi. Nu m crezi, i nici nu trebuie. Pentru tine, banii. Mie-mi dai cât vrei i sunt sigur c n-o s r mân nemul umit ... Iar eu voi avea din nou picioare. Picioarele s mi le iau înapoi, m -n elegi? Doar Zona mi le-a luat i poate c tot Zona o s mi le dea

înapoi ... Ce? Redrick.

se

dezmetici

Am întrebat dac pot fumez, mister Schuhart. Da fumeaz ... fumez ...

... fumeaz , i eu am s

u restul de cafea, scoase o igar i, sucind-o, privi cea a care se r rea. "Psihopat, se gândi. Dement. Vrea picioare ... lindina!". Din discu iile acelea îi sese în suflet o senza ie nepl cut care nu se dizolvase în timp, se tot strângea i iar se strângea. Nu pricepea ce-ar fi putut s fie asta, dar îl deranja, de parc s-ar fi molipsit cu ceva de la Sterviatnik, dar nu cu o porc rie, ci, invers, cu o for . Oare cu o putere? ... Nu, nu cu putere. Da' atunci cu ce? "În sfâr it, d -le dracu'! Dar hai s zicem i-a a. S presupunem c n-a fi intrat înc în Zon . eram gata s plec, c mi-am f cut chiar i rucsacul, dar s-a întâmplat ceva ... De exemplu, c m-au înh at. Ar fi fost r u? ... Bineîn eles c da. P i de ce? A fi pierdut cumva banii? ... Da de unde. Nu-i vorba de bani ... Pentru c 140

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

acest obiect va c dea în mâna «broa telor râioase» sau a lui R gu itu' i Ciol nosu'? ... Ei, asta da. E ceva. Mi-ar fi fost i mie necaz ... Dar ce-am cu toate astea? În fond tot lor le pic ".

Tres ri. Un geam t prelung i jalnic se porni brusc din cea . Redrick s ri în sus ca ars i tot a a f cu i Arthur. Dar se a ternuse deja lini tea; se auzea numai fo netul pietri ului runt care curgea de pe terasament, de sub picioarele lor.

Brrr! ... (Arthur se scutur .) Te p trunde pân la oase. Mister Schuhart, poate îmi da i acum i mie o gur .

Probabil c s-au a ezat rocile, opti cu greutate Arthur. Vagonetele cu roc ... stau de mult ...

Redrick scoase bidonasul în t cere i i-l întinse. "Dar n-am fost de acord chiar de la început. De dou zeci de ori l-am trimis pe Sterviatnik undeva, iar a dou zeci i una oar am acceptat. M cuprinsese parc o mole eal , iar ultima discu ie a fost scurt i concis : «Hai noroc, Ro covane. i-am promis o hart . Poate te ui i totu i pe ea!» i m-am uitat în ochii lui, erau ca doi furunculi, galbeni, cu puncti orul negru la mijloc, i i-am zis: «D -mi-o». i gata. Mi-aduc aminte c eram beat atunci, o s pt mân întreag usem, i-n suflet nu mai era nimic ... Ei, drace, tot una e! Am mers i am tot mers. De ce t nez lucrurile? Ce, mi-o fi fric ? ..."

Redrick privea drept în fa i nu vedea nimic. Î i aduse aminte. Asta fusese într-o noapte. Se trezise ca dintr-un co mar din cauza aceluia i sunet lung i trist. Numai c sta nu mai era un co mar. Maimu ica ipa stând în patul ei de lâng geam, iar din cel lalt cap t al casei îi r spundea t ticu cam la fel, tot a a de lung i scâr âitor, numai c un pic mai gâlgâitor. i a a, s-au tot chemat reciproc în întuneric, o sut de ani i înc o sut de ani. Guta se trezise i ea i-l apucase pe Redrick de mân . Sim ea um rul ei acoperit brusc de o sudoare rece i a a au stat to i ace ti o sut de ani i înc o sut de ani ascultând, iar când Maimu ica t cu i se culc , el mai a tept un pic, pe 141

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

urm se scul , coborî la buc rie i b u cu sete o jum tate de sticl de coniac. i din noaptea aceea începu bea ...

foarte nou îl umplea încet. i d dea seama c de fapt nu este deloc nou , c îi rodea fica ii mai de mult, dar ca numai acum începuse s în eleag i s -i fie clar totul. i ceea ce rea înainte o prostie, o halucina ie nebuneasc a bo orogului ie it din min i, se transformase într-o unic speran , într-un singur sens al vie ii, pentru c numai acum îi era clar: singurul lucru care-i r sese pe lumea asta, singurul pentru care tr ise în ultimele luni era speran a într-o minune. Iar el, prostul i tâmpitul, respingea aceast speran , o c lca în picioare, i b tea joc de ea i o îneca în b utur , pentru c a a fusese obi nuit. Pentru c niciodat în via , chiar i-n copil rie, nu contase pe nimeni în afar de el însu i i pentru c înc de-atunci aceast încredere în el însu i nu se exprimase decât în cantitatea de "verzi ori" pe care avea norocul s-o smulg , s-o trag cu din ii din haosul indiferen ei care-l înconjura. a a fost dintotdeauna i a ar fi r mas i mai departe, dac n-ar fi nimerit într-un asemenea impas din care nu-l mai puteau scoate

Roca, zise Arthur. ti i ... ea cu timpul se las ... De la umezeal i din alte motive ... Redrick se uit la fa a lui palid i din nou se a ez . igara dintre degetele lui zuse pe undeva i atunci i aprinse alta nou . Arthur mai z bovi în picioare, uitându-se în toate p ile cu team , pe urm se a ez i el i râse încet: Eu tiu, mi-a povestit cineva, c în Zon s-ar putea s mai locuiasc cineva. Ni te oameni, acolo ... Nu, nu extratere tri. Chiar oameni. De parc Vizita i-ar fi prins aici i i-ar fi transformat în mutan i ... S-au adaptat la noile condi ii. A i auzit ceva despre asta, mister Schuhart? Da, zise Redrick. Numai c nu aici. Undeva în mun i, la nord-vest. Ni te ciobani. "Cu ce m-oi fi molipsit de la el? Cu nebunia lui, desigur. Deci, iat de ce sunt aici. Iat ce caut pe-aici ..." O

senza ie

stranie

i 142

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

nici "verzi orii". Un impas în care încrederea în tine însu i era o absurditate ... i acum aceast speran , care deja nu mai era o speran , ci o credin în minune îl umplea pân -n cre tetul capului i se mira cum putuse tr i pân acum într-o asemenea bezn nem rginit , f o raz de lumin ...

amuzat cum Arthur se încrunt , must ce te, ridic ochii i apoi î i l privirea în jos. Bineîn eles, picioarele lui tata ... rosti, în sfâr it, Arthur. Ca s fie bine totul acas . Min i, min i, îl întrerupse cu blânde e. Bag de seam , fr ioare. Globul de Aur îndepline te numai dorin ele ascunse. Numai acelea pentru care ai fi în stare s i bagi gâtu-n treang dac nu s-ar îndeplini.

Râse i-l lovi pe Arthur în um r ... Ei! Cum e, stalker? Te sfâ ie? i-e fric ? ... Odihne te-te, fr ioare. Nu te ru ina. Zona!

Arthur Barbridge ridic din nou privirea Redrick i iar i-o l jos, înro indu-se ca focului, aproape s -i lacrimile.

Arthur se uit la el mirat, zâmbind ov ielnic, iar Redrick f cu între timp un cocolo din hârtia unsuroas de la sandviciuri, îl arunc sub vagonet i se culc pe-un cot, sprijinindu-se de rucsac.

Redrick zâmbi duios:

ro i, spre în para dea

i spuse

Totul e clar, dar asta nu e treaba mea. streaz i secretul ... i, dintr-o dat , î i aminti de pistol i se gândi c , pân mai are timp, trebuie s in seam de toate, pe cât posibil. Ce ai în buzunarul de la spate? întreb nep tor.

Bine, zise el. Presupunem c acest Glob de Aur, într-adev r ... Ce i-ai fi dorit? Deci totu i crede i? N-are importan ... cred sau nu cred. Tu spunde-mi la întrebare. i, brusc, deveni curios ce poate cere Globului de Aur un astfel de b iat, înc un pap -lapte, "liceanul" de ieri. Se uita cu o curiozitate

Un pistol, morm i Arthur, i se mu de buz . Pentru ce? Ca s 143

trag! r spunse

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Arthur provocator.

ziu !

Hai, termin ! se r sti Redrick i se apropie. -mi-l! În Zon n-ai în cine tragi! Haide!

Cea a se topea v zând cu ochii. Pe terasament disp ruse, iar jos i în dep rtare negura l ptoas se a ternea i se dizolva, prin ea întrez rindu-se crestele ovale i p roase ale dealurilor. Între dealuri, pe ici, pe colo, ap rea suprafa a încre it a mla tinii o etite, acoperit de r chiti rar i pr dit, la orizont, dup dealuri, piscurile mun ilor se înc lziser , cu o lumin galben-deschis , iar cerul de deasupra lor era senin i albastru. Arthur privi înapoi peste um r i scoase un ip t de exaltare. Redrick se uit i el înapoi. La r rit, mun ii p reau negri, iar deasupra lor pâlpâia i sclipea binecunoscuta lumin de smarald. Zorii verzi ai Zonei ... Redrick, desf cându- i cureaua, spuse:

Arthur încerc s zic ceva, dar t cu, duse mâna la spate, scoase Coltul militar i, inându-l de eav , i-l întinse. Redrick în pistolul de mânerul cu stria ii, îl arunc în sus, îl prinse i întreb : Ai o batist ? D -mi-o ca s -l înf or ... Lu de la Arthur batista, curat i mirosind a ap de colonie, înf ur pistolul i puse pachetul pe o bârn . Deocamdat , las -l s stea aici, explic el. Dac vrea Cel de Sus, ne întoarcem tot pe aici i îl lu m. Poate c într-adev r o trebuiasc s ne ap m de patrul ... De i, fr ioare, ca s tragi în patrul ... Arthur cl tin din cap.

Nu vrei s te u urezi? Vezi c p-orm n-o s ai nici unde i nici timp ...

Nu de asta l-am luat, spuse înciudat. Acolo e numai un singur cartu . Dac se va întâmpla ceva, ca atunci, cu tata ...

Se duse dup vagonet, se ez pe vine, pe terasament, i, gemând, privea cât de repede se tope te lumina verde inundat de o boare roz, în timp ce, dup un vârf, o feliu de soare se chinuia

Ia uit -te la el, se mir Redrick, privindu-l fix. S n-ai grij de asta. Dac se întâmpl ceva, cum a fost cu taic -tu, am s pot s te mai car ... Uite c s-a cr pat de 144

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

str luceasc . i dintr-o dat dealurile a ternur umbre liliachii, totul deveni contrastant, reliefat, se vedea ca-n palm , i chiar în fa a lui, la vreo dou sute de metri, Redrick z ri elicopterul. Pesemne c nimerise în plin centrul unei "chelii a ân arului" i tot fuselajul lui era turtit, sem nând cu o cl tit uria de fier. Numai coada sese intact : era numai un pic îndoit i atârna deasupra lumini ului dintre dealuri ca un cârlig enorm i negru. Elicea de echilibrare sese i ea intact , iar când adia vântul se învârtea cu un scâr âit sinistru. "Chelia" probabil fusese extrem de puternic , din moment ce elicopterul nu apucase nici m car s ard . Pe fierul turtit se vedea clar emblema ro ie-albastr a for elor aeriene militare regale, semn pe care Redrick nici nu mai inea minte de câ i ani nu-l mai v zuse. De fapt, uitase chiar cum mai ar ta.

afla un pom ars, înnegrit. Dealul trebuia ocolit prin dreapta, printr-o vâlcea aflat între acest deal i un altul, care i el era vizibil, complet ple uv, ros de surp turi, din care se scurseser pietre brune pe tot povârni ul. Toate reperele corespundeau, dar Redrick nu se sim ea satisf cut. Instinctul lui de stalker încercat refuza categoric ideea absurd i nenatural de a duce o potec printre dou dealuri apropiate. "În sfâr it. Las' c mai vedem noi. O s ne l murim mai bine la fa a locului". Pân la vâlcea, poteca trecea prin mla tin , pe un loc deschis i neted, ce p rea nepericulos de aici. Privindu-l îns mai atent, Redrick distinse, printre mu uroaiele uscate, o pat de culoare gri-închis. Se uit pe hart . Acolo era desenat o cruciuli i, cu litere strâmbe, era scris "Fantele". Linia ro ie punctat a potecii era pu in mai la dreapta cruciuli ei. Porecla parc îi era cunoscut , dar cine fusese "Fantele" sta, cum ar ta i când trecuse pe-aici, Redrick nu- i mai putea aminti. În schimb, î i aminti de sala plin de fum

Terminându- i treaba, Redrick se întoarse la rucsac, scoase harta i o întinse pe roca topit din vagonet. Cariera nu se vedea de aici, era mascat de un deal, pe creasta c ruia se 145

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

a "Borjului", de mutrele feroce ale be ivilor, de labele lor imense i ro ii care strângeau paharele, de hohotele ca de tunet izbucnite din boturile c scate, cu din ii g lbeji i. O turm formidabil de titani i gigan i aduna i la ad pat una din cele mai clare amintiri ale copil riei: prima vizit la "Borj". "Ce-am adus atunci? Mi se pare c un »biberon«. Sosit direct din Zon , ud leoarc , înfometat i complet buim cit, am lit în «bomb » cu sacul pe um r, am trântit marfa pe tejghea în fa a lui Ernest i m-am uitat de jurîmprejur rânjind amenin tor. Am suportat bombardamentul glumelor batjocoritoare, am a teptat pân când Ernest, pe atunci tân r i întotdeauna cu papion, mi-a num rat ni te verzi ori ... adic nu, pe atunci înc nu erau verzi ori, erau p tr ele regale, cu o gagic sever într-un balon i cu o coroni pe cap ... am teptat, am ascuns banii în buzunar i, pe nea teptate, chiar pentru mine, am în cat de pe tejghea o halb grea de bere, i luându-mi avânt, am proiectat-o într-un rât din

apropiere, care tot mai rânjea" ... Redrick zâmbi i se gândi: "Poate la era «Fantele»?" Se poate printre coline, domnule Schuhart? îl întreb Arthur încet, la ureche. St tea al turi i se uita i el pe hart . Vedem noi acolo, zise Redrick. Pe hart mai erau înc dou cruciuli e. Una pe coasta dealului cu pomul ars, iar cealalt pe o suprafa a dealului vecin. Cani u' i Ochelaristu'. Poteca trecea pe undeva mai jos printre cruciuli e. Vedem noi acolo, repet , împ turind harta i gând-o în buzunar. Îl privi pe Arthur ordon :

i îi

Ajut -m s -mi pun rucsacul pe spate ... Proced m ca mai înainte, zise scuturând rucsacul i aranjându- i curelele mai comod. Ai s mergi înainte, ca s te v d în fiecare clip . Nu prive ti înapoi i- i destupi urechile. Ordinul meu e lege. Bag de seam o s ne târâm mult timp, a c s nu- i fie fric de noroi, iar dac i ordon: mutra-n noroi ... f discu ii ... Încheie- i scurta. 146

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

ti gata?

via am fost de acord s fac o treab ca asta. Dar poate o s ias bine. Totu i, pe mine nu m cheam Sterviatnik, poate n scocim ceva ..."

Sunt gata, opti Arthur. Era foarte nervos, iar ro ea a din obraji îi disp ruse ca i cum nu fusese niciodat .

Stop, Arthur.

Uite i prima direc ie. (Redrick indic cu mâna colina apropiat , la o sut de pa i de terasament.) E clar? -i drumu'!

îi

ordon

lui

iatul se opri, stând în apa ruginit pân la glezne, i pân cobori Redrick, mla tina îl tr sese deja pân la genunchi.

Arthur înghi i în sec i, ind peste in , începu s coboare terasamentul. Pietri ul se rostogolea cu zgomot sub pa ii lui.

Vezi piatra? întreb Redrick. Uite-acolo, sub colin . Hai spre ea!

Mai u or, mai u or, îl temper Redrick.

Arthur porni înainte. Redrick îl l vreo zece pa i i porni pe urmele lui. Mla tina împu it clef ia sub picioare. Era o mla tin moart : nu erau nici musculi e, nici broa te i chiar r chiti ul se ofilise i putrezise. Redrick, ca de obicei, privea în jur, dar deocamdat totul p rea lini tit. Colina se apropia încet, ascunzând soarele care era înc la orizont, i care, pe urm , acoperi toat zarea. Lâng piatr , Redrick privi înapoi spre terasament. Terasamentul era sc ldat în soare, acolo z cea i trenul cu zece vagonete. O parte dintre ele c zuser de pe ine i st teau r sturnate. Terasamentul de dedesubt

Începu s coboare dup el cu precau ii, men inând echilibrul rucsacului, extrem de greu, numai din mu chii picioarelor. Cu coada ochiului, îl urm rea tot timpul pe Arthur. "Îi e cam fric . Foarte bine c îi e fric . Probabil c simte. Dac are instinctul lui taic -su, atunci ar trebui s simt ... Dac ai ti Sterviatnik c de data asta am s te ascult: « i uite aici, Ro catule, singur n-ai s po i trece. Vrei nu vrei, dar o trebuiasc s iei pe cineva cu tine. Pot s i dau pe unul dintre elevii mei, de care s nu-mi par r u». M-ai convins. Prima dat în 147

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

era îngropat sub roca ro cat ce c zuse din vagonete, iar mai departe, spre carier , la nord de tren, cerul de deasupra inelor tremura i se rev rsa, iar din când în când izbucneau acolo curcubee mici. Redrick se uit la aceast vibrare, scuip i întoarse capul.

mult pe aici, tocmai d'aia s-a învechit. i asta-i prost. Bineîn eles c e mai u or s mergi pe uscat, dar era mai bine dac aici ar fi fost mla tin ... Ia uit -te la el cum merge. Parc -i pe Bulevardul Central". Arthur se înviorase probabil i mergea acum cu pa i întregi. O mân i-o strecurase în buzunar, iar cealalt o leg na vesel, de parc era la plimbare. Atunci Redrick se scormoni prin buzunar, alese o piuli de vreo dou zeci de grame i, ochindu-l, îl lovi în cap. Piuli a îl nimeri pe Arthur direct în ceaf . B iatul scheun , î i prinse capul în mâini i, încovoindu-se, se pr bu i pe iarba uscat . Redrick se opri deasupra lui.

Mai departe, zise, i Arthur î i întoarse spre el fa a încordat . Vezi cârpele alea? Nu, nu acolo ... Uit -te mai la dreapta ... Da, opti Arthur. Deci a a. Astea le-a purtat cândva un oarecare "Fante". Demult. Nu a ascultat de oamenii mai mari i acum st acolo, special ca s arate oamenilor de tep i drumul. Ocole te-l cu dou degete spre dreapta. Le-ai luat? i-ai fixat punctul? Aproximativ pe-acolo pe unde r chiti ul este mai des ... Hai, mi -te!

Aici a a se întâmpl , drag Archie, îi zise pov uitor. Aici nu e bulevard. i nici n-ai ie it cu mine la plimbare. Arthur înghi i cu noduri i d du din cap.

Acum, mergeau paralel cu terasamentul. Cu fiecare pas, apa de sub picioare se mic ora, i-n curând striveau mu uroaiele uscate i elastice. "Pe hart , peste tot în aceast por iune, sunt numai mla tini, se gândi Redrick. S-a învechit harta. Barbridge n-a mai trecut de

E

clar?

întreb

Redrick. Arthur înghi i cu noduri i d du din cap. Foarte bine. Iar alt dat î i mai trântesc i una în din i. Dac o s mai mâi viu. Hai, mi ! 148

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

"Cred c din b iat putea ias un stalker ... i, probabil, l-ar fi chemat «Chipe ul». «Chipe ul Archie». Am mai avut noi un Chipe pe care-l chema Dickson, iar acum to i îl strig «Hârciogul». Singurul stalker care a c zut în «ma ina de tocat» i care a sc pat. A avut noroc. Caraghiosul de el i acum mai crede c Barbridge l-a scos din «ma ina» aia. Pe dracu'! L-a scos din Zon , asta e adev rat ... i uite-a a a cut Barbridge o fapt eroic ... Numai s fi încercat s nu-l scoat ! Înc de pe atunci, se cam plictisiser to i de g in riile lui i b ie ii i-o spuseser în fa : «Mai bine s nu te întorci singur». i chiar atunci Barbridge a primit i porecla de Sterviatnik. Pân atunci purtase porecla «Gloaba»".

terasament, se instalase "chelia ân arului", poate chiar se deplasa pe terasament, c doar nu degeaba se r sturnau vagone ii. Arthur st tea nemi cat. Nici m car nu întoarse capul. F -o mai la dreapta. a. "Mda. Ar fi ie it un stalker bun ... M i, Schuhart. i-o fi mil de el? Asta- i mai lipsea. Da' de tine a avut cineva mil ? ... De altfel, da. A fost cineva. Lui Kirill i-a fost mil de mine. i lui Dick Nunan îi e mil de mine. Poate nu atât mil de mine cât poate se lipe te de Guta, da' poate c îi e i mil . La oamenii cinsti i, una n-o împiedic pe cealalt ... Numai eu nu am pe nimeni de care s pot avea mil . i va trebui s aleg sau ... sau ..." i pentru prima dat î i imagin cu clarviziune aceasta alegere: sau Archie, sau Maimu ica. Dar aici n-ai ce s alegi. Totul e foarte clar ... "Numai dac minunea este posibil ", zise o voce înl untrul lui i el înn bu i aceast voce interioar cu groaz i utate.

Redrick sim i dintr-o dat pe obrazul stâng o deplasare aproape imperceptibil de aer i, imediat, f s se mai gândeasc , strig : Opre te-te! Întinse apoi mâna în partea stâng . Curentul de aer era mai puternic acolo. Undeva, între ei i

Au

149

trecut

pe

lâng

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

gr mada de cârpe cenu ii. Din "Fante" nu mai sese nimic i doar pu in mai departe, în iarba ofilit , z cea un b lung, complet ruginit: c ut torul de mine. Pe atunci, mul i foloseau "c ut toarele de mine", tr geau speran în ajutorul lor ca în Dumnezeu, iar pe urm , dup ce au pierit doi stalkeri la rând, la interval de câteva zile, omorâ i de desc rc rile subterane, s-a terminat i cu ele ... "Da' cine naiba era Fantele sta? L-o fi adus Sterviatnik sau a venit singur pe-aici? i ce-i atrage pe to i cariera asta? De ce n-am auzit nimic despre asta? ... Drace, ce mai arde! i asta-i înc de diminea . Ce-o s fie mai pe urm ! ..."

arunc la p mânt urlând: "Culcat!" zu cu fa a în iarb , care-i s ri în obraz ca un praf, i scrâ ni din din i cu utate, c nu avusese noroc. St tea culcat, nemi cat, sperând c poate totu i trece, de i în elegea nimeriser în capcan . ldura se înte ise, îi înv luia tot corpul ca un cearceaf op rit, iar ochii îi erau plini de sudoare. Într-un târziu, ip la Arthur: "Nu te mi ca. Rabd !" i începu s rabde i el. Ar fi r bdat i totul ar fi fost în regul , doar ar fi transpirat, dar Arthur nu mai rezist . Ori nu auzise strig tul lui, ori se speriase prea tare, ori îl dogorise mai tare decât pe el, în orice caz nu mai reu i s se controleze i, cu un muget, fugi încovoiat, ca un apucat, acolo unde îl gonea instinctul lui absurd, înapoi, exact într-acolo unde nu trebuia în nici un caz s fug . Redrick abia avu timp se ridice pu in i s -l prind de picior cu amândou mâinile. Arthur se pr bu i la p mânt ca un butuc, ridicând un nor de cenu , ip isteric cu o voce neobi nuit de ascu it , i, lovindu-l pe Redrick cu

Arthur, care mergea în fa a lui la vreo cinci pa i dertare, î i ridic mâna i î i terse transpira ia de pe frunte. Redrick se uit la soare. Era înc jos. i, dintr-o dat , realiz c iarba uscat de sub picioare nu mai fo ne te ca mai-nainte, parc scâr âie precum amidonul, i nu mai este epoas i aspr ca-nainte, ci moale i tremur toare, run indu-se sub cizme ca zdren ele de cenu . V zu clar urmele lui Arthur i se 150

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

cel lalt picior direct în fa , începu s se zbat i s se zvârcoleasc ca un apucat. Dar stalkerul, pierzându- i ra iunea din cauza durerii, se târâ peste el, lipindu- i fa a ars de scurta lui de piele, vrând s -l striveasc , -l bage în p mânt cu amândou mâinile. Îl inea de p rul lung, intuindu-i capul care se zb tea, îl lovea nebune te cu pi ul i cu genunchii peste picioare, peste spate, peste fund. Auzea ca prin cea geam tul i mugetul de sub el, precum i propriul s u urlet r gu it: "Culcat, culcat, te omor ...", iar de sus c dea ceva peste ei de parc s-ar fi rev rsat ni te mun i de c rbuni înro i, îmbr mintea îi ardea, deja, i îi trosnea pielea de pe picioare i din i, b icându-se i cr pându-se. Strivindu- i fruntea de cenu a fumurie, strivea convulsiv sub piept capul acestui mucos blestemat, pân când nu mai rezist i url din toate puterile ...

trebuie s-o tearg cât mai repede din acest cuptor diavolesc, pân când acesta nu se las din nou peste ei. Se ridic de pe Arthur, care cea complet nemi cat, îi prinse ambele picioare sub bra i, ajutându-se de mâna liber , se târâ înainte, nedezlipindu- i privirea de margine, dincolo de care iarba era din nou moart , uscat , epoas , totu i adev rat , i ea i se p rea acum un l ca al vie ii. Cenu a îi scâr âia printre din i, peste fa a ars treceau resturi de ar , iar sudoarea îi curgea direct în ochi, pentru c , probabil, nu mai avea nici gene, nici sprâncene. Îl tr gea pe Arthur dup el i acesta, parc dinadins, se ag a de toate cu scurta lui blestemat . Spatele op rit îl ardea, iar rucsacul îi lovea la fiecare mi care ceafa ars . Redrick se gândi cu groaz poate a pierdut direc ia din cauza durerii i z pu elii i c acum n-o s mai zbeasc . De fric , începu sa se târasc mai repede, ajutându-se de cotul liber i de genunchi, sco ând prin gâtlejul uscat cele mai scârboase înjur turi care îi treceau prin cap, iar pe urm , cu o bucurie nebun ,

Nu- i mai amintea când s-a terminat totul. A în eles putea s respire din nou, aerul devenise din nou aer i nu aburul încins care îi ardea gâtlejul, a priceput 151

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

i aminti c la piept are un bidona aproape plin, prietenul lui drag. Numai de-ar putea s r zbat . "Înc pu in, hai Red, hai m Ro catule, uite a a, înc pu in".

gâlgâie, s se mi te, î i trase mâinile de sub el i ridic capul. Ochii îi erau holba i, înghi ea aerul cu sete, tu ea i scuipa. Apoi privirea îi reveni la normal i-atunci se uit la Redrick.

Pe urm , z cu mult timp, cu fa a i mâinile în apa rece i ruginit , inspirând din când în când, cu desf tare, coarea aerului putred. Ar fi stat a a un secol, dar î i impuse s se ridice i, stând în genunchi, arunc rucsacul. Se apropie în patru labe de Arthur, care tot mai z cea nemi cat la vreo treizeci de pa i de mla tin , i îl r sturn pe spate. Mda, fusese frumos iatul. Acum mutri oara lui dr gu p rea o masc neagr -cenu ie de sânge coagulat amestecat cu cenu i câteva secunde Redrick privi cu o curiozitate stupid dârele lungi de pe aceast masc : urmele de la pietre i mu uroaie. Apoi se ridic în picioare, îl lu pe Arthur de sub iori i îl târâ spre ap .. Arthur respira greu, hârâia, i, din când în când, gemea. Redrick îl azvârli cu fa a în balta cea mai mare i plonj i el al turi, retr ind cu pl cere mângâierile ude i reci ca ghea a. Arthur începu s

Pfffuu ... Î i scutur el capul, stropind în jur cu ap murdar . Ce-a fost asta, domnule Schuhart? Moartea, rosti cam nedeslu it Redrick i începu tu easc . Î i pip i fa a. Îl durea cumplit. Nasul i se umflase, dar sprâncenele i genele, curios, erau la locurile lor. i pielea de pe mâini era intact , numai c se înro ise: probabil c nici bucile nu-i arseser pân la os ... Se pip i. Nu, e clar c nu e pân la os, chiar i pantalonii r seser întregi. Doar c ar tau de parc ar fi fost op ri i ... Arthur î i atingea i el fa a, pip ind-o încet, cu degetele. Acum, când aceast masc terifiant disp ruse, sp lat de ap , fizionomia lui era, contrar a tept rilor, aproape normal . Câteva zgârâieturi, o leziune pe frunte, buza de jos t iat , iar restul ... restul era în regul . Niciodat n-am auzit de a a ceva, spuse Arthur i

152

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

privi înapoi.

buzunarele de sus arseser , sticlu ele cu medicamente plesniser de c ldur , iar de la pata r mas mirosea insuportabil a medicin . Redrick ridic r ele care ineau loc de clape i începu s scoat cioburile de sticl i buc ile de plastic. i-n acel moment, Arthur îi spuse:

Redrick se uit i el. Pe o iarb cenu ie ca scrumul seser multe urme i se mir cât de scurt fusese acel drum cumplit i nesfâr it pe care se târâser pentru a- i salva via a. Nu erau mai mult de dou zeci, treizeci de metri în total, de la un cap la altul. Pe "chelia" asta ars se târâse într-un zig-zag s lbatic, orbit de fric , ca un gândac pe o tigaie fierbinte. Dar asta nu era nimic; bine c se târâse, în general, pe-acolo pe unde trebuia. Putea foarte bine s nimereasc în "chelia ân arului", pu in mai la stânga, sau putea chiar s se întoarc ... "Nu, nu puteam, se îndârji. Un mucos oarecare putea, dar eu nu sunt mucos. i dac n-ar fi fost tâmpitul sta, nu s-ar fi întâmplat nimic, mi-a fi op rit un pic bucile ... i sta ar fi fost tot necazul ..."

V mul umesc, domnule Schuhart, c m-a i scos. Redrick t cu. "La dracu mul umesc! Am i nevoie s te salvez". Eu

sunt vinovat, continu Arthur. C doar auzisem când mi-a i ordonat stau culcat. M-am speriat îns foarte tare, iar când a început s dogoreasc , mi-am pierdut complet capul. ti i, mi-e tare fric de durere, domnule Schuhart ... Hai, ridic -te, spuse Redrick f s se întoarc . Asta e înc floare la ureche ... Hai odat , ce mai stai?

Se uit la Arthur cum se sp la, pufnind i gemând când î i atingea locurile dureroase. Redrick se ridic , schimonosindu-se când îmbr mintea devenit scor oas , din cauza ar ei, îi atingea pielea. Ie i la loc uscat i se aplec deasupra rucsacului. i el o p ise cu vârf i îndesat. Clapele de la

Sâsâind de durere, î i puse rucsacul în spate, aranjându- i curelele. Avea senza ia c pielea se scorojise în locurile arse i se încre ise în riduri dureroase. "Îi e fric de 153

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

durere ... Mânca-te-ar ciuma cu durerea ta cu tot ..." Se uit în jur. "Nu-i nimic. N-am pierdut poteca. i-acum delu oarele astea. Mâr ave delu oare. Stau ca ni te coarne de drac ... i mai e i vâlceaua asta dintre ele ..." Adulmec aerul ... "Of, vâlcelu mâr vioar ! Tocmai tu e ti cea mai mare mâr vie" ...

un ostatic pentru Maimu ica. N-am scos un om, ci dragorul9 meu. ut torul meu de mine. Un peraclu. Îns acolo, pe locul la fierbinte, nu m-am gândit la asta. Îl tr geam ca pe-o rud i nici prin cap nu-mi trecea s -l las, de i uitasem de toate: i de peraclu, i de Maimu ica ... Deci înseamn c sunt într-adev r un b iat bun? a îmi zice i Guta. Kirill mi-a sugerat-o i el, iar Richard numai despre asta bomb ne tot timpul ... Ce spun, au i g sit bun tatea ... ia mai las toate astea. Aici nu e loc pentru bun tate, întâi te gânde ti i apoi dai din mâini i din picioare. S fie prima i ultima dat , e clar? Om bun, hm ...Trebuie s -l strez pentru «ma ina de tocat carne», se gândi el rece i clar. Aici po i s treci prin toate, în afar de aceast ma in ".

Vezi vâlceaua dintre dealuri? îl întreb pe Arthur. O v d. Direct spre ea. Mar ! Arthur se terse cu dosul palmei la nas i porni înainte, pleosc ind prin b i. chiop ta i nu mai era tot atât de drept i chipe ca mai înainte. Zona îl încovoiase i pe el, obligându-l s mearg mai încet i cu mai mult pruden . " i iat cum am mai scos pe înc unul, se gândi Redrick. Oare al câtelea este? Al cincilea? Al aselea? i-acum m întreb: De ce? Ce, mi-e rud ? Ce, spund de el? Ia ascult , , Ro catule, de ce totu i l-ai târât? Puteai s-o mierle ti din cauza lui ... i cred c acum, cu capul limpede, tiu. E foarte bine l-am scos, pentru c f el n-am s m descurc. Este

Stai, îi zise lui Arthur, Vâlceaua era în fa a lor i Arthur st tea, privind pierdut spre Redrick. Vâlceaua era acoperit de un noroi verde, purulent, care lucea 9 DRAGÓR, (1) dragori, s.m., (2) dragoare, s.n. 1. S.m. Muncitor care manevreaz comenzile unei drage (1). 2. S.n. Nav de lupt special amenajat pentru îndep rtarea minelor marine. Din fr. dragueur. DRÁG ~ge f. 1) Nav utilat cu instala ii speciale pentru s parea sub ap , în vederea cur rii sau adâncirii fundului unei ape. 2) Instala ie plutitoare, destinat exploat rii mintelor aluvionare (de aur, wolfram, diamante etc.). 3) Dispozitiv special pentru înl turarea minelor (de pe o cale navigabil ). [fr. drague]

154

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

unsuros în soare, iar deasupra se unduia un abur or, ce se închega între dealuri, încât la treizeci de pa i nu se mai vedea nimic. i putoarea. Nu era clar ce putrezea acolo, în borhotul ei, dar Redrick avea impresia c o sut de mii de ou stricate, sparte i aruncate peste o sut de mii de capete de pe ti i pisici moarte nu ar fi putut s duhneasc ca aici. "O s cam miroas pe-acolo, Ro catule, a a c tu ... Vezi nu intri în deriv ".

Mocirla era cald , lipicioas i resping toare. Întâi au mers drept, scufundându-se pân la brâu, iar sub picioare, spre norocul lor, era piatr i destul de neted. i-n curând, Redrick auzi binecunoscutul zumzet din amândou p ile. Pe dealul din stânga, inundat de soare, nu se vedea nimic, dar pe povârni ul din dreapta jucau în penumbr fl ri liliachii-deschise. Apleac -te, îi comand printre din i, i se aplec i el. Mai jos, tâmpitule!

Arthur gemu i se d du înapoi. Atunci Redrick î i alung toropeala, scoase repede din buzunar un pachet de vat îmbibat cu deodorant, î i puse în n ri dou tampoane i îi întinse i lui Arthur.

Arthur se aplec speriat, i-n aceea i secund un fulger, înso it instantaneu de un bubuit, sparse v zduhul. Deasupra capetelor lor se scutur într-un dans dement un fulger ramificat, abia vizibil pe fondul cerului. Arthur se ghemui, scufundându-se pân la umeri. Redrick, sim ind cum i se astup urechile din cauza tunetului, întoarse capul i z ri în umbr cum o pat de un ro u deschis se destr ma repede în pietri ul râmi at. Imediat izbucni i al doilea fulger.

Mul umesc, domnule Schuhart ... abia opti Arthur. Nu putem cumva s trecem pe undeva pe sus? ... Redrick îl în de p r i îi întoarse capul înspre gr mada de cârpe ce se rea într-o surp tur de piatr . la e Ochelaristu', iar pe dealul din stânga, de aici nu se vede, zace Cani u'. Tot o gr mad de cârpe. Ai îneles? Înainte.

Înainte! Înainte! url , s se aud . Acum se târau pe vine,

155

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

mi cându-se ca dou gâ te i sco ând afar numai capetele. La fiecare str fulgerare, Redrick vedea cum p rul lung al lui Arthur se ridic în sus, sim ind imediat dup aceea cum o mie de ace îi în eap pielea fe ei. "Înainte", repeta el din iner ie. Deja nu mai auzea njmic. O dat , Arthur se întoarse spre el, ar tându- i profilul, i observ cum îl privea cu ochii holba i de groaz ; îi mai z ri buzele albe care tremurau i obrazul transpirat, murd rit de verdele borhotului. Pe urm , fulgerele se transformar în tr snete i fur nevoi i s se scufunde cu totul. Mucozitatea verde îi încleia gura, era imposibil de respirat. Prinzând aerul cu gura, Redrick î i smulse din nas tampoanele i dintr-o dat sim i c putoarea disp ruse. Aerul era plin de un miros proasp t i p trunz tor de ozon, iar aburul din jur se îngro ase sau poate c i se înce aser ochii i deja nu se mai vedeau dealuri nici în stânga, nici în dreapta, nu se mai observa nimic, doar capul lui Arthur mânjit de drojdia verde i aburul galben care erpuia în jur. "Trec,

trec,

se

Redrick. Doar nu e prima dat . Toat via a a a a fost la mine: în noroi, iar deasupra capului fulgere, i niciodat n-a fost altfel ... Dar de unde mizeria asta? Cât mizerie ... Î i pierzi min ile, nu alta. Cât mizerie într-un singur loc, de parc s-au strâns aici toate porc riile din lume ... Mucozitatea asta este Sterviatnik, se gândi cu furie. Pe aici a trecut Sterviatnik i de la el a mas ... Ochelaristu' a zut în dreapta. Cani u' în stânga, i totul pentru ca Sterviatnik s treac printre ei i s lase dup el toat aceast mizerie. A a- i trebuie, Ro catule! Cine calc pe urmele lui Sterviatnik întotdeauna o -nghit rahat. Ce, n-ai tiut asta i înainte? Peste tot e-a a. Sunt prea mul i ca Sterviatnik i de aceea n-a mai r mas nici un loc curat. Totul s-a împu it ... Nunan e un prost: «Tu, Ro covanule, strici tot echilibrul, strici ordinea i nu supor i nici o organizare: nici pe cele bune, nici pe cele rele. Din cauza celor ca tine n-o s fie niciodat raiul pe p mînt ...» Da' ce te pricepi tu la toate astea, gr sanule? Când am zut vreodat o ordine

gândea 156

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

bun ? Da' când m-ai v zut pe mine într-o ordine bun ? Toat via a am v zut cum mor Kirillii, Ochelari tii, iar cei ca Sterviatnik se târ sc printre cadavrele lor, pe cadavrele lor, ca ni te viermi, i murd resc, murd resc, murd resc ..."

cufundându-se cu totul, dând din mâini i din picioare cu toate puterile. Trosnetul unui fulger îi sfâ ie din nou auzul. "Tot sufletul am s -l scot din voi". i-n treac t, se gândi: "Oare la cine m refer? ... Nu tiu. Da' cineva trebuie mi-o pl teasc i-mi va pl ti pentru asta! Sta i un pic, numai s ajung la Glob, eu nu sunt Sterviatnik ... O s mi-o pl ti i a a cum trebuie i a a cum vreau eu ..."

Alunec pe o piatr , se scufund , ie i, v zu din nou al turi fa a schimonosit cu ochii holba i i deodat , înghe : i se p ru c pierduse direc ia. Dar nu, nu se cise. În elese imediat trebuie s mearg uite-acolo, unde iese din noroi o piatr . În elesese asta, de i în afar de piatr nu se mai vedea decât pâcla galben .

Când au ie it la loc uscat, pietri ul se înc lzise deja de la soare. Erau complet asurzi i, întor i pe dos, cl tinându-se i ag ându-se unul de altul ca nu se pr bu easc . Redrick v zu o furgonet jupuit , f ro i, i, ca prin cea , î i aminti c aici, la umbra ei, te po i odihni. Se târâr în umbr . Arthur se întinse pe spate i începu, cu degetele lipsite de vlag , i descheie scurta; în timp ce Redrick se lipi cu rucsacul de furgonet , î i terse pu in palmele de pietri i b mâna la piept.

Stai! ip el. ine-te mai la dreapta! Mai la dreapta pietrei. Din nou nu- i auzi vocea i atunci îl ajunse pe Arthur, îl prinse de um r i începu -i arate cu mâna: " ine-te mai la dreapta pietrei i mergi cu capul în jos". "O s mi-o pl ti i voi, se gândi". Lâng piatr , Arthur se scufund i imediat un tr snet lovi, cu un pocnet asurzitor, cre tetul pietrei negre când s zboare în toate ile a chii încinse. "O s mi-o pl ti i" repet el,

i mie, zise Arthur. mie, mister Schuhart. Redrick se mir

157

i

cât de

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

puternic este vocea ie andrului, înghi i o gur , închise ochii i sim i cum lichidul fierbinte i purificator se scurge prin gâtlej i se întinde peste tot pieptul. Înghi i înc o dat i îi întinse bidona ul lui Arthur. "Gata, se gândi, lipsit de puteri. Am sc pat. Am trecut i d-asta. Gata, acum v d deja cecul cu suma în litere. Ce, crede i c am uitat? Nu! Eu in minte totul. Crede i c o s v mul umesc c m-a i l sat viu i c nu m-a i înecat? Ciu-ciu i nu mul umesc. V-a venit sfâr itul, e clar? N-am s las nimic a a. Acum eu hot sc. Eu, Redrick Schuhart, în deplin tatea facult ilor mintale, voi hot rî tot i pentru to i. Iar voi, broa te râioase, sterviatnici, extratere tri, ciol no i, quarterblazi, parazi i, verzi ori, r gu i, cei cu uniforme, simandico i, cei cu serviete i cu «binefaceri», patroni, cei cu AV-uri, cu motoare ve nice, cu «chelia ân arului», cu discursuri, cu diferite promisiuni ajunge! M-a i dus destul de nas! i eu, prostu', m udam c a a vreau, c a a o s fac, iar voi, târâturilor, aprobându-m , v f cea i cu

ochiul în spatele meu i m ducea i de nas. M tr gea i, întindea i, m târa i de nas prin închisori, prin «bombe» ... Ajunge!" Desf cu curelele rucsacului i lu din mâinile lui Arthur bidona ul. Niciodat n-a fi crezut, zise Arthur cu o nedumerire blând în glas, nici n-a fi putut s -mi închipui ... tiam, bineîn eles, moarte, foc ... Dar ca s existe a a ceva! ... Cum vom r zbate la întoarcere? Redrick nu-l asculta. Tot ce spunea acest omule nu mai avea acum nici o importan . Nici înainte nu avusese, dar atunci era totu i un om. Acuma îns ... Un peraclu vorbitor. Las -l vorbeasc . Ar fi fost bine s ne sp m ... (Arthur privi în jur cu team .) M car fa a mi-o fi limpezit. Redrick se uit la el absent. Îi observa p rul cl it i lipicios, ca de pâsl , fa a mânjit de mucozitatea acum uscat , cu urme de degete, i-n general corpul, acoperit de o crust de noroi cr pat , i nu sim i nici mil , nici iritare, nimic. Un peraclu 158

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

vorbitor. Î i întoarse capul, în fa se întindea un spa iu plictisitor, ca un antier sit, acoperit de pietri , de praf alb, plin de soarele orbitor, un alb insuportabil, fierbinte i mort. Cap tul îndep rtat al carierei se vedea deja de aici, era tot de un alb orbitor i de la distan p rea complet neted i abrupt, iar cap tul apropiat era marcat de sf râm turi de piatr . Coborârea în carier începea acolo unde se deta a, ca o pat ro ie printre, pietre, cabina excavatorului. Acesta era singurul marcaj. Trebuia mearg direct spre el, bizuindu-se doar pe noroc.

lipise de corp, de pielea ars , i acum se rupea ceva dureros acolo, se dezlipea ca o fa uscat de o ran . Arthur se ridic i oft i el, în timp ce se uita la Redrick, cu suferin . Se vedea clar ar fi vrut s se plâng , dar n-avea curaj. Morm i numai, cu o voce în bu it :

Arthur se ridic pe nea teptate, b mâna sub furgonet i scoase de-acolo o cutie de conserve ruginit .

Arthur se întinse gemând, î i îndrept umerii i se schimonosi, uitându-se în jur.

Ia uita i-v , domnule Schuhart ... zise el, înviorându-se. Asta, probabil, a l sat-o tata ... i mai sunt acolo.

S m sp l un pic ... S-a lipit totul.

Pot s mai iau o gur , domnule Schuhart? Redrick piti la piept bidona ul care-l inea în mân i zise: Vezi ro u pietre?

la printre

Îl v d, zise Arthur, oft spasmodic.

i

Direct spre el.

Redrick îl a tept în cere. Arthur se uit la el speran , se întoarse i începu s mearg , dar se opri imediat.

Redrick nu-i r spunse. "Ce nechibzuin ! se gândi indiferent. Mai bine nu i-ai fi adus aminte de tata. Acum era mai bine dac ceai din gur . Dar, de altfel, e totuna ..." Se ridic i oft de durere, pentru c toat îmbr mintea se

Rucsacul ... V-a i uitat rucsacul, domnule Schuhart. Mar înainte, îi ordon Redrick. Nu mai avea r bdare nici explice, nici s mint i 159

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

de fapt nu mai avea nici un rost. i-a a o s mearg , n-are încotro. i Arthur porni, târându- i picioarele, adus din spate, încercând i dezlipeasc de pe fa mizeria scor oas , se f cuse mic, slab i am rât, ca un pisoi ud f st pân. Redrick porni în urma lui i, cum ie i din umbr , soarele îl pocni, orbindu-l. Î i puse palma strea in i regret c nu- i luase ochelarii negri. Fiecare pas ridica un nori or de praf alb, praful se ternea pe bocanci i putea, dar parc mai degrab Arthur duhnea, iar ca s mearg în urma lui era imposibil. Dintr-o dat în elese îns c el pute cel mai tare. Mirosul era infect, dar cunoscut. A a mirosea în ora atunci când vântul de nord aducea pe str zi fumul de la uzin . i tat l u tot a a duhnea când se întorcea acas , imens, sumbru, cu ochii ro ii ca de nebun. i Redrick se gr bea se ascund într-un col , de unde se uita cu groaz cum taic -su î i smulgea de pe el hainele de lucru i le arunca în mâinile mamei, cum tr gea de pe labele uria e bocancii stâlci i, cum îi împingea sub cuier i, numai în osete, lip ia pân

în baie, auzea cum de-acolo, de sub du , puf ia îndelung i plesc ia sub ap , cum trântea ni te ligheane, bolborosea ceva pe-acolo, iar pe urm cum urla de se cutremura casa: "Maria ... ai adormit?" Trebuia s stea pitit pân când se sp la i se a eza la masa pe care mama punea o sticl , o farfurie adânc , plin cu supa groas , i un borcan de ketchup, s a tepte pân când termina supa, râgâia i începea carnea cu fasole, i abia atunci putea s ias la lumin , s se a eze pe genunchii lui i s -l întrebe pe care maistru sau pe care inginer l-a mai înecat în acid sulfuric. În jur, totul era încins pân la alb i îi era grea de ar a uscat i aspr , de duhoare, de oboseal ; îl ustura pielea ars , care cr pase pe la încheieturi, i i se p rea c prin cea a fierbinte care îi înv luia creierul ea ipa ca s aud i el, cerându-i ap , lini te i coare. Amintiri aproape uitate se îngr deau în creierul lui umflat, se sturnau între ele, se acopereau i se amestecau, împletindu-se cu lumea alb , încins , care dansa în fa a ochilor întredeschi i, i 160

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

toate erau amare, toate emanau mil covâr itoare sau ur . Încerca s intervin în haosul sta, str duindu-se s scoat din trecut un miraj dulce, i sentimente de tandre e i prospe ime reliefau din adâncurile memoriei fa a tân i vesel a Gutei, înc fat , când era dorit i neprih nit , i ea ap rea în fa a ochilor, dar imediat se acoperea de rugin , se deforma, curgea i se transforma într-o mutri oar ursuz , acoperit de bl ni a lung i aspr a Maimu ic i. Încerca i aduc aminte de Kirill, pentru el un om sfânt, de mi rile lui repezi i agile, de râsul lui i de vocea care-i promitea locuri i timpuri minunate, nemaiv zute, iar Kirill ap rea i el. Pe urm lic rea în soare p ienjeni ul argintiu i iat c Kirill deja disp ruse i pe Redrick îl pironesc ochii îngere ti i fic i ai lui Hugh R gu itu', dup care mâna lui mare i alb cânt re te în palm containerul de por elan ... În con tiin a lui se înv lm eau for e întunecate, care îi coborau bariera voin ei i îi stingeau pu ina bun tate pe care o

mai p stra memoria lui, i deja i se p rea c pân acum nu fusese nimic bun, ci numai mutre, mutre, mutre ... i-n tot timpul sta mânea stalker, f s se gândeasc , f s simt , chiar s in minte, i vedea parc cu cerebelul c , uite, acolo în stânga, la o distan nepericuloas , deasupra mormanului de scânduri vechi, st "fantoma vesel " lini tit , f vlag i d -o dracului, iar din dreapta adie un vânt nedeslu it, ca dup câ iva pa i s apar "chelia ân arului", neted ca oglinda i cu multe cozi ca o stea de mare, înc departe, i nu mi-e fric , iar în centrul ei o pas re turtit ca o umbr , ceva foarte rar, pentru c p rile nu zboar deasupra Zonei; iar acolo, al turi de potec , dou "biberoane" aruncate de Sterviatnik, probabil la întoarcere, când frica a învins l comia. Vedea toate astea i re inea totul, iar când Arthur, încovoiat, gre ea direc ia m car cu un pas, gura lui Redrick se deschidea singur i un urlet r gu it i amenin tor îi ie ea din gâtlej. "O ma in , se gândea. A i f cut 161

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

din mine o ma in ..." Pietri ul de la marginea carierei se apropia i deja putea s deslu easc desenele ciudate ale ruginei pe acoperi ul ro u ai cabinei excavatorului.

urub al infecte ...

acestei

lumi

Arthur se apropie de marginea râpei din fa a carierei, se opri i r mase pironit locului, privind în jos i-n dep rtare, întinzându- i gâtul lung. Redrick se apropie i se opri al turi. Nu se uita acolo unde privea Arthur. Lâng picioare, din adâncurile carierei, pleca drumul b torit cu mul i ani în urm de enilele i ro ile tractoarelor grele. La dreapta lui se ridica un perete abrupt, alb i cr pat de c ldur , iar în stânga era es, unde, printre pietre i gr mezi de piatr spart , st tea aplecat excavatorul. Cupa lui p rea sleit de puteri, pr bu it la cap tul drumului. i a a cum era de teptat, nimic nu se mai vedea pe drum, dar lâng cup , pe o pant aspr i col uroas , atârnau ur urii suci i i negri ce sem nau cu ni te lumân ri metalice, groase, forjate. În praf se vedeau o mul ime de pete, de parc acolo se v rsase ni te bitum. Asta-i tot ce mai sese de la ei i nici nu puteai s spui câ i au fost. Poate c fiecare pat este un om, o dorin a lui Sterviatnik. Ia uite, Sterviatnik sc pase cu bine,

"E ti un prost, Barbridge. mecher, dar prost. Cum ai putut s ai încredere în mine, ai? De când m tii tu? Ar fi trebuit s m cuno ti mai bine decât eu însumi. Ai îmb trânit, asta este. Te-ai prostit. E i normal. Poate fiindc ai avut de-a face numai cu pro ti ..." i atunci î i imagin cum s-a desfigurat Sterviatnik când a aflat c Arthur, frumosul Archie, sânge din sângele lui ... a plecat în Zon cu Ro catu', dup picioarele lui Sterviatnik, a plecat nu cu un mucos inutil, ci cu fiul lui, via a lui, mândria lui. i imaginându- i toate astea, Redrick începu s râd în hohote, iar când Arthur î i întoarse speriat capul d du din mân continuând s râd : "Mar , mar !". i iar au început s i se târasc prin minte, ca pe un ecran, mutre, mutre, mutre ... Trebuie s schimbe totul. Nu o via , nu dou , nu un destin sau dou destine. Trebuie schimbat fiecare 162

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

viu i nev mat din subsolul blocului 7. De acolo Sterviatnik scosese cu urin din Zon "magnetul fluid". Iar ur urul acela era comoara de Dina Barbridge pe care to i o doreau, care nu sem na nici cu tata, nici cu mama. Iar pata aceea era Arthur Barbridge, frumosul i mândrul Archie, care nu sem na cu p rin ii.

complet neted, i lucea mat în soare. Z cea aruncat lâng peretele îndep rtat al carierei, stând comod printre mormanele de roc presat i chiar de aici se vedea cât este de mare i cât de greu apas locul unde se afla. Nu avea nimic dezam gitor sau îndoielnic în el, dar nici nu avea nimic ce-ar fi putut s -i dea o speran .

Am ajuns, hârâi încordat Arthur. Mister Schuhart, am ajuns totu i, nu-i a a?

Nu se tie de ce, dar îi trecu prin cap ideea c Globul este gol pe din untru i c ar trebui s fie foarte fierbinte, încins de soare. Era clar c nu emitea o lumin proprie, c nu se putea ridica în aer s danseze, a a cum se vorbea în legende. Z cea acolo unde zuse. Poate c sc pase dintr-un oarecare buzunar imens i se rostogolise, cindu-se în timpul unui joc de gigan i. Nu era a ezat aici. Fusese aruncat i el, la fel cum erau azvârlite toate astea: "br ri", "biberoane", "baterii", i alte gunoaie mase de la Vizit . Dar, în acela i timp, avea ceva i, cu cât se uita mai mult la el, Redrick î i d dea seama cât este de pl cut s -l prive ti, cum te îndeamn s te apropii de el, s vrei s -l

Râdea bucuros, se ezase pe vine i cu amândoi pumnii începuse s loveasc p mântul cu toat puterea. P rul n cl it i înt rit ca o crust pe cre tetul capului tremura i flutura caraghios în toate ile, aruncând buc i de noroi uscat. i numai atunci Redrick î i ridic privirea i privi Globul. Încet. Cu team . Cu frica ascuns c n-o s arate a a cum î i imaginase. C o s -l trund îndoiala i Globul se va pr bu i de pe cerul unde abia se c rase, înghi ind astfel toate scârn viile. Nu era de aur, ci mai degrab din cupru ro cat,

163

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

atingi, s -l mângâi. Din nou îi trecu prin cap o tr snaie, ar fi foarte odihnitor s te ezi lâng el sau, i mai bine, s te sprijini cu spatele de el, s i dai capul pe spate i, închizând ochii, s te gânde ti, s dai drumul la amintiri i poate chiar s mo i un pic ...

Redrick privea t cut în urma lui. St tea impasibil i rece, tiind ce-o s se întâmple acum, sim ind îns c nu se va putea uita. Totu i, pân când totul era posibil, va privi f s simt ceva deosebit, poate doar înl untrul lui, undeva în adâncime, unde începuse s se nelini teasc un oarecare viermi or, ce pornise s se suceasc cu c orul lui epos.

Arthur s ri în picioare, î i desf cu toate fermoarele de la scurt , o smulse i o azvârli la picioare, ridicând un nor de praf alb. ipa ceva, strâmbându-se i dând din mâini, pe urm le duse la spate i dans când cu picioarele figuri complicate. S rind, porni în jos pe povârni . Nu se mai uita la Redrick, uitase de el. Uitase de toate, mergea s i îndeplineasc dorin ele, dorin ele m runte i ascunse ale unui licean care ro te, ale unui b ie andru care nu v zuse în via a lui nici un fel de bani, în afar de cei "de buzunar", ale unui mucos pe care îl snopeau în taie dac mirosea m car un pic a alcool atunci când se întorcea acas i din care voiau s creasc un avocat celebru, iar, în perspectiv , un ministru i, cine tie cum, în elege i voi ... pre edinte. Mijindu- i ochii înro i de lumina orbitoare,

iatul tot mai cobora în rituri, pe povârni ul abrupt, b tând un step dement, iar praful alb îi rea de sub t lpi în timp ce ipa ceva cu toat puterea, foarte vesel, r sun tor, dar foarte solemn, ca un cântec sau, mai bine-spus, ca o litanie. Redrick se gândi c , pentru prima dat în existen a carierei, acest drum era str tut în atmosfer de s rb toare. La început nu ascultase ce url acest peraclu vorbitor, dar pe urm parc se aprinse ceva în el i auzi: "Fericirea pentru to i! ... Pe gratis! ... Fericire din bel ug! ... Veni i aici cu to ii! ... Ne ajunge la to i! ... Nimeni n-o s plece sup rat! ... Pe gratis! ... Fericire! Pe gratis! ..." i, dintr-o dat , amu i, de parc o mân imens i-ar 164

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

fi b gat un c lu în gur . Redrick v zu cum vidul transparent, care se furi ase în umbra cupei excavatorului, îl prinse, îl arunc în aer încet i cu putere îl r suci, a a cum femeile storc rufele. Redrick mai avu timp s vad cum unul din bocancii pr fui i a fost smuls de pe piciorul lui Arthur i proiectat în sus, undeva deasupra carierei. Atunci î i întoarse capul i se a ez . În cap se f cuse gol i amor ise. În jur era lini te i mai ales în spatele lui, acolo pe drum. Atunci i aduse aminte de bidona , dar f pl cere, ca de-un medicament pentru care a venit vremea s -l ia. De urub c celul, începu bea cu înghi ituri mici i, pentru prima dat în via , ar fi vrut ca în bidona s nu fi fost alcool, ci pur i simplu ap rece ...

gândeasc ar fi însemnat s se eschiveze, s tri eze, s leasc , s mint . i aici toate astea nu mai merg ... "În sfâr it ... Ce s zic? ... Maimu ica, tata ... S pl teasc pentru toate, s le ias târâturilor sufletul, s se sature i ei de rahat a a cum am înghi it i eu ... Nu, nu a a Ro catule! Adic a, bineîn eles ... Dar ce-nseamn toate astea? Ce-mi trebuie mie? Astea-s înjur turi, nu gânduri". Înghe , presim ind ceva groaznic, i, trecând peste mul imea diferitelor gânduri, i porunci cu r utate: "Ia ascult , m i, mutr ro cat . N-ai s pleci de-aici pân n-o s te gânde ti la ceva concret. O s pieri aici cu acest globule , ai s putreze ti, ai s te pr je ti, dar n-ai s pleci ..." „Doamne, unde-mi sunt cuvintele, unde-mi sunt gândurile?” i cu avânt î i trosni una peste fa . „În toat via a mea n-am avut nici un gând! A teapt -m ! Doar Kirill mi-a vorbit ceva, a ... Kirill!” Cotrob ia febril prin amintiri, îi ap reau ni te cuvinte cunoscute i semicunoscute, dar nimic nu se închega, pentru c de la Kirill nu r seser cuvinte,

Trecu un timp, i-n cap ap rur ni te gânduri cât de cât coerente. "Asta-i tot. Drumul e liber. Chiar acum putea s merg, dar mai bine s mai a tept un pic. «Ma ina de tocat» e capabil de orice scamatorie. Tot trebuie s mai reflectez pu in. Numai c asta nu-i o treab obi nuit pentru mine, sta-i tot necazul". Ca s se 165

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

ci numai ni te imagini neclare, bune sau foarte bune, dar complet neverosimile ..."

lucru, s nu mai fiu stalker. Dar cum s nu mai fiu stalker când am de hr nit o familie? S m duc la slujb ? Da' nu vreau s muncesc pentru nimeni. Mi-e sil de munca voastr . Pute i oare s în elege i asta? Dac omul munce te, o va face întotdeauna pentru cineva. Este un sclav i nimic altceva, iar eu întotdeauna am vrut s fiu singur, ca s -i înfrunt pe to i, cu apatia i plictiseala lor ..."

"Ce tic lo ie. Tic lo ie ... Pân i aici m-a i învârtit, m-a i l sat f limb , târâturilor ... Golan ... A a cum am fost un golan, a a am i îmb trânit: tot un golan. i asta nu trebuie s fie. Auzi? O dat pentru totdeauna, s i fie interzis pe viitor! Omul se na te ca gândeasc (iat -l i pe Kirill, în sfâr it) ... Numai eu nu cred în asta. Nici înainte n-am crezut i nici acum nu sunt convins. Iar pentru ce se na te omul nu tiu. S-a scut i s-a n scut. Se hr ne te fiecare cum poate. Las s fim cu to ii s to i, iar ei las s crape ... Adic cine suntem noi i cine sunt ei? Nu mai în eleg nimic. Mie îmi este bine, lui Barbridge îi este r u, lui Barbridge îi e bine, lui Ochelaristu' îi e r u, lui gu itu' îi e bine, e r u pentru to i. Numai el, tâmpitul crede c poate s se strecoare la timp. Doamne, ce ciulama! Toat via a m-am r zboit cu c pitanul Quarterblood, iar el toat via a a fost în r zboi cu, R gu itu' i de la mine, idiotul, vroia un singur

u restul de coniac i, cu toat puterea, trânti, de mânt bidona ul gol, care, lucind în soare, se rostogoli pe undeva i Redrick uit imediat de el. Acum st tea acoperindu- i ochii cu mâinile i încerca s nu în eleag , nici s vorbeasc , dar m car s vad ceva, cam cum ar trebui s fie, îns din nou z ri numai mutre, mutre i iar mutre ... Verzi ori, sticle, gr mezi de cârpe care au fost cândva oameni, coloane de cifre ... tia c tot ce vedea trebuia dispar i ar fi vrut s le tearg , dar i se p ru c dac toate astea vor disp rea, atunci nu va mai mâne nimic doar mântul neted i gol. De neputin i disperare, ar fi 166

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

vrut din nou s se sprijine i s i dea capul pe spate, dar se ridic , î i scutur pantalonii de praf i începu coboare în carier . Soarele dogorea, iar în fa a ochilor pluteau pete ro ii, aerul tremura i în aceast vibrare Globul p rea c danseaz pe loc, ca o geamandur pe valuri. Redrick trecu pe lâng cup i, supersti ios, i ridic picioarele mai sus, ferindu-se s nu ating petele negre, scufundându-se apoi în mântul pr fos, se târî prin toat cariera de-a curmezi ul, spre Globul care dansa i-i f cea cu ochiul. Era transpirat tot, se sufocase de c ldur , în acela i timp trecându-l fiori de ghea , tremura ca dup o be ie, iar printre din i îi scâr âia praful cretos i searb d. i deja nici nu mai încerca s gândeasc .

Repeta întruna, cu disperare, ca o rug ciune: "Sunt un animal. Vezi bine sunt un animal. N-am cuvinte, nu m-a înv at nimeni s folosesc cuvintele, nu tiu s gândesc. Aceste târâturi nu mi-au dat posibilitatea s înv i s gândesc. Dar dac e ti într-adev r atât de puternic, de atot tiutor i atotîn eleg tor ... Descurc -te singur! Uit -te în sufletul meu, tiu c acolo g se ti ce- i trebuie. Trebuie s fie ceva! Doar nu mi-am vândut nim nui sufletul, niciodat ! Este al meu, este omenesc! Nu se poate s vreau r ul! ... i blestemat s fie tot, c nimic nu pot s i mai spun în afar de aceste cuvinte copil re ti: «Fericire pentru to i, pe gratis, i hai s nu plece nimeni sup rat!»".

167

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

Arkadij Natanovitch Strugatsky si Boris Natanovitch Strugatsky

168

„Picnic la marginea drumului” Arkadi i Boris Struga ki

STRUGATSKY BROTHERS Arkady Natanovich Strugatsky and Boris Natanovich Strugatsky are probably the most famous Russian SF authors. They became the spiritual leaders of Russian science fiction literature in the 60-s, and to this day, their influence remains immense. Entire generations were brought up on their books, and the authors managed to impress their ideas and principles on millions and millions of people. The number of their fans in Russia is really impossible to count, and even abroad, their works have found way to the hearts of the readers. The key to their success is, in their own words, that they write "about adventures of the spirit, and not about adventures of the body." Any Strugatskys' work is very different from an ordinary SF book in that it is not "pure science fiction." Strugatskys always write about people and their problems, and not about spaceships, technology or other things that the ordinary SF literature is full of. There are so many layers of ideas and thoughts in their works that you have to read them several times if you want to really grasp all that authors packed in. Their books stir up the desire to understand other people.

"Thinking is not entertainment but an obligation!" This is the Strugatskys' main slogan, and I totally agree with it. Alexandr Usov

169

View more...

Comments

Copyright ©2017 KUPDF Inc.
SUPPORT KUPDF